Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:51
Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a, din cadrul Grupului de luptă NATO au executat zilele trecute un marș tactic în teren variat și au derulat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice cu bateria de apărare antiaeriană în poligonul de Instrucție Bemowo Piskie. Locotenentul Cosmin Marinescu din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a. Cosmin Marinescu: Scopul acestui exercițiu a fost de a perfecţiona deprinderile de a descoperi obiectivele din câmpul tactic și de a simula reacția asupra acestora. Militarii au fost evaluați de către comandanții microstructurilor, astfel încât la următoarele exerciții militarii să obțină calificative foarte bune. Moralul militarilor rămâne la un nivel ridicat, manifestând interes, disciplină și devotament la toate activitățile desfășurate în cadrul Grupului de Luptă din Bemowo Piskie. Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Bosnia și Herțegovina, unde militari din cadrul Batalionului 30 Vânători de Munte Câmpulung Muscel participă la Misiunea Eufor Althea, operațiune militară instituită din anul 2004 sub comanda Uniunii Europene, cu scopul de a crea un mediu de securitate sigur și stabil în zonă. Detalii ne oferă locotenentul Bogdan Brăileanu, comandant pluton sprijin în cadrul companiei. Bogdan Brăileanu: Integrarea efectivă a militarilor români are la bază o intensă pregătire specifică pentru misiune, dovadă fiind rezultatele obținute în cadrul evaluării statice și a exercițiului de repetare a misiunii. Nu doar pregătirea intensă a stat la baza facilitării procesului de adaptare a militarilor români, ci și aspectul că mulți dintre aceștia sunt veterani ai teatrului de operații Afganistan, iar experiența dobândită contribuie semnificativ la eficiența îndeplinirii misiunilor specifice din teatrul de operații Bosnia și Herțegovina. Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe uscat ne mutăm pe mare, unde Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Contra Minelor nr. II se află în portul Pireu Grecia, pentru refacerea capacității de luptă și reaprovizionare pe durata staționării în port, la bordul puitorului de mine și plase 274, Viceamiral Constantin Bălescu, nava comandant a grupării, s-au desfășurat lucrări de întreținere și mentenanță la echipamentele, instalațiile și mecanismele de la bord. Cu amănunte vine căpitanul Bogdan Moisei, comandant serviciu de luptă la bordul puitorului de mine și plase 274. Bogdan Moisei: S-au derulat activități specifice pregătirii de sezon, incluzând astfel măsuri de protecție a tehnicii și a navei pentru a face față condițiilor sezonului rece. În paralel, echipajele navelor din grupare au efectuat antrenamente de vitalitate la bord, pregătind personalul pentru intervenții rapide în cazul unor avarii sau incidente. Eduard Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și pe final de rubrică vă mai spun că Dragorul maritim 29 locotenent Dimitrie Nicolescu participă pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni alături de nave militare din Bulgaria și Turcia, la a treia activarea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră. Dragorul maritim are la bord un echipaj format din 75 de militari și este comandat de locotenent-comandor Remus Daniel Pintili.
Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:12
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au participat la Exercițiul Multinațional „Poseidon 24” organizat de Bulgaria în apele sale teritoriale. Nava maritimă pentru scafandri „Grigore Antipa” a luat parte la antrenamente, unde a desfășurat misiuni de cercetare maritimă, de asigurare a asistenței medicale hiperbare, de căutare și salvare pe mare.
Poseidon este un exercițiu organizat anual, alternativ de Bulgaria și România, și are ca obiectiv principal creșterea nivelului de interoperabilitate între structurile participante. Am aflat de la comandantul navei „Grigore Antipa”, căpitan comandorul Cristian Mitu: Cpt. cdor. Cristian Mitu: Primul exercițiu multinațional desfășurat în apele teritoriale ale altei țări decât România – suntem foarte entuziaști, suntem foarte mândri de ce am realizat pentru navă. Arătăm că suntem o nouă capabilitate a Forțelor Navale, gata să participăm în orice colț al lumii suntem trimiși. La bord avem atât echipajul navei, cât și o grupă de scafandri de mare adâncime, integrată, astfel încât noi putem executa toate misiunile specifice acestei categorii, numită scafandri de mare adâncime. Adrian Gîtman (realizator rubrică): La exercițiu a fost prezent și dragorul maritim locotenent Dimitrie Nicolescu, alături de celelalte nave din grupul operativ Româno-bulgaro-turc pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, aflat la cea de-a treia activare din acest an.
Reuniunea miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est
Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:00
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Angel Tîlvăr a participat în această săptămână la o nouă întrunire a procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, desfășurată la Tirana. România deține până anul viitor președinția acestei inițiative. Pe ordinea de zi a întâlnirii s-a aflat, printre altele, creșterea importanței brigăzii din Europa de Sud-Est, elementul militar al inițiativei, la care contribuie cu trupe șase țări – Bulgaria, Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Turcia și România. Pe timpul mandatului României la conducere, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al acestui format. În Albania, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu omologul moldovean Anatolie Nosatîi, căruia i-a reafirmat sprijinul țării noastre în fața provocărilor de securitate și a încercărilor de destabilizare, parte a acțiunilor hibride ale Federației Ruse.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
Într-o misiune precum EUTM RCA, dinamica personalului este foarte ridicată. Militarii vin din diferite țări și lucrează cot la cot, creând amintiri și prietenii puternice. Dar întotdeauna există un moment când unii dintre aceștia îşi iau rămas bun și se pregătesc să meargă acasă, la familie, iar alții iau primul contact cu zona de responsabilitate.
Maistru militar, clasa a 4-a, Alexandra Florea, specialist comunicații și informatică: Primul impact cu Africa a fost pur și simplu cred că… cred că ei au fost sesizați prima dată, copiii, văzând ceea ce nu vezi la noi.
Aici, lipsurile se cunosc, indiferent cât ai vrea să le eviți, n-ai cum să le inviți. Sunt la orice pas și cred că fericirea asta a lor.
Deși nu au nimic, ei se bucură de orice lucru mic. Atunci când le dai, cred că și cea mai mică sticluță de suc, sau cea mai mică bomboană, ei se bucură. Asta e – fericirea de a mulțumi, în primul rând, știu să mulțumească și mulțumesc din tot sufletul.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Polonia, unde militarii Detasamentul de Aparare Antiaeriana “Iron Cheetahs”, structură generată de Batalionul 348 apărare antiaeriană Dobrogea, din Murfatlar, au preluat misiunea și timp de șase luni se vor instrui alături de aliații din cadrul Grupului de luptă NATO, cu misiunea de a proteja flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.
Programul de pregătire al acestora pe timpul desfășurării misiunii este foarte dinamic și complex, iar unul din obiectivele principale este menținerea și perfecționarea calităților de trăgători cu armamentul individual.
Locotenentul Cosmin Marinescu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: În această săptămână, militarii detașamentului au executat ședințe de tragere cu armamentul ușor de infanterie din dotarea acestora.
Scopul acestor ședințe de tragere a fost de a ne perfecționa deprinderile de a descoperi obiectivele din câmpul tactic și de a le nimici prin foc.
De asemenea, militarii au fost evaluați de către comandanții microstructurilor astfel încât la ședințele de tragere rezultatele să urmeze un trend ascendent.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Polonia a venit mai aproape de casă, mai exact în Bulgaria, unde, începând cu anul 2022, un detașament de militari execută misiunea de asigurare a legăturilor de comunicații și informatică între Comandamentul Multinațional de Divizie de Sud-Est și structurile subordonate de pe teritoriul Bulgariei, aflate sub controlul operațional al acestuia.
Misiunea se află la a 4-a rotație și, chiar dacă putem spune că este o misiune cu grad scăzut de risc, provocările mediului cibernetic îi țin permanent în alertă pe militarii noștri.
Dar chiar și în astfel de situații aceștia beneficiază și de metode de relaxare.
Căpitanul Daniel Dumitru, comandantul Detașamentului de comunicații și informatică: Baza militară dispune de o multitudine de facilități de recreere, iar militarii pot participa la diferite activități culturale, seri de dans, seri de teatru, seri de filme și toate aceste activităţi culturale sunt organizate din special de partenerul american, și ne invită pe toți, toate contigentele prezente în baza militară pot practica diferite sporturi fotbal, volei, handbal, baschet.
Putem ieși din bază pe timpul weekendului pentru a ne recrea, pentru a vizita atracțiile turistice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de munte de la Brașov, respectiv Miercurea Ciuc, participă până pe 11 octombrie la exercițiul SARMIS-OLT 24. La exercițiu sunt prezenți și militari aliați din Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Cehia, Portugalia, Turcia și Marea Britanie. Exercițiul are și o componentă interinstituțională, prin participarea forțelor din Ministerul Afacerilor Interne și din Serviciul de Telecomunicații Speciale. Antrenamentele au loc în poligoanele Brădet, Grohotiș, Valea Doftanei și Trăisteni.
Gabriela Saksa (realizator emisiune): În această săptămână, Corpul multinațional de Sud-Est de la Sibiu a găzduit cea de-a 25-a ediție a Conferinței LANDCOM, unde peste 100 de comandanți și oficiali militari din cadrul echipelor de comandă a aproximativ 30 de structuri ale Alianței Nord-Atlantice, precum și șefii forțelor terestre și ai comandamentelor forțelor întrunite din România și Bulgaria, s-au reunit pentru discuții la nivel înalt, care au vizat comanda și controlul forțelor terestre, planificarea operațională, dar și integrarea efectivă a forțelor terestre în cadrul strategic al NATO. Generalul Darryl A. Williams, comandantul Comandamentului aliat terestru al NATO, a subliniat faptul că regiunea Mării Negre este foarte importantă pentru securitatea întregii Alianțe. Darryl A. Williams: Alianţa Nord-Atlantică este pregătită. Comandamentul aliat pentru forțe terestre este pregătit. Avem foarte multe provocări. Aș spune că amenințarea hibridă cu care se confruntă nu doar această țară minunată, ci și întreaga Europă este o mare problemă, dar de aceea suntem aici astăzi să găsim soluții și să rezolvăm aceste probleme în mod deliberat. Deci suntem în siguranță? Sunteți în siguranță. Ai garanția mea, prietene! Gabriela Saksa (realizator emisiune): Prezent la eveniment, comandantul Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, generalul-maior Cristian Daniel Dan, a transmis un mesaj ferm. Cristian Daniel Dan: Avem o zonă de operare atribuită și știm ce avem de făcut. Ni s-a încredințat o misiune și avem deja un plan, avem un plan al operațiilor pe care îl respectăm întocmai. În zona noastră de competență teritorială este România și Bulgaria. Știm ce avem de făcut și suntem pregătiți să o facem.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a condus delegația Ministerului Apărării Naționale la lucrările Reuniunilor Comitetului de coordonare și Comitetului director Politico-Militar ale procesului reuniunilor Miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est. Ședințele au avut loc la Constanța, în contextul exercitării de către România a președinției rotaționale a acestei inițiative regionale de cooperare în domeniul apărării. În cadrul discuțiilor, țara noastră a avansat propuneri pentru conectarea Brigăzii din Europa de Sud-Est la actualul context geostrategic. SEEBRIG este elementul militar al inițiativei, format din unități ale celor șase țări afiliate: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia.
Dragorul maritim 30, o nouă activare a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră
Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:25
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Dragorul Maritim 30 la cea de-a doua activare a Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră.
Din compunerea grupării navale mai fac parte un vânător de mine și o navă de sprijin logistic, ambele din Turcia, și un vânător de mine al Forțelor Navale ale Bulgariei.
Ionuț Diaconu: Sunt șeful de Stat Major al Divizionului 146 Nave Minare – Deminare, căpitan comandor Ionuț Diaconu. Dragorul Maritim 30, cu un echipaj de 74 de militari, are ca scop toată operația MCM Black Sea – a descoperi, clasifica și distruge minele din Marea Neagră.
Este o misiune grea, o misiune cu un pericol real de mine în Marea Neagră, dar, totodată, noi, cu toate capabilitățile Forțelor Navale, suntem onorați și antrenați pentru a executa misiunile în siguranță.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunea se va desfășura până la sfârșitul acestei luni, timp în care va avea loc și exercițiul multinațional NUSRET 24, unde vor fi efectuate misiuni de asigurare a traficului maritim împotriva amenințării minelor marine derivante.
La exercițiu se va alătura și Puitorul de mine și plase 274, aflat în prezent la comanda Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Contra Minelor și o echipă specializată în lupta împotriva dispozitivelor explozive a Centrului 39 Scafandri.
Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:18
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările participante la inițiativa B9 s-au întâlnit miercuri în capitală, unde au discutat despre măsurile aliate de consolidare a posturii de descurajare și apărare.
Cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și a flancului estic al NATO, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat că Federația Rusă rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității aliaților: Statele B9 sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO.
De aceea, este necesar un răspuns robust și coordonat la nivel aliat, precum și punerea în aplicare cât mai repede a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Formatul București 9 a fost lansat în anul 2015 de România și de Polonia ca o platformă de dialog și cooperare între aliații din estul NATO.
Din inițiativă mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.
Reuniunile în acest format se desfășoară periodic la nivelul șefilor de stat, miniștrilor de externe și ai apărării.
Publicat de prosavioleta,
10 septembrie 2024, 07:47
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada din Europa de Sud-Est SEEBRIG a marcat pe 3 septembrie 25 de ani de funcționare. La ceremonia desfășurată la Kumanovo, în Macedonia de Nord, acolo unde se află comandamentul brigăzii, a fost prezentă și Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, care a arătat că SEEBRIG a avut o contribuție esențială la stabilitatea și securitatea regională. Țara noastră deține, până anul viitor, președinția Procesului Reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, inițiativă care are ca element operațional SEEBRIG. În cei 25 de ani, brigada din Europa de Sud-Est a participat la operațiuni de sprijin pentru pace, asistență umanitară și ajutor în caz de dezastre. În prezent, toate cele șase națiuni contributoare cu forțe la SEEBRIG, Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia, sunt state membre NATO.
Publicat de Gabriel Stan,
2 septembrie 2024, 19:58
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
La mii de kilometri de România, în Baza Militară Moana din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale.
Pe lângă provocările militare ale misiunii, aceștia trebuie să facă față dorului de casă, dar și evenimentelor importante din viața familiei.
Locotenent-colonelul Valentin Văileanu, șef comunicare strategică: Normal că ne gândim, normal că ne-au lipsit anumite momente, momente pe care l-am pierdut.
Am avut în această vară, nu chiar recent, băiatul cel mare care a susținut admiterea la unul din colegiile militare și mi-a lipsit acel moment în care eu, ca tată, aș fi vrut să fiu lângă el, să-l îmbrățișez în momentul în care intră să susțină acele probe.
Într-adevăr există mijloace tehnice de menținere a legăturii cu familia. I-am transmis acele mesaje de la depărtare, dar să știți că ne-au lipsit mult acele momente.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în regiunea Kosovo, unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu trupe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune.
Printre cei prezenți acolo regăsim și un modul de militari români generat de Brigada 15 Mecanizată din Iași, care își desfășoară activitatea în comandamentul Batalionului 2 Multinațional Operational Reserve Forces, o structură din care mai fac parte militari albanezi, bulgari și greci.
Căpitanul Andrei Vicol, ofițerul de informare și relații publice al Batalionului multinațional: După trei luni de zile, în care a acționat în această regiune, Batalionul multinațional și-a încheiat misiunea încredințată. În acest context, săptămâna aceasta s-a desfășurat ceremonia de acordare a medaliilor NATO Non Art. 5 militarilor români, albanezi, bulgari și greci.
Momentul festiv a avut loc în Camp Bondsteel, în prezența comandantului Comandamentului Regional Est, colonelul Jason Baker, care și-a exprimat aprecierea față de personalul Batalionului multinațional pentru contribuția semnificativă la efortul KFOR de a asigura un mediu de securitate sigur și stabil pentru toate comunitățile din Kosovo.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Kosovo venim mai aproape de casă, mai exact în Bulgaria, unde, începând cu anul 2022, un detașament de militari execută misiunea de asigurare a legăturilor de comunicații și informatică între Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și structurile subordonate de pe teritoriul Bulgariei, aflate sub controlul operațional al acestuia.
În cadrul Grupului de Luptă NATO dislocat pe teritoriul Bulgariei, militarii români își desfășoară misiunile alături de colegii din alte armate, cu care se relaționează zilnic, atât pentru îndeplinirea sarcinilor, cât și pentru petrecerea timpului liber.
Căpitanul Daniel Dumitru, comandantul Detașamentului de comunicații și informatică: Deja ne simțim ca într-o mare familie și asta se datorează în special faptului că interacționăm zilnic, participăm la activități de instruire împreună și asta ne ajută să formăm o interoperabilitate atât pe partea de comunicații, cât și pe partea de resurse umane.
Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
Instituită în aprilie 2016, misiunea a suferit mai multe modificări ale mandatului, cauzate de cerințele locale, situația de securitate, dar și de dorința Uniunii Europene de implementare a politicilor în această zonă.
Detașamentul de Protecție a Forței, generat de Brigada 9 Mecanizată „Mărășești”, dislocat în Baza Moana, s-a adaptat foarte repede la la specificul misiunii și reprezintă elementul de securitate care sprijină procesul de consiliere al Forțelor Armate Africane.
Locotenentul IulianEavaz, comandantul detașamentului de protecție a forței: Situația este stabilă. Militarii s-au adaptat pe deplin la condițiile întâmpinate aici.
Au dat dovadă de seriozitate și implicare încă din primele zile. Am avut o perioadă de câteva luni de pregătire înainte de a fi introduși în teatru.
Instrucția s-a realizat într-o manieră de la simplu la complex, trecând prin etape de la individ, grupă, pluton până la detașament.
De asemenea, ne-a ajutat faptul că aproximativ 30% dintre militari au mai trecut prin alte teatre de operații, iar experiența lor a putut fi valorificată cu succes.
Edi Nicola (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani, își continuă misiunea și se instruiește în comun, alături de aliații din cadrul Grupului de Luptă NATO.
Presiunea resimțită de militari în orice misiune executată atât în țară, cât și în afara granițelor, presupune și gestionarea acestora pentru atingerea obiectivului final.
Locotenentul Adrian Marin, comandant Baterie Antiaeriană: În principiu, datorită faptului că suntem în permanență ocupați cu activitățile specifice, nu simțim o anumită presiune, dar, cu siguranță, suntem conștienți de riscurile care ar putea apărea în orice moment și de asta ne dăm tot interesul ca prin procesul de instrucție să ne perfecționăm abilitățile de artileriști antiaerieni.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia venim mai aproape de casă, mai exact, în Bulgaria, unde, începând cu anul 2022, un detașament de militari execută misiunea de asigurare a legăturilor de comunicații și informatică între Comandamentul multinațional de Divizie Sud-Est și structurile subordonate de pe teritoriul Bulgariei, aflate sub controlul operațional al acestuia.
Misiunea se află la a patra rotație și chiar dacă putem spune că este o misiune cu grad scăzut de risc, provocările mediului cibernetic îi țin în alertă pe militarii noștri.
Căpitanul Daniel Dumitru, comandantul Detașamentului de Comunicații și Informatică: Structura generatoare a noastră Batalionul 45 „Comunicații și Informatică” este o unitate de elită în ceea ce privește partea de comunicații și informatică.
Drept dovadă ne-au desemnat să participăm cu sistemul nostru de comunicați informatică, unul de ultimă generație.
Fiecare misiune are provocările și riscurile ei. Avem provocările noastre, partea noastră de IT și ne țin agrenați în fiecare zi.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În urma semnării de către România și Bulgaria în timpul Summit-ului NATO de la Washington, de luna trecută, a Memorandumului de înțelegere între ministerele apărării celor două state, Comisia de Apărare a Adunării Naționale a Bulgariei a votat marți în favoarea unui proiect de lege propus de Guvern pentru ratificarea documentului privind înființarea unui comandament regional de componentă de operații speciale.
Inițiativa face parte din dezvoltarea sistemului de comandă și control al NATO, iar comanda structurii va fi asigurată prin rotație, la fiecare doi ani, de către cele două țări. România va fi prima care va prelua conducerea comandamentului.
Conform memorandumului, Cartierul General Regional va fi un element de comandă temporar dislocabil și va fi activat conform procedurilor naționale ale celor două țări și în conformitate cu mecanismele stabilite de Alianță, pentru participare la operațiuni aliate sau la activarea planurilor de apărare ale NATO, precum și pentru participarea la exerciții și evenimente de instruire bilaterale și multilaterale.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Nava-școală „Mircea”, cu un echipaj format din 86 de studenți de la Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, precum și opt studenți străini de la instituții partenere din Bulgaria, Letonia, Polonia, Spania și Turcia, a revenit Joi, în portul militar Constanța, după marșul internațional de instrucție executat în Marea Neagră și Marea Mediterană.
Velierul a plecat din portul militar Constanța pe 26 Iunie, iar pe parcursul marșului a efectuat escale de reprezentare în porturi din Grecia, Italia, Franța și Turcia și a parcurs peste 3.400 de mile marine.
Sub îndrumarea instructorilor, studenții români și străini și-au format deprinderi marinărești, au luat parte la exerciții ample de vitalitate a navei și au învățat să utilizeze instalațiile și echipamentele de la bord.
Cu concluzii la finalul misiunii vine Comandorul Mircea Târhoacă, comandantul marșului: Perspectiva de a fi comandantul marșului este una nouă pentru mine, interesantă, o pustură care mi-a dat posibilitatea să văd lucrurile și dintr-o altă perspectivă, să privesc lucrurile mai detașat, mai relaxat, ceea ce m-a ajutat să mă ocup mai mult de partea de reprezentare a Navei-școală „Mircea”.
În schimb pot să spun că pe durata practicii am fost impresionat de cadeții români, de cadeții străini care deja au început să vorbească și limba română, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată la un marș atât de scurt, dar asta înseamnă că limba noastră, tradițiile și obiceiurile noastre marinărești i-au impresionat și au simțit nevoia să ducă cu ei acasă ceva din ceea ce înseamnă Nava-școală „Mircea”.
La ceremonia de întâmpinare a navei-școală „Mircea”a fost prezent și ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general-maior Leonard Baraboi, la mulți ani și vă mulțumim că ne-ați primit la sediul Forțelor Aeriene Române! Gl. mr. Leonard Baraboi: Bine ați venit! Cristian Dumitrașcu: Aviația română, cu nume fabuloase în urmă, iar acum aveți, iată, șansa să duceți mai departe această tradiție într-o epocă nu foarte liniștită. Cum o simțiți în acest an 2024? Gl. mr. Leonard Baraboi: Tradiția ne obligă, ne onorează. Suntem conștienți că această onoare ne obligă la mai multe lucruri și implicare mult mai mare, dar, conform pregătirii noastre și a echipei pe care am format-o și o continuăm să o dezvoltăm, avem convingerea că la sfârșitul fiecărei zile putem să raportăm șefului apărării „Cer senin” din partea forțelor aeriene. Cristian Dumitrașcu: Dincolo de ceea ce raportaţi șefului apărării, este foarte important și felul în care vă simt oamenii de acasă. Aviația dă senzația, așa cum a fost și în Piața Aviatorilor, este un moment așteptat de toată lumea, și de copii, și de cei mari. Dar, dincolo de asta, nedeclarat, oamenii au mare încredere în dumneavoastră, pentru că, nu-i așa, țineți sus steagul României și apărați cerul României, şi asta nu-i un lucru ușor și nici lipsit de importanță. Gl. mr. Leonard Baraboi: Într-adevăr, nicio zi fără provocări. Ne situăm pe primele două locuri în preferințele populației din România și le mulțumim și pe această cale – armata și biserica. Presiunile conflictului neprovocat din Ucraina se resimt. Am avut incidente la graniță, dar împreună cu colegii din poliția aeriană, piloții care execută serviciul de poliție aeriană, colegii internaționali care execută poliția aeriană extinsă, împreună, „Stronger together” – mottoul NATO. Bineînțeles că nu doar piloții, ci și colegii de la radiolocație, de la rachete, de la forțele terestre cu Gepardul, este, să spunem așa, un contingent de forțe întrunite, care stăm de pavăză la granițele țării. Cristian Dumitrașcu: Uitându-vă un pic în urmă, să zicem, nu mai mult de 20 de ani, nu știu dacă mulți realizează ce progrese s-au făcut și faptul că acest F-16, macheta lui, care este lângă dumneavoastră, este avionul de luptă al al României, de vânătoare și de apărare a cerului României, 20 de ani – atât aș vrea să vă întoarceți și să vă amintiți cum era, în ce poziție erați dumneavoastră și cum vă raportați, așa, la prezentul de atunci și la viitor. Vă puteați închipui că vom ajunge în epoca asta în care Armata Română, Aviația, Forțele Aeriene au Patriot, F-16, Spartan? Gl. mr. Leonard Baraboi: Acum 20 de ani eram un tânăr locotenent, proaspăt întors din prima misiune externă. Am avut onoarea să fiu cel mai tânăr participant la o activitate internațională din Bulgaria, cu MiG-ul 21. Într-adevăr, visam, ca tineri piloți, să zburăm într-o zi pe un avion de o generație mai nouă şi bineînțeles că factorii de decizie au avut grijă ca în viitorul apropiat, adică în cei 15 ani, să ne bucurăm de avioane F-16. După cum bine știți, prima escadrilă achiziționată din Portugalia este deja operațională și este la Fetești. Urmează celelalte două escadrile cumpărate din Norvegia, care vor ajunge pe Câmpia Turzii. Momentan avem nouă aeronave pe Câmpia Turzii. Sistemele Patriot sunt ultimă generație și nu sunt singurele programe. Îndrăznim să visăm în continuare. Așa cum ați menționat, într-adevăr, macheta F-16 în dreapta mea, foarte frumoasă. Așteptăm în acest an cât de curând și în partea stângă să apară macheta de F-35. Visăm astfel încât în 2030 să reușim să avem F-urile, primurile F-35, care vor ieși de pe poarta fabricii din Statele Unite și vor rămâne pentru un an, un an jumătate în America pentru a instrui piloții și instructorii pe care îi vom trimite acolo. Cristian Dumitrașcu: Mergând un pic mai departe, ați fost pilot de mig. Cred că vă simțeați într-un fel ciudat văzând propaganda, aruncând mereu cu noroi pe faptul că MiG-ul era ‘sicriul zburător’… ? Gl. mr. Leonard Baraboi: Fiind pe această funcție, nu poți decât să fii vârful de lance al echipei din spate. Întotdeauna, în funcție de comanda pe care am ocupat-o, am considerat că toate lucrurile bune sunt datorate colegilor. Ce merge rău este vina comandantului și nu voi schimba această filosofie. În ce privește MiG-ul 21, mi-ați atins o coardă sensibilă. Este prima mea dragoste. Este avionul pe care m-am format ca pilot militar, instructor de zbor, participant la diferite misiuni atât în țară, cât și în străinătate. Am zburat cu el în Norvegia, aproape de Cercul Polar. Am executat trageri cu bombe ghidate laser, vârful de gamă. Deci vreau să spun că MiG-ul 21, pentru mine personal, încă o dată subliniez, a fost prima dragoste. Într-adevăr, a venit timpul să trecem la avioane de generație mai nouă, datorită faptului că aerodinamica MiG-ului 21 nu mai corespundea necesităților zilelor de astăzi. Modernizarea MiG-ului 21 a fost un punct important și avionica de pe MiG 21 putem spune că a fost echivalentă F-16 Block 52. Vă menționam anterior că am fost la diferite exerciții atât în țară, cât și în afară, nu doar eu, cât și alți colegi, și am fost mândri să rezolvăm situațiile create în cadrul exercițiului cu MiG-21 LanceR, upgradat la nivelul la care colegii din NATO erau cu F-16, cu Tornado, cu Eurofighter. N-am fost cu nimic mai prejos și acest lucru ne-a întărit pe noi ca piloți, ne-a dat încredere și am îndrăznit să visăm. Repet, a venit timpul să punem MiG-ul 21 la conservare, așa cum știți, pe 15 mai anul trecut, și, începând de la acel moment, ne bazăm pe F-16 și visăm la F-35. Cristian Dumitrașcu: Ăsta a fost un pas inteligent, această punte de trecere către F-35 și v-aș invita să le spuneți acum, după experiența deja vastă cu F-16, cum este acest avion, comparându-l, evident, cu MiG 21 și trecerea asta către F-35 este una normală pe F. Gl. mr. Leonard Baraboi: A fost cea mai bună alegere, deoarece trecerea de la un MiG 21 LanceR direct pe F-35 mi-ar fi fost aproape imposibil. Este o schimbare de mentalitate, dacă doriți. Este o altă filosofie de a zbura. Dacă la MiG 21 cam 80% din timp pilotul îl dedica pilotajul în sine, la F-16 situația s-a schimbat dramatic, în sensul în care gestionarea câmpului de luptă a informațiilor este primordială, pilotajul picând în partea a doua. Este un avion mult mai ușor de zburat decât MiG 21. Să nu uităm că MiG 21 avea cea mai mare viteză de venire la aterizare din lume și era o vorbă între piloții de MiG 21 că „Cine poate zbura MiG-ul 21 poate zbura orice fel de avion”. Consider că este un pas normal, un pas în față, F-16 fiind un pas intermediar. Bineînțeles că ne dorim, pe măsura introducerii, F-35. Avioanele F-16 disponibile vor rămâne în serviciu în continuare, pentru că e bine să fim acoperiți din ambele perspective, atât F-16 cât și F-35. Cristian Dumitrașcu: De ce credeți că sunt românii atât de talentați în ale aviației? Gl. mr. Leonard Baraboi: Îmi place să cred că „Așii de vânătoare”, cartea scrisă de domnul general Strâmbeanu, escadrila de aur – şi aşteptăm cu nerăbdare și escadrila de argint – au lăsat ceva în ADN-ul nostru, al românilor, o pasiune pentru zbor, o dedicare și doar Vlaicu, Coandă, Vuia, Obert sunt niște nume cu rezonanță mondială… Cristian Dumitrașcu: Prunariu… Gl. mr. Leonard Baraboi: Nu mai vorbesc de domnul general-locotenent Prunariu, primul cosmonaut și singurul deocamdată. Avem un trecut care ne obligă, dar de la care am avut și de învățat și, repet, consider că e ceva în ADN-ul nostru. Piloții români, la toate aplicațiile, la toate exercițiile la care au participat, s-au întors doar cu laude și cu cuvinte frumoase. Cristian Dumitrașcu: „Aşii aviației de vânătoare”, de generalul Victor Strâmbeanu, mai este această carte extraordinară, o întâmplare absolut unică în istoria aviației mondiale. „În zbor spre Marea Unire”, Vasile Niculescu, împreună cu al său coleg Precup, care, iată, au dus documentele importante ale Unirii. Cât de mult ați știut și ați învățat dumneavoastră în școala de aviație, în școala militară, și cât de mult învață cei de acum – că voiam să ajungem și la învățământul de astăzi? Gl. mr. Leonard Baraboi: Este o întrebare destul de delicată. Pe vremea mea, e o vorbă la noi, în armată, consider că fiind ultima promoţie de la Boboc, deci, ultima promoţie de institut de aviaţie, având pregătirea şi de ingineri, programa a fost un pic mai încărcată, cererile au fost un pic mai mari. Dar asta nu înseamnă că a fost o soluţie de succes, într-adevăr toţi cei 14 din promoţie am activat în aviaţie bineînţeles, parte dintre ei au părăsit sistemul ieşind la pensie sau au ales o carieră în aviaţia civilă. Consider că acea pregătire nouă ne-a fost foarte utilă, dar, pe de altă parte, consider că învăţământul din zilele noaste trebuie să îl adaptăm noii generaţii, pentru că ei sunt un alt aluat, să spunem. Trebuie adaptat nevoilor de cunoaştere şi pasiunilor tinerilor care doresc să urmeze o carieră în foţele aeriene. Acest lucru s-a întâmplat. După cum bine ştiţi, programa nu se poate schimba peste noapte. Este un lucru care cere timp, dar putem spune cu mândrie că Academia Forțelor Aeriene este o instituție de elită. Vă pot împărtăși faptul că începând de anul trecut în program am avut inclusiv elemente de spațiu. După cum bine știți, spațiu, domeniul spațial ne-a fost încredințat Forțelor Aeriene și, atunci, trebuie să ne pregătim generația de mâine. Cristian Dumitrașcu: Două întrebări, de final, când v-ați hotărât, când v-a fost clar că veți fi aviator? Şi pe următoarea am să v-o adresez după ce îmi răspundeți. Gl. mr. Leonard Baraboi: E foarte simplu răspunsul, de când am amintiri, de la începuturile vieții, am fost mereu cu capul în sos, cu capul în nori, cum glumesc unii colegi. Am simțit o chemare pentru aviație. Nu am avut pe nimeni în familie care să fi urmat o carieră militară. Pur și simplu, asta am simțit că trebuie să fac și drept pentru care la vârsta de 14 ani am ales să urmez cursurile unui liceu militar, actualmente colegiu, am urmat Colegiul Militar, Liceul Militar, la acea vreme „Dimitrie Cantemir” Breaza, unul dintre cele mai bune în opinia mea. Cristian Dumitrașcu: Deși erați din Iași. Gl. mr. Leonard Baraboi: Deși eram din Iași, da. Așa am simțit, știți cum este, Dumnezeu le aranjează pe toate. După care după liceu mi-am desăvârşit pregătirea în ştiințele exacte, lucruri care erau necesare pentru a deveni pilot. Am urmat vizita medicală și de acolo totul a fost ca pe sârmă, să spunem, a mers liniar. Deci, e o pasiune din tinerețe, cultivată și din lectura cărților în materie de aviație, și nu neapărat de autori români, dar și de autori străini. Pierre Clostermann este un model cred că pentru mulți dintre piloții existenți. Cristian Dumitrașcu: Și întrebarea pe care v-am promis-o la sfârșit. Acum vreo câțiva ani, la „Jurnal militar”, la Radio România Actualități, am difuzat un interviu cu dumneavoastră în care povesteați despre un episod foarte serios: ați fentat moartea așa la mustață, vi s-a oprit motorul în zbor cu „Şoimul”. Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa este. Cristian Dumitrașcu: Ați mai face aceeași alegere de a nu părăsi avionul și de a încerca să îl salvați? Gl. mr. Leonard Baraboi: Aţi atins o coardă sensibilă, anul acesta am sărbătorit 10 ani din noua viață, să spunem, meseriile noastre sunt meserii vocaționale și nu mă refer aici doar la piloți, pentru că Forțele Aeriene sunt compuse atât din piloți, din ingineri, maiştri militari, meteorologi, artileriști, radiolocatoriști, toate armele și specialitățile sunt extrem de importante, sunt niște rotițe în angrenajul mare al forțelor aeriene. Referitor la întrebarea dumneavoastră punctuală, da, aș alege aceeași soluție. De ce? Pentru că, așa cum vă povesteam la radio, motorul s-a oprit brusc, nesemnalizând niciun simptom, și pentru mine a fost foarte ciudat. Eram în cabina a 2-a ca instructor, în față era un tânăr student, care va finaliza în prima promoție de la cursul de trecere pe F16 și e un lucru de care sunt foarte mândru. Cristian Dumitrașcu: La 10 ani de la… Gl. mr. Leonard Baraboi: La 10 ani utilizare. Cristian Dumitrașcu:… aterizarea forţată. Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa e. Oprindu-se motorul, nedându-ne seama de ce s-a oprit, am zis: trebuie să aflăm ce s-a întâmplat. Decizia n-a fost ușor de luat. Dar având experiența acumulată pe MIG 21, având încredere în Dumnezeu și în cunoștințele dobândite, am considerat că este soluția optimă, cu toate că directorul de zbor mi-a ordonat să catapultezi, pilotul în comandă este cel care ia ultima decizie şi, atunci, după ce l-am anunțat pe pilotul-elev dacă vrei să catapultezi, te rog să te catapultezi, m-a impresionat răspunsul și nu o să îl uit toată viața, răspunsul a fost așa: dacă dumneavoastră, care aveți familie acasă, ați decis să rămâneți, eu care, sunt singur, bineînțeles, se referea la familie, soție, copii, a spus că atunci rămân și eu. Am aterizat forţat, pe burtă. Ne mai trebuiau probabil 300 metri de înălțime, dar nu a fost să fie. Am aterizat, totul în regulă, suntem amândoi sănătoși. Avionul la mai puțin de un an de zile a fost remediat și a reînceput zborul. Cristian Dumitrașcu: Da? Ştiți care este? Gl. mr. Leonard Baraboi: 716 – de fiecare dată când merg la Boboc mă duc și vorbesc cu el, pentru că binomul om-mașină funcționează și noi comunicăm. Cristian Dumitrașcu: Dumneavoastră ați avut o mare responsabilitate. Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa e. Cristian Dumitrașcu: N-a fost doar viața dumneavoastră în joc. Gl. mr. Leonard Baraboi: Nu, cu atât mai mult când e viața unui student. Dar nu sunt un om deosebit, așa sunt toți piloții din forțele aeriene, pentru că e o meserie pe care o facem din pasiune, punem tot sufletul în ea și atunci n-avem cum să nu performăm. Așa îmi place să cred, că vom continua să performăm la aceleași standarde înalte de fiecare dată. Cristian Dumitrașcu: Și astăzi, ca șef al Forțelor Aeriene Române, un mesaj de final pentru cei care ne ascultă la radio, un mesaj de încredere. Gl. mr. Leonard Baraboi: Noi suntem, să spunem asa, primii grăniceri. Nu pot decât să le transmit cu încredere că suntem 24/7 prezenţi la graniţele şi hotarele României, apărăm cerul senin al României și ne vom face datoria cu prisosinţă de fiecare dată. Cristian Dumitrașcu: Domnule general maior Leonard Baraboi vă mulțumesc mult și mă mai așteptam la „Interviul săptămânii”. Gl. mr. Leonard Baraboi: Şi eu vă mulțumesc și să aveți o zi frumoasă! Cristian Dumitrașcu: Mulțumesc!
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Navele militare din compunerea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, au fost în escală timp de 3 zile în Portul Constanța pentru refacerea capacității de luptă.
La ceremonia organizată cu acest prilej a fost prezentă și Simona Cojocaru, Secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale în Ministerul Apărării Naționale. Simona Cojocaru: Doresc să profit de această ocazie pentru a-mi exprima aprecierea față de echipajele navelor din Turcia, Bulgaria și România. Profesionalismul lor este foarte apreciat și a contribuit la succesul acestei misiuni. Efortul nostru comun va asigura libertatea de navigație atât pentru navele comerciale, cât și pentru cele militare în partea de est a zonei euroatlantice și va spori cooperarea și interoperabilitatea între forțele noastre. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Cele patru nave ale grupării, o navă de sprijin logistic de comandament și un vânător de mine din Turcia, un alt vânător de mine din Bulgaria și Dragorul maritim 30 “Sublocotenent Alexandru Axente” al Forţelor Navale Române au început la 1 iulie misiunile specifice de monitorizare și cercetare împotriva minelor în raioane maritime din Marea Neagră. Până la sfârșitul acestui an, comanda grupului este asigurată de Forțele Navale Turcești. Yusuf Karagulle: Sunt comandantul grupării de combatere a minelor în Marea Neagră. De la activarea grupului, am realizat o integrare robustă a forţelor participante şi am crescut nivelul de cooperare existent între forţele noastre navale. Grupul este acum pregătit să desfăşoare toată gama de misiuni în ceea ce priveşte ameninţările reprezentate de minele marine în derivă. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Gruparea navală a desfăşurat şi activităţi de menţinere a siguranţei căilor de navigaţiei în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 24, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei. Principalul scop al grupului operativ este menținerea în siguranță a traficului maritim în Marea Neagră prin misiuni de supraveghere, recunoaștere și neutralizare a minelor marine și prin operații de căutare și salvare pe mare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Gruparea Navală pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră a devenit operațională. Comanda grupării va fi asigurată în următoarele șase luni de Turcia, care participă cu o navă comandant și cu un vânător de mine. Forțele Navale Române au destinat pentru această misiune un dragor maritim, iar Bulgaria un alt vânător de mine. Inițiativa celor trei state are ca scop siguranța traficului maritim în Marea Neagră prin misiuni de supraveghere, recunoaștere și neutralizare a minelor marine, precum și prin operații de căutare și salvare pe mare. Primul exercițiu în comun al navelor din grupare, BREEZE 24, are loc până pe 12 iulie. La manevre participă și Fregata „Regele Ferdinand” a Forțelor Navale Române, comandate de comandorul Florian Tudorașcu.
Florian Tudorașcu: Principalul obiectiv este creșterea interoperabilității între forțele partenere și aliate. Vom exersa toate procedurile operaționale specifice de nivel tactic, cum ar fi trecerea printr-un canal dragat, respingerea amenințărilor asimetrice, exerciții simulate de remorcaj și de realimentare pe mare, ajungând până la executarea unor proceduri operaționale mult mai complexe, și anume lupta pe toate cele trei medii: aerian, naval și submarin.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Turcia, Bulgaria și România au semnat la începutul acestui an un memorandum de înțelegere privind constituirea acestei grupări navale pentru următorii trei ani. După mandatul Turciei în fruntea grupării, comanda va fi preluată la începutul anului viitor de partenerii bulgari, iar în a doua jumătate a lui 2025 de Forțele Navale Române.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În poligonul de la Capu Midia are loc până pe 14 iunie exercițiul de apărare aeriană și antirachetă „Ramstein Legacy 24”. La antrenamente participă 1.300 de militari români și din alte nouă state aliate.
Unul dintre obiectivele exercițiului este finalizarea procesului de operaționalizare a celui de-al doilea sistem Patriot din dotarea Forțelor Aeriene Române. Constantin Herțanu vine cu detalii.
Constantin Herțanu: „Ramstein Legacy 24” este condus de Comandamentul Aerian Aliat și se desfășoară concomitent în România și în Bulgaria.
Exercițiul urmărește antrenarea unei structuri multinaționale pentru o operație de apărare a teritoriului și populației. Sunt folosite sisteme de rachete Patriot și Hawk, aeronave F-16, IAR-330 și IAR-99, echipamente de apărare aeriană cu bază la sol, sisteme de comandă-control și aeronave militare ale națiunilor participante.
În România, exercițiul este conectat la Platforma națională de instruire multi-domeniu DACIA 24, care se derulează în perioada 13 mai – 17 iunie. În poligonul de la Capu Midia, va fi certicat, prin trageri reale, al doilea sistem Patriot din cele patru pe care le are România.
Cristian Dan: În primul și în primul rând îmi aduc aminte de oameni, de toți instructorii, profesorii pe care i-am avut și nu vreau decât să le spun în acest cadru că le mulțumesc pentru că m-au ajutat și au pus fundamentul la ceea ce sunt eu astăzi. Sunt mândru că sunt absolvent al Academie Forțelor Terestre, Institutul Militar de Infanterie Grănicer și Chimie, cum se numea atunci. Cornel Mituț (reporter): Ce v-a ajutat mai mult, laboratorul poligonului sau sala de clasă de specialitate infanterie, chimie? Cristian Dan: Nu, nu le poți vedea izolat, pentru că trebuie să le vezi împreună, ca un mănunchi, se completează reciproc. Nu poți să spui că asta a contat cel mai mult, dar cred că atât teoretic, cât și practic, fundamentele a ceea ce viitorul lider militar acolo stau și cred că asta este cel mai importantă parte. Mai înveți, pentru că în Liceul Militar eşti copil, ceea ce înseamnă camaraderia: să ai grijă de colegul din stânga, de colegul din dreapta. Cornel Mituț (reporter): V-aș ruga, dacă ne ajutaţi, să facem un exercițiu de imaginație. Ce i-ar plăcea studentului Cristian Dan, astăzi general-maior, să audă, în calitate de student, de la un lider, de la un general, despre imboldul de a urma o astfel de carieră? Cristian Dan: Păi, cred că, înainte de toate, mi-ar plăcea să-mi spună ce înseamnă viața reală, cum îi spun eu. Adică academia este ceva, dar o unitate luptătoare este altceva. Ăsta ar fi fundamentul. În al doilea rând să-mi spună spre valorile pe care ar trebui să le port în mine în așa fel încât să mă ajute în ceea ce voi face ulterior, să îmi spună că dacă în şcoală am avut colegi și prieteni mai ales, dincolo voi avea un pluton de care sunt responsabil. Și e vorba în primul, în primul rând, de oameni pe care trebuie să îi cunoști, să le cunoști problemele și provocările chiar din viața personală, pentru că viața personală, vrei, nu vrei, îți poate afecta activitatea la locul de muncă și, dacă vrei, și în luptă, dacă o extrapolăm până acolo. Să-mi spună că viața e o multitudine, îți aduce o multitudine de oportunități și că nu trebuie să vezi totul ca un zid și să te oprești. Să-mi spună că trebuie să gândesc și că părerea mea contează, că este așteptată de către șefii mei pe linie ierarhică. Să-mi spună că acolo nu am doar problemele mele personale de care trebuie să mă ocup, ci poate problemele întregului pluton. Să-mi spună că sunt responsabil în primul și în primul rând eu însumi de cariera mea individuală și că trebuie să îmi aleg un mentor care să mă ajute atunci când la ananghie am nevoie să iau o decizie dificilă și chiar să mă orienteze în carieră. Să-mi spună că viața la trupă înseamnă și sacrificii, că nu voi fi lângă familie, mama, tata sau dacă m-am căsătorit, lângă soție și copii, că uneori voi fi plecat, că uneori s-ar putea să plec în misiuni externe, că uneori va trebui chiar de acolo să mă ocup de problemele subordonaților pe care i-am lăsat acasă sau ale familiilor pe care le-am lăsat acasă, că armata înseamnă dăruire și camaraderie. Să mai îmi spună că deciziile se iau dacă ai un corp sănătos și o minte sănătoasă. Şi ce înseamnă asta? Că pregătirea fizică nu se oprește nici măcar la 51 de ani și că atunci când trebuie să iei o decizie este să îți înțelegi, provocarea, să te gândești la ea și să nu te grăbești în a lua acea decizie. Și poate și să-mi spună că deciziile nu se iau atunci când ești nervos sau supărat. Să îmi mai spună, legat de ce am spus anterior, că a greși e omenește, nu le știi pe toate. Cornel Mituț (reporter): Vă întreb acum, din toate aceste mărturisiri, ați avut ocazia să transmiteți dumneavoastră studenților, ați avut ocazia să povestiți informal studenților? Cristian Dan: Da, cred că informal da. Și aș spune că, în special în stagiile de pregătire, când am avut studenți venind în unitățile pe care le-am comandat, am ţinut neapărat să mă întâlnesc cu ei. Am făcut-o, cred că și poate că cel mai bine într-un cadru nu neapărat organizat, dar au fost anul III și IV de la Colegiul Militar „Ștefan cel Mare” și o fac de fiecare dată când am ocazia. Cornel Mituț (reporter): Din punctul dumneavoastră de comandant al Corpului Multinațional de Sud-Est, care este feedback-ul sau colaborarea pe care o aveți cu Academia Forțelor Terestre? Ei sunt viitorii lideri NATO. Cristian Dan: Făcând o paranteză aici, programul Erasmus a adus oportunități în a avea studenți din Academia Forțelor Terestre care studiază la diferite instituții militare de învățământ aliate, și nu numai sau a avea studenți străini aici și cooperarea este una normală, aş spune, bazată pe dialog, pe comunicare, pe sprijin reciproc în orice situație. Comunicăm și, de asemenea, participăm împreună și la activitățile de nivel garnizoană. Dar, îmi place să cred că există deschidere din ambele părți, că oportunitățile, dacă sunt descoperite, sunt analizate împreună și încercăm să sprijinim în cel mai bun mod posibil, mai ales în ceea ce privește educația viitorilor lideri ai Armatei României. Cornel Mituț (reporter): Domnule general maior Cristian Dan, o ultimă întrebare: Vă rugăm să ne spuneţi care este importanța Comandamentului NATO, de aici de la Sibiu, pentru România și pentru Alianță? Cristian Dan: Eu aș spune că este pilonul central al structurilor NATO pe teritoriul României și Bulgariei. Traduc asta în cuvinte simple. Suntem aici pentru a garanta siguranța cetățenilor din România și Bulgaria. Suntem aici pentru că împreună cu Armata Română, vorbim de teritoriul României și Bulgariei, să ne asigurăm că cetățenii României și Bulgariei pot să ducă o viață normală, să facă tot ceea ce poate un om să facă într-un mediu de securitate stabil. Pentru asta suntem noi aici, pentru că în primul și în primul rând ne gândim la cetățenii noștri. În al doilea rând, misiunea noastră este de a descuraja orice intenție ostilă, de unde ar veni ea. Dacă e să merg un pic în istorie, cred că un dicton latin spune că „dacă vrei pace pregătește-te pentru război”. Asta ce presupune? Profesionalism, dedicare, responsabilitate. Sunt comandantul unei echipe multinaționale, de oameni profesioniști care vin cu experiențe comune, pentru că vorbim de militari din țări aliate, care sunt parte a acestui comandament, care vin cu experiențe, cum spuneam anterior diferite, cu puncte de vedere diferite, dar asta nu face decât să aducă un element constructiv în ceea ce facem în fiecare zi, și știm ceea ce facem, suntem pregătiți și de ce nu, să răspundem oricărei potențiale agresiuni, dacă va fi nevoie. Simplu spus: știm ce avem de făcut, se poate conta pe noi și suntem doar niște membri ai comunității locale. Poate aș adăuga că avem tot sprijinul autorităților locale ca să ne integrăm, că suntem după orele de program, suntem și simpli oameni.
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Ciprian Panga (realizator rubrică): Conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat zilele trecute o videoconferință la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operații din Kosovo, Bosnia și Herțegovina, precum și ai detașamentelor aflate în misiune în Bulgaria și Polonia. Șeful statului major al apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a ținut să sublinieze faptul că apreciază modul în care militarii dislocați peste hotare își îndeplinesc sarcinile și reprezintă România și Armata României în fața partenerilor și aliaților. Vlad Gheorghiță: Sunteți ambasadori ai României și vă rog să nu uitați acest lucru nici un moment. Vă desfășurați activitatea într-un mediu de securitate destul de complex. Și eu, personal, sunt mai mult decât convins că o să vă ridicați la nivelul așteptărilor noastre, pentru că aveți un nivel de pregătire foarte ridicat. Vă aflați, marea majoritate dintre dumneavoastră, într-o perioadă de rotații ale contingentelor. Drept urmare, vă invit să vă mențineți un nivel ridicat de vigilență și să vă creșteți capacitatea de reacție, astfel încât să vă puteți îndeplini misiunile oportun. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Bosnia și Herțegovina, România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatru, cât și cu cei din cadrul rezervelor operației, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Rotirea detașamentelor românești tocmai s-a încheiat. Mai multe informații am aflat în cadrul videoconferinței de la șeful de stat major al misiunii EUFOR ALTEHA, generalul de brigadă Ovidiu Lungu. Ovidiu Lungu: Din perspectiva activităților desfășurate de contigentul național care a terminat rotația, atât comandatul EUFOR, cât și comandantul operației, generalul Cottereau, au apreciat pozitiv modul de executare a misiunilor încredințate companiei de stat major din batalionul multinațional, precum și performanța personalului de stat major din cadrul Comandamentului EUFOR. Pentru contigentul care doar a intrat în teatrul de operații, în prezent execută instruirea pentru realizarea capacității operaționale finale. Ciprian Panga (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zona Balcanilor de Vest, mai precis Kosovo, unde România este reprezentată de o structură compusă din 50 de militari. Noutățile au fost aduse de maiorul Cristian Leopa. Cristian Leopa: Situația generală de securitate din provincia Kosovo se menține relativ stabilă, ușor tensionată în nordul Kosovo. Nivelul de amenințare la adresa securității și libertății de mișcare se menține în general scăzut, dar mediu în nord, cu potențial de deteriorare în cazul apariției unor factori destabilizatori care ar putea conduce la deteriorarea rapidă a situației de securitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, le-a mulțumit militarilor pentru efortul depus în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin în cadrul diferitelor structuri în care acționează, îndemnându-i, ca și de acum înainte, să demonstreze prin profesionalismul lor că sunt o forță pe care aliații se pot baza. Angel Tîlvăr: Mă bucur că aveți lucrurile în atenție și că aveți o înțelegere a situației care să ne permită și nouă, dar și dumneavoastră, să luați cele mai bune decizii în funcție de evoluție. Mă bucur că toată lumea e sănătoasă și că vă îndepliniți cu onoare și cu competență misiunea. Vă doresc sărbători pascale cât se poate de bune! Vă rog să transmiteți și familiilor dumneavoastră de acasă că se bucură de aprecierea și de respectul nostru.
Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Forțele pentru Operații Speciale din 13 state aliate și partenere au desfășurat timp de două săptămâni exercițiul „Trojan Footprint ’24”.
Antrenamentele au avut loc în Bulgaria, Georgia, Germania, Grecia, Macedonia de Nord și România.
Adrian Gâtman: „Trojan Footprint 24” este cel mai important exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale desfășurat pe continentul european.
Circa 2.000 de militari s-au instruit între 4 și 15 martie în cadrul acestui exercițiu condus de Comandamentul Forțelor Speciale Americane din Europa.
Scopul exercițiului a fost să arate capacitatea națiunilor aliate și partenere de a răspunde oricărei amenințări. Seria de exerciții „Trojan Footprint 24” a debutat în anul 2002, iar din 2016 se desfășoară la fiecare 2 ani, anul acesta aflându-se sub umbrela Steadfast Defender, cel mai mare exercițiu NATO din ultimele trei decenii.
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, bine ați revenit la această, iată, a doua ediție în programul nostru de promovare a acestor 20 de ani de la intrarea în NATO. Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc pentru invitație! Cristian Dumitrașcu: Acum 20 de ani, România câștiga una dintre cele mai mari bătălii din istorie și am să-i spun „Bătălia pentru NATO”. Așa se numește și cartea dvs., o carte de memorii în care ați surprins cele mai importante momente ale acelei bătălii, precum i-ați spus. Ioan Mircea Pașcu: Am ales titlul ăsta pentru că realmente a fost o bătălie să intrăm în NATO, a fost o competiție. Noi a trebuit să îi convingem pe occidentali că suntem demni să fim primiți în NATO, pot conta pe noi atunci când e nevoie și nu așa de, cum spun unii, că practic am fost luați cu forța, ca să spunem așa, cum susțin rușii. De fapt, rușii sunt nervoși, reproșează Statelor Unite că au acceptat să ne ia în NATO, să dea curs solicitării noastre. Or, noi am intrat în condițiile în care a fost o decizie națională sprijinită de toate partidele politice, sprijinită de popor, de populație în măsură foarte mare și, ca atare, a trebui să parcurgem toți acești pași. Cheia acestui succes, ca să spunem așa, a fost reforma organismului militar. Apăruseră câteva studii înainte care susțineau exact lucrul acesta. De pildă, Chef Smyth’s de la Universitatea Națională de Apărare din Statele Unite a fost cel care a scris că testul României va fi reforma militară. Deci, asta a fost chestiunea și atunci când am venit ministru, am urgentat rapid această reformă militară. Vă aduceți aminte că era un map tixit cu obiective, pentru că am crezut că, dacă ne asumăm mai multe obiective, asta o să facă o impresie mai bună. Bulgarii au avut numai o şesime din obiectivele noastre, și au îndeplinit mai multe din ele și procentajul lor de îndeplinire era mai bun ca al nostru. Când am ajuns la NATO, atunci, imediat în primele zile după ce am preluat funcția, întrebarea a fost: bă, voi sunteți serioși, mai vreți să intraţi în NATO? Deci de aici am plecat și cu o echipă foarte bună, cu generalul Mihail Popescu și cu ceilalți, cu Mircea Mureșan, cu alții care au fost în echipă atunci, am reușit să demarăm acest proces, să facem operaționalizarea, care a însemnat pe de o parte, diminuarea numărului de unități militare, ceea ce a însemnat că armamentul lor a intrat pe stoc și în același timp, operaționalizarea celor care au rămas, adică capacitatea de luptă dovedită. Ne-a ajutat foarte mult și participarea în Afganistan, ulterior și în Irak, pentru că în felul acesta cea mai mare parte a Armatei Române a căpătat experiență de luptă efectivă pe câmpul de luptă și în felul acesta am căpătat o armată pe care toată lumea a lăudat-o ca fiind foarte bună, așa că vă spun încă o dată în ansamblu, esența a fost succesul reformei militare. Cristian Dumitrașcu: Este important că spuneți și dvs. treaba asta, că armata a avut un rol important, pentru că cu cât se îndepărtează această dată de la aderare și iată, se vor împlini 20 de ani de atunci… Ioan Mircea Paşcu: Mulți viteji se arată. Cristian Dumitrașcu: Exact. Sunt mai mulți invitați care afirmă asta, au spus-o înainte, că armata este una importantă, putând fi bănuiți de parti priuri. Pare că vrem să ne lăudăm, însă dvs. ați fost ministrul apărării atunci, a fost în stafful… e o informație de la sursă și a fost cu sacrificii această reuşită. Ioan Mircea Paşcu: Sigur că da. Cristian Dumitrașcu: Militari care au plecat în disponibilizare. Și foarte, foarte multe alte eforturi. Ioan Mircea Paşcu: Exista această formulă că să se dea salarii compensatorii. A fost ordonanța aceea 7, s-au dat salarii compensatorii, însă acestea erau plătite într-o lungă perioadă de timp. Omul nu simțea nimic și atuncea una dintre măsuri în guvern a fost să urgentăm acest lucru și banii să fie dați cât mai repede, astfel încât oamenii să simtă lucrul ăsta, dacă voiam realmente ca ei să aleagă această opțiune. N-a fost nimeni dat afară, ca să spunem așa, a fost opțiunea lor. Au fost și cazuri în care unii au luat acești bani și după aceea s-au întors în justiție împotriva noastră, susținând că au fost forțați să facă acest lucru. Și a trebuit să lămurim și aceste lucruri, dar în ansamblu, așa s-a făcut. Cristian Dumitrașcu: Care au fost acei colegi, acei oameni la conducere atunci care au avut această viziune pe care alții n-au avut-o? Era o perioadă în care Rusia, după cum spunea și un invitat aici, la interviul săptămânii, era în genunchi, între ghilimele, sigur, a fost o metaforă. Nimeni nu se aștepta atunci că Rusia și-ar putea reveni în sensul acesta rău, în care noi știm în istorie ce s-a întâmplat cu invaziile şi toate lucrurile pe care noi le-am avut negative de acolo, de la est. Dvs ați declarat într-un interviu că v-ați așteptat și că eraţi convins că Rusia va reveni la aceste practici. Ioan Mircea Paşcu: Asta a fost rațiunea pentru care am și optat pentru intrarea în NATO. Noi am perceput această trecere de la fosta URSS la Rusia și republicile componente ca o fereastră de oportunitate. Știam că ea se va închide și din punctul ăsta de vedere trebuia să o valorificăm cât timp era deschisă, respectiv până când Rusia nu-și va fi revenit. Și iată că până la urmă această judecată s-a dovedit corectă, pentru că Rusia și a revenit și a început să resolicite tot ceea ce a pierdut. Și vreau să vă spun că în 1995 am participat cu dl general Cioflină, care era șeful Statului Major General, la o vizită în Statele Unite ale Americii, prilejuită de participarea la un exercițiu PFP, mare, care se ținea în Statele Unite. Și acolo am ajuns mai întâi la Washington și am fost, pentru că era o delegație totuși de nivel, preluați de Departamentul Apărării, am fost cazați într-un compound care ținea de marina militară. Era amiralul Borda încă, înainte să se sinucidă – amiralul Borda era comandantul marinei militare – generalul Shalikashvili era șeful Comitetului mixt al șefilor de Stat Major și vreau să vă spun că într-o seară au oferit ei o plimbare pe Potomac cu iahtul Departamentului Apărării – aveau și orchestră, era totul la ștaif așa și am avut o discuție personală cu Shalikashvili şi Shalikashvili mi-a confirmat atuncea ce simțeam noi instinctiv și a spus: domnule, nu o să fie deschisă mult timp fereastra asta de oportunitate. Sfatul meu este să faceți tot ce e posibil să o valorificați și să intrați în NATO. A spus el. Și deci, din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile se leagă. A fost clar. De altfel, să știți că Rusia este o țară, ca și Statele Unite ale Americii, sunt țări despre care profesorul Postolache, îmi aduc aminte, spunea: domnule, sunt țări care sunt destinate să câștige. Sunt prea mari ca să piardă – ‘too big to fail’ și aceste lucruri, ‘ups and downs’, la un moment dat se corectează. Şi să ne aducem aminte că Rusia Sovietică a pierdut jumătate din teritoriul european, la pacea de la Brest-Litovsk, numai ca să obțină pace acolo, să se poată ocupa de treburile interne, de revoluție ș.a.m.d. Bineînțeles că la al doilea război mondial a cucerit tot și mai mult decât atâta. Deci, bazați pe aceste experiențe, ne-am așteptat că va veni un moment în care Rusia va redeveni puternică și va solicita ce a pierdut, ceea ce s-a și întâmplat. Și, ca atare, am zis, domnule, să fim pe partea sigură a străzii când lucrul ăsta se întâmplă și asta a fost chestiunea care ne-a împins de la spate. Nici nu erau alte opțiuni. România avea nevoie de o garanție de securitate și singura garanție cea mai puternică existentă la momentul acela a fost tratatul NATO. Cristian Dumitrașcu: Avem 20 de ani fără aproximativ o lună de când suntem pe partea sigură. Ioan Mircea Paşcu: Da, 29 martie. Cristian Dumitrașcu: De când suntem pe partea sigură a străzii. Venind către studenții dvs. și către această activitate didactică, felul în care ați reacționat dvs. în momentul în care Putin înaintea războiului din Ucraina a început să ceară să revină la zona de influență dinainte de 1997, putem lesne bănui care a fost reacția dvs. Ați avut discuții cu studenții dvs.? Aveți o idee despre cât de grav li s-a părut lor, ca oameni care sunt tineri și care n-au trăit vremurile trecute? Ioan Mircea Paşcu: Vedeți dvs., această chestiune ține de o anumită educație anterioară pe care studenții au avut-o. Am făcut un mic test ieri la curs și am întrebat câți dintre ei au făcut istorie serios; și cineva mi-a spus, o fată zice ‘eu am avut și la bacalaureat istorie’ și lucrul ăsta e bun, pentru că te poți baza. Cursul meu privește politica de securitate a României și primul curs a fost până la primul război mondial și referirile istorice sunt fundamentale în acest … Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici. Și depinde de această conștientizare, înțelegeţi? Unii conștientizează mai mult, alții mai puțin. Din punctul ăsta de vedere nu există același nivel. Toată chestiunea este să reușești să-i conștientizezi tu, adică să-i trezești la realitate, să le trezești interesul și în același timp să le răspunzi la întrebările pe care inevitabil le au. Și îi încurajezi să pună întrebări inclusiv în timpul cursului, adică întrerupeți, întrebați. Şi ieri mi-a plăcut că la cursul al doilea pe care îl fac online, este un curs în limba engleză, un masterat în limba engleză privind NATO, în care am niște studenți din Turcia, din Nigeria, din Kenya, am fost întrerupt frecvent cu tot felul de întrebări și am răspuns la acele întrebări. Însă, vedeți, întrebările lor sunt inevitabil legate, cantonate în prezent, în momentul actual, nu au o persectivă, nu poţi să judeci, să spunem aşa, printr-o acumulare, și de aici să vadă ce tendințe există, în ce direcție ne îndreptăm. Asta este o chestiune care se formează cu timpul, ține și de calitățile individuale ale studenților. În ansamblu, nu mă pot plânge. Am cursuri și cu oameni de la dvs. din minister și pot să spun că există un mare interes. Dar oamenii aceștia sunt mai copți, ca să spun așa, comparativ cu studenții, care abia acum mai intră pe băncile facultății. Cristian Dumitrașcu: V-am întrebat pentru că este și o întrebare personală. M-am tot gândit la miracolul pe care l-am trăit la puțini ani după ’89, în care noi ieșisem din blocul comunist, am fi avut foarte, foarte ușor șansa de a nu intra NATO și de a păstra o neutralitate mincinoasă, așa cum se tot spune acum: „hai să fim neutri, hai să…”. Unde a fost declicul ăsta în care noi am pornit-o către direcția vest? Ioan Mircea Pașcu: Nu exista altă soluție. Vedeți, am avut o situație specială pe undeva, întrucât România a fost singurul interlocutor valabil al Uniunii Sovietice în cadrul Tratatului de la Varșovia, nimeni n-avea curajul să ridice problemele cu Uniunea Sovietică, cum avea România. Și noi aveam problemele noastre, dar erau mulți dintre ceilalți aliați care veneau la noi și ne rugau, zice: „Domnule, când vorbiți cu rușii, întrebați-i și de chestia asta, că asta ne interesează pe noi” – și noi făceam asemenea servicii. Și, deci, noi, în momentul în care s-a prăbușit Tratatul de la Varșovia și am participat la ultima ședință a Tratatului de la Varșovia, nu pentru că am știut că e ultima și de aia m-am dus, ci pentru că așa a fost viața, am avut ocazia să spun la NATO că eram singurul ministru al apărării dintre cei NATO care am participat la ultima ședință a Tratatului de la Vașovia, adică și la celălalt pact. Cristian Dumitrașcu: Și nu era puțin lucru. Ioan Mircea Pașcu: Nu era puțin lucru. Puteai să faci diferența de… Mă rog, nu știam eu prea multe că am participat numai la două întâlniri, ultimele două, au mai fost și unele militare, la alea n-am avut ce să caut, dar noi am simțit atunci și am susținut toți, că a fost și o discuție în CSAT în care am sprijinit punctul de vedere să milităm pentru desființarea Tratatului de la Varșovia. Dar, în felul ăsta, noi am rămas suspendați, pentru că am fost și cei mai clonțoși din Tratatul de la Varșovia, am rămas fără acoperirea Tratatului de la Varșovia, în bătaia vântului. Aveam nevoie ca de aer de o garanție de securitate. Și atunci, singura garanție de securitate a fost aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană, pentru că amândouă sunt tot o garanție de securitate, două fețe ale aceleiași monede. Dar vreau să vă spun următorul lucru: surpriza mea a fost să constat că toți acești aliați vajnici ai Uniunii Sovietice, care nu ieșeau din cuvântul Uniunii Sovietice, ne puneau anumite obstacole și spuneau „Bă, nu credeți în români, că ăștia sunt trădători. Ați văzut? Nici Pactul de la Varșovia nu l-au onorat, luptau împotriva pactului și încercau să facă și să dreagă. Pe când noi, noi am fost loiali Tratatului de la Varșovia, vom fi loiali Tratatului NATO”. Cristian Dumitrașcu: Cu alte cuvinte, nu au venit cu noi când ne-am dus peste cehi la Praga. Ioan Mircea Paşcu: Apropo de asta există o chestiune, o să v-o povestesc… dar când mi-au spus lucrul ăsta și cei de la NATO, au văzut că știam care e sursa unei asemenea întrebări. Am răspuns: zic, domnule, nu vă supărați, tratatul de la Varșovia era un tratat în care trebuia să te lupți, să-ți aperi interesele naționale și să ți le impui. NATO ţi le apără, pentru că e organizat democratic, ai regula consensului. Deci nu va fi nevoie ca România să fie la fel de vocală în NATO, cum a fost în tratatul de la Varşovia, sau nu e NATO așa? Și atunci cu chestia asta s-a terminat. Dar apropo de cealaltă chestiune cu Cehoslovacia, vreau să vă spun că la ultima reuniune a Tratatului de la Varșovia, când s-a dat cuvântul la delegații… toată lumea, au început cehii, a fost o dispută acolo, că polonezii au vrut… Wałęsa a vrut să se facă Varşovia -Varşovia și a câștigat Václav Havel, până la urmă, că era vorba de noi valori ș.a.m.d. Și până la urmă, delegația poloneză a venit în ultimul moment, ne-a lăsat în suspans- participă sau nu participă. Până la urmă a participat și-mi aduc aminte că am stat, s-a anunțat că vine delegația poloneză și m-am dus și eu în capul scărilor, Palatul Cernin, care al Ministerului de Externe ceh. Acesta a fost locul unde s-a desfășurat această reuniune. Și m-am dus în capul scărilor și am văzut o delegație de mustăcioși, polonezi, așa, foarte marțiali, au venit așa și când au urcat la nivelul meu, toți ne ajungeau până aici, mă rog, au intrat în sală, s-au dus acolo, a fost Wałęsa cu ceilalți, așa, s-au așezat. Petre Roman s-a dus să-l salute pe Wałęsa și au stat de vorbă nu știu ce, înainte să înceapă ședința și a început toată lumea să spună: ”cât am așteptat acest moment, cât am sperat în inima noastră ca să vină momentul ăsta, să scăpăm o dată de jugul ăsta al Tratatului de la Varșovia”. Băi, ai naibii, ia uite, și atunci am introdus și noi o frază în discursul domnului președinte Iliescu și eu am spus așa: dacă în 1968 am declinat invitația de a veni la Praga, acum am acceptat-o cu plăcere și am introdus și noi o chestiune așa în treaba asta și vreau să vă spun că șeful delegației sovietice era Ghenadi Ianaev, care peste o lună de zile era unul dintre puciști și acest Ghenadi Ianaev a spus: fraților, zice, eu sunt în momentul de față total debusolat, pentru că până la această ședință eu nu știam decât de cererile voastre să vă dăm ajutor, să vă sprijinim, să vă nu știu ce… Și acuma aflu că de fapt abia așteptaţi să scăpați de noi ș.a.m.d. Deci omul… Dar vreau să vă spun următorul lucru: după părerea mea, Uniunea Sovietică a tratat România mai bine decât tratează Rusia, România. Cristian Dumitrașcu: Asta e o afirmație foarte importantă. Ioan Mircea Paşcu: Da, din experiență proprie pot să spun că așa stau lucrurile. Tot ce am auzit eu personal de la ruși în momentul de față au fost miștourile și glumițele domnului președinte Putin la adresa României. Cristian Dumitrașcu: Şi o retorică foarte agresivă. Ioan Mircea Paşcu: Şi amenințări, ameninţările domnului Medvedev, Zaharova și toți ăștia care sunt trâmbiţele războiului în Ucraina.
Cristian Dumitrașcu: Nici în Războiul Rece nu se folosea atât de des cuvântul război, război nuclear. Ioan Mircea Paşcu: Nu. Dl. Medvedev, singura chestiune așa, eu stau și mă întreb: Medvedev a fost cel pentru care Statele Unite, pe vremea lui Obama, cu dl. Biden vicepreședinte, a oferit resetarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, cu Rusia. Resetarea! Adică: domnule, ștergem și punem totul de la zero, deși Georgia avusese loc. Dar s-a sperat că, cu chestia asta, îi vor da suficientă autoritate lui Medvedev să vrea în continuare să rămână el și să nu vină Putin înapoi. A venit Putin, s-a terminat, domnul Medvedev a dispărut urgent și iată-l astăzi ce-a ajuns. Cristian Dumitrașcu: Dacă nu cumva a fost de la început asta. Ioan Mircea Paşcu: Probabil că da. Și atunci problema este pentru cine ați oferit acest lucru. Cristian Dumitrașcu: Exact! Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost cu noi și în această a doua ediție. Vă mai așteptăm! Ioan Mircea Paşcu: Mulțumesc! Voi reveni dacă mă chemați. Cristian Dumitrașcu: Mulțumim!
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării din țara noastră, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la Ankara, în perioada 29-31 ianuarie, cu şi la invitația omologului său, comandantul forțelor armate turce, generalul Metin Gürak, și cu ministrul apărării din Turcia, Yașar Guler.
Discuțiile purtate au vizat situația de securitate din regiunea Mării Negre, întărirea apărării pe flancul estic al NATO și dezvoltarea în continuare a cooperării militare dintre cele două state.
Șeful român al apărării a declarat că memorandumul de înțelegere pentru constituirea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine în Marea Neagră este un instrument important pentru îmbunătățirea siguranței navigației atât pentru cele trei state semnatare – Bulgaria, România și Turcia, cât și pentru celelalte țări partenere riverane bazinului Pontic.
În cadrul întâlnirii, generalul Vlad a discutat și despre implementarea planurilor cuprinse în conceptul descurajării și apărării în spațiul euroatlantic și a evidențiat angajamentul aliaților turci în misiunile de stabilitate din Balcanii de Vest.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est de la Sibiu are, începând de pe 15 ianuarie, un nou comandant. Generalul-maior Cristian Dan a preluat funcția de la generalul locotenent Dragoș Iacob, promovat în poziția de locțiitor al Şefului Statului Major al Apărării. Pentru generalul Dan, prioritare sunt nivelul de instruire al comandamentului și adaptarea la provocările actuale de securitate.
Generalul Cristian Dan: Cea mai mare provocare va fi să menținem aceleași standarde la nivelul personalului. De ce nu, să creștem numărul de personal în cadrul comandamentului și să ne menținem același nivel de instruire. Mediul de securitate se schimbă, dacă vreți, zilnic; e greu de făcut anticipări. Ceea ce avem noi de făcut este să ne asigurăm că suntem pregătiți, gata să răspundem la orice provocare armată.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La ceremonia de schimbare de ștafetă desfășurată la Sibiu a participat și șeful apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a arătat rolul important al Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est în ansamblul structurilor de comandă ale Alianței Nord-Atlantice.
Generalul Gheorghiță Vlad: Comandamentul Corpului Multinațional este un element foarte important în arhitectura de comandă-control a Alianței Nord-Atlantice și, bineînțeles, al României. Trebuie să fim conștienți că acest comandament va conduce acțiunile militare în caz de război pentru tot flancul estic.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 16 țări aliate contribuie cu militari la Comandamentul Corpului Multnațional de Sud-Est, care are ca zonă de responsabilitate teritoriile României și Bulgariei.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): România, Turcia și Bulgaria au semnat, joi, la Istanbul, memorandumul de înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră.
Anunțat încă de anul trecut, proiectul reprezintă o inițiativă a celor trei aliați riverani la Marea Neagră, menită să faciliteze siguranța navigație prin combaterea amenințărilor reprezentată de minele marine.
Structura operațională a grupului va avea o comandă rotativă la fiecare șase luni și câte două activări planificate în fiecare rotație. Astfel, se va asigura un nivel continuu de vigilență și pregătire, contribuind și la întărirea posturii aliate de descurajare și apărare a flancului estic.
Statele de la Marea Neagră partenere NATO, grupurile navale permanente NATO și aliații non-litoral vor putea participa la activitățile grupului.
Documentul a fost semnat din partea României de ministrul apărării, Angel Tîlvăr.
Vizita premierului și a ministrului apărării la Washington
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:28
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a aflat în această săptămână în Statele Unite ale Americii, în cadrul delegației care l-a însoțit pe premierul Marcel Ciolacu. La Pentagon, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării și despre contribuția Statelor Unite la securitatea regiunii țării noastre. Cei doi au abordat și subiectul inițiativei comune dintre România, Turcia și Bulgaria pentru înlăturarea pericolului minelor marine din Marea Neagră. Ministrul român al apărării a vorbit și despre modernizarea Armatei României, un demers extrem de important în actualul context de securitate.
Angel Tîlvăr: Această vizită nu a avut în vedere doar înzestrarea Armatei Române, am pus un mare accent pe termene. Există o mare presiune și pe producători, dar există o mare cerință de echipamente militare la nivel global și ne interesează ca să primim la timp lucrurile pe care le-am contractat. Aceasta este a doua mea vizită la Washington, acum ca membru al delegației condusă de premier, dar la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, eu m-am mai aflat aici la o întâlnire bilaterală cu secretarul Austin. M-am bucurat să constat că lucrurile pe care le-am discutat atunci s-au întâmplat.
Edi Nicola (realizator rubrică): În contextul acțiunilor organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României, echipele de comandă ale structurilor românești dislocate în teatrele de operații din Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Republica Centrafricană, Bulgaria și Polonia au participat la o videoconferință cu ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, cu fostul șef al Apărării, generalul Daniel Petrescu, și cu actualul șef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.
Dialogul cu echipele de comandă ale detașamentelor dislocate în teatrele de operații a reliefat că starea moralului este foarte bună, iar relațiile de cooperare cu militarii aliați și parteneri se mențin la un nivel excelent.
Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naționale:Mă bucur că starea de spirit și moralul sunt foarte bune. Vă doresc la mulți ani și să vă felicit cu ocazia Zile Naționale pentru misiunile pe care le îndepliniți.
Am un cuvânt și pentru familiile voastre care sunt private de prezența voastră într-o perioadă în care sărbătorile ne trimit spre familie și ne țin în mijlocul familiilor.
Îmi exprim aprecierea și pentru această formă de sacrificiu pe care o faceți pentru a vă servi țara și, la rândul meu, să vă doresc la mulți ani și sărbători cu bine tuturor.
Edi Nicola (realizator rubrică): Țara noastră are cea mai importantă contribuție cu militari la misiunea Uniunii Europene de sprijin pentru autoritățile centrafricane în domeniile consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate, asigurând și comanda EUTM la nivel de general de brigadă. Detalii despre situația din zonă ne oferă comandantul EUTM, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan:Dacă ne referim la situația de securitate din perioada similară a anului trecut, se poate observa o scădere destul de semnificativă, atât în ceea ce privește numărul evenimentelor, cât și amploare acestora. Două ar fi cauzele care au dus la acest lucru.
În primul rând, forțele armate centrafricane au ajuns la grad de maturitate care le permite să controleze mai bine situația de securitate, iar în ceea ce privește grupurile armate, în mare parte dintre acestea au aderat la Acordul de Pace.
Edi Nicola (realizator rubrică): Fostul șef al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a apreciat rolul pozitiv al militarilor români din teatrele de operații, subliniind maturitatea de care aceștia dau dovadă în modul exemplar de îndeplinire a misiunilor.
Generalul Daniel Petrescu:Am fost implicat în operațiile executate de Armata României din 1995 încoace.
Prin participarea contingentelor, dumneavoastră dați măsura profesionalismului Armatei României, iar măsura pe care o dați în acest moment este una despre care putem să fim mândri.
Edi Nicola (realizator rubrică): Aflat la început de mandat, actualul șef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, cunoaște foarte bine nivelul de pregătire al militarilor români.
Generalul Gheorghiță Vlad:Sunteți foarte bine pregătiți, aveți experiența corespunzătoare pentru a vă duce misiunile la bun sfârșit. Aveți grijă de oamenii din subordine!
Vă doresc din tot sufletul să vă întoarceți acasă cu echipa completă. Nu uitați că sunteți ambasadori ai României în țările în care vă desfășurați acum activitatea.
Edi Nicola (realizator rubrică): În prezent, aproximativ 800 de militarii români se află în misiuni și operații sub comandă sau sub mandat NATO, Uniunea Europeană și ONU.
Un nou sediu al Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est al NATO a fost inaugurat în România
Publicat de Gabriel Stan,
30 octombrie 2023, 12:19
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu a devenit complet operațional la cinci ani de la formare și după trei săptămâni de evaluare în cadrul exercițiului STEADFAST JUPITER 23.
Comandamentul are ca misiune comanda și controlul operațiilor terestre ale NATO, la nivel de corp de armată pe timp de criză sau de război, cu scopul de a întări postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice în România și Bulgaria, zona sa de responsabilitate.
Este a zecea structură de acest tip înființată de NATO în Europa, iar termenul de operaționalizare a fost devansat cu un an datorită contextului de securitate din regiune, a declarat la Sibiu, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu: Alături de cei 5.000 de colegi aliați, avem acum și capacitatea operativă de 100% a unei structuri multinaționale în măsură să-și asume comanda de până la cinci divizii provenite din structura de forțe a NATO, din contribuții naționale aliate, în conformitate cu planurile regionale aprobate, o structură de nivel corp de armată care poate contribui la descurajarea intențiilor ostile la adresa NATO și care poate asigura comanda și controlul operațiilor terestre în orice situație.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Pe teritoriul țării noastre funcționează patru structuri de comandă NATO: Comandamentul de corp la Sibiu, un comandament de brigadă la Craiova, unul de nivel divizie și o unitate de integrare a forțelor, ultimele două la București.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Consiliul Nord-Atlantic a autorizat suplimentarea forțelor pentru gestionarea situației curente din Balcanii de Vest.
România va disloca în perioada următoare o subunitate de nivel companie în cadrul operației NATO-KFOR din Kosovo. Până atunci, un modul de militari români din Brigada 15 Mecanizată a ajuns în baza militară Bondsteel din Kosovo în aceeași misiune a Alianței Nord-Atlantice.
Militarii noștri își desfășoară misiunile în cadrul comandamentului Batalionului 2 Multinațional, care face parte din forțele rezervei operaționale NATO și mai are în componență parteneri din Grecia, Bulgaria și Albania.
KFOR este o operație de menținere a păcii în Kosovo, condusă de NATO din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU.
Detalii ne aduce din Kosovo căpitanul Andrei Vicol:Militarii români s-au integrat cu succes în cadrul comandamentului multinațional și lucrează foarte bine alături de partenerii din această structură.
Faptul că ne desfășurăm activitatea în acest comandament format din mai multe națiuni reprezintă pentru noi o mare provocare, dar, în același timp, și un real succes în ceea ce privește capacitatea de a acționa în mod eficient și de a lua decizii împreună.
Rolul forței militare este acela de a asigura un mediu de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii și a comunităților de aici.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Fregata „Regina Maria”, având la bord un elicopter IAR 330 Puma NAVAL și un detașament de operatori pentru forțe speciale, participă în Marea Mediterană la operația NATO „Sea Guardian”, care este o operație de securitate maritimă lansată la Summitul de la Varșovia din iulie 2016 și care are ca scop consolidarea capacității de securitate, sprijinul pentru conștientizarea situației și a imaginii maritime din zona de sud a NATO și combaterea terorismului în Marea Mediterană.
Detalii despre misiunile pe care nava le-a executat aflăm de la comandorul Alexandru Mitel, comandantul fregatei „Regina Maria”: În acea săptămână, nava a parcurs peste 4.000 de mile marine, aproximativ 7.500 de kilometri, a interogat peste 150 de nave comerciale posibil suspecte și a executat vizite de promovare a Alianței NATO și a operației „Sea Guardian” la trei nave comerciale.
În același timp, s-au executat activități de instrucție pentru menținerea nivelului ridicat de pregătire al echipajului, al elicopterului IAR 330 Puma NAVAL, dar și a grupei de forțe pentru operații speciale. Am executat și trageri specifice pentru apărarea apropiată a navei.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, militarii detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii de Fier”, împreună cu ceilalți aliați din cadrul grupului de luptă NATO, au participat la sediul Brigăzii 15 Mecanizată la ceremonia de predare-primire a comenzii și drapelului de luptă al unității.
La acest eveniment au fost prezenți, pe lângă numeroși reprezentanți ai sistemului național de apărare și ai autorităților publice locale poloneze, și reprezentanții NATO din cadrul marilor unități de pe teritoriul națiunii-gazdă.
Ceremonialul a fost organizat în prezența comandantului Diviziei 16 Mecanizată, generalul de brigadă Wojciech Ziolkowski, care, pe parcursul desfășurării festivității, a oferit numeroase distincții și embleme de onoare militarilor din cadrul brigăzii, pentru modul ireproșabil de îndeplinire a misiunilor încredințate, în special a celor desfășurate la nivelul întrunit cu militari din cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.
Ceremonialul militar s-a încheiat cu defilarea tuturor aliaților și cu desfășurarea unui static display pentru invitații prezenți la eveniment.