Constantin Spînu: România nu este doar un consumator de securitate
Publicat de prosavioleta, 14 aprilie 2025, 18:26
Radu Dobriţoiu: Apartenența României la umbrela de securitate euroatlantică a devenit realitate în martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic, Guvernul Statelor Unite, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO. România continuă să aibă o contribuție semnificativă la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul estic, pe fondul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și accelerării proceselor de consolidare a posturii aliate. România a fost unul dintre principalii beneficiari ai acestor decizii esențiale, care s-au concretizat printr-o creștere semnificativă a prezenței militare aliate la un nivel fără precedent. Au avut loc o serie de dislocări de trupe pe teritoriul național, fie sub drapel NATO, fie parte a acordurilor bilaterale. Începând cu luna mai 2022 a fost constituit Grupul de luptă al NATO în România, la Cincu, Franța asumându-și rolul de națiune-cadru. Dar ce reprezintă cele peste două decenii de când România face parte din NATO? Voi aduce răspunsuri la această întrebare împreună cu generalul-maior Constantin Spînu, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale.
Constantin Spînu: Salut cu deosebit respect radioascultătorii postului de radio Radio România Actualități!
Radu Dobriţoiu: Domnule general Constantin Spînu, am trecut deja în revistă o serie de repere esențiale marcate de la integrarea României în NATO. O sinteză realizată de un jurnalist civil adevărat, fost corespondent de război. Dar ce spune un general al Armatei României despre cei 21 de ani de apartenență la NATO?
Constantin Spînu: Mă bucur că ați sintetizat atât de bine, așa cum o faceţi de fiecare dată, o istorie atât îndelungată, pentru că vorbim de 21 de ani, împlinirea acestui obiectiv strategic de țară a însemnat și marcarea lui oficial, ziua intrării în NATO a devenit o zi care sărbătorește în România prima duminică din luna aprilie. Cele două decenii, cei 21 de ani reprezintă o perioadă în care am realizat un obiectiv major de ţară, la care au contribuit toți românii și nu este nicio exagerare. A fost un obiectiv care a beneficiat de o largă adeziune națională în toate spectrele vieții din România, de la clasa politică, dar și întreaga societate au sprijinit îndeplinirea acestui deziderat. Aderarea la NATO a reprezentat un pas esențial, aş spune, spre consolidarea securității și stabilității noastre. Beneficiem, o dată cu intrarea în Alianță, de cele mai importante garanții de securitate din întreaga noastră istorie ca stat național, iar alăturarea noastră acestui club select care reprezintă cea mai de succes alianță politico-militară din istoria omenirii – și nu este nicio exagerare – au demonstrat angajamentul ţării noastre față de valorile democratice. Ne-au permis să ne dezvoltăm economia, să ne dezvoltăm societatea și să atingem un nivel de prosperitate, beneficiind de această umbrelă de securitate formidabilă care reprezintă apartenența la NATO, iar această apartenenţă a devenit unul dintre pilonii principali pe care ne-am clădit securitatea națională, alături de parteneriatul strategic cu Statele Unite și, evident, de întărirea continuă a capacității noastre de apărare prin modernizarea şi reforma armatei.
Radu Dobriţoiu: Câteva cuvinte despre ostașii români care au avut o contribuție esențială pentru a ajuta România să se integreze în Alianța Nord-Atlantică.
Constantin Spînu: Drumul către către Washington, către depozitarea instrumentelor de aderare la Washington a început cu mult înainte de 2004. A început cu misiuni executate în teatrele de operații în Afganistan, în 2002, a trecut prin teatrele de operații din Balcanii de Vest, prin Irak, misiuni extrem de importante, extrem de dificile, extrem de grele, pe care camarazii mei de arme, colegii din Armata României, mulți care sunt în rezervă acum, le-au executat – și cred că nu folosesc cuvinte mari – la standarde impecabile. Așa s-a clădit reputația Armatei României ca o armată serioasă, o armată reformată, o armată modernizată, la început la nivelul mentalităților și au urmat apoi și modernizările semnificative de tehnică militară. Astăzi, după 21 de ani de la aderare, Armata României este o armată care și-a consolidat permanent capacitatea de reacție atât pentru îndeplinirea misiunilor constituționale, dar și pentru contribuția la misiunile de apărare colectivă. Suntem una dintre armatele care contează în NATO.
Radu Dobriţoiu: Aș dori să spuneți câteva cuvinte despre importanța acestor două misiuni, unde și-au sacrificat viața militarii români: Afganistan și Irak, misiuni fără de care nu cred că Statele Unite, în primul rând, și aliații noștri ar fi văzut cât de pregătită este Armata României, în primul rând prin militarii săi, pentru că tehnica noastră nu era strălucită în acea perioadă, cât de pregătiți sunt militarii pentru a face parte din cea mai puternică alianță militară din lume?
Constantin Spînu: Aveți perfectă dreptate. Asumarea misiunilor în Afganistan, în 2002. Mă rog, să spunem că în 2001 a fost deschisă, imediat după atacurile executate pe teritoriul Statelor Unite, s-a format această coaliţie, ştim că s-a activat pentru prima dată în istoria Alianței articolul 5. România a fost una dintre primele țări care a răspuns că poate să contribuie și în ianuarie 2002 eram deja prezenți, e adevărat, la nivelul posibilităților noastre. Am deplasat prima dată un pluton de poliție militară, cu propriile noastre forţe, un Hercules C-130. A fost momentul în care România a arătat că poate să-și asume că nu este doar consumator de securitate, noi eram prezenți în Balcanii de Vest de ceva vreme, executasem multe misiuni sub egida ONU în Africa, însă a fost, aş spune, fără lipsă de modestie, a fost botezul de foc și a fost dovada că România este un aliat serios. Eram un partener la acel moment, dar un partener extrem de serios și extrem de devotat ideii de a contribui la securitatea colectivă.
Radu Dobriţoiu: Din 2014, de când Rusia a ocupat ilegal Crimeea, și apoi din 2022, Alianța a început să se adapteze rapid la noile provocări de securitate și să contureze noi planuri de contingență, să înființeze noi comandamente. Adăugăm și încă o extindere cu două state. Domnule general Constantin Spînu, care sunt principalele tendințe în evoluția Alianței, tendințe care includ și România?
Constantin Spînu: Aş spune că în cei 21 de ani de la aderare, mediul de securitate internațional s-a schimbat radical, nu doar cel regional, ceea ce a impus o adaptare constantă a Alianței și implicit a noastră, a României, a Armatei României, pentru a răspunde unui spectru tot mai larg de amenințări. Suntem mult mai bine adaptați, mult mai bine pregătiți la acest moment. Regiunea Mării Negre a căpătat o importanță strategică pentru Alianță, iar România a militat permanent pentru aducerea regiunii Mării Negre pe agenda priorităților imediate ale Alianței. Fiecare stat din NATO a însemnat o nouă afirmare a importanței regiunii Mării Negre, mai ales după 2014, după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă. NATO a luat măsuri concrete pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul estic. Și așa aș caracteriza, dacă aș avea doar două cuvinte pentru a spune ce se întâmplă pe Flancul estic în acest moment, aș spune descurajare și apărare, pentru că după declanșarea războiului de agresiune al Federației Ruse în februarie 2022 împotriva Ucrainei, măsurile de întărire a apărării s-au intensificat. Ne aducem aminte că am văzut atunci, în preajma declanșării ostilităților, militari aliați debarcați, sosiţi pe teritoriul României, veneau cu avioanele de transport la Mihail Kogălniceanu. Americanii au venit pe cale terestră. A fost o concentrare de forțe fără precedent în această zonă și în țara noastră. Vorbeați de Divizia 101, pe care ați întâlnit-o prima dată în Afganistan, ea s-a întors în Europa pentru prima dată după debarcarea din Normandia, din Al Doilea Război Mondial, în România, la Mihail Kogălniceanu, unde acum doi ani a avut un comandament de brigadă instalat la Mihail Kogălniceanu. Și acum este din nou prezentă cu o structură de comandă la Mihail Kogălniceanu. România găzduieşte acum un grup de luptă NATO, sub conducerea Franței, în care sunt prezente forțe, pe lângă Franța, din Olanda, din Belgia, din Luxemburg. Avem cam 5.000 de aliați, 4.500-5.000 de aliați în orice moment pe teritoriul României. Ei mai sunt prezenți și la Mihail Kogălniceanu, unde sunt prezente majoritatea efectivelor americane. Ei sunt prezenţi și la Deveselu și la Câmpia Turzii. Polonezii sunt prezenți în Brigada Multinațională de care ați amintit, de la Craiova, alături de portughezi și de nord-macedoneni. La rândul nostru, suntem prezenți în trei din aceste grupuri de luptă NATO, înființate de Flancul estic după 2014, mai întâi în Țările Baltice și Polonia și apoi și în celelalte țări de pe Flancul estic: Slovacia, România, Ungaria și Bulgaria. Și în curând cred că o să avem un grup de luptă în Finlanda. Noi suntem prezenți în Polonia de câțiva ani cu un detașament de Apărare Antiaeriană. Suntem prezenți în Slovacia, cu un pluton antitanc, o misiune începută mai de curând, și în Bulgaria, cu un detașament de comunicații. Aș mai adăuga aici și dimensiunea europeană, pentru că Armata României este prezentă în toate cele nouă misiuni militare ale Uniunii Europene și comandă două dintre acestea. Am comandat, suntem la a două rotație cu un general român la comanda misiunii din Republica Centrafricană. Și din ianuarie comandăm cea mare misiune a Uniunii Europene, misiunea EUFOR din Bosnia, unde comanda este asigurată de un general român. Avem acolo foarte mulți militari, spre 1.000. Avem și forțe de rezervă în România pregătite, dacă este nevoie să intervină. Deci, iată, o dimensiune, aș spune, nu 360 de grade, dar o dimensiune care arată faptul că România nu este doar un consumator de securitate. Am început de curând o misiune de poliție aeriană cu un detașament de aeronave F-16 în Lituania, unde apărăm spațiul aerian al Țărilor Baltice, alături de Polonia. Și în România sunt aviații aliate care ne asigură să suplimentăm forțele pentru apărarea spațiului aerian.
Radu Dobriţoiu: 21 de ani de NATO, domnule general Constantin Spînu, în 30 de secunde, vă rog: va reuși în acest an financiar MApN o execuție bugetară mai bună, cu achiziții mai multe de echipamente militare?
Constantin Spânu: Anul trecut am avut o execuție bugetară de aproape 100%, sunt încrezător că vom reuși și anul acesta. Sunt proiecte importante, care sunt prioritare și care sunt pregătite să fie startate în 2025. Aș mai spune, în încheiere, că și relația transatlantică rămâne pilonul esențial al securității colective. România va continua să susțină, să se implice activ pentru întărirea acestei legături, vitală pentru stabilitatea întregii regiuni euroatlantice. Aș transmite un mesaj de recunoștință tuturor aliaților care au aici militari care contribuie la întărirea securității noastre și, de asemenea, un mesaj de mulțumire către toți cei care au contribuit, de-a lungul acestor două decenii, dar și înainte de aderare, la îndeplinirea acestui obiectiv extrem de important al generației noastre: aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
Radu Dobriţoiu: Vă mulțumesc pentru că ați fost alături de noi pe frecvențele Radio România Actualități!
