Publicat de prosavioleta,
26 noiembrie 2024, 09:12
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România va participa la achiziția comună de rachete Mistral 3, aprobată de Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut de Ministerul francez al Forțelor Armate, care a evidențiat rolul esențial al acestei inițiative în întărirea apărării colective la nivel european. Achiziția comună este parte a unui efort coordonat de întărire a capabilităților de apărare ale statelor membre și de stimulare a cooperării industriale în domeniul apărării. Iar joi, România și Statele Unite ale Americii au semnat contractul pentru achiziția a 32 de aeronave F-35. Este cel mai mare program de înzestrare a armatei, cu o valoare de 6,5 miliarde de dolari. În actualul context de securitate, parteneriatul strategic al țării noastre cu Statele Unite este mai puternic ca oricând, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr. Angel Tîlvăr: Aeronavele F-35, alături de sistemele de rachete Patriot și Himars, transportoarele blindate Piranha 5 sau aeronavele multirol F-16, asigură țării noastre o poziție întărită din punct de vedere stragic în regiune, unde România acționează ca pilon de stabilitate al NATO.
Escadrilă completă de F-16 pentru pregătirea piloților militari
Publicat de prosavioleta,
26 noiembrie 2024, 08:40
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ultimele două aeronave F-16 ale Forțelor Regale Olandeze puse la dispoziție pentru dotarea Centrului European de Instruire F-16 din România, au ajuns miercuri în Baza 86 Aeriană de la Fetești. 18 avioane de acest tip se află acum în țara noastră și formează o escadrilă completă care va fi folosită pentru pregătirea piloților români, aliați și parteneri, inclusiv ucraineni. Anul trecut, la Summitul NATO de la Vilnius, România a semnat, alături de alte 10 state, o declarație comună privind înființarea unei coaliții pentru pregătirea forțelor aeriene ale Ucrainei în operarea aeronavelor de luptă F-16. Ulterior, Ministerele Apărării din România și din Regatul Țărilor de Jos și compania americană Lockheed Martin au convenit formarea Centrului de Instruire de la Fetești. Prima serie de piloți români a finalizat programul de pregătire F-16 în luna iulie a acestui an, iar patru piloți ucraineni desfășoară în prezent activități de instruire în cadrul Centrului.
Costurile pentru instruirea piloților ucraineni vor fi suportate de România
Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:23
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Executivul a adoptat o ordonanță de urgență care stabilește că toate costurile pentru instruirea piloților ucraineni pe avioane de tip F-16 în Centrul European de Pregătire de la Fetești vor fi suportate de România. În ordonanța de guvern se menționează că aceste cheltuieli vor fi făcute din bugetul Ministerului Apărării Naționale, fără a fi precizate sumele necesare. Patru piloți ucraineni au ajuns deja la Centrul de la Fetești, unde au început pregătirea teoretică. Centrul de instruire, inaugurat în luna noiembrie a anului trecut, este destinat pregătirii piloților români, aliați și parteneri, și funcționează cu sprijinul companiei americane Lockheed Martin, care asigură instructorii, și Olandei, care a pus la dispoziție aeronavele.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general-maior Leonard Baraboi, la mulți ani și vă mulțumim că ne-ați primit la sediul Forțelor Aeriene Române! Gl. mr. Leonard Baraboi: Bine ați venit! Cristian Dumitrașcu: Aviația română, cu nume fabuloase în urmă, iar acum aveți, iată, șansa să duceți mai departe această tradiție într-o epocă nu foarte liniștită. Cum o simțiți în acest an 2024? Gl. mr. Leonard Baraboi: Tradiția ne obligă, ne onorează. Suntem conștienți că această onoare ne obligă la mai multe lucruri și implicare mult mai mare, dar, conform pregătirii noastre și a echipei pe care am format-o și o continuăm să o dezvoltăm, avem convingerea că la sfârșitul fiecărei zile putem să raportăm șefului apărării „Cer senin” din partea forțelor aeriene. Cristian Dumitrașcu: Dincolo de ceea ce raportaţi șefului apărării, este foarte important și felul în care vă simt oamenii de acasă. Aviația dă senzația, așa cum a fost și în Piața Aviatorilor, este un moment așteptat de toată lumea, și de copii, și de cei mari. Dar, dincolo de asta, nedeclarat, oamenii au mare încredere în dumneavoastră, pentru că, nu-i așa, țineți sus steagul României și apărați cerul României, şi asta nu-i un lucru ușor și nici lipsit de importanță. Gl. mr. Leonard Baraboi: Într-adevăr, nicio zi fără provocări. Ne situăm pe primele două locuri în preferințele populației din România și le mulțumim și pe această cale – armata și biserica. Presiunile conflictului neprovocat din Ucraina se resimt. Am avut incidente la graniță, dar împreună cu colegii din poliția aeriană, piloții care execută serviciul de poliție aeriană, colegii internaționali care execută poliția aeriană extinsă, împreună, „Stronger together” – mottoul NATO. Bineînțeles că nu doar piloții, ci și colegii de la radiolocație, de la rachete, de la forțele terestre cu Gepardul, este, să spunem așa, un contingent de forțe întrunite, care stăm de pavăză la granițele țării. Cristian Dumitrașcu: Uitându-vă un pic în urmă, să zicem, nu mai mult de 20 de ani, nu știu dacă mulți realizează ce progrese s-au făcut și faptul că acest F-16, macheta lui, care este lângă dumneavoastră, este avionul de luptă al al României, de vânătoare și de apărare a cerului României, 20 de ani – atât aș vrea să vă întoarceți și să vă amintiți cum era, în ce poziție erați dumneavoastră și cum vă raportați, așa, la prezentul de atunci și la viitor. Vă puteați închipui că vom ajunge în epoca asta în care Armata Română, Aviația, Forțele Aeriene au Patriot, F-16, Spartan? Gl. mr. Leonard Baraboi: Acum 20 de ani eram un tânăr locotenent, proaspăt întors din prima misiune externă. Am avut onoarea să fiu cel mai tânăr participant la o activitate internațională din Bulgaria, cu MiG-ul 21. Într-adevăr, visam, ca tineri piloți, să zburăm într-o zi pe un avion de o generație mai nouă şi bineînțeles că factorii de decizie au avut grijă ca în viitorul apropiat, adică în cei 15 ani, să ne bucurăm de avioane F-16. După cum bine știți, prima escadrilă achiziționată din Portugalia este deja operațională și este la Fetești. Urmează celelalte două escadrile cumpărate din Norvegia, care vor ajunge pe Câmpia Turzii. Momentan avem nouă aeronave pe Câmpia Turzii. Sistemele Patriot sunt ultimă generație și nu sunt singurele programe. Îndrăznim să visăm în continuare. Așa cum ați menționat, într-adevăr, macheta F-16 în dreapta mea, foarte frumoasă. Așteptăm în acest an cât de curând și în partea stângă să apară macheta de F-35. Visăm astfel încât în 2030 să reușim să avem F-urile, primurile F-35, care vor ieși de pe poarta fabricii din Statele Unite și vor rămâne pentru un an, un an jumătate în America pentru a instrui piloții și instructorii pe care îi vom trimite acolo. Cristian Dumitrașcu: Mergând un pic mai departe, ați fost pilot de mig. Cred că vă simțeați într-un fel ciudat văzând propaganda, aruncând mereu cu noroi pe faptul că MiG-ul era ‘sicriul zburător’… ? Gl. mr. Leonard Baraboi: Fiind pe această funcție, nu poți decât să fii vârful de lance al echipei din spate. Întotdeauna, în funcție de comanda pe care am ocupat-o, am considerat că toate lucrurile bune sunt datorate colegilor. Ce merge rău este vina comandantului și nu voi schimba această filosofie. În ce privește MiG-ul 21, mi-ați atins o coardă sensibilă. Este prima mea dragoste. Este avionul pe care m-am format ca pilot militar, instructor de zbor, participant la diferite misiuni atât în țară, cât și în străinătate. Am zburat cu el în Norvegia, aproape de Cercul Polar. Am executat trageri cu bombe ghidate laser, vârful de gamă. Deci vreau să spun că MiG-ul 21, pentru mine personal, încă o dată subliniez, a fost prima dragoste. Într-adevăr, a venit timpul să trecem la avioane de generație mai nouă, datorită faptului că aerodinamica MiG-ului 21 nu mai corespundea necesităților zilelor de astăzi. Modernizarea MiG-ului 21 a fost un punct important și avionica de pe MiG 21 putem spune că a fost echivalentă F-16 Block 52. Vă menționam anterior că am fost la diferite exerciții atât în țară, cât și în afară, nu doar eu, cât și alți colegi, și am fost mândri să rezolvăm situațiile create în cadrul exercițiului cu MiG-21 LanceR, upgradat la nivelul la care colegii din NATO erau cu F-16, cu Tornado, cu Eurofighter. N-am fost cu nimic mai prejos și acest lucru ne-a întărit pe noi ca piloți, ne-a dat încredere și am îndrăznit să visăm. Repet, a venit timpul să punem MiG-ul 21 la conservare, așa cum știți, pe 15 mai anul trecut, și, începând de la acel moment, ne bazăm pe F-16 și visăm la F-35. Cristian Dumitrașcu: Ăsta a fost un pas inteligent, această punte de trecere către F-35 și v-aș invita să le spuneți acum, după experiența deja vastă cu F-16, cum este acest avion, comparându-l, evident, cu MiG 21 și trecerea asta către F-35 este una normală pe F. Gl. mr. Leonard Baraboi: A fost cea mai bună alegere, deoarece trecerea de la un MiG 21 LanceR direct pe F-35 mi-ar fi fost aproape imposibil. Este o schimbare de mentalitate, dacă doriți. Este o altă filosofie de a zbura. Dacă la MiG 21 cam 80% din timp pilotul îl dedica pilotajul în sine, la F-16 situația s-a schimbat dramatic, în sensul în care gestionarea câmpului de luptă a informațiilor este primordială, pilotajul picând în partea a doua. Este un avion mult mai ușor de zburat decât MiG 21. Să nu uităm că MiG 21 avea cea mai mare viteză de venire la aterizare din lume și era o vorbă între piloții de MiG 21 că „Cine poate zbura MiG-ul 21 poate zbura orice fel de avion”. Consider că este un pas normal, un pas în față, F-16 fiind un pas intermediar. Bineînțeles că ne dorim, pe măsura introducerii, F-35. Avioanele F-16 disponibile vor rămâne în serviciu în continuare, pentru că e bine să fim acoperiți din ambele perspective, atât F-16 cât și F-35. Cristian Dumitrașcu: De ce credeți că sunt românii atât de talentați în ale aviației? Gl. mr. Leonard Baraboi: Îmi place să cred că „Așii de vânătoare”, cartea scrisă de domnul general Strâmbeanu, escadrila de aur – şi aşteptăm cu nerăbdare și escadrila de argint – au lăsat ceva în ADN-ul nostru, al românilor, o pasiune pentru zbor, o dedicare și doar Vlaicu, Coandă, Vuia, Obert sunt niște nume cu rezonanță mondială… Cristian Dumitrașcu: Prunariu… Gl. mr. Leonard Baraboi: Nu mai vorbesc de domnul general-locotenent Prunariu, primul cosmonaut și singurul deocamdată. Avem un trecut care ne obligă, dar de la care am avut și de învățat și, repet, consider că e ceva în ADN-ul nostru. Piloții români, la toate aplicațiile, la toate exercițiile la care au participat, s-au întors doar cu laude și cu cuvinte frumoase. Cristian Dumitrașcu: „Aşii aviației de vânătoare”, de generalul Victor Strâmbeanu, mai este această carte extraordinară, o întâmplare absolut unică în istoria aviației mondiale. „În zbor spre Marea Unire”, Vasile Niculescu, împreună cu al său coleg Precup, care, iată, au dus documentele importante ale Unirii. Cât de mult ați știut și ați învățat dumneavoastră în școala de aviație, în școala militară, și cât de mult învață cei de acum – că voiam să ajungem și la învățământul de astăzi? Gl. mr. Leonard Baraboi: Este o întrebare destul de delicată. Pe vremea mea, e o vorbă la noi, în armată, consider că fiind ultima promoţie de la Boboc, deci, ultima promoţie de institut de aviaţie, având pregătirea şi de ingineri, programa a fost un pic mai încărcată, cererile au fost un pic mai mari. Dar asta nu înseamnă că a fost o soluţie de succes, într-adevăr toţi cei 14 din promoţie am activat în aviaţie bineînţeles, parte dintre ei au părăsit sistemul ieşind la pensie sau au ales o carieră în aviaţia civilă. Consider că acea pregătire nouă ne-a fost foarte utilă, dar, pe de altă parte, consider că învăţământul din zilele noaste trebuie să îl adaptăm noii generaţii, pentru că ei sunt un alt aluat, să spunem. Trebuie adaptat nevoilor de cunoaştere şi pasiunilor tinerilor care doresc să urmeze o carieră în foţele aeriene. Acest lucru s-a întâmplat. După cum bine ştiţi, programa nu se poate schimba peste noapte. Este un lucru care cere timp, dar putem spune cu mândrie că Academia Forțelor Aeriene este o instituție de elită. Vă pot împărtăși faptul că începând de anul trecut în program am avut inclusiv elemente de spațiu. După cum bine știți, spațiu, domeniul spațial ne-a fost încredințat Forțelor Aeriene și, atunci, trebuie să ne pregătim generația de mâine. Cristian Dumitrașcu: Două întrebări, de final, când v-ați hotărât, când v-a fost clar că veți fi aviator? Şi pe următoarea am să v-o adresez după ce îmi răspundeți. Gl. mr. Leonard Baraboi: E foarte simplu răspunsul, de când am amintiri, de la începuturile vieții, am fost mereu cu capul în sos, cu capul în nori, cum glumesc unii colegi. Am simțit o chemare pentru aviație. Nu am avut pe nimeni în familie care să fi urmat o carieră militară. Pur și simplu, asta am simțit că trebuie să fac și drept pentru care la vârsta de 14 ani am ales să urmez cursurile unui liceu militar, actualmente colegiu, am urmat Colegiul Militar, Liceul Militar, la acea vreme „Dimitrie Cantemir” Breaza, unul dintre cele mai bune în opinia mea. Cristian Dumitrașcu: Deși erați din Iași. Gl. mr. Leonard Baraboi: Deși eram din Iași, da. Așa am simțit, știți cum este, Dumnezeu le aranjează pe toate. După care după liceu mi-am desăvârşit pregătirea în ştiințele exacte, lucruri care erau necesare pentru a deveni pilot. Am urmat vizita medicală și de acolo totul a fost ca pe sârmă, să spunem, a mers liniar. Deci, e o pasiune din tinerețe, cultivată și din lectura cărților în materie de aviație, și nu neapărat de autori români, dar și de autori străini. Pierre Clostermann este un model cred că pentru mulți dintre piloții existenți. Cristian Dumitrașcu: Și întrebarea pe care v-am promis-o la sfârșit. Acum vreo câțiva ani, la „Jurnal militar”, la Radio România Actualități, am difuzat un interviu cu dumneavoastră în care povesteați despre un episod foarte serios: ați fentat moartea așa la mustață, vi s-a oprit motorul în zbor cu „Şoimul”. Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa este. Cristian Dumitrașcu: Ați mai face aceeași alegere de a nu părăsi avionul și de a încerca să îl salvați? Gl. mr. Leonard Baraboi: Aţi atins o coardă sensibilă, anul acesta am sărbătorit 10 ani din noua viață, să spunem, meseriile noastre sunt meserii vocaționale și nu mă refer aici doar la piloți, pentru că Forțele Aeriene sunt compuse atât din piloți, din ingineri, maiştri militari, meteorologi, artileriști, radiolocatoriști, toate armele și specialitățile sunt extrem de importante, sunt niște rotițe în angrenajul mare al forțelor aeriene. Referitor la întrebarea dumneavoastră punctuală, da, aș alege aceeași soluție. De ce? Pentru că, așa cum vă povesteam la radio, motorul s-a oprit brusc, nesemnalizând niciun simptom, și pentru mine a fost foarte ciudat. Eram în cabina a 2-a ca instructor, în față era un tânăr student, care va finaliza în prima promoție de la cursul de trecere pe F16 și e un lucru de care sunt foarte mândru. Cristian Dumitrașcu: La 10 ani de la… Gl. mr. Leonard Baraboi: La 10 ani utilizare. Cristian Dumitrașcu:… aterizarea forţată. Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa e. Oprindu-se motorul, nedându-ne seama de ce s-a oprit, am zis: trebuie să aflăm ce s-a întâmplat. Decizia n-a fost ușor de luat. Dar având experiența acumulată pe MIG 21, având încredere în Dumnezeu și în cunoștințele dobândite, am considerat că este soluția optimă, cu toate că directorul de zbor mi-a ordonat să catapultezi, pilotul în comandă este cel care ia ultima decizie şi, atunci, după ce l-am anunțat pe pilotul-elev dacă vrei să catapultezi, te rog să te catapultezi, m-a impresionat răspunsul și nu o să îl uit toată viața, răspunsul a fost așa: dacă dumneavoastră, care aveți familie acasă, ați decis să rămâneți, eu care, sunt singur, bineînțeles, se referea la familie, soție, copii, a spus că atunci rămân și eu. Am aterizat forţat, pe burtă. Ne mai trebuiau probabil 300 metri de înălțime, dar nu a fost să fie. Am aterizat, totul în regulă, suntem amândoi sănătoși. Avionul la mai puțin de un an de zile a fost remediat și a reînceput zborul. Cristian Dumitrașcu: Da? Ştiți care este? Gl. mr. Leonard Baraboi: 716 – de fiecare dată când merg la Boboc mă duc și vorbesc cu el, pentru că binomul om-mașină funcționează și noi comunicăm. Cristian Dumitrașcu: Dumneavoastră ați avut o mare responsabilitate. Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa e. Cristian Dumitrașcu: N-a fost doar viața dumneavoastră în joc. Gl. mr. Leonard Baraboi: Nu, cu atât mai mult când e viața unui student. Dar nu sunt un om deosebit, așa sunt toți piloții din forțele aeriene, pentru că e o meserie pe care o facem din pasiune, punem tot sufletul în ea și atunci n-avem cum să nu performăm. Așa îmi place să cred, că vom continua să performăm la aceleași standarde înalte de fiecare dată. Cristian Dumitrașcu: Și astăzi, ca șef al Forțelor Aeriene Române, un mesaj de final pentru cei care ne ascultă la radio, un mesaj de încredere. Gl. mr. Leonard Baraboi: Noi suntem, să spunem asa, primii grăniceri. Nu pot decât să le transmit cu încredere că suntem 24/7 prezenţi la graniţele şi hotarele României, apărăm cerul senin al României și ne vom face datoria cu prisosinţă de fiecare dată. Cristian Dumitrașcu: Domnule general maior Leonard Baraboi vă mulțumesc mult și mă mai așteptam la „Interviul săptămânii”. Gl. mr. Leonard Baraboi: Şi eu vă mulțumesc și să aveți o zi frumoasă! Cristian Dumitrașcu: Mulțumesc!
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Cosmin Covei (reporter): Domnule general, vă spunem la mulți ani. Iată că a fost un cer senin și cred că cerul senin este și la propriu și la figurat cerul senin zilele acestea, pe cerul României. General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Vă mulțumim frumos pentru urări. Cu siguranță cerul senin al României va rămâne senin nu doar zilele acestea, ci mereu, deoarece suntem prezenți la datorie atât cu F-16, cu rachetele Patriot, cât și cu celelalte sisteme care se află în serviciile de luptă. Suntem 24/7 prezenţi la datorie. Cosmin Covei (reporter): Peste 100 de ani de forțe aeriene, cum este acum, de când suntem în NATO, de 20 de ani, cum era înainte? Suntem, cred, mult mai avansați. General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Cu siguranță, da. Eram foarte buni și înainte, dar acum, conform sintagmei NATO, „Împreună suntem mai puternici”, nu este doar o sintagmă, a devenit și un fapt, o realitate. Vorbim aceeași limbă, aceleași tehnici, tactici, proceduri, aceleași SOP-uri. Sunt proceduri comune și atunci este mult mai ușor să interacționăm cu Suedia, Finlanda, America, Germania, numiți dumneavoastră orice altă țară din NATO unde vorbim aceeași limbă și este mult mai ușor și doar împreună. Cosmin Covei (reporter): A fost o ceremonie frumoasă, atât militară, cât și religioasă. Armata și biserica sunt întotdeauna împreună. Ce ne puteți spune despre cei pe care i-ați decorat astăzi și un mesaj de la mulți ani pentru Forțele Aeriene Române? General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Bineînțeles că armata și biserica, nu întâmplător se află în primele două opțiuni ale populației din România. Suntem români în primul rând, suntem creștini și suntem membri ai forțelor aeriene. Profit de această ocazie să le doresc colegilor mei din Forțele Aeriene, și aici mă refer la toate specialitățile și armele din compunerea Forțelor Aeriene, un călduros „la mulți ani”, sănătate, bucurii, atât dumnealor, cât și familiilor care îi susțin din spate și „Doar împreună” este deviza noastră. Ne place să credem că am creat o echipă. Suntem o echipă sudată, unită. Bineînțeles, nu este totul perfect, dar suntem perfectibili.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, marți a fost marcată oficial începerea lucrărilor de construcție a unei noi piste de decolare-aterizare. Aceasta va avea o lungime de 3.500 de metri și va putea opera toată gama de aeronave NATO, dar și avioane civile. Proiectul are un cost estimativ de 68 de milioane de euro și include un simulator de zbor, zone de staționare, mentenanță și comunicații. Pista ar trebui să devină funcțională în 2027. Comandantul bazei 57 aeriene, comandorul Nicolae Crețu.
Nicolae Creţu: Noi pregătim infrastructura astfel încât să putem să deservim escadrila de avioane F-16, care va intra în organica Bazei 57 Aeriană. Vrem să pregătim suficientă infrastructură și suficiente capabilități astfel încât celelalte mijloace, structuri și detașamente necesare constituirii oricărui dispozitiv de securitate să poată fi dislocat în termenul cel scurt în regiunea noastră.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noua pistă este doar o parte dintr-un proiect mai larg de modernizare a bazei de la Mihail Kogălniceanu, care se va întinde pe o perioadă de 20 de ani și care va costa statul român 2,5 miliarde de euro.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române participă până pe 19 aprilie la Exercițiul multinațional INIOCOS 24. Acesta este organizat de Forțele Aeriene Elene și are loc în Baza militară Andravida din Grecia. Detașamentul românesc este format din 40 de militari și trei aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriană Borcea. Potrivit organizatorilor, în exercițiu sunt implicate forțe aeriene din 14 state, care au posibilitatea instruirii și integrării operaționale în scenarii de luptă complexe și realiste. Exercițiul și misiunile de zbor planificate reprezintă un prilej excelent pentru ridicarea nivelului de pregătire și interoperabilitate a personalului participant, precizează și Forțele Aeriene Române
Sonia Raicu (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române și Turce vor desfășura, miercuri, un exercițiu demonstrativ de poliție aeriană întărită. Conform scenariului, aeronavele F-16 vor intercepta o țintă aflată pe traiectul de zbor Baza 90 Transport Aerian Otopeni, Baza 86 Aeriană Fetești și retur. Pe timpul exercițiului, piloții români și turci vor aplica procedurile NATO pentru astfel de situații. În Baza aeriană de la Fetești vor fi organizate o expoziție statică și un exercițiu de alertare a personalului implicat în acest gen de misiuni.
În prezent, un detașament al forțelor aeriene din Turcia se află în țara noastră pentru misiuni comune de poliție aeriană, împreună cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații. Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate. Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia. Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo. Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan. Generalul de brigadăCornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii. Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor. Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Primul avion de vânătoare IAR-99 modernizat la Fabrica de Avioane Craiova a început testele la sol. Acesta parcurge un program de revitalizare și modernizare a aeronavelor de acest tip din dotarea Ministerului Apărării Naționale. 10 avioane vor trece prin acest proces, urmând să fie dotate cu aparatură de bord ultramodernă, compatibilă cu cea de pe aeronavele F-16. Aparatele IAR-99 modernizate vor fi folosite pentru adaptarea piloților la aeronavele de ultimă generație, ne-a declarat comandantul Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic de la Boboc, generalul de flotilă aeriană Ovidiu Bălan. Generalul Ovidiu Bălan: Este un moment deosebit pentru Avioane Craiova SA, pentru Forțele Aeriene Române, pentru Baza Aeriană Boboc, este un moment mult așteptat, cu importanță deosebită pentru instruirea viitorilor piloți de F-16 și chiar F-35, programe majore și deosebit de importante pentru Forțele Aeriene Române, pentru Ministerul Apărării Naționale.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Olanda a trimis în România primele cinci aeronave care vor deservi Centrul European de Instruire F-16 găzduit de țara noastră. Avioanele au sosit marți în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Centrul va contribui la accelerarea procesului de formare a piloților români în contextul în care Armata României se pregătește să primească cele 32 de aeronave F-16, achiziționate recent din Norvegia. Gabriela Saksa a urmărit subiectul și are detalii. Gabriela Saksa: Centrul va fi un hub internațional pentru instruirea piloților de aeronave F-16 și va facilita creșterea interoperabilității dintre aliați. Conform acordului de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziție baza militară, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii-gazdă. Forțele Aeriene Olandeze contribuie cu aeronavele, iar compania Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța. În cadrul centrului se vor instrui piloți români și din state aliate și partenere, inclusiv Ucraina. Pentru România, programul F-16 asigură trecerea de la MiG-ul 21 la performantul F-35 – ne-a declarat locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul de flotilă aeriană Leonard Baraboi. Leonard Baraboi: Pentru România este o oportunitate de a-și forma viitorii piloți de F-16, un pas considerat necesar pentru a ajunge la F-ul 35, noua coloană vertebrală a forțelor aeriene NATO. De la MiG-ul 21 pentru a trece la F-ul 35 trebuia ceva de tranziție. La nivelul Forțelor Aeriene s-a găsit această soluție, astfel încât vom antrena și piloții în noile tehnici, tactici și proceduri și trecerea va fi graduală.
Angel Tîlvăr: Centrul de instruire F16 din țara noastră va deservi în primul rând piloților români, dar pot participa și alte țări, dacă-și exprimă dorința
Publicat de Gabriel Stan,
4 septembrie 2023, 13:49
Miniștrii apărării din statele Uniunii Europene s-au întâlnit marți și miercuri, în Spania, pentru a discuta despre angajamentele de securitate pentru Ucraina.
Oficialii europeni au analizat și misiunile militare și operațiile desfășurate de Uniunea Europeană în Balcanii de Vest și Africa.
Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a semnat cu această ocazie, alături de omologul din Regatul Țărilor de Jos și de reprezentantul companiei americane Lockheed Martin, scrisoarea de intenție privind constituirea Centrului de instruire F-16 în România.
Ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a confirmat participarea a 230 de militari din această țară la Grupul de Luptă NATO dislocat în România.
Detalii despre toate acestea avem în continuare, la Subiectul Săptămânii, chiar de la ministrul Angel Tîlvăr, în interviul realizat de Emilia Beciu de la emisiunea Pro Patria.
Emilia Beciu (realizator rubrică): Domnule ministru, ați semnat recent scrisoarea de intenție pentru formarea centrului de instruire F16 în România. Ce revine fiecărei părți implicate în acest proiect?
Angel Tîlvăr:Acest centru va deservi în primul rând piloții români, pentru că, așa cum știți, urmează să primim și noi 32 de aeronave F16, motiv pentru care pregătirea piloților este un lucru mai mult decât important. Semnarea scrisorii de intenție pe care am făcut-o la Madrid împreună cu mologul meu din Olanda, dar și cu reprezentanții firmei Lockheed Martin este primul pas pentru a avea acest centru pe teritoriul național, lucru care ne bucură, pentru că în felul acesta este recunoscută și activitatea, și profesionalismul militar români în cadrul alianței. Noi vom pune la dispoziție baza în care acest centru va fi organizat. Totodată, vom certifica piloții, vom asigura elementele de infrastructură și toate obligațiile care vin unei țări gazdă.
Partea olandeză va pune la dispoziţie aparatele, iar Lockheed Martin va asigura activitatea de pregătire, ca şi pe cea de mentenanţă.
Este un centru binevenit, la care pot participa și alte țări, dacă-și exprimă dorința de a-și instrui piloţii, pentru că F-16 este o aeronavă prezentă în Europa şi care va sta multă vreme în Europa, motiv pentru care credem că vor fi solicitări multe pentru a instrui piloți în acest centru, repet, prioritate având piloții români, aşa cum am decis încă de la început.
Şi mă bucur că pe de-o parte, ceea ce am comunicat în timpul summitului de la Vilnius, iată acum s-a consfințit prin această scrisoare de intenție, urmând ca acordurile tehnice și detaliile să fie stabilitate în cel mai timp.
Emilia Beciu (realizator rubrică): Ați afirmat, de asemenea, că la acest centru se vor putea instrui și piloți ucraineni. În continuare, România cum va sprijini țara vecină?
Angel Tîlvăr:Se pot pregăti și piloți ucraineni după ce noi vom face acest lucru pentru piloții români, repet, acest lucru, pe baza contractuală și ținând seama de acordurile tehnice și de aderarea la acest proiect. Încă de acum două săptămâni, în vizita premierului ucrainean în România, ne-a dat posibilitatea să exprimăm din nou sprijinul pentru Ucraina și într-o primă instanță încercăm să creştem cantitatea de cereale care pot tranzita România, pentru că acest lucru este vital, iar discuţiile din cadrul reuniunii informale a miniștrilor apărării din Spania au punctat și au subliniat acest lucru, România va sprijini Ucraina atât cât este necesar, pentru că sprijinul sau solicitările lor sunt legitime și este o țară aflată în dificultate, pe care o înţelegem să o sprijinim.
Emilia Beciu (realizator rubrică): Ucraina a solicitat sisteme de rachete la Reni și Ismail. România va fi afectată de o eventuală decizie a alianței în acest sens?
Angel Tîlvăr:România este o țară membră a celei mai puternice alianțe politico-militare din istoria omenirii. Totodată, este membră a Uniunii Europene, iar granița de este a României este și granița de este a alianței, motiv pentru care, cu siguranţă vom fi unii dintre cei care vor avea o voce importantă în ceea ce privește negocierile pentru un astfel de sprijin.
Vreau să spun că, pe lângă faptul că noi condamnăm, și o fac din nou prin intermediul dumneavoastră, atacurile care au avut loc la Reni și la Ismail, care pun foarte aproape de granițele noastre incidente de securitate și acte de agresiune, vom lua cele mai bune măsuri în așa fel încât solicitarea părții ucrainene să capete un răspuns adecvat.
Emilia Beciu (realizator rubrică): În cadrul convorbirilor cu omologul dumneavoastră spaniol, Margarita Robles, ați discutat despre contingerul spaniol care va fi dislocat în România. Vor fi 230 de militari.
Angel Tîlvăr:Mă bucur că anunțul pentru prezenţa militarilor spanioli a fost făcută tot în cadrul reuniunii de la Vilnius şi mă bucur că am avut ocazia că, acum când m-am deplasat în Spania și am avut întâlnirea bilaterală cu mologul meu, cu doamna Margarita Robles, am consfinţit acest lucru, iar prezența militarilor spanioli în cadrul bazei de la Cincu reprezintă un exemplu de bună colaborare pe care o avem cu militarii spanioli care nu vor veni pentru prima dată în România.
Ei au participat și la activități de poliție aeriană, au deservit capabilități militare care au posibilitatea să avertizeze în ceea ce privește spațiul aerian.
Totodată, i-am văzut și am vorbit cu ei atunci când au participat la diferite exerciții în România, deci sunt parteneri și militari de nădejde.
Ne bucurăm că noi, ca națiune gazdă, vom putea să avem pe teritoriul nostru acest contingent care este important și care, în cadrul activității de națiune cadru pe care Franța o face la noi, își vor găsi locul în întărirea flancului estic și a posibilității de apărare înaintată.
Emilia Beciu (realizator rubrică): România contribuie la securitatea Uniunii Europene? Mă refer în mod special la misiunea EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina.
Angel Tîlvăr:Încă de când m-am întâlnit cu militarii români în Bosnia am văzut cât de importantă este activitatea lor. România, vreau să vă spun că este principalul contributor la această misiune.
Noi vom avea și funcții din ce în ce importante în cadrul misiunii și credem că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei nu trebuie să ne facă să uităm că abordarea de 360 de grade care a fost prezentă și în documentele de la Madrid, dar și la Vilnius, este o abordare care ne dă posibilitatea ca și în zona Balcanilor de Vest, România să-și aducă contribuția la menținerea păcii, pentru că este o zonă care are nevoie de acest lucru, iar România, ca membru de nadejde al alianței, dar și al Uniunii Europene, înțelege să îşi facă datoria și din acest punct de vedere.
Cătălin Băhneanu: Avem oameni foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Viitorul sună bine pentru F-16 în România
Subiectul Săptămânii a fost realizat de Cristian Dumitrașcu cu unul dintre cei mai experimentați piloți militari care au zburat cu MiG-21 LanceR, generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, cu peste 2.000 de ore de zbor într-o carieră impresionată, de 32 de ani, în care s-a remarcat în misiunile de poliție aeriană și mitingurile aviatice din toată lumea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bine ați venit la „Jurnal militar”! Bine ați venit la Radio!
Cătălin Băhneanu:Bine v-am găsit pe dumneavoastră și radioascultătorii dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Moment istoric în săptămâna pe care o încheiem. După 32 de ani de carieră, ați ajuns în punctul în care să vedeți iubitul dumneavoastră avion MiG-21 și acum LanceR în ultimii, câți sunt, 20 de ani, că iată, a ieșit în serviciu.
Sunteți un pilot de legendă al MiG-ului-21 LanceR, din punctul nostru de vedere. De doi ani sunteți locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Nu ați mai zburat decât, din ce-mi aduc aminte, acum un an ați efectuat ultimul zbor cu MiG-ul.
Cătălin Băhneanu:Da, așa este. 32 de ani eu, 61 – MiG-ul în România. Să nu uităm, a venit în februarie 1962. Un avion versatil, versatil prin complexitatea misiunilor pe care le-a făcut, mediile în care a fost folosit.
Trebuie să-l vedem ca fiind cel care a făcut tranziția de la analog la digital. Este foarte important pentru mediul actual. A făcut o mare varietate de misiuni, atât aer-sol cât și aer-aer. Să nu uităm că a început misiunile prin anii ’98, acest avion, misiuni care la nivelul NATO au creat credibilitate pentru noi. Bineînțeles, data de 29 martie 2004, când s-au semnat documentele de aderare la NATO; prin misiunile executate au făcut ca MiG-ul-21 să fie unul dintre promotori.
Acest avion a fost în unități de elită ale Armatei Române și aș vrea să menționez aici unitățile de la Borcea, de la Câmpia Turzii, Deveselu, Mihail Kogălniceanu, Timișoara, pentru scurtă perioadă și la Craiova, și, nu în ultimul rând, trebuie menționat Bacăul cu centru de trecere la început, ulterior ca bază aeriană.
Pe aceste unități militare, aceste baze aeriene, existau acele colonii, unde întregul personal al unităților locuia. S-a creat o asemenea comuniune încât este greu de desprins de acele vremuri.
Am în vedere aici ce se întâmplă la ora actuală, în mediul virtual, cu aceste grupuri de împătimiți ai zborului. Doar dacă dăm pe rețelele de socializare vom vedea că sunt foarte mulți cei care au cunoscut și au fost foarte critici, în sensul bun al cuvântului, cu acest avion. Pentru noi au constituit indicatori de performanță, ca să spun.
Uitându-ne ce postează ei, noi am știut ce este bine și ce nu este bine prin ceea ce arătam cu acel avion. Mă refer aici în principal la mitingurile aeriene. Ați văzut că la mitingurile aeriene, la showurile aeriene, acest avion era considerat o vedetă, în primul rând, din cauza longevității.
Am vorbit doar în România, din februarie ’62. Un doilea indicator era exploatarea în zbor către limitele maxime, ceea ce nu se făcea în mod obișnuit. Trebuie să mai vedem fiabilitatea în funcționare, mentenanța care se făcea, și aici am o mică poveste.
Mergeam cu avioane la Bacău, la showul aerian, la miting. Mai avea resursă undeva o oră, până în două ore, când trebuia să intre la reparații capitale, care aceste reparații capitale se făceau la Aerostar Bacău. Lucram la miting, zburam acolo, după care duceam avionul direct în curtea uzinei. Aceasta este o mare măsură a personalului tehnic, a felului în care se făcea și se face mentenanța în aviație.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mi s-au părut, domnule general, două lucruri interesante; sigur, tot a fost interesant interviul cu domnul Cristescu, ascultătorii vor asculta un fragment după interviul cu dumneavoastră.
A spus aşa: înainte de a se trece la digitalizare la MiG-21 LanceR, un pilot, și aici cu siguranță dumneavoastră știți, că ați prins și vremurile de dinainte de LanceR, erau de urmărit analogic 200 de elemente; după care, evident, a fost mult mai ușor și mai eficient pentru piloți. Cum ați făcut trecerea asta și cât de ușor v-a fost sau cât de mult s-a ridicat eficienţa în luptă și în zbor?
Cătălin Băhneanu:Înainte de a ajunge să zburăm, unul din punctele-cheie a fost să desenăm cabinele, atât de dublă comandă, cât și de simplă comandă. Nu a fost ușor, nu a fost simplu. Iar, apoi, examenul practic îl făceam, cum s-ar spune, cu boneta pe ochi.
Foarte important. Știam foarte mult, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al pilotajului. Învățam foarte mult înainte, ceea ce ne-a ajutat în exploatarea acestui avion.
Pentru că acest avion, dacă m-ar întreba pe mine cineva, aş spune că a fost foarte ușor. Multă lume ar putea spune că e foarte greu, că e pretențios.
Nu, rigurozitatea este una pentru toţi. Acest avion a răspuns așa cum l-am gratulat, cum l-am înțeles, așa ne-a răspuns și nouă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este știut faptul că portanța este una foarte mică și că, structural, avionul este așa cum este față de MiG-ul 15, spunea domnul Cristescu, pe care îl puteai ateriza și fără motoare.
Cătălin Băhneanu:Da. Dacă ar fi să ne gândim la securitatea zborului, era un dicton care spunea cam așa: portanţa este o floare care se naște din viteză. Atâta timp cât avem viteză, avem portanţă. Este foarte ușor, avea un indicator de unghi de atac care rezolva toate problemele.
Deci, din punctul acesta de vedere, cu cât eşti mai riguros cu atât îl duci la îndeplinire multitudinea misiunilor pe care trebuie să le faci. Nu a fost foarte greu. Toți am știut acest lucru.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înțeleg că dumneavoastră când ați trecut pe MiG, la începuturi le carierei, ați avut posibilitatea de a vă instrui în dublă comandă.
Cătălin Băhneanu:Da, se făcea un număr de ore în dublă comandă, undeva 20-25 de aterizări, cu avionul de dublă comandă, în care noi arătam nivelul performanței la care am ajuns; iar instructorii, oameni foarte bine pregătiți, își dădeau acordul penru ca noi să putem pleca în simplă comandă. Un singur aspect: făceam ore mult mai puține decât se face astăzi pentru a lua carnetul de conducere auto.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, interesant. V-am întrebat cu dublă comandă pentru că revin la domnul Cristescu. Pionierii, așadar, ai MiG-ului în România, în ’62, nu au avut această șansă, pentru că încă nu existau MiG-uri cu dublă comandă, și atunci cei care intrau la zbor intrau singuri, pentru prima dată.
Cătălin Băhneanu:Așa este. Aceasta denotă nivelul de pregătire pe care îl aveau piloții români în acel moment. Cei care au participat la primele grupe de trecere au fost foarte bine pregătiți și nu a fost un eșec.
Se cuvine în continuare să ne gândim și la cei care au condus destinele aviației și ale Armatei Române, care au avut încredere în acest avion. Pentru ceea ce a însemnat MiG-21, pentru noi, structurile care se ocupau de securitate zborului și siguranţa aeriană se cuvine să le amintim.
Pentru că, pe baza indicatorilor pe care le primeam de la aceste structuri, a informațiilor furnizate, noi puteam să perfectăm, să ridicăm ștacheta, cum s-ar spune. Pentru că tot vorbim de indicatori de performanță, era transpunerea în viața publică.
Şi aici am avut, prin rândurile noastre, am avut un Davidovici, am avut un Berbunschi, am avut un Văduva, și, desigur, să nu-l uităm pe pictorul Ion Ţarălungă, care a reliefat în pânzele sale oameni, acțiuni și credințe legate de MiG-21. Foarte important.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, și eu aș continua cu un Strâmbeanu, cu dumneavoastră, cu Băcneanu, cu Stanciu, și iată că numele se cam opresc aici, pentru că am ajuns la finalul de epocă a MiG-ului 21 LanceR.
Cătălin Băhneanu:Da, să vedem că acest avion MiG-21 LanceR a făcut trecerea, cum spuneam, de la analog la digital, și a făcut trecerea către F-16 și ulterior către F-35. Foarte, foarte important pentru noile generații de piloți care vor zbura aceste aeronave.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, cum vedeți viitorul aviației de luptă, aviației de vânătoare, având în vedere că sunteți activ în aviația militară, în armată, și ați apucat să vedeți noile generații, ați apucat să vedeți deja, iată, escadrila de F, piloți tineri, pregătiți, care pot duce mai departe cu cel puțin la fel de mare succes tradiția asta?
Cătălin Băhneanu:Fiind la unitatea de la Borcea, la Baza Aeriană de la Borcea, pentru mulți ani, văzând cum s-a făcut tranziția, trecerea către F-16, pot să spun cu mândrie că, la acest moment, în acea bază, se face tot ce trebuie făcut pentru funcționarea F-16 în România, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al tehnicii pilotajului.
Avem oameni foarte bine pregătiți, trebuie să îi ajutăm, pentru că ei sunt cei care acum au devenit instructori, sunt instructorii noștri, sunt foarte, foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Cum s-ar spune în acel dicton, viitorul sună bine pentru F-16 în România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Din acest punct de vedere, ascultătorii de radio care ascultă „Jurnal militar” și toate emisiunile de pe posturile publice de radio pot merge mai departe cu un sentiment de siguranță pe care l-au avut și până acum. Avem aviație de luptă, aviație de vânătoare care, iată, poate sta și mai departe pe cerul României.
Cătălin Băhneanu:Da. Cu ajutor, cu încredere și cu speranță din partea tuturor celor care concură la puterea militară a României, viitorul sună bine.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu. Ultimul zbor al dumneavoastră cu MiG-ul, pentru că așa scrie cartea, la un moment dat vine vârsta și așa este procedură, să vă retrageți de la zbor. Ați făcut-o. Am participat la acel ultim zbor al dumneavoastră. Spuneți-ne, cum a fost zborul acela și ce ați simțit în momentele acelea, după 32 de ani de carieră de zbor?
Cătălin Băhneanu:Foarte multă emoție, dar și convingerea că am făcut bine ceea ce am făcut. Nu singur, asta nu trebuie uitat și trebuie spus în continuare.
Toți cei care au concurat la executarea în siguranță a zborului, pe toți trebuie să-i amintim, să le mulțumim, iar aviația este un joc de echipă.
Să nu uităm acest lucru. În continuare voi zbura cu elicopterul Puma SOCAT, de fapt am mai zburat cu elicopterul Puma SOCAT. Este o nouă provocare și mergem înainte cu toții.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vom mai vorbi despre această nouă postură, această nouă ipostază de pilot de SOCAT cu generalul Băhneanu. Vă mulțumesc, domnule general!
Invitat la subiectul săptămânii a fost generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, actualmente locțiitor al comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Domnule general Băhneanu, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.
Rațiuni care stau la baza deciziei achiziționării avioanelor F-16 din Norvegia
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:50
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”! General Ștefan Dănilă: Bună dimineaţa şi bun găsit tuturor ascultătorilor dumneavoastră! Cristian Dumitrașcu (realizator): Un subiect al săptămânii foarte fierbinte, un subiect care suscită interes şi foarte multe controverse, chiar în Parlament. Dumneavoastră sunteți unul dintre oamenii de la decizia din momentul în care a fost achiziționată prima flotă de F-16 și mi-ați mărturisit înainte că v-aţi fi dorit avioane de luptă multirol noi. General Ștefan Dănilă: Da. Prima escadrilă de F-16 s-a contractat în perioada 2013-2014, de fapt atunci s-a aprobat o lege în Parlament pentru achiziția acestor avioane. Din păcate, mulţi mi-au atribuit mie această achiziție de avioane în uz, avioane din Portugalia. În acel moment, într-adevăr, a fost o soluție, dar a fost unica soluţie pentru noi pentru achizițiile de F-16. Atunci când s-a discutat legea în Parlament nu m-a întrebat nimeni ce părere am, iar decizia de fapt a fost luată de prim-ministrul de atunci, domnul Victor Ponta. E adevărat că în acel moment exista o hotărâre a CSAT care spunea că România ar trebui să achiziţioneze 32 de avioane noi, hotărâre aprobată la sfârșitul anului 2011. Din păcate, guvernele care au fost în 2011-2012 nu au reușit să identifice fondurile pentru achiziția aceasta. Era și perioada de criză. Imediat după ce s-a terminat criza, în 2012, nu a fost posibilă o achiziţie de avioane noi și, odată cu disponibilizarea unor fonduri prin cedarea unor frecvențe, am reușit să facem această achiziție de F-16 din Portugalia. A fost o soluție de moment. Acum controversele care apar privind achiziţia de F-16 din Norvegia sunt tardive, în condițiile în care noi deja avem o escadrilă de F-16 Block AB MLU, adică modernizate. Cea mai eficientă soluție este să continuăm cu următoarele escadrile, următoarele două escadrile care să fie din aceeași categorie, pentru a păstra lanțul logistic același, să nu avem două canale de logistică sau două procese de mentenanță, pentru că blocuri diferite înseamnă avioane diferite. Cristian Dumitrașcu (realizator): Este un amănunt foarte important, pentru că sunt o mulţime de păreri, după cum spuneam, și de controverse din punctul ăsta de vedere, în care oamenii spun că ar fi fost mai bine să luăm noi. General Ștefan Dănilă: Şi eu spun că cele mai bune avioane pentru noi sau cea mai bună soluţie ar fi fost să avem avioane noi. Şi acum spun că o achiziție de avioane F-16 noi ar fi o soluție, încă o soluție viabilă pentru România, dar decizia ar fi trebuit luată cu ceva mai mulți ani urmă, în condițiile în care avioanele noi sosesc de la data contractării sau în următorul an de la data contractării încep să sosească câte cinci, maximum șase avioane pe an, am avea 30 de avioane în minimum șase ani de la momentul contractării, consider că este deja târziu. Adică aviația de vânătoare în România, aviaţia de luptă în România are nevoie neapărat în momentul ăsta, cât mai rapid, de încă o escadrilă operațională. Nu se mai poate face poliție aeriană cu MIG 21. Este mult forțată această menținere în activitate, menținere în operare a MIG-21. Pe de altă parte, avem piloți, avem personal tehnic pregătit la care ar trebui să renunțăm, dacă am opri MIG-ul 21 de la zbor și nu am avea altceva să punem în loc. Achiziţia unor avioane care deja sunt în operare este o soluție de trecere rapidă pe avioane de luptă, în condițiile în care situaţia de securitate în jurul României nu este tocmai roză şi nu putem să renunțăm acum la pregătirea personalului în aviația de luptă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Să mai spulberăm un mit: se tot vehiculează prin spațiul public faptul că un avion care are 40 de ani, cum ar fi cele din Norvegia, ar fi o adevărată pacoste pentru România şi… General Ștefan Dănilă: Pentru cei care folosesc aceste idei îi invit la Fetești sau îi rog pe cei de la Forţele Aeriene să-i invite la Fetești, să le prezinte avioanele care au într-adevăr 40 de ani, să le vadă cum sunt menținute – pentru că aceste avioane trec printr-un ciclu de lucrări periodice care fac să fie bine verificate, bine întreținute și să vadă cum se prezintă. Credeți-mă că aceste avioane sunt bine întreținute. Deci din acest punct de vedere putem să spunem că piloții se urcă în avioane, nu cu teamă, cum spuneau unii răuvoitori, ci se urcă în avioanele respective cu încredere. Cristian Dumitrașcu (realizator): Din ce știu, domnule general, ați fost și pilot de vânătoare, dar și pilot de transport, spre finalul carierei… General Ștefan Dănilă: Am fost pilot pe MIG 21, MIG 21 Lancer, am făcut parte din prima grupă de trecere pe MIG-21 Lancer și pot să vă spun că de atunci, de când făceam trecerea, se spunea că este o etapă de trecere către altceva, deja de la sfârșitul anilor ’90 trebuia să ne gândim ce avioane de luptă vom lua. Suntem mult întârziați în privința achiziției de avioane de luptă și din cauza asta e necesar să luăm acum, cât mai repede, avioane pentru a ne menține o capacitate suficientă de apărare aeriană, urmând ca în următorii zece ani să se ia o decizie privind viitorul aviației, pentru că trebuie achiziționate. România are nevoie de cel puțin două escadrile de aviație de luptă pentru a face poliția aeriană, adică serviciu de luptă de pace. Cristian Dumitrașcu (realizator): Ar putea să fie și răspunsul pentru cei care vin cu argumentul total nefondat care spune că am fi putut să luăm două avioane noi și nu zece vechi? General Ștefan Dănilă: Şi ce să facem cu ele? Cu două avioane nu ai… Cristian Dumitrașcu (realizator): Oricât de noi ar fi… General Ștefan Dănilă: Nu este eficient. Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact. General Ștefan Dănilă: Mă uitam la achiziția bulgarilor: opt avioane nu înseamnă o achiziție eficientă, pentru că o escadrilă are, dacă vreți, în componența ei și în felul în care este gândită logistica acestei escadrile, un minim de 12 avioane înseamnă o logistică cu o planificare și cu echipamente care să fie utilizate eficient. Dacă avem mai puțin de 12, deja trebuie să intre într-un pachet mai mare și, probabil, vor fi afiliaţi la un pachet de avioane mai mare, în așa fel încât să se asigure logistica lor și mentenanța. Nu este eficientă. Deci de la 16 avioane în sus putem să gândim un sistem de mentenanță mai apropiat, adică să nu apelăm la alte state pentru a face mentenanța de nivel complex, de nivel Depot, cum se va face la F-16, cum s-a făcut la MIG-ul 21 sau cum se va face la F-16, la Aerostar. Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio. General Ștefan Dănilă: Cu mare plăcere. Şi eu mi-aș dori avioane noi, dar nefiind soluția materială pentru achiziția acestor avioane, atunci piloţii militari, aviația militară va ști să le folosească cu eficienţă pe cele care vor fi achiziționate din Norvegia.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): În prezent, Serviciul de poliţie aeriană întărită sub comandă NATO este asigurat de militari ai Forţelor Aeriene Române cu avioane F-16 Fighting Falcon şi MIG-21 Lancer, alături de militari ai Forţelor Aeriene Canadiene, cu şase aeronave CF-188 Hornet, iar la începutul săptămânii, ministrul apărării, Nicolae Ciucă şi şeful apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, s-au întâlnit, la Bucureşti, cu şeful apărării canadian, generalul Wayne Eyre, cu care au discutat şi despre acest important parteneriat de apărare aeriană a României, aflat în desfăşurare.
Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): S-au împlinit cinci ani de la intrarea oficială a avioanelor F-16 în serviciul Forţelor Aeriene Române. O ceremonie militară dedicată aniversării a avut loc joi, 30 septembrie, în Baza 86 Aeriană locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă din Borcea, judeţul Călăraşi.
Locotenent aviator Cătălin Micloş – comandatul Bazei aeriene 86: F-16, primul avion multirol din cadrul Forţelor Aeriene Române, bineînţeles a necesitat foarte multe investiţii în infrastructură, în personal. Din acest motiv cred că Baza 86 Aeriană o să fie în continuare casa primei escadrile de F-16 unde se formează piloţi, se formează tehnicieni capabili pentru a exploata acest avion pe care îl consider coloana vertebrală a viitorului Forţelor Aeriene Române, şi mă refer aici la tot ce ţine de apărarea spaţiului aerian.
Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Prezent la ceremonial, şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, a subliniat importanţa prezenţei flotei de avioane multirol de la Borcea.
General locotenent Daniel Petrescu- Șeful Statului Major al Apărării: Capacitatea dumneavoastră de reacţie este încercată periodic şi cred că nu spun cuvinte mari, aveţi poate cea mai dificilă şi mai complexă misiune, pentru că în situaţii de criză, în situaţii de război sunteţi primii care veţi intra în luptă. Împreună cu aliaţii NATO contribuiţi la dezvoltarea capacităţii de recţie şi de descurajare, precum şi la consolidarea interoperabilităţii între forţele armate române şi forţele aliate.
Certificare NATO-Serviciu de Poliție Aeriană Întărită
Publicat de prosavioleta,
16 septembrie 2021, 00:39
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Miercuri, pe 8 septembrie, a avut loc în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” ceremonia de certificare NATO a Detașamentului Forțelor Aeriene Regale Canadiene, sosit în România în vederea executării Serviciului de Poliție Aeriană Întărită. Detașamentul canadian, format din 140 de militari și 6 aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO, în următoarele trei luni, alături de militarii Forțelor Aeriene Române, care operează aeronavele F-16, Fighting Falcon și MIG-21 Lancer.
Prezentă la ceremonie, Simona Cojocaru, secretar de stat în MApN, a declarat pentru presa militară: Simona Cojocaru: Șase aeronave Hornet sunt prezente la Mihail Kogălniceanu pentru această misiune extrem de importantă. Este o dovadă de solidaritate și de angajament pe care Canada o demonstrează, din nou, României și Alianței. Adrian Gîtman (realizator rubrică): La festivitatea de la Mihail Kogălniceanu a participat și generalul-locotenent Fernando De La Cruz, comandant al Centrului de Operații Aeriene NATO de la Torrejón, Spania, structură responsabilă de coordonarea misiunilor de Poliție Aeriană în sudul Europei.
Generalul-locotenent Fernando De La Cruz: Este o oportunitate minunată de a lucra împreună pentru a îmbunătăți securitatea în zonă, în cazul nostru, a spațiului aerian în această parte a continentului, iar centrul din Torrejón se ocupă de acest aspect în toată partea de sud a Europei. De aceea, pentru mine, în calitate de comandant al Centrului din Torrejón, și în numele NATO, este o ocazie grozavă de a îmbunătăți procedurile și modul în care forțele aeriene interacționează. Totodată, este bine ca aliații să dovedească că pot lucra împreună, că sunt suficient de solidari și să arate că sunt prezenți pentru a se sprijini unii pe alții pe cât este posibil. Adrian Gîtman (realizator rubrică):Forțele Aeriene Regale Canadiene au mai executat misiuni în țara noastră: patru în baza de la Mihail Kogălniceanu și una în cea de la Câmpia Turzii. Misiunile de Poliție Aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele canadiene. Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România face parte din planul de acțiune pentru asigurarea capacității operaționale a NATO pe flancul estic și demonstrează unitatea și determinarea Alianței Nord-Atlantice ca răspuns la provocările mediului de securitate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.