Petre Otu: Înaintașii au clădit în condiții foarte dificile, în 1918, o țară, iar noi, cei de astăzi, ar trebui să știm cum să navigăm într-o lume complet schimbată

La Interviul săptămânii, invitatul lui Constantin Herțanu este profesorul universitar Petre Otu, care face o analiză istorică a datei de 1 decembrie 1918. Din acest interviu aflăm și despre contextul internațional, favorabil atunci țării noastre, dar și despre contribuția Armatei Române pentru apărarea Unirii de la Alba-Iulia.

Publicat de Gabriel Stan, 1 decembrie 2025, 10:45

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule profesor bine ați revenit la Jurnal Militar

Petre Otu: Bună ziua bine v-am regăsit.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule profesor ați fost alături de noi în emisiunile noastre anterioare, pe 23 august ați fost și de ziua armatei pe 25 octombrie.

Iată, din nou, o zi importantă care bate la ușă, Ziua Națională a României, 1 decembrie. Am vrea să vă întrebăm cum vedeți dumneavoastră această zi..

Petre Otu: Vă mulțumesc în primul rând pentru invitație. Onorat să mă adresez ascultătorilor emisiunii dumneavoastră și aș spune că 1 decembrie este ora astrală a României, este ziua noastră națională.

E pentru prima dată când în constituția României, adoptată în noiembrie 1991, este fixată ziua națională, 1 decembrie.

La articolul 12, alineatul 2 din legea fundamentală spune că ziua Națională a României este 1 decembrie. Nici o altă constituție în istoria a României n-a prevăzut așa ceva.

Nici cea din 1866, 1923, 1948, 1952, 1965 nu s-a prevăzut ziua națională, ceea ce reprezintă o recunoaștere a valorii actului de la 1 decembrie 1918.

România, aș vrea să precizez că a ales pentru împlinirea idealului său, respectiv unirea românilor aflați sub dominația imperiului dualist, calea armelor și a declarat război nu mai Austro-Ungariei, pentru că, cu acest stat, noi aveam problemele de rezolvat, să spunem așa.

Desigur, la acest final fericit au contribuit o serie de factori. Dispariția imperiilor aristocratice europene, rusă, austro-ungar, german și otoman, ceea ce a reprezentat o situație unică, un noroc pentru națiunile din centrul și estul continentului european, inclusiv pentru noi.

Inteligența celei mai mari părți a clasei politice românești de pe ambele versante ale Carpaților, de pe ambele maluri ale Prutului, care au reușit să depășească tradiționalele dispute, n-au fost puține.

Patriotismul mari majorități a românilor și vreau să subliniez, pentru că suntem la o emisiune cu tematică militară, contribuția armatei, care a sângerat mult în timpul conflictului, dar care a reușit să anihileze toate încercările foștilor opresori de a amenința la sfârșitul conflagrație situația anacronică anterioară în vedere anul 1919, dar parțial și anul 1920, când armata română a reușit să facă față încercărilor foștilor opresori de a restabili o situație anacronică.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Înainte de a ajunge la 1920, exact ce spuneați. Aș vrea pentru ascultătorii noștri să facem o mică precizare și anume faptul că la un moment dat în timpul războiului, frații români au fost în cele două armate și de o parte și de cealaltă și au fost puși într-o situație absolut …

Petre Otu: Da. Aveți foarte mare dreptate. Românii luptau, românii din Basarabia, românii din Austru-Ungaria luptau în cele două armate.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.

Petre Otu: Și situația era foarte, foarte complicată. Dar nu numai românii au fost în această situație au fost și sârbi, și italieni, și croați, și polonezi, deci iată că a fost o situație generală în care s-au încadrat și conaționalii noștri.

Mulți militari aflați în lagărele din Rusia au acceptat să intre voluntari în Armata Română.

Un lucru care s-a întâmplat și cu celelalte naționalități, cu cehii, cu slovacii, cu sârbii și așa mai departe. Deci, iată un proces foarte complicat, să spunem așa, de la loialitatea dinastică la loialitatea națională.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Și așa cum spuneați, s-au creat aceste legiuni românești în Rusia și dacă bine …

Petre Otu: Și nu numai în Rusia, exact din Italia și-au dat și încercări și în Marea Britanie. Au fost încercări și în Statele Unite, și în Franța, deci a fost un proces general să spunem la nivelul Armatei Române și a armatelor aliate, să spunem.

Aș vrea să mai precizez că Unirea din 1918, și lucrul acesta țin să-l menționez, s-a realizat prin mecanisme democratice, potrivit standardelor epocii și, repet, acest lucru potrivit standardelor epoci.

Sfatul Țării de la Chișinău, Congresul Generală Bucovinei și Mare Adunare Națională de la Alba Iulia au fost organisme reprezentative ale românilor.

În ele s-au regăsit toate categoriile socioprofesionale, toate orientările politice, religioase, culturale, iar în cazul Basarabiei și al Bucovinei au participat și reprezentanții unor minorități, care și-au exprimat opțiunile lor. În cazul Transilvaniei, unele minorități sași, evrei, țigani și-au exprimat adeziunea ulterior.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): V-aș ruga tare mult să revenim la ce spuneați mai devreme și din păcate, v-am întrerupt la momentul 1919-1920, când deja Unirea era făcută la Alba Iulia.

Și totuși Armata Română a continuat ceea ce mai avea de făcut și cred că ascultătorii ar fi foarte interesați să audă pe scurt, cele întâmplate dincolo de granițele României Mari, deja constituite.

Petre Otu: Operațiile ofensive ale bolșevicilor în aprilie-mai 1919 și am în vedere ofensiva declanșată de armata bolșevică a lui Bela Kun, regimului bolșevic din Ungaria, declanșată la 20 iulie 1919, care a fost respinsă și românii au ajuns, fără îndoială, la Budapesta apărând cu armele Marea Unire de la 1918.

A existat o o conivență, un acord, între Petersburg ulterior Moscova și Budapesta, unde a fost o revoluție, s-a instituit o republică sovietică ungară privind anihilarea României. Dar iată că ostașii români au reușit să facă față acestei situații și să apere Marea Unire.  

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Așa este, sunt vorbe foarte frumoase, din păcate, timpul ne presează un pic. Mulțumim pentru această informație, domnule profesor. O ultimă întrebare care este mesajul dumneavoastră pentru români, pentru România de 1 decembrie 2025.

Petre Otu: Fără să fiu patetic, înaintașii, aș spune că înaintașii au clădit, în condiții foarte dificile, în 1918, o țară, iar noi, cei de astăzi, ar trebui să știm, dincolo de disputele cotidiene, mai mari sau mai mici, cum să navigăm într-o lume complet schimbată. Acesta ar fi mesajul meu la final de interviu. La mulți ani, România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): La mulți ani, România. Reamintesc ascultătorilor noștri că a fost alături de noi, prin telefon, profesorul universitar Petre Otu.

Mulțumim mult, domnule profesor.

Vă mai așteptăm cu mult drag și cu informații noi la Jurnal Militar.

Petre Otu: Mulțumesc și eu. La mulți ani, încă o dată