Misiuni Internaționale

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 09:03

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană Iron Cheetahs, structură generată de Batalionului 348 Apărare Antiaeriană „Dobrogea”, din Murfatlar, se instruiesc alături de aliații din cadrul Grupului de Luptă NATO, cu misiunea de a proteja flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Pe lângă misiunea de bază, militarii au participat zilele trecute la o competiție sportivă ce a cuprins trei probe. Locotenentul Cosmin Marinescu din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană Iron Cheetahs, rotația a XVI-a:

Cosmin Marinescu: Începutul săptămânii a debutat cu antrenamente pentru executarea ceremoniei militare dedicate sărbătoririi Zilei Naționale a României și a culminat cu o competiție sportivă desfășurată în Baza de instrucție Bemowo Piskie, din Polonia.
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, transmitem tuturor românilor un sincer la mulți ani și multă sănătate!
Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe continent ne mutăm pe mare, unde Fregata Regele Ferdinand își continuă misiunea în cadrul grupării navale a operației NATO Sea Guardian, alături de nava-comandant Fregata 592 Margottini a Forțelor Navale ale Italiei și nava purtătoare de rachete 42 „Dubrovnik” a Forțelor Navale ale Croației, elicopterul organic IAR 330 Puma Naval a îmbarcat la bordul fregatei, a desfășurat în această perioadă misiuni de interogare a navelor din raioanele de responsabilitate, trageri cu mitraliera din dotare și antrenamente în comun cu militari în detașamentul forțelor pentru operații speciale. Despre un obiectiv important al marinarilor ne vorbește căpitan comandor la Lavinia Măxineanu, comandantul secund al navei.
Lavinia Măxineanu: Cel mai important este acela de menținere a siguranței atât a navei, cât și a echipajului, iar acest lucru l-am atins prin efectuarea unor exerciții de vitalitate zilnice, conștientizarea întregului echipaj a faptului că această platformă este cea care ne duce și în siguranță acasă, vitalitatea navei constând în lupta cu focul, lupta pentru menținerea stabilității și controlul avariiilor.
Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe mare, revenim pe uscat, mai precis pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării. Departe de România, în baza militară Moana din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale. Plutonierul Constantin Obârșianu se află la cea de-a doua participare în Republica Centrafricană.
Constantin Obârșianu: Cea mai interesantă experiență a fost în anul 2017, când eram tot în această misiune. Atunci am avut de făcut foarte multe exerciții în câmp, stând printre forțele armatei centrafricane. A fost ceva foarte nou pentru mine, pentru că trebuia să mă obișnuiesc cu doctrina după care îi antrenam. Eu cred că suntem destul de bine văzuți, pentru că suntem naturali, suntem oameni care întotdeauna am știut să oferim de la noi.

Petre Otu: România întregită s-a creat pe baza unui ideal

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 08:44

Constantin Herțanu: Domnule profesor, bine ați venit la „Jurnal Militar”!
Petre Otu: Mulţumesc tare mult pentru invitație, dumneavoastră şi ascultătorilor emisiunii dumneavoastră!
Constantin Herțanu: Desigur, 1 Decembrie 1918 este una din cele mai importante date din calendarul României.
Petre Otu: Absolut de acord. S-a spus demult că 1 Decembrie 1918 este ora astrală a națiunii române, iar Constituția din anul 1991 prevede 1 Decembrie Ziua Națională a României. Era pentru prima dată când, într-o Constituție a României se prevedea Ziua Națională a țării. Celelalte de până atunci, cea din 1866, 1923, 1948, 1952, 1965 nu prevedeau o zi naţională specifică.
Mi se pare un act de dreptate istorică, pentru că, realmente, 1 decembrie încununează o activitate extrem de laborioasă națiunii române. Și aș vrea să spun ascultătorilor dumneavoastră, secolul al IX-lea este un secol al naționalităților, iar românii au făcut într-un secol trecerea de la regimul fanariot la România Mare, ceea ce câteodată noi uităm să precizăm acest lucru. Procesul de realizare a unității naționale a fost unul complex și el s-a desfășurat în condiții internaționale deosebite. Ascultătorii dumneavoastră și, în general, publicul știe foarte bine. Primul Război Mondial a izbucnit la 15-28 iulie 1914 i s-a spus și Marele Război, întrucât acest război declanșat pe neașteptate, care a surprins lumea politică, a pus capăt acelei epoci frumoase La Belle Époque din Europa Occidentală, a bulversat relațiile internaționale. Cataclismul acesta a modificat harta politico-teritorială a lumii și, în acest context, și românii și-au realizat unitatea națională, într-un context internațional deosebit de amplu, și sinuos, și complex în același timp. La sfârșitul Primului Război Mondial, restructurarea hărții politico-teritoriale s-a concretizat în materializarea aspirațiilor naționale nu numai ale românilor, ci ale popoarelor din estul, centru și sudul continentului. Rând pe rând, finlandezii, estonienii, georgienii, letonii, lituanienii, polonezii, cehii, slovacii, sârbii, croații, slovenii s-au reunit, potrivit voinței lor, în organisme politice de sine stătătoare, având apoi o viață proprie. Este bine să reamintim acest lucru – că românii n-au constituit o excepție în anii sfârșitului celui mai mare război pe care îl cunoscuse istoria până atunci. Războiul pentru întregire națională, cum i s-a spus, a avut o evoluție sinuoasă și a cuprins mai multe etape. O primă etapă s-a desfășurat în toamna anului 1916, și noi am înregistrat o înfrângere de proporții.
Constantin Herțanu: Care credeți că au fost cauzele acestor înfrângeri? Pentru că, într-adevăr, au fost mari probleme și chiar Guvernul României a trebuit să plece la Iași.
Petre Otu: Aici, în istoriografia noastră, această înfrângere dureroasă din campania anului 1916, există două opțiuni, două mari curente. Unii pun această înfrângere pe lipsa de solidaritate a aliaților, iar alții, hipercritici, spun aceste eșecuri pe seama românilor. Cred că trebuie să avem o poziție echilibrată, să nu trecem sub preș greșelile, erorile, nepregătirea pentru război a națiunii române, dar, în același timp, să nu dăm deoparte nici lipsa de solidaritate a aliaților noștri din acel moment.
Constantin Herțanu: Domnule profesor, după momentul acesta mai puțin plăcut, pe care, da, trebuie să-l acceptăm, putem vorbi despre un nou leadership militar prin ascensiunea generalilor, respectiv viitorii mareșali Prezan, Averescu și a generalilor Cristescu, Văitoianu, care, împreună cu sprijinul francezilor, prin generalul Berthelot, au repus Armata Română pe un alt capitol?
Petre Otu: Categoric. În orice armată există o ierarhie de pace și o ierarhie de război. Războiul duce la cuantificarea ierarhiilor și avem de-a face, la sfârșitul acestei campanii dureroase, tragice, cu un nou leadership de război, cu afirmarea unor generali și ofițeri care într-adevăr au corespuns pe câmpul de luptă. Și aici s-a adăugat și sprijinul foarte important al misiunii militare franceze în România, care a sosit în octombrie; ulterior a mai fost completată, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. Dar cel care a adus greul a fost soldatul român; iar în vara anului 1917 noi ne-am luat o revanșă strălucită, oprind ofensiva Puterilor Centrale la granițele Moldovei, să spunem, dintre unghiul eroic – Mărăști, Mărășești și Oituz. Din păcate însă evenimentele din Rusia, implozia regimului țarist și apoi situația foarte fluidă din Imperiul Rus, ne-au obligat să ajungem la o pace separată și practic am ieșit din războiul mondial, am remobilizat armata și am reintrat în război în 10-11 noiembrie 1918, astfel că sfârșitul oficial al războiului ne-a prins alături de aliații cu care noi am intrat. Deci a fost un drum foarte sinuos.
Constantin Herțanu: Ni s-a și recunoscut acest lucru, faptul că sfârșitul războiului ne-a găsit de partea câștigătoare a acestuia.
Petre Otu: Așa este, dar am avut dificultăți la Conferința de Pace de la Paris să fim acceptați ca aliați, pentru că noi am încheiat pacea și nu am respectat una din condițiile pe care noi le-am impus în convenția politică, aceea de a nu încheia pace cu inamicul, pentru că statul român se temea ca Marile Puteri să nu ajungă la o pace separată și, fără îndoială, obiectul, unul din obiectele de interferență să fie statul român. Noi, prin evoluția aceasta contorsionată a războiului, am fost cei care am încheiat tratatul. Dar între timp s-a realizat o redeșteptare națională în Basarabia și la 27 martie – 9 aprilie, iată că Basarabia, proclamată republică separată la 24 ianuarie 1918, printr-un proces foarte complex, s-a unit cu România. Era o primă etapă în acest proiect național. A urmat, așa cum se știe, la 28 noiembrie, unirea Bucovinei și în sfârșit, la 1 decembrie, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a decis unirea cu România. Aș vrea să spun că unirea s-a realizat în cadrul unor organisme care au o reprezentativitate foarte largă – Sfatul Țării, Congresul General al Bucovinei, Marea Adunare de la Alba Iulia. În aceste adunări s-a decis unirea românilor într-un singur stat. Dar aș vrea să precizez pentru ascultătorii dumneavoastră că, în același timp, în aceste organisme care au decis unirea, s-a discutat și un amplu program de reforme, care ulterior ele vor fi materializate, desigur, în pofida disputelor politice, care n-au fost puține nici înainte de război, nici în timpul războiului, nici după război. Asta a fost o caracteristică nu numai a vieții politice românești, ci în general a vieții politice în general, în statele democratice vorbesc. Și Constituția din 29 martie 1923 a consacrat aceste mari realizări istorice. Aș vrea însă să mai spun ceva și despre rolul armatei. Marea Unire din 1918, așa cum a intrat în istoriografie, în conștiința publică, s-a realizat pe cale, să spunem, dacă nu plebiscitară, prin consultare populară. La sfârșitul războiului mondial, pe fondul unei situații foarte fluide în această zonă a Europei, singura armată care avea o stare de operativitate relativ ridicată era cea română. Prin urmare, ea a putut să apere Marea Unire atât în est, cât și în vest. Practic, războiul nostru nu se încheie la 11 noiembrie 1918, ci avem un nou efort militar în anii 1919 până în 1920 pentru a apăra aceste acte de realizare a unirii.
Constantin Herțanu: Dacă îmi permiteți, am putea spune și faptul că Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată unirea de la 1 decembrie. Ba mai mult, în 1940, împreună cu Germania lui Hitler, a pus în acțiune dezmembrarea României Mari.
Petre Otu: Da, Rusia Sovietică, pentru că Uniunea Sovietică apare mai târziu, la 30 decembrie 1922, nu a recunoscut unirea Basarabiei, nu a recunoscut în general actele de unire cu țara, pentru că nu a fost invitată la Conferința de Pace de la Paris din 1919, nu a fost invitată și nu a participat, prin urmare nu a recunoscut actele de unire cu țara. Să mai amintim că la Paris s-a desfășurat o bătălie diplomatică foarte dură, dar, în final, pentru că realitatea istorică era confirmată pe teren, Marile Puteri de la Conferința de Pace de la Paris au dat, au sancționat juridic internațional actele de unire cu țara prin tratatele binecunoscute de la Saint-Germain, de la Neuilly-sur Seine, de la Trianon; iar în legătură cu Basarabia, la sfârșitul lunii octombrie 1920 se încheie Tratatul de la Paris, prin care patru din Marile Puteri – Franța, Marea Britanie, Japonia și Italia – recunoșteau actul unirii Basarabiei cu România. Statele Unite nu au recunoscut acest act, iar Uniunea Sovietică, cum spuneam, Rusia Sovietică nu l-a recunoscut niciodată. Și, iar, în anul 1939-40 se ajunge la acel teribil acord dintre Ribbentrop și Molotov, se ajunge la dezmembrarea României Mari. Dar revenind la anul 1918 – e un an de grație – ce se construiește pe efort, pe suferință, are temei de durată în istorie. România întregită s-a creat pe baza unui ideal care a străbătut, să spunem, cu diferite perioade, secolele, mai ales în secolul al IX-lea, care este secolul naționalităților. Efortul națiunii române a fost excepțional și armata a fost unul din factorii uniuniști care a contribuit la această realizare istorică, zic eu că cea mai mare din istoria românilor. A fost un moment de concordie națională, care trebuie subliniat permanent și reamintit de fiecare dată la 1 Decembrie, care este Ziua noastră Națională. Câteodată suntem mai critici față de istoria noastră națională, dar e bine să o privim conform formulei junimiste – patriotism în limitele adevărului.
Constantin Herțanu: Domnule profesor, vă mulțumim mult pentru toate aceste informații. Vă reamintesc, a fost alături de noi la interviul săptămânii profesorul universitar Petre Otu. Vă mulțumim și vă mai așteptăm cu drag în emisiunile noastre „Jurnal militar”. La final. La mulți ani, România! La mulți ani, români!
Petre Otu: Mulțumesc tare mult pentru invitație. La mulți ani, România! La mulți ani, români, oriunde vă trăiți și vă desfășurați activitatea, să ne bucurăm de Ziua noastră Națională!

Parada de 1 Decembrie

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 08:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 2.500 de militari și specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Administrația Națională a Penitenciarelor și Autoritatea Vamală Română vor lua parte mâine la Parada Militară Națională, organizată începând cu ora 10:00 în Piața Arcului de Triumf din București, cu ocazia Zilei Naționale a României. În cadrul paradei vor defila și circa 250 de militari străini din 17 țări aliate NATO. În blocul de defilare a tehnicii sunt pregătite aproximativ 200 de vehicule militare și autospeciale, iar 45 de aeronave vor survola zona Arcului de Triumf. După încheierea ceremoniei oficiale va putea fi văzută și o expoziție de tehnică militară. Pe 1 decembrie, drapelul național va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, iar la bordul navelor se va ridica Marele Pavoaz. Militarii aflați în misiune în teatrele de operații vor participa la ceremonii militare și la alte activități specifice; și în alte localități din țară unde sunt dislocate unități militare reprezentanții armatei vor organiza, împreună cu autoritățile locale, ceremonii militare și religioase.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 09:20

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea EUTM din Republica Centrafricană reprezintă o componentă a efortului Uniunii Europene, alături de alți parteneri internaționali, de a oferi asistență autorităților pentru reconstruirea sectorului național de apărare, grav afectat în ultimul deceniu de instabilitate și de acțiunile grupurilor armate. România participă activ, în cadrul misiunii de pregătire, la implementarea eforturilor europene de reconstrucție a forțelor armate Centrafricane. An de an, numărul militarilor români care desfășoară activități de comandament, de consiliere strategică, educație și perfecționare profesională, dar și de pregătire operațională, a crescut. Despre experiența executării unei misiuni externe pentru orice militar ne vorbește maistrul militar principal Radu Mureșan, consilier în cadrul misiunii EUTM RCA.
Radu Mureșan: Pot să spun cu certitudine că participarea la orice fel de misiune de luptă te călește, te întărește, te face să vezi viața cu alți ochi, te face să realizezi ce este important în viață, să-ți prioritizezi lucrurile și oamenii pe care îi ai aproape. Participarea la o misiune într-un teatru de operații face parte din viața noastră de militar. Cariera de militar nu e o meserie, nu e o slujbă, e un mod de viață. A gândi acest lucru fără să ai în perspectivă participarea la o astfel de misiune mi se pare un lucru nerealist.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  Părăsim continentul african și ne oprim pe mare, mai exact, în portul Souda din Grecia, unde fregata „Regele Ferdinand” a acostat după executarea primei etape din cadrul operației NATO „Sea Guardian”. Membri ai echipajului au executat activități de pregătire și de refacere a capacității de luptă a navei, iar echipa de boarding și echipa de comandă au participat la module de instruire în domeniul interdicției maritime la sediul Centrului de pregătire al NATO din portul Souda. Caporalul clasa a 2-a Ionela Greculescu, membru în echipa de boarding:
Ionela Greculescu: Pe parcursul desfășurării cursului am reușit să integrez tehnici ale operațiilor de interdicție maritimă teoretice și practice, folosirea armamentului, inserția la bordul navelor cu ambarcațiuni și tehnici medicale de prim ajutor. Toate aceste informații acumulate pe timpul cursului mă vor ajuta cu siguranță să-mi îndeplinesc atribuțiile pe timpul acestei misiuni și nu numai.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De la misiunea forțelor navale trecem la cea a forțelor terestre de pe Flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs”, Rotația a XVI-a își continuă misiunea alături de partenerii din cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia. În această săptămână, pe lângă programul de instruire, o parte dintre militarii detașamentului au participat la activități culturale și au început pregătirile pentru manifestările dedicate Zilei Naționale a României în baza de instruire Bemowo Piskie. Locotenentul Cosmin Marinescu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Cosmin Marinescu: La invitația Ambasadei României din Varșovia, această săptămână a debutat pentru militarii detașamentului cu participarea la activități culturale organizate cu ocazia Zilei Naționale ai României, prilej pentru militari de a transmite tradițiile de sărbătorire a Zilei Naționale și de a prezenta portul costumelor populare din diferite zone ale României. De asemenea, la invitația Școlii numărul 4 Bemowo Piskie din Polonia, am prezentat, împreună cu partenerii din cadrul Grupului de Luptă NATO, modul de sărbătorire a Zilei Naționale, prin prezentări interactive pentru micuții școlari.

Ziua Națională a României – 105 ani de la Marea Unire

Publicat de Gabriel Stan, 4 decembrie 2023, 12:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Națională a României a fost marcată în toată țara prin ceremonii militare, cu depuneri de coroane de flori și defilări de trupe și tehnică militară. În Capitală, Ministerul Apărării Naționale a organizat la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol, o ceremonie în memoria eroilor români care au căzut pe câmpurile de luptă.

Cel mai așteptat moment al zilei a fost Parada Militară Națională din Piața Arcului de Triumf, unde au defilat peste 2.400 de militari și personal din Ministerele Apărării Naționale și Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor.

În blocul de paradă au fost și circa 250 de militari străini, din cadrul detașamentelor dislocate în țara noastră, precum și din țările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României.

Dispozitivul de tehnică militară a cuprins 130 de mijloace terestre și 40 de aeronave militare. Publicul prezent la Arcul de Triumf a putut vizita și standurile expoziționale organizate de structurile Sistemului Național de Apărare.

Muzica Unei Generații Perene – Ziua Națională a României – DUMITRU FĂRCAȘ, taragot – Albume de colecție

Publicat de Bogdan Dragomir, 1 decembrie 2023, 08:31

LA MULȚI ANI și Bun regăsit, cu drag, tuturor românilor și ascultătorilor Radio România Regional!

În ediția specială Muzica Unei Generații Perene de astăzi, la rubrica Albume de Colecție – revenim la bijuteriile muzicale ale patrimoniului de aur al folclorului românesc autentic şi omagiem un inegalabil artist instrumentist, solist al instrumentelor de suflat oboi și taragot  – Maestrul solist, dirijor, profesor, regretatul muzician de renume internațional DUMITRU FĂRCAȘ (n. 12 mai 1938,  Groși, județul Maramureș – d. 7 august 2018, Cluj-Napoca)! Omagiul și recunoștința noastră, Maestre!

„Suita din Țara Moților” de pe albumul „Dumitru Fărcaș, taragot – Bijuterii folclorice românești” (C&P 1993 Electrecord) interpretată de Dumitru Fărcaș.

Ați ascultat prima piesă de pe albumul de colecție „Bijuterii folclorice românești” interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș. Albumul cuprinde 26 de piese înregistrate cu acompaniamentul orchestrei conduse de Dumitru Fărcaș și Alexandru Viman și a fost editat pe CD în anul 1993 la Casa de discuri ELECTRECORD. Echipa tehnică de realizare și editare: Daniela Roxana Gibescu (redactor muzical), Theodor Negrescu și Vasile Sibana (ingineri de sunet), Emil Mihai (post procesare sunet), C&P 1993 Electrecord.

20190401_143928 Foto by booklet CD Dumitru Farcas.Electrecord (foto si prel.1100 Bogdan Dragomir)

DUMITRU FĂRCAȘ și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureșul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de Cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu care a efectuat numeroase turnee în toată lumea și cu care a obținut numeroase premii naționale și internaționale.

„Mărunțel din Groși” de pe albumul „Dumitru Fărcaș; taragot – Bijuterii folclorice românești” (C&P 1993 Electrecord) interpretată de Dumitru Fărcaș.

Albume muzicale pe CD:

• Trésors folkloriques roumains (1993, Electrecord EDC 160)
• Trésors folkloriques roumains vol. 2 (2000, Electrecord EDC 393)

„Cântec bătrânesc din Groși” de pe albumul „Dumitru Fărcaș, taragot – Bijuterii folclorice românești” (C&P 1993 Electrecord) interpretată de Dumitru Fărcaș.

Premii și distincții:

• 1962 – Premiul I și titlul de laureat al concursului din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, Helsinki
• 1972 – Discul de aur decernat de Academia „Charles Cros” din Paris
• 1991 – Laureat al Premiului Ethnos
• 1999 – Laureat al Festivalului „Smithsonian Folklive Festival”, Washington
• 1999 – Premiul I la Festivalul Internațional de la Bruxelles
• 2000 – Premiul Inter-Lyra în cadrul Olimpiadei de Muzică și Dans „Cele cinci Lyre”, Budapesta.

„Învârtita din Glod” de pe albumul „Dumitru Fărcaș, taragot – Bijuterii folclorice românești” (C&P 1993 Electrecord) interpretată de Dumitru Fărcaș.

DUMITRU FĂRCAȘ a primit titlul de „Cetățean de onoare” al orașului Phenian (Coreea de Nord) și al orașelor Cluj-Napoca, București, Reșița și Baia Mare. A fost președinte de onoare al Congresului Internațional al Taragotiștilor.

„Românesc de pe Valea Almașului” de pe albumul „Dumitru Fărcaș, taragot – Bijuterii folclorice românești” (C&P 1993 Electrecord) interpretată de Dumitru Fărcaș.

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistului Dumitru Fărcaș la 29 noiembrie 2002 Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. El i-a conferit la 7 februarie 2004 și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

„Bărbătesc din Maramureș” de pe albumul „Dumitru Fărcaș, taragot – Bijuterii folclorice românești” (C&P 1993 Electrecord) interpretată de Dumitru Fărcaș.

20190401_143954 Foto by cover final CD Dumitru Farcas.Electrecord (foto si prel.1100 Bogdan Dragomir)

„Fecioreasca de pe Mureș” de pe albumul „Dumitru Fărcaș, taragot – Bijuterii folclorice românești” (C&P 1993 Electrecord) interpretată de Dumitru Fărcaș.

La 7 martie 2008, DUMITRU FĂRCAȘ a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. La 7 august 2018 și la vârsta de 80 de ani, Marele artist DUMITRU FĂRCAȘ a plecat de la noi către Domnul și a lăsat un gol imens artistic în sufletele noastre!

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi – la finalul rubricii „Albume de colecție” – vă invită să ascultaţi, din bijuteriile muzicale înregistrate de Marele artist omagiat astăzi – DUMITRU FĂRCAȘ – piesa intitulată „Roata feciorilor”, de pe albumul “Dumitru Fărcaș, taragot – Bijuterii folclorice românești” editat în anul 1993 de Casa de discuri ELECTRECORD.

„Roata feciorilor” de pe albumul „Dumitru Fărcaș, taragot – Bijuterii folclorice românești” (C&P 1993 Electrecord) interpretată de Dumitru Fărcaș.

Sursa: Wikipedia.com.org, AGERPRESS, electrecord.ro, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir (foto arhiva personală Bogdan Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Sărbătorirea Zilei Naționale a României în garnizoanele din țară

Publicat de Gabriel Stan, 5 decembrie 2022, 12:59

Sonia Raicu (realizator rubrică): Peste 1.500 de militari și specialiștii din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și aproximativ 120 de mijloace tehnice, au participat la parada de Ziua Națională a României din acest an desfășurată în Capitală.

Primii care au trecut pe sub Arcul de Triumf au fost parașutiștii, care au purtat steagurile a 25 de structuri militare, cu experiență în misiunile din Afganistan, Irak sau Bosnia-Herțegovina.

Pentru prima dată, în România au fost prezenți și militarii Diviziei 101 Aeropurtate a Armatei Statelor Unite ale Americii, cunoscut sub numele de „Screaming Eagles”, specializați în misiuni contra terorismului.

Din blocul de tehnică militară prezent la paradă au făcut parte transportoare blindate Piranha 5, recent intrate în dotarea Forțelor Terestre, vehicule HUMVEE și lansatoare de rachete Patriot, dar și instalațiile HIMARS, aflate în dotarea Brigăzii 8 Rachete Operative de la Focșani, din 2021.

Partenerii NATO au fost și ei prezenți la paradă. Militarii francezi, polonezi și portughezi au defilat cu tehnica din dotare, iar avioanele și elicopterele nu au mai survolat decât la Timișoara, pentru că în toate celelalte garnizoane în care au fost organizate parade militare, condițiile meteo au fost nefavorabile.

„Moștenitorii României muzicale” – concert extraordinar la Bruxelles cu ocazia Zilei Naționale a României!

Publicat de Andra Radu, 24 noiembrie 2022, 15:15 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Violonista Ioana Cristina Goicea, violoncelistul Andrei Ioniță și pianista Daria Tudor – trei dintre cei mai cunoscuți și apreciați muzicieni români ai momentului, la nivel internațional – susțin un concert cameral extraordinar, la Bruxelles, prilejuit de sărbătorirea Zilei Naționale a României.

Evenimentul va avea loc miercuri, 30 noiembrie, la ora 14.00, în sala de concerte a emblematicului Muzeu al Instrumentelor Muzicale de la Bruxelles (MIM), în inima orașului ce găzduiește instituțiile reprezentative ale Uniunii Europene. Concertul se desfășoară sub emblema proiectului „Moștenitorii României muzicale”, unul dintre cele mai vizibile programe de promovare a tinerilor muzicieni români.

Repertoriul propus pentru această după-amiază camerală specială aduce în atenție opera compozitorului-simbol pentru România, George Enescu, în program figurând Sonata nr. 2 op. 6 pentru vioară și pian, alături de Sonata op. 26 nr. 2 pentru violoncel și pian. Cei trei muzicieni se reunesc apoi pentru a interpreta Trio op. 70 nr. 1 de Ludwig van Beethoven, lucrare ce figurează pe un album pe care artiștii îl lansează cu această ocazie, apărut la Editura Casa Radio, parte a corporației Radio România.

Concertul este organizat de ICR Bruxelles, la inițiativa Radio România Muzical, cu sprijinul Ambasadei României în Regatul Belgiei, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, Delegația Permanentă a României la NATO și Rotary Club Pipera din București.

Publicul bruxellez are acces gratuit la concert, în limita locurilor disponibile; concertul poate fi urmărit în direct pe contul Facebook Radio România Muzical.

„Anul 2022 este Anul european al tineretului și se concentrează pe rolul central pe care îl au tinerii în construirea unui viitor mai bun, mai incluziv. Suntem onorați și bucuroși să putem organiza la Bruxelles, în inima Europei, alături de toți partenerii noștri instituționali, un concert extraordinar, având ca protagoniști trei tineri muzicieni români de primă mărime: Andrei Ioniță, invitat în 2019 la Bruxelles în cadrul EUROPALIA România, Ioana Cristina Goicea, laureată a concursului Reine Elisabeth de la Bruxelles, în 2019, și Daria Ioana Tudor, semifinalistă a Concursului Internațional ‘George Enescu 2022’ – secțiunea pian, prezentă, între altele, alături de Andrei Ioniță, la Sala Radio, în iunie 2021. Moștenitorii României muzicale” este unul dintre cele mai importante programe de promovare a tinerilor muzicieni români și ne vom bucura alături de public, de Ziua Națională a României, să putem realiza acest proiect, într-una dintre cele mai frumoase săli din inima capitalei Europei, la Muzeul Instrumentelor Muzicale din Bruxelles.”, a subliniat Dr. Liliana Țuroiu, directorul Institutului Cultural Român de la Bruxelles.

Pentru violonista Ioana Cristina Goicea, acest concert este o ocazie de a reveni la Bruxelles, după ce, în 2019, ea devenea laureată a Concursului Reine Elisabeth, unul dintre cele mai importante la nivel mondial, pentru muzica cultă. Ioana Cristina Goicea (29 ani) este absolventă a Universității de muzică din Hanovra. Presa internațională o numește „o nouă stea în ascensiune pe firmamentul violonisticii mondiale”, iar Vadim Repin a descris-o drept “o adevărată artistă care are potențialul de a deveni un star”.

Premii foarte importante jalonează cariera deja impresionantă a violonistei române: pe lângă premiul de la concursul Reine Elisabeth, muziciana a obținut premiul I în 2017 la concursul Michael Hill din Noua Zeelandă, premiul I la concursul de la Bonn, premiul al V-lea la reputatul concurs de la Indianapolis.

Ioana Cristina Goicea a concertat în calitate de solistă pe importante scene internaționale din Europa, America, Australia, alături de orchestre reputate. Discografia ei internațională numără deja trei titluri – cel mai recent, cu opusuri de André Parfenov, lansat în noiembrie 2021, alături de Orchestra Simfonică din Aachen, dirijor Christopher Ward. Din octombrie 2020, Ioana Cristina Goicea este și profesor la reputata Universitate de Muzică și Arte din Viena.

Violoncelistul Andrei Ioniță (28 ani) este singurul român care a cucerit Medalia de aur a concursului Ceaikovski de la Moscova, în istoria de 64 de ani a acestei competiții. Un talent ieșit din comun, cu o tehnică și muzicalitate strălucitoare, aspecte elogiate de presa internațională, în egală măsură interesat de repertoriul concertant și cel cameral, Andrei Ioniță desfășoară o intensă carieră solistică pe marile scene ale lumii.

Andrei Ioniță a început studiul pianului la vârsta de 5 ani, iar de la 8 ani, a luat primele lecții de violoncel. A studiat violoncelul alături de Ani Marie Paladi, în paralel urmând cursurile Colegiului Național Sf. Sava din București, profilul matematică-informatică; a fost studentul lui Jens Peter Maintz la Universitatea de Arte din Berlin. Palmaresul său include și alte premii importante, la concursurile Aram Haciaturian de la Erevan, ARD din München sau Emanuel Feuermann din Berlin.

Andrei Ioniță a cântat deja pe scene dintre cele mai prestigioase din Europa, Statele Unite ale Americii și Asia, în recital sau în concerte alături de orchestre precum Filarmonica din München, Filarmonica Cehă, Filarmonica din Tokyo, BBC Philharmonic, Orchestra Simfonică din Montreal, Orchestra Simfonică din San Diego, Orchestra Simfonică Națională Daneză. Între anii 2016-2018, Andrei Ioniță a făcut parte din proiectul “BBC New Generation Artists”; înregistrări realizate pentru BBC au fost editate pe un disc lansat în martie 2019 la Casa Orchid Classics.

În stagiunea 2019-2020, Andrei Ioniță a fost artist în rezidență al Orchestrei Simfonice din Hamburg; în această calitate, a susținut în 2020 un emoționant recital fără public în compania legendarei pianiste Martha Argerich. Andrei Ioniță a fost invitatul unor prestigioase festivaluri, printre ele EUROPALIA România, Schleswig Holstein, Mecklenburg-Vorpommern și Verbier; pe 28 noiembrie 2022, Andrei Ioniță cântă la Wigmore Hall din Londra, recital transmis în direct de BBC Radio 3, preluat în rețeaua EBU.

Una dintre partenerele frecvente de recital ale lui Andrei Ioniță este pianista Daria Tudor (25 ani). Daria Tudor a debutat în concert la doar 9 ani, alături de Orchestra de Cameră Radio din București; este laureată a numeroase competiții naționale și internaționale și a susținut recitaluri și concerte pe mari scene, în special în Germania. În februarie 2015, Daria Tudor a fost acceptată la Universität der Künste Berlin la clasa prof. Pascal Devoyon și Rikako Murata.

În prezent, își continuă studiile de master în pian solo, muzică de cameră și acompaniament de lied la aceeași universitate, sub îndrumarea prof. Björn Lehmann, Artemis Quartet, prof. Frank-Immo Zichner și prof. Eric Schneider. Începând din mai 2015, Daria Tudor lucrează la Universität der Künste Berlin, în calitate de docent la clasele de Lied contemporan ale prof. Axel Bauni și Eric Schneider, precum și ca pianistă a clasei de violoncel – prof. Konstantin Heidrich. Din 2017, este acompaniatoare oficială a Rutesheim Cello Academy, Germania.

În iunie 2019, Dariei i-a fost acordat premiul pentru cel mai bun tânăr artist – Enlight Prize – în cadrul Festivalului Art of the Piano – Cincinnati, SUA. A participat la festivaluri din Finlanda, Germania și Austria: Alpenarte – Schwarzenberg, octombrie 2018; Kissinger Sommer – Bad Kissingen, iunie 2017; Mozartfest – Würzburg, iunie 2016; Festivalul Crescendo – Berlin, mai 2016, 2017. În 2022, a fost semifinalistă a Concursului Internațional “George Enescu” de la București.

Ilie Pintea: “Nu există apusuri mai frumoase decât cele din Afganistan, chiar dacă sunt brăzdate de avioanele de luptă. Oamenii se bucurau de lucrurile astea, care par foarte simple”

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2022, 15:41

Teodora Mazere: Ilie Pintea, bun venit la Jurnal Militar, bun venit la Subiectul Săptămânii.

Ilie Pintea: Mulțumesc frumos. Bine v-am găsit!

Teodora Mazere: Ai lasat de curând o carte cu același nume pe care l-a avut și expoziția de fotografie, “Afganistan – chipuri ale războiului”, expoziției pe care ai prezentat-o aici în România, dar și în Afganistan. Apoi la sediul NATO din Bruxelles, dar a ajuns chiar și în America.

La ce ar trebuie să se aștepte cititorul atunci când deschide paginile volumului? Este o carte de ficțiune sau un jurnal de front?

Ilie Pintea: Nici una, nici alta. Nu am pretenția de a fi un jurnal de front, nici măcar un reportaj literar de mari dimensiuni. Pur și simplu sunt însemnările mele din cele 5 misiuni la care am participitat împreună cu armata română în teatrul de operații din Afganistan.

Sunt emoțiile pe care le-am simțit acolo, dar mai ales sunt oamenii pe care i-am cunoscut. O mulțime de oameni de la diferite structuri au acceptat să mă primească în mijlocul lor și să-și spună poveștile și cea mai mare bucurie pentru mine a fost să pot să spun mai departe aceste povești la Radio România Actualități și iată cum în această carte găsiți ce nu a încăput în reportajele radio constrânse de un minutaj foarte exact, așa cum bine știți.

Sunt peste 100 de fotografii în cartea acestea, cele mai multe inedite și sunt și 10 coduri QR pe care, o dată scanate cu telefonul, poți vedea secvențe video, care ilustrează și mai bine textul din carte.

Teodora Mazere: În momentul de față, fotografiile și cartea sunt un tot unitar?

Ilie Pintea: Da, sigur, așa am gândit, cartea să aibă legătură cu expoziția aceasta. Legătura cea mai strânsă este Mădălin Stoica pe care l-am cunoscut în Afganistan în 2017 și care la scurt timp după ce m-am întors în țară a murit în urma unei explozii produsă de o mașină capcană, undeva pe drumurile din zona de patrulare a plutonului său.

M-a marcat mai mult decât aș fi crezut moartea acestui camarad, chiar dacă am avut atât de puțin timp petrecut alături de el, am fost în câteva misiuni împreună, el fiind sanitarul plutonului. Ne-am împrietenit foarte repede și așa am petrecut câteva zile împreună și când a venit vestea morții sale a fost mai mult decât un nume într-un comunicat de presă, a fost un om pe care l-am cunoscut și căruia am simțit nevoie să îi aduc acest ultim omagiu, dacă pot spune așa.

Așa a pornit ideea acestei expoziții pe care am realizat-o în premieră absolută în Kandahar, de Ziua Națională a României în 2017, împreună cu, colonelul Toni Ene, ofițerul de relații publice al Batalionului 280 Infanterie.

Expoziția a avut un parcurs internațional, care la un moment dat m-a uimit până și pe mine, a ajuns la Consulatul General al României la Los Angeles, prin țară în mai multe locuri, inclusiv acasă la Mădălin, în garnizoana de la Buzău, la Institutul Cultural Român din București, dar și la Cartierul General al NATO unde a fost vernisată chiar la reuniunea ministerială la care au luat parte toți miniștrii apărării din țările NATO și a fost un moment în care s-a vorbit la superlativ despre armata română, la cel mai înalt nivel, la Cartierul General al NATO, dar din punctul meu de vedere militarii noștri merită pe deplin toate superlativele pe care le-am auzit despre ei de-a lungul timpului atât în Cartierul General al NATO cât și în teatrul de operații din Afganistan.

A fost o adevărată aventură și povestesc în carte episodul pentru că a pornit de la o idee care părea absolut nebunească și căreia nu îi dădea nimeni la început sorți de izbândă, însă atât militarii din Afganistan cât și cei de la Ministerul Apărării, dar și colegii mei de la Radio România actualități au îmbrațișat rapid această idee.

S-a întâmplat într-un timp foarte scurt expoziția aceasta, iar toată lumea a făcut eforturi incredibile ca să poată avea loc și cred că aceea a fost cea mai frumoasă ceremonie de Zi Națională la care am participat vreodată, și spun asta pentru că de vreo 20 de ani transmit de la Alba Iulia în fiecare an, la 1 Decembrie, dar nimic nu se compară cu sentimentul pe care mi l-a dat drapelul României fluturând pe esplanada din Kandahar, în prezența unor înalte oficialități ale Alianței și sub privirile lui Mădălin, care ne zâmbea dintr-o fotografie, care deschidea această expoziție la Kandahar.

A fost un moment unic, care nu s-a mai repetat de atunci și mă bucur că am reușit să facem lucrul acesta în memoria unui prieten și că îi ducem mai departe numele și prin el ne amintim de toți cei care au luptat și au căzut în Afganistan.

Teodora Mazere: În luna aprilie a acestui an, după 19 ani de prezență militară în acest teatru de operații, militarii români s-au întors acasă cu amintiri care mai de care mai diverse. Ai fost alături de ei în 5 misiuni, iar pe lângă zecile de corespondețe transmise către Radio România de acolo, din Afganistan, ai adunat și sute de fotografii. Cine sunt oamenii surprinși în fotografii?

Ilie Pintea: Sunt o mulțime de prieteni dragi, începând cu cei pe care i-am cunoscut la prima mea incursiune în Afganistan, în 2013 și până la “inimile neînfricate” Batalionul 280 infanterie de care mă leagă foarte multe amintiri plăcute.

Îmi place să cred că am învățat foarte multe cu toții din experiența aceasta de a lucra împreună cu partenerii americani și nu numai și că toate aceste lecții învățate au fost bine asimilate și distribuite ca să zic așa și către unitățiile din țară, care au ajuns mai puțin sau deloc în teatrul de operații.

Teodora Mazere: În cartea ta există un titlu “Cel mai frumos apus”! Cum arată acest tablou? Sau e doar o parabolă?

Ilie Pintea: Să știi că cei care au ajuns în Afganistan or să-mi dea dreptate când o să spun că nu există apusuri mai frumoase decât cele de acolo, chiar dacă sunt brăzdate de avioanele de luptă.

Oamenii să știi că se bucurau de lucrurile astea, care par așa, foarte simple, sau nu știu cum să le zic, puerile poate într-un teatru de operații, dar dimpotrivă eu cred că au însemnat extrem de mult. Faptul că ne bucuram de lucruri pe care poate nu le-am fi băgat așa de mult în seamă acasă, cred că a însemnat extrem de mult pentru cei care am fost acolo, iar apusurile astea de soare sunt într-adevăr ceva greu de povestit, de aceea am folosit din plin fotografiile în cartea aceasta.

Teodora Mazere: Ilie, care este fotografia ta de suflet?

Ilie Pintea: E greu de zis. Am primit de mai multe ori întrebarea aceasta și nu cred că am un răspuns, dar sunt câteva fotografii pe care aș fi vrut să le fac și nu le-am putut face, așa cum e cea a castelului de la Kalat, ridicat de Alexandru Macedon, undeva aproape de baza Apaș din Afganistan. Povestesc episodul asta și în carte, era un centru de transmisiuni acolo și evident că nu puteam face fotografii, dar prietenul meu Sorin Homeag, ofițerul de relații publice al “Scorpionilor Galbeni”, m-a dus totuși să văd de undeva de pe parapeții bazei, castelul acesta și mi-a zis  “Uite, nu poți să faci fotografii, dar poți să ții minte” și am ținut minte momentul acela așa cum poate nu l-ar fi suprins megapixelii aparatului foto și au fost multe astfel de momente pe care mi-ar fi plăcut să le imortalizez, dar nu am putut.

Cred că cea mai dragă fotografie este cea cu Mădălin Stoica pentru că, o să vedeți în carte, sunt două fotografii cu el, o să vedeți că are un început de zâmbet, care te duce cu gândul la optimism, la ceva pozitiv și faptul că l-am suprins într-un moment în care poate că era așa optimist și plin de speranță înseamnă mult pentru mine și este evident fotografia care mă emoționează cel mai mult prin prisma faptului că el nu mai este și că îl ținem minte măcar așa, prin intermediul acestui început de zâmbet cu care ne privește din fotografie.

Teodora Mazere: Invitat la Subiectul Săptămânii a fost Ilie Pintea, jurnalist Radio România și corespondent de război. Îți mulțumesc și îți doresc sărbători fericite!

Ilie Pintea: Mulțumesc asemenea și vouă!

Sursa foto: Facebook – Ilie Pintea

Securitatea națională nu are termene; 1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat de Viorel Amzarescu, 3 decembrie 2021, 20:16 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

”Securitatea națională nu are termene, și asta pentru că suntem nu doar o armată și o țară care primește securitate, dar mai ales suntem furnizori de securitate. Am legat această temă a emisiunii de faptul că în curând va fi Ziua națională și această Zi națională este unul dintre termenele despre care vrem să vorbim și despre faptul că în misiune, militarii nu au termene, nu au momente de repaus, au doar o misiune de îndeplinit. Invitatul, în direct, este comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul maior Dorin Ioniță” – col. Cristian Dumitrașcu, realizatorul emisiunii.
#CFI #jointforces #army #multinationalforces #military #armata #NATOforces #WeAreNATO #securitatenationala #ArmataTv #ArmataTV360
??? Vă rugăm să nu uitați să vă abonați la canalul nostru de Youtube și, bineînțeles, să trageți de imagine cu mouse-ul pentru a vă bucura de un video la 360 de grade! Pentru o vizionare mai clară, setați rezoluția la 5K!
Creat de col. Viorel Amzărescu, Armata Tv 360, Trustul de presă al MApN

Paradă Militară Naţională de la Bucureşti

Publicat de Gabriel Stan, 3 decembrie 2021, 16:13

Cu mic cu mare, românii au ieșit la parada din acest an, de 1 Decembrie, fiind contorizate câteva mii de persoane care au asistat la acest eveniment măreț. Asta și din cauza pauzei din anul 2020, precedate de pandemia de Covid-19, cea care a stopat desfășurarea.

De ziua Națională a României, la 103 ani, bucureștenii au asistat la parada organizată la Arcul de Triumf.

Aproximativ 1.500 de militari și specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, la care s-au alăturat militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice au fost la parada din acest an.

La final, oamenii au avut ocazia să se fotografieze cu militarii prezenți la expoziția de tehnică militară și au oferit câteva opinii în legătura cu parada organizată în acest an.

La mulți ani, România!

La mulți ani, dragi români!

Sursa foto: Gabriel Stan

Un deceniu de Radio Chişinău!

Publicat de Andra Radu, 1 decembrie 2021, 14:44 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Pentru Radio România, ziua de 1 decembrie are o dublă semnificaţie: Ziua Naţională a României şi Aniversarea a 10 ani de emisie a postului Radio Chişinău.

Lansarea Radio Chişinău, la 1 decembrie 2011, a reprezentat mai mult decât un simplu proiect editorial al Societăţii Române de Radiodifuziune. Privit retrospectiv, aceasta s-a impus ca un moment simbolic, de fuziune culturală, un semnal radiofonic al aspirațiilor pentru reunirea naţională.

Vocea profesioniştilor de la Chişinău promovează nu doar un conţinut editorial de calitate, ea aduce în centrul atenţiei cheia de boltă a misiunii noastre publice: interesul naţional comun.

În această perioadă dificilă, în care întreaga lume este pusă la încercare de pandemia de COVID 19, este nevoie tot mai mult de coeziune, implicare şi coerenţă. Este ceea ce fac, zi de zi, cu onestitate şi profesionalism jurnaliștii de la Radio Chişinău. Acest lucru se vede în numărul tot mai mare de ascultători care aleg Radio Chişinău ca principală sursă de informare.

La Mulţi Ani, România!

La Mulţi Ani, Radio Chişinău!

Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune

Evenimente ICR de Ziua Națională a României!

Publicat de Andra Radu, 1 decembrie 2021, 08:47 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Ziua Naţională a României va fi marcată şi anul acesta de reprezentanţele Institutului Cultural Român şi de partenerii acestuia printr-o serie largă de evenimente, organizate în format hibrid, cu public sau online.

* Compartimentul Comunităţi Istorice din cadrul Institutului Cultural Român publică miercuri, 1 decembrie, pe pagina sa de Facebook, înregistrarea concertului susţinut de Corul Regal, alături de Corul Capela Moldova al I.P.N.A. (Compania Publică Teleradio Moldova), eveniment înregistrat la Sala cu Orgă din Chişinău.

* Între 1 şi 4 decembrie, cu ocazia a 75 de ani de la fondarea Institutului Francez de la Roma şi a 50 de ani de la fondarea Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, Institutul Francez-Centre Saint Louis din cadrul Ambasadei Franţei pe lângă Sfântul Scaun organizează retrospectiva dedicată filmelor premiate în cadrul FRANCOFILM – Festivalul Filmului Francofon de la Roma, în perioada 2015-2019. Evenimentul se deschide miercuri, 1 decembrie, ora 19:30, în Sala Cinema a Institutului Francez-Centrul Saint Louis din Roma, cu „Un pas în urma serafimilor” (r.:Daniel Sandu). Filmul a obţinut Premiul Publicului 2019 în cadrul celei de-a 10-a ediţii a Festivalului Filmului Francofon de la Roma (FRANCOFILM).

* ICR „Mihai Eminescu” la Chişinău, Ambasada României în Republica Moldova, cu sprijinul Televiziunii Române şi a Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română” invită publicul telespectator la un concert festiv, susţinut, miercuri, de Orchestra Română de Tineret sub bagheta maestrului Cristian Mandeal; solişti: Monica Bejenaru (voce) şi Simina Croitoru (vioară). Concertul va fi difuzat pe data de 1 decembrie, de TVR Moldova, ora 21:00, şi de TV Moldova 1, de la ora 16:00. Emisiunea de la TVR Moldova va fi precedată de discursul rostit de ambasadorul Românei în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

* ICR de la Bruxelles organizează, alături de partenerii săi din Benelux, o serie de evenimente, transmise pe canalele oficiale de comunicare, recitaluri şi intervenţii artistice ale unora dintre cei mai tineri şi mai talentaţi muzicieni români, dar şi un interviu extrem de generos, oferit în exclusivitate de Cristian Măcelaru, unul dintre cei mai importanţi muzicieni români ai momentului.

Recitalul tinerilor pianişti Ioana Andreescu şi David Petre, organizat la iniţiativa Ambasadei României în Marele Ducat al Luxemburgului în parteneriat cu reprezentanţa din Bruxelles, va fi, de asemenea, prezentat pe canalele online ale Ambasadei României în Marele Ducat la Luxemburgului în data de 1 decembrie şi ale ICR Bruxelles – în data de 2 decembrie 2021.

* ICR „Dimitrie Cantemir” din Istanbul prezintă, în marja celebrării Zilei Naţionale, la 103 ani de la Marea Unire, Imnul Naţional al României – Deşteaptă-te române!, selecţionat din cadrul concertului extraordinar de folclor – Alba uneşte România. Orchestra Română de Folclor, înregistrat la Palatul Cultural din Blaj.

Totodată, Ambasadele României din Republicile Turcia şi Bulgaria, în colaborare cu ICR „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, vor promova filmul „Comorile României, obiective din Patrimoniul Mondial UNESCO”, cu lucrări fotografice realizate de Ilie Tudorel.

* Institutul Cultural Român de la Londra va difuza online, pe YouTube şi pe pagina de Facebook, o selecţie a lucrărilor lui G. Enescu din cadrul tuturor concertelor de anul acesta organizate de reprezentanţă.

Concertul, care include lucrări interpretate de muzicieni români şi britanici şi se doreşte un omagiu adus moştenirii extraordinare lăsate de compozitorul român, va fi difuzat pe data de 1 decembrie, de la ora 21:00, ora României.

* ICR de la New York organizează, în parteneriat cu compania de impresariat Ra-Entertainment, un concert de gală al Ansamblului RARO, unul dintre cele mai apreciate grupuri muzicale de cameră din Europa, pe 2 decembrie, la celebra Carnegie Hall din New York.

Concertul de gală va fi anticipat, pe 1 decembrie, de un minirecital al RARO la sediul ICR New York, un eveniment special dedicat Zilei Naţionale, la care sunt aşteptaţi diplomaţi, membri ai diasporei româno-americane, dar şi melomani americani.

* ICR de la Stockholm, Ambasada României în Regatul Suediei şi Ambasada României la Oslo celebrează Ziua Naţională a României miercuri, 1 decembrie, prin trei evenimente extraordinare, realizate în parteneriat cu unele dintre cele mai prestigioase instituţii din România, Filarmonica „George Enescu”, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu şi Muzeul Naţional „George Enescu” din Bucureşti.

1 Decembrie – Ziua Națională a României!

Publicat de Andra Radu, 1 decembrie 2021, 08:23 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Ziua de 1 decembrie marchează Ziua Naţională a României, o sărbătoare instituită prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990 şi menţionată de Constituţia României din anul 1991, la articolul 12, alineatul 2.

Data de 1 decembrie 1918 a intrat în istoria țării noastre cu ocazia convocării, la Alba Iulia, a Marii Adunări Naţionale a Românilor, lucrările încheindu-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Votată în unanimitate, această hotărâre, care a fost citită de Vasile Goldiș și care proclama unirea tuturor românilor într-un singur stat, a avut loc după ce, pe data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, instituțiile reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei votaseră unirea.

La această Adunare Natională au fost prezenţi peste 1.200 de delegaţi aleşi şi aproximativ 100.000 de români care au venit să susţină decizia de instituire a României Mari.

Astăzi, aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice vor participa, începând cu ora 11:00, la Parada Militară Naţională organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti, informează un comunicat al MApN.

Potrivit sursei citate, în funcţie de condiţiile meteorologice, vor evolua şi aproximativ 30 de aeronave.

În zona Arcului de Triumf va fi organizată o expoziţie de tehnică militară, care va putea fi vizitată după încheierea ceremoniei oficiale, până la ora 14:00.

Tot în Bucureşti, începând cu ora 9:00, va avea loc o ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I, iar de la ora 19,00, militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” se vor retrage cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional – Calea Victoriei – Palatul Parlamentului – Palatul Cotroceni – sediul brigăzii.

În garnizoana Alba Iulia, începând cu ora 15:00, la Monumentul „Marii Uniri” vor fi depuse coroane şi jerbe de flori, activitatea fiind urmată de ceremonia militară, în zona bulevardului 1 Decembrie 1918, la care vor lua parte aproximativ 550 de militari şi specialişti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne, cu mijloace tehnice terestre şi aeronave militare.

Ceremoniile militare din cele două oraşe vor putea fi urmărite şi online, pe pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naţionale.

1 Decembrie – Ziua Națională a României!

Publicat de Andra Radu, 1 decembrie 2020, 11:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Se împlinesc 102 ani de la momentul creării României Mari. Ziua de 1 decembrie marchează Ziua Naţională a României, o sărbătoare instituită prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990 şi menţionată de Constituţia României din anul 1991, la articolul 12, alineatul 2.

Data de 1 decembrie 1918 a intrat în istoria țării noastre cu ocazia convocării, la Alba Iulia, a Marii Adunări Naţionale a Românilor, lucrările încheindu-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Votată în unanimitate, această hotărâre, care a fost citită de Vasile Goldiș și care proclama unirea tuturor românilor într-un singur stat, a avut loc după ce, pe data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, instituțiile reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei votaseră unirea.

La această Adunare Natională au fost prezenţi peste 1.200 de delegaţi aleşi şi aproximativ 100.000 de români care au venit să susţină decizia de instituire a României Mari.

Întreg documentarul îl găsiți pe Rador.

Mesajul Academiei Române cu ocazia Zilei Naţionale, la un secol de la Marea Unire

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 decembrie 2018, 09:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Ziua Națională a României din acest an are o semnificație specială și o încărcătură emoțională deosebită. Românii comemorează un secol de la finalul „Marelui Război“, care a secerat milioane de vieți și a produs pierderi și suferințe greu de evaluat, pe de o parte, dar și celebrează încheierea procesului de formare a României moderne ca stat național unitar, pe de altă parte. Sărbătoarea Marii Uniri este un bun prilej de rememorare a grandorii acelei generații de oameni de stat și de intelectuali care au condus națiunea spre unirea tuturor românilor și care au manifestat o admirabilă coeziune, pentru binele public. În același timp, secolul trecut de atunci, plin de învățăminte, ne obligă să reflectăm asupra prezentului și viitorului. Academia Română, care a reușit să realizeze, din punct de vedere instituțional, coagularea elitei culturale din toate provinciile istorice românești încă din 1866, cu peste o jumătate de veac înainte de Marea Unire, și care, în consecință, a dobândit vocația de făuritor și păstrător al unității acestui popor, îndeamnă, în aceste momente solemne, toți factorii de răspundere din România să-și asume misiunea care le-a fost încredințată de români și să pună în prim plan buna gestionare a edificiului național, creat cu atâtea sacrificii. România desăvârșită la 1918, confirmată în plan internațional în 1919-1920 și reconfirmată – cu regretabile modificări teritoriale și în condiții istorice foarte dificile pentru întreg spațiul Europei Central-Răsăritene – la Conferința de pace de la Paris din 1946-1947, nu este un dat imuabil, ci este o realitate geopolitică și spirituală care trebuie permanent administrată, primenită, protejată, organizată și condusă cu responsabilitate, profesionalism și demnitate, spre a putea participa activ la dialogul dintre state. Preluarea de către România, la 1 ianuarie 2019, a președinției Consiliului European plasează țara noastră în fruntea protagoniștilor Uniunii Europene și presupune un efort național fără precedent în cadrul Uniunii Europene pentru următoarele șase luni. În acest context, admirabila unitate a românilor înregistrată de istorie la finele „Marelui Război“ trebuie să fie mai mult decât o rememorare și o celebrare, trebuie să devină un exemplu și un reper pentru noi, contemporanii, deveniți legatarii personalităților de la 1918, care și-au împlinit cu onoare datoria lor istorică. „Datoria vieții noastre“ (Vasile Pârvan) ne obligă la acțiune conștientă și coordonată pentru revigorarea României și pentru pregătirea sa întru afirmare și dezvoltare în secolul al XXI-lea. De aceea, invităm toate instituțiile statului la un dialog lucid, profund și sincer, cu scopul bunei funcționări a societății românești, dialog necesar și obligatoriu pentru toate aceste organisme delegate de națiunea română să-i conducă destinele spre viitor, și la înțelepciune, prin transmiterea către români a unui mesaj de încredere, putere şi curaj pentru redobândirea demnităţii naţionale.

Iubim România! E Țara noastră Mumă!

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 decembrie 2017, 19:58 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

Asociația AVE, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria, a organizat astăzi, 1 decembrie 2017, la Vidin, o întâlnire a românilor din satele învecinate Vidinului (Gînzovo, Pocraina, Cutova, Kosovo, Bregovo).  Chiar dacă vremea a fost potrivnică și în Bulgaria a fost zi lucrătoare, românii s-au întâlnit pentru a marca Ziua Națională a României.

Au fost onorați de prezența doamnei Ioana Cristea, atașat cultural al României la Ambasada Română de la Sofia.

Ivo Gheorghiev, Președintele Asociației AVE, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria, ne-a declarat în exclusivitate pentru Radio România Regional: ”Mândri că suntem români! Ziua Națională e cea mai mare sărbătoare a românilor, și a românilor din Bulgaria. Iubim România! E Țara noastră Mumă! Respect față de vatra românească!” Cuvinte rostite cu emoție!

Iov Gheorghiev (medic) împreună cu Lucica Gheorghiev (profesor), soția sa,  reprezintă inima românismului în comunitatea românească din Bulgaria. Sunt imaginea sugestivă a familiei în concepția românească, singurul loc unde iubirea de neam și tradiții întreține identitatea românească în orice loc și în orice timp istoric.

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

      ”Doamne, seamănă dragoste frățească între noi” ( acad.Vasile Tărâțeanu)

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 decembrie 2017, 13:06 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

De la Alba-Iulia poetul, publicistul și academicianul  Vasile Tărâțeanu ne-a transmis în exclusivitate un mesaj de Ziua Națională a României pentru românii din țară și de pretutindeni :

”E ziua sfântă a neamului românesc, ziua care ne dă tărie și ne înalță la demnitatea adevărată a neamului nostru. Suntem un neam, care atunci când suntem uniți, facem minuni. Dă-ne, Doamne, tărie de caracter, seamănă dragoste frățească între noi, ca să putem deveni ceea ce trebuie să fim !”

Alăturăm acestor gânduri un poem al său, scris cu emoția fiecărui moment de trăire românească .

DULCE –AMAR DE BUCOVINA

De la floare pân’ la rod
Viaţa-i dulce de izvod

De la vorbă pân’la grai
Viaţa-i dulce de Mihai

Printre ani de suferinţă
Viaţa-i dulce de credinţă

În iubire şi-n nemoarte
Viaţa-i dulce de departe

Între leagăn şi mormânt
Viaţa-i dulce de pământ.

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Foto imagine reprezentativă: Teodor Dădălău

La mulți ani, România!

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 decembrie 2017, 11:14 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

La mulți ani, România! La mulți ani dragi români, oriunde vă aflați! Un gând drag pentru toți cei ce simt românește, de aici din țară sau de dincolo de granițe vremelnice, care n-au reușit niciodată să ne despartă sufletește! Tuturor LA MULȚI ANI!

Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale

Purtați tricolorul, schiați gratuit în Straja de 1 Decembrie

Publicat de adinaiftime, 1 decembrie 2017, 10:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

Schiorii care vin de 1 Decembrie în staţiunea Straja, din Valea Jiului, vor putea să folosească gratuit instalaţia de transport pe cablu de pe pârtia Constantinescu. Condiția este să aibă asupra lor tricolorul sub o formă pe care singuri o preferă, de la schiuri, până la obraji pictaţi.

“Am decis ca în 1 decembrie să permitem accesul gratuit al schiorilor care poartă asupra lor simbolul tricolorului românesc, de Ziua Naţională a României. Schiorii vor putea să aibă la ei un fular sau un costum de schi cu tricolor, o căciulă sau chiar faţa pictată în culorile drapelului naţional”, a declarat administratorul pârtiilor din Straja, Emil Părău.

Potrivit acestuia, în minivacanţa de 1 Decembrie se va putea schia pe pârtia Constantinescu. Aici s-a reuşit pregătirea unui strat de zăpadă cu grosimea de circa 30 de centimetri, utilizând tunurile de zăpadă artificială.

Dacă vremea se va răci şi vor mai cădea ninsori, atunci cabanierii din Straja vor fi pregătiţi să intervină pentru a amenaja şi alte pârtii de schi, astfel încât acestea să poată fi folosite de iubitorii sporturilor de iarnă în săptămânile care vor urma.

Ziua Națională a României, sărbătorită în Parcul Titan

Publicat de adinaiftime, 29 noiembrie 2017, 11:23 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

Ziua Națională a României va fi sărbătorită în Parcul Titan printr-un eveniment sportiv destinat maratoniștilor și un spectacol conceput pentru sărbătorirea celor 99 de ani de la Marea Unire.

Dimineața zilei de 1 Decembrie va începe în Parcul Titan la ora 9:00 cu evenimentul sportiv destinat pasionaților de mișcare ce vor participa la maraton. Evenimentul este parte a proiectului „Educație prin mișcare”, finanțat de Primăria Sectorului 3.

Competiția, ajunsă în acest an la cea de-a VII-a ediție, se va desfășura în intervalul orar 9:00-15:00 și va avea următoarea structură:

– Maratonul​ „1​ ​Decembrie’’, ​ ​42.2​ ​km – start la 9:00
– Semimaratonul​ ​„E.ON​ ​Flash’’,​ ​21.1​ ​km – start la 9:00
– Cursa​ ​„Carrefour​ ​Park​ ​Lake’’, ​ ​11.1​ ​km – start la 11:15
– Cursa​ ​fotoliilor​ ​rulante,​ ​3.2​ ​km – start la 12:30
– Cursa​ ​cetățenilor​ ​Sectorului​ ​3,​ ​3.5​ ​km – Start la 12:45.

Seria evenimentelor va continua, începand cu ora 18:00, cu spectacolul „Titanum”, al cărui concept a fost creat special pentru sărbătorirea celor 99 de ani de la Marea Unire.

Desfășurat sub genericul „Pregătiți de Centenar”, spectacolul va include tablouri succesive prin care publicului spectator i se vor prezenta momente cheie, definitorii pentru evoluția poporului român din ultimii 99 de ani, precum și elemente tradiționale, populare, biblioteca personalităților și industrializarea.

În cadrul spectacolului vor evolua 42 de artiști, precum Corul de Copii si Tineret Symbol, dirijat de Luminița Guțanu-Stoian, Ansamblul Rapsodia Carpaților, coordonator Cătălin Macrea, acompaniați de o orchestră de coarde și Alina Radu cu momente de dans contemporan.

Invitatul special al serii este toboșarul Claudiu Purcarin.

Accesul publicului la seria de evenimente prilejuite de Ziua Națională este liber.

Parada portului popular, de 1 Decembrie la Tîrgu-Mureș

Publicat de adinaiftime, 26 noiembrie 2017, 20:53 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

Tîrgumureșenii sunt așteptați, și în acest an, în centrul orașului pentru a sărbători Ziua Națională a României.

Autoritățile locale au pregătit discursuri, o ceremonie militară și religioasă, dar și o paradă a costumelor populare.

Purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului județul Mureș, Ela Giurgea:

”Instituția Prefectului județul Mureș invită toți cetățenii județului Mureș și nu numai, în 1 decembrie 2017, la evenimentele organizate pentru marcarea Zilei Naționale a României la Tîrgu-Mureș. Evenimentele vor începe la ora 10, la Sala de Oglinzi a Palatului Culturii din Tîrgu-Mureș, cu tradiționala festivitate de acordare, de către Instituția Prefectului județul Mureș, a celei mai prestigioase distincții a județului, Fibula de la Suseni, unor personalități cu merite deosebite în consolidarea identității mureșene. Programul evenimentelor continuă în Piața Victoriei, la Monumentul Latinității, cu o ceremonie militară și religioasă și o paradă a portului popular, la care vă așteptăm cu drag.”

În centrul orașului evenimentele vor începe la ora 12,00 și vor fi urmate de un spectacol de muzică populară.

Elevii Şcolii nr. 7 din Reşiţa se pregătesc de Ziua Naţională

Publicat de adinaiftime, 6 noiembrie 2017, 11:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa a dat startul unei noi ediţii a Concursului naţional ROMÂNIA, ŢARA MEA.

Aflat în Calendarul activităţilor educative naţionale 2017, avizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, proiectul lansează noi provocări elevilor şi cadrelor didactice.

Pe fondul sărbătoririi Zilei Naţionale a României, proiectul are ca scop dezvoltarea sentimentului patriotic şi crearea unei atitudini pozitive faţă de valorile româneşti prin exersarea competenţelor artistice şi literare. Astfel, Concursul naţional România, Ţara mea se adresează preşcolarilor, elevilor de ciclul primar, gimnazial şi liceal, cadrelor didactice care predau la toate nivelurile de învăţământ.

Secţiunile proiectului sunt multiple şi diferă în funcţie de nivelul de învăţământ. Preşcolarii se pot înscrie în concurs cu desene şi colaje cu tema România Ţara mea. Elevii ciclului primar au posibilitatea de a trimite pentru jurizare fotografii cu tema Peisaje din România şi Locul meu natal. Elevii de gimnaziu şi cei de liceu pot participa cu creaţii literare care descriu obiective turistice de excepţie ale României. Fotografiile care vor fi înscrise la secţiunea a cincea, România uitată, vor surprinde obiective (turistice, economice etc.) renumite în trecut, care astăzi sunt abandonate, în stare de ruină. Perspectivă de licean este secţiunea care provoacţ tinerii sţ scrie un eseu în care să exprime ideile, gândurile, sentimentele sau stările lor în legătură cu perioada pe care o trăiesc. Conţinutul va cuprinde, printre altele: o privire de anamblu aupra şcolii româneşti (păreri personale referitoare la şcoală, profesori, sistemul de învăţămânţ colegi etc.); opinii privind tinerii – comportament, atitudini în diferite situaţii; dacă au un model (cine este, explicarea faptului pentru care îl consideră un model); felul în care îşi văd viitorul în ţara lor.

Dascălul, de profesie român se numeşte simpozionul naţional dedicat cadrelor didactice. Se doreşte ca materialele acestora să facă referire la experienţe personale, la situaţii speciale întâlnite în activitatea didactică, la felul în care un cadru didactic care profesează la ora actuală în România este sau nu mulţumit de munca lui, de impactul pe care activitatea didactică îl are asupra copilului sau asupra familiei.

Termenul până la care se pot trimite aceste materiale este 28 noiembrie 2017. Alte detalii se pot primi pe pagina de facebook România, Ţara mea, pe pagina de facebook a Şcolii Gimnaziale Nr. 7 Reşiţa, la nr. de telefon 0734935948 (după ora 14.00) şi la adresa de e-mail romaniataramea.scoala7@gmail.com.

În ediţia a VII-a a proiectului au fost implicaţi, în diverse etape ale concursurilor, aproximativ 900 de elevi. Echipa de proiect care coordonează ediţia din acest an (a opta) este alcătuită din: prof. Cristina Ardeleanu (coordonator proiecte şi programe educative), prof. Ileana Pomoja (director), prof. Ionuţ Gârtoi (director adjuct), prof. Violeta Groza.