România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii

Publicat de Gabriel Stan, 18 noiembrie 2024, 15:53

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Marea Britanie au, începând de miercuri, un acord de cooperare în domeniul apărării, care va întări parteneriatul dintre cele două țări.

Documentul a fost semnat la Londra de miniștrii Apărării Angel Tîlvăr și, respectiv, John Healey. Acordul vizează domenii precum achiziția și dezvoltarea capabilităților militare, planificarea resurselor, comunicații și informatică, exerciții și operații internaționale sub mandat ONU, controlul armamentelor formale și educație militară.

Înțelegerea va permite și consolidarea unor noi proiecte, cum este Centrul Regional de Instruire Maritimă în România, destinat pregătirii militarilor ucraineni, la care participă și Marea Britanie.

Ministrul român al Apărării a adresat în acest cadru părții britanice invitația de a participa la inițiativa trilaterală dintre România, Bulgaria și Turcia, Grupul de Luptă Contra Minelor din Marea Neagră – MCM BlackSea, începând cu anul viitor.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:39

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Marea Mediterană, unde Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Contra Minelor 2, sub comandă românească, își continuă misiunea alături de parteneri. Puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” are rolul de navă – comandant și, împreună cu vânătorul de mine TCG Enez, au desfășurat diverse activități în comun, menite să întărească cooperarea și interoperabilitatea dintre forțele navale. Gruparea Navală Permanentă 2 își desfășoară misiunile în principal în Marea Mediterană, dar navele sale pot fi dislocate și în alte regiuni maritime.
Locotenent-comandorul Bogdan Iosif (comandantul Puitorului de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu”): Până în acest moment, nava -comandant a grupării SNMCMG2 a desfășurat o serie de activități din spectrul misiunilor de bază ale grupării NATO. Vorbim despre exercițiile desfășurate cu navele din subordine, vânătoarele de mine Enez și Gaieta, aparținând forțelor navale turcești, respectiv italiene. Vorbim despre promovarea securității maritime, prin activități de patrulare și prezență navală în bazinul Mării Mediterane.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Marea Mediterană mergem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Armata României a suplimentat efectivele militare pentru misiunea NATO KFOR cu o structură de nivel companie, generată de Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu”, companie dislocată în baza militară Villaggio Italia, din regiunea Kosovo. Principala misiune este asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii din această regiune, conform rezoluției 1244 a Consiliului de securitate al ONU.
Căpitanul Florin Petrași (comandantul companiei): Sunt sigur că a fost un efort destul de mare pentru toate structurile care au fost angrenate pentru a aduce toate mijloacele tehnice și tot echipamentul necesar desfășurări misiunii. Momentan suntem preocupaţi cu activitățile administrative pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a misiunilor. Vom fi focusați în principal pe misiuni de patrulare, vehicule check point-uri și posturi de observare până la momentul actual din informațiile primite.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde detașamentul de apărare antiaeriană Sky Guardians îşi continuă misiunea şi se instruiește  în comun alături de aliați din cadrul Grupului de luptă NATO. Pe lângă toate exercițiile tactice desfășurate, aceștia au participat și la un exercițiu de orientare și deplasare în teren, parte din programul de pregătire al militarilor, indiferent de armă și specialitate.
Locotenentul Valentin Alexandru (ofițerul de informare și relații publice al detașamentului): În ultima perioadă, militarii detașamentului de apărare anti-aeriană Sky Guardians au executat exerciții de orientare în teren în poligoanele de instrucție din Polonia. Aceste exerciții au constat în identificarea locațiilor pe hartă și deplasarea prin diferite procedee între punctele de control marcate pe traseu. Acest tip de exercițiu combină efortul fizic și mental, fiind necesară o condiție fizică bună dar şi capacitatea de analiză rapidă a situației.

Primul memorandum de cooperare în domeniul apărării între România și Irlanda a fost semnat

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 13:35

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a primit luni, 8 aprilie, vizita secretarului general al Ministerului irlandez al Apărării, Jacqui McCrum. Cei doi oficiali au semnat primul memorandum de cooperare în domeniul apărării între cele două țări. Documentul va oferi cadrul necesar pentru creșterea interoperabilității și capacității de dislocare în misiunile și operațiile internaționale ale Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene. În cadrul întâlnirii au mai fost abordate subiecte de interes comun referitoare la situația de securitate și la eforturile comunității internaționale pentru asigurarea păcii și stabilității la nivel regional și global.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 17:22

Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde la nivelul detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, din cadrul grupei de luptă NATO, au început activitățile specifice de predare-primire a funcțiilor, a tehnicii și echipamentelor militare din dotare.

Detalii ne oferă locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a XIV-a: Săptămâna aceasta a fost plină de activități la nivelul detașamentului nostru, în special pe partea de predare-primire a misiunilor și atribuțiilor specifice din cadrul battle grupului NATO, în paralel cu predare-primirea tehnicii și a echipamentelor militare din dotare, către noii noștri colegi din detașamentul de apărare antiaeriană, rotația a XV-a „Sky Guardians”.

Edi Nicola (realizator rubrică): Coborâm Balcanii de Vest, acolo unde, alături de militarii detașamentelor românești care participă la misiunea NATO a forțelor din Kosovo, se află și elementul național de sprijin. Rotația a II-a generat de Brigada 122 Logistică „Muntenia” din București.

Aceasta asigură din octombrie anul trecut, suportul logistic pentru participanții la misiune. În același timp, este pregătit să intervină și atunci când militarii din țară urmează să fie trimiși într-un timp foarte scurt în Balcani.

Pe lângă activitățile specifice, aceștia sunt implicați și în competiții sportive între națiunile participante.

Căpitanul Florin Sîrbu, ofițer de stat major în cadrul ENS: Sunt organizate activități sportive, turnee de fotbal, de volei, în care au fost invitate toate celelalte națiuni dislocate în baza din Kosovo. Chiar pot să spun că românii au obținut locul I la turneul de fotbal în care au fost implicate șapte națiuni, cu echipele lor.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Balcani, unde, dincolo de sarcinile pe care le au de îndeplinit într-un teatru de operații, participanții la EUFOR ALTHEA au parte și de momente în care spiritul competitiv iese la iveală, mai ales când se află într-un mediu multinațional.

Militarii români s-au angrenat într-o competiție sportivă de renume din orașul Mostar, care a constat într-o alergare pe o distanță de 21 km, unde au obținut rezultate foarte bune.

Datorită prezenței lor și a acțiunilor pe care le desfășoară în aria de responsabilitate, Bosnia și Herțegovina este în prezent un loc mai sigur.

Locotenentul Artur Diaconeasa, comandant pluton: Specificul misiunii este unul destul de punctual. Activitatea este doar în zona asta de protecție a forței. Ne-am făcut o imagine destul de bună în acest teatru de operații. În majoritatea cazurilor ne executăm foarte bine misiunile.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Europa, mergem pe continentul african, unde rezoluția Consiliului de Securitate ONU privind femeile, pacea și securitatea se aplică și în cadrul misiunii de consiliere strategică și educație pentru forțele armate ale Republicii Centrafricane.

Militarii români, care fac parte din pilonul educațional în baza militară din Bangui, au reușit să implementeze valorile fundamentale ale Uniunii Europene privind drepturile omului, dar și egalitatea de gen.

Maiorul Alina Stoian, consilier de gen: Activitatea mea se concentrează pe sprijinirea pilonului de educație și consiliere strategică în domenii non-operaționale precum: drepturile omului, drept internațional umanitar, dreptul conflictelor armate, integrarea perspectivei de gen în activitățile militare, protecția civililor, protecția copilului.

Misiuni Internaționale

Publicat de gabrielasaksa, 16 octombrie 2023, 11:45

Teodora Mazere (realizator rubrică): Primele vești le primim din Republica Centrafricană, unde generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a preluat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene de la omologul său, generalul de brigadă Lino Goncalves. Instituită în aprilie 2016, această misiune este angajată în reforma sectorului apărării din Republica Centrafricană.Colegii noștri din cadrul echipei românești participă la procesul de pregătire al militarilor din țara gazdă prin activități de consiliere la nivel strategic, cât și prin organizarea și conducerea cursurilor de carieră și educație militară pentru ofițeri, subofițeri și personal de specialitate. Detalii despre pașii premergători unei misiuni internaționale, ne oferă generalul de flotilă aeriană, Cătălin Băhneanu, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.
Cătălin Băhneanu: Toate procesele pleacă de la selecție. Chiar aș putea spune că întâi este asumarea misiunii, după care selecția personalului. Urmează apoi o evaluare a celor selectați pentru misiunile respective, iar aici începe detalierea misiunile sub ONU, UE, OSCE, coaliție au un anumit tipic, misiunile sub NATO, au un alt tipic. De regulă, misiunile NATO sunt colective, cu subunități organice, celelalte sunt individuale.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ne îndreptăm spre continentul european și poposim în Bosnia și Herțegovina, mai precis că în Camp Butmir din Sarajevo, acolo unde compania românească de manevră Althea a predat responsabilitatea și misiunea partenerilor din Țările de Jos. La începutul anului 2022, România suplimenta contribuția la operația EUFOR Althea, cu 164 de militari, în vederea îmbunătățirii nivelului de protecție a forței pe timpul executării misiunilor în acest teatru de operații.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Trecem granița spre sud-est și ajungem în Kosovo, acolo unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu forțe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune. În cadrul misiunii NATO KFOR, 65 de militari formează detașamentul românesc care acționează în cadrul Batalionului 2 multinațional. Alături de celelalte structuri militare dislocate în Kosovo, Batalionul multinațional are ca principală misiune asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și a libertății de mișcare pentru toți cetățenii. Cu detalii vine maiorul Narcis Grigoraș, ofițer în cadrul modulului românesc din Batalionul 2 multinațional, dislocat în Kosovo.
Narcis Grigoraș: Ne desfășurăm activitatea întrunit, pe celule, în schimburi, astfel încât să fim capabili de a acționa 24 h în mod continuu, în eventualitatea prevenirii oricăror incidente care ar putea apărea. Partenerul ne apreciază, colegii cu care ne desfășurăm activitatea se pot baza pe noi. Suntem aici să executăm o misiune și asta vom face.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Balcani, ajungem pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, mai precis în Polonia, unde militarii dobrogeni se apropie cu pași repezi de sfârșitul misiunii, locul lor fiind luat, la începutul lunii noiembrie, de militarii turdeni din Batalionul 3 Potaissa. Până la momentul bilanțului, Gheparzii de Fier au participat zilele acestea la un exercițiu în care au fost angrenate forțe din cadrul grupului de luptă, cât și din unități ale națiunii gazdă. Cu detalii vine Edi Nicolae.
Edi Nicola ( reporter ): Exercițiul a avut ca obiectiv principal augmentarea unei structuri poloneze cu personal din cadrul grupului de luptă. Pe durata întregii acțiuni, militarii din cadrul elementelor de comandă i-au înlocuit pe omologii națiunii-gazdă, conform unor jocuri de război bazate pe scenarii fictive, create pentru a dezvolta interoperabilitatea la nivel NATO.

Misiuni Internaționale

Publicat de gabrielasaksa, 18 septembrie 2023, 16:06

Ciprian Panga (realizator rubrica): Căpitanul Alin Lucian Șerban, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.

Alin Lucian Șerban: Săptămâna aceasta, am continuat cu admiterea teoretică și practica personalului și, de asemenea, cu verificarea, din punct de vedere operativ, a tehnicii militare în vederea desfășurării exercițiului cu trageri de luptă reale, /…/ ”Gheparzii de fier” 23.5. Scopul principal al acestui exercițiu este de a ne perfecționa din perspectiva coordonării tuturor activităților desfășurate la nivel întrunit și va constitui un punct de plecare pentru activitatea colegilor noștri din cadrul Batalionului 3 Apărare Antiaeriană ”Potaissa” de la Turda, prin prisma executării primelor trageri înturnite din cadrul battle grupului, în momentul dislocării lor aici, în Polonia.

Ciprian Panga (realizator rubrica): Din Europa, ajungem în Asia de Sud, mai exact la granița dintre Pakistan și India, unde doi ofițeri români își desfășoară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre cele două state. Misiunile observatorilor români se desfășoară pe durata unui an de zile, iar despre modul de executare a acestora ne vorbește căpitanul Adrian Stoian, observator în cadrul echipei Organizației Națiunilor Unite.

Adrian Stoian: Aici, în primul rând, nu ești înarmat, mergi pur și simplu să evaluezi situația de securitate din zonă și foarte diferit este faptul că iei contact direct cu populația, nu ai, precum în misiunea din Afganistan, securitate întotdeauna cu tine; nu, aici pur și simplu ești în zona de responsabilitate, execuți anumite recunoașteri în zonă, iei contact direct cu oamenii și oamenii pot transmite informații cu privire la securitatea din zonă, cu incidentele sau probleme care au apărut pe parcursul timpului.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 31 iulie 2023, 13:56

Teodora Mazăre (realizator rubrică): După 28 de zile petrecute pe mare, Nava-școală Mircea se întoarce luni în Portul Constanța.

Cei 67 de studenți din anul II de la Academia Navală Mircea cel Bătrân și 12 studenți de la academii partenere din Bulgaria, Germania, Polonia, Turcia, Letonia, Spania și Italia și-au pus în practică cunoștințele dobândite.

Au luat parte la ședințe de navigație cu sextantul, atât ziua, cât și noaptea, iar antrenamentele în arboradă au fost la ordinea zilei.

Pe perioada celor patru săptămâni, velierul a acostat în porturile Pireu, Taranto și Izmir, obiectivul marșului fiind acela de a le forma viitorilor ofițeri deprinderile specifice carierei alese.

Tot luni, 31 iulie, este ultima zi misiune în Lituania pentru detașamentul Carpathian Vipers.

Timp de patru luni de zile, contingentul format din patru aeronave F-16 și 100 de militari aparținând Bazei 86 Aeriană de la Borcea au asigurat serviciul de poliție aeriană întărită în Lituania, în cadrul celei de-a 62-a rotații a misiunii de apărare a integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice.

Pe perioada petrecută în Lituania, aeronavele F-16 au fost alertate de Centrul de Operații Aeriene NATO din Germania de peste 20 de ori, rezultând aproximativ 50 de ieșiri ale avioanelor.

La final de misiune ne vorbește căpitanul Lucian Popa, șeful logisticii detașamentului Carpathian Vipers: Detașamentul român și portughez va preda misiunea de poliție aeriană aliaților italieni, care vor asigura în următoarele patru luni securitatea spațiului aerian al Țării Baltice.

Planificarea redislocării contingentului român de patru avioane de luptă F-16 este deja în plină desfășurare.

Operațiunea logistică specifică redislocării este un efort considerabil și presupune organizarea minuțioasă a transporturilor militarilor și echipamentelor militare.

Teodora Mazăre (realizator rubrică): Din Lituania traversăm granița și ajungem Polonia, acolo unde militarii dobrogeni, membri ai contingentului Iron Cheetahs și-au depășit limitele în cadrul unui marș de 25 de km. Nu a fost o simplă plimbare prin pădure, pe parcursul acestei curse ei fiind nevoiți să treacă prin mai multe situații tactice.

Cu detalii vine căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 13-lea detașament românesc dislocat în cadrul Grupului de luptă din Polonia, în vederea asigurării securității pe flancul nord-estic al Alianței: Pe parcursul activității, care a durat aproximativ șapte ore, am avut de rezolvat diverse incidente, precum respingerea unui atac al inamicului, și am aplicat procedurile standard operare existente la nivelul detașamentului privind reacția la descoperirea unor dispozitive explozive improvizate.

Teodora Mazăre (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în Balcanii de Vest, mai precis în Bosnia și Herțegovina, unde Elementul Național de Sprijin rotația II-a și-a început mandatul. Acest detașament va asigura sprijinul logistic personalului și structurilor românești participante la operația EUFOR ALTHEA.

Ultimele vești de astăzi le primim de pe continentul asiatic, unde doi militari români acționează în cadrul misiunii ONU de observare și monitorizare din India și Pakistan.

Deschisă în luna ianuarie 1949, este cea mai lungă misiune a ONU, având drept obiectiv monitorizarea acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan în statul indian Jammu și Kashmir.

Îl ascultați pe căpitanul Adrian Stoian, observator în cadrul echipei Organizației Națiunilor Unite: Aici ne folosim doar de șoferii pe care-i avem, care fac parte din armata pakistaneză, și cu ajutorul lor reușim interacțiunea cu civilii, ne ajută într-adevăr cu traducerea, dar și cu păreri cu privire la ce ar fi bine să facem din punct de vedere cultural.

Angel Tîlvăr: Întâlnirea a fost dedicată discutării evoluțiilor de securitate în contextul războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina. Rusia trebuie oprită în acest război de agresiune, iar Ucraina și poporul ucrainean trebuie să primească sprijinul care să le permită să o facă

Publicat de Gabriel Stan, 20 februarie 2023, 16:00

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat săptămâna trecută la trei întâlniri ale liderilor lumii libere, așa cum este deja cunoscută sintagma folosită de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova. Și nu întâmplător fac această trimitere, într-o perioadă în care retorica rusă este din ce în ce mai agresivă la adresa fraților de peste Prut.

Spuneam despre cele trei întâlniri din această săptămână ale liderilor NATO și din Uniunea Europeană, dar și din ONU. Ultima dintre ele este chiar acum în desfășurare în Germania, Conferința de Securitate de la München, care a început ieri și se va termina duminică.

Iar pe ministrul român al apărării l-ați putut asculta aseară la „Agenda globală”, cu o declarație exclusivă pentru Radio România Actualități, pe care mi-a acordat-o și din care am aflat cât de importantă este pentru Alianță, pentru Uniunea Europeană și pentru ONU, cum spuneam, zona noastră, zona Mării Negre, în contextul geopolitic actual.

La „Subiectul săptămânii” vă propun un alt interviu, realizat tot cu ministrul Tîlvăr și tot în exclusivitate pentru Radio România Actualități, despre primele două întâlniri importante ale săptămânii: reuniunea grupului de contact pentru Ucraina și reuniunea miniștrilor apărării din țările membre NATO, ambele desfășurate la Bruxelles.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ce este nou față de întâlnirile trecute, cu atât mai mult cu cât, iată, v-ați întâlnit cu ministrul ucrainean al apărării? Este un plus de speranță pentru ei? Sunt lucruri importante care s-au hotărât acum?

Angel Tîlvăr: Sunt lucruri care vin în linia determinării pe care alianța, pe care aliații, dar și lumea democratică au dovedit-o atunci când am putut vedea, şi eu am făcut lucrul acesta și înainte de a fi ministru al apărării, atunci când, ca senator, am fost acolo în calitate de președinte al Comisiei pentru afaceri europene, este clar că Rusia trebuie să fie oprită în acest război de agresiune, iar Ucraina și poporul ucrainean trebuie să primească sprijinul care să le permită să o facă.

Întâlnirea a fost dedicată discutării evoluțiilor de securitate în contextul războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina, dat fiind faptul că se va împlini un an de când agresiunea neprovocată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei a început.

Omologul meu ucrainean, cu care ne-am văzut și la Ramstein, dar și în alte formate, fie înainte de a fi ministrul apărării, eu am fost la Kiev și m-am întâlnit cu Oleksii și acolo. El ne-a informat asupra evoluțiilor privind apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a făcut o evaluare și o prezentare clară a nevoilor specifice din mai multe perspective.

Noi, în România, așa cum foarte bine știți, încă din primele zile am condamnat această agresiune și ne-am raportat față de vecinii noștri ucraineni, oferind sprijin multidimensional, cu accent pus pe componenta de management al crizei refugiaților. Am putut vorbi de o anumită criză, dată fiind amploarea procesului de trecere a frontierei de către vecinii noștri ucraineni, atunci când hub-ul de la Suceava a devenit un model la nivel internațional în ceea ce privește felul în care o țară cum este România înțelege să își utilizeze arhitectura instituțională pentru a oferi sprijin unor oameni care au plecat din casele lor ca urmare a unui act de agresiune.

Nu în ultimul rând, așa cum știți, dar o repet pentru ascultătorii noștri, România a făcut în așa fel încât prin noi să treacă aproximativ 13 milioane de tone de cereale, care au mers în locuri unde era nevoie de a preveni, ştiu eu, foametea, foamete care ar fi generat poate o altă…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Altă criză globală, sigur.

Angel Tîlvăr: Exact, exact. Și dacă tot vorbeam de ajutor umanitar, cred că peste 2 milioane de oameni care au tranzitat România și care au dus și la modificări în ceea ce privește legislația românească, au fost în jur de 20 de modificări, care să le permită vecinilor noștri să stea aici, să lucreze, să studieze, să beneficieze de asistență medicală sau persoane care aveau nevoie de asistență socială în sine au putut să o facă și ca urmare a modificărilor pe care statul român din punct de vedere legislativ le-a făcut.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): După această întâlnire, a urmat reuniunea miniștrilor apărării. Înțeleg că au fost alte discuții, mai puțin tehnice sau mai mult legate de partea militară.

Angel Tîlvăr: Evident, a existat și o componentă de abordare în ceea ce privește evoluțiile din această perspectivă, dar în primul rând s-au dat mesajele potrivite și au fost discuții potrivite care să țină de felul în care urmează să ne poziționăm, pentru că unul din atributele pe care lumea democratică l-a evidențiat a fost acela că suntem solidari, că există coeziune între noi.

Iar faptul că România este de partea bună a istoriei, că atât în format NATO, dar și în format al Uniunii Europene putem contribui pentru a transforma Europa și în zona în care ne aflăm într-o zonă de pace, de stabilitate și, de știu eu, condiții care să permită desfășurarea vieții de zi cu zi în condiții normale cred că nu este puțin lucru.

Evident că discuțiile au oferit perspectiva fiecărui stat asupra situaţiei cu care ne confruntăm, dar pot să vă spun că nu am sesizat divergențe sau abordări diferite vizavi de principalele căi de urmat. Prin asta înțeleg continuarea sprijinului unei ţări suverane care este victima unei agresiuni, abordarea poziţiei geografice, în care este și România, din perspectiva rezilienței, iar noi, ca români, avem dorința și încercăm să promovăm și încurajăm discuții care să vizeze Marea Neagră, pe care ni-l dorim, la rându-i, ca un spațiu de pace, de comerț liber și de sigurață, Marea Neagră căpătând și după summit-ul de la Madrid, apărând pe conceptul strategic NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Presupun că în ochii oficialilor Uniunii Europene și în ochii oficialilor NATO, pentru că ați folosit termenul de reziliență, noi suntem un pic mai importanți decât alți membri ai Alianței, fiind aici lângă război.

Angel Tîlvăr: Evident. Poziția de proximitate în care ne aflăm evident că ne particularizează, dat fiind faptul că avem o graniță foarte lungă cu Ucraina și, nu în ultimul rând, Insula Șerpilor, care a fost pentru scurt timp, din fericire, subiect de conflict armat, de agresiune, nu se află la distanță foarte mare de gurile Dunării.

Evident că fluxul mare de refugiați care au trecut prin România ne particularizează în raport cu alte țări, care se află la distanță mai mare, dar încercăm ca tot ce facem să facem în linie și în consultare permanentă cu aliații noștri, pentru că aici este vorba de un concept strategic și de o abordare unitară în raport cu valorile în care credem și de la care nu ne vom abate și în raport și cu obligațiile și cu drepturile pe care le avem ca membri ai Alianței și ai Uniunii Europene.

Dar lucrurile se petrec planificat, în acord unii cu ceilalți. Acesta este și motivul pentru care întâlnirile de tipul celei la care am participat își au rostul și sunt absolut lucrative și firești. Este foarte important ca să vorbim aceeași limbă și să avem aceeași viziune și să ne pregătim în același mod.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este așadar un mesaj echilibrat, un mesaj de optimism despre parteneriat și despre o planificare. Oare ați vorbit cu cei de acolo cam cât se așteaptă până când vine placea?

Angel Tîlvăr: Pacea va fi la îndemâna și la decizia celor care au pierdut teritorii și care sunt agresați și care suferă ororile unor acte de violență pe care nu ni le imaginam până acum ceva timp, deci, ei vor decide, pentru că ei au teritorii care le-au fost smulse, ei au plătit un tribut în victime umane, au infrastructura civilă atacată, viața socială este perturbată, deci, decizia de a discuta pe acest subiect aparține exclusiv Ucrainei.

Noi nu facem altceva decât ca, alianță defensivă – și nu întâmplător spun acest lucru -, să asigurăm o anumită pregătire și o anumită abordare care să permită Alianței să-și îndeplinească funcția pentru care a apărut, și anume aceea de a asigura pacea în țările care fac parte din alianță.

Vizavi de ajutorul pe care îl primim, mi-aș permite să vă spun că, în egală măsură, și noi ajutăm, deci nu este vorba de a fi ajutați, cât de a fi parte dintr-un format care garantează eficacitatea pregătirii și rezilienței. Deci nu trebuie să prezentăm România ca primind ajutor, ci ca parte dintr-o structură care generează pace și care garantează pace.

Vizavi de optimismul despre care vorbeați, nu este vorba de a fi optimist sau pesimist, este vorba de a spune cetățenilor țării noastre că la acest moment viața socială și economică în România se poate desfășura normal și că arhitectura de securitate a statului român funcționează așa cum a făcut-o întotdeauna.

Dar faptul că există în secolul acesta, în mileniul acesta, un loc nu departe de România în care o țară agresează o altă țară, agresează ilegal teritorii, nu este un lucru care să nu preocupe comunitatea internațională – din care, evident, facem și noi parte.

Şi aici trebuie să vă spun că pe această zonă, pe flancul estic și în regiunea Mării Negre, România este un pivot important, este un partener de nădejde pentru Alianță și intenționăm să rămânem așa.

Dar din perspectiva preocupărilor pe care dumneavoastră le-ați evocat, eu din nou repet că nu este cazul ca viața economică și socială din România să poată fi îngrijorată sau să nu se poată desfășura normal, pentru că avem lucrurile în analiză în permanență, iar cei care sunt în drept să se ocupe de aceste lucruri o fac.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la radio!

Angel Tîlvăr: Și eu vă mulțumesc și vă doresc mult succes!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 30 ianuarie 2023, 16:57

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubricā): Prima oprire din această săptămână o facem pe continentul american, mai precis, în Texas, acolo unde 61 de cursanți internaționali, din 51 de state partenere, participă la cursul de „Sergeant Major”, ce pregătește viitorii lideri, de care corpul subofițerilor și armata are nevoie.

În ce condiții ajung militarii români la acest curs, aflăm de la plutonierul ajutant principal Valentin Stanciu, subofițerul de comandă al Batalionului 284 Tancuri – Cuza Vodă.

Valentin Stanciu: Pentru ca un subofițer să ajungă la United States Army Ranger Academy ar trebui, în primul rând, să-și facă treaba foarte bine.

Să fie dispus la unele sacrificii, mă refer aici să stea departe de casă – 13 luni, să fie dispus să lucreze într-un mediu academic, să oferi armatei, oamenilor, celor care te înconjoară, cunoștințele pe care tu ți le însușești pe parcursul acestui an.

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubricā): Traversăm Atlanticul și mergem pe continentul african, unde Armata României participă la misiunea sub egida ONU în Congo cu un număr de şapte ofițeri, care încadrează atât funcții de ofițer de stat major, cât și funcții de observatori militari.

Prioritățile strategice ale mandatului MONUSCO sunt: asigurarea protecției civililor, sprijinirea, stabilizarea și întărirea instituțiilor din Republica Democrată Congo.

Din comandamentul misiunii situate în orașul Goma, analistul de informații locotenent-colonelul, Iustin Gavrilă: Sunt multe, foarte multe ramificații, foarte multe implicații. Este foarte greu să înțelegi toate legăturile intergrupări, intertribale, interstatale.

Este o adevărată nebunie în această zonă și este greu de evaluat ce se va întâmpla, în eventualitatea în care misiunea ONU s-ar închide. Chiar după 20 și atâția de ani de existența prezenței internaționale, aici, putem spune că e totul haos.

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubricā): De pe cel de-al doilea continent ca mărime de pe Terra, revenim mai aproape de case și ne oprim în Polonia, unde zilele trecute, pe platoul bazei de instrucție din Bemowo Piskie, a avut loc ceremonia de predare-primire a misiunii pentru partenerii croați.

Locotenentul Tomislav Brajković, după cele șase luni de zile petrecute în cadrul grupului de luptă: Aceasta a fost a treia misiune a mea în Polonia.

Am avut parte de o colaborare excelentă cu aliații noștri, cu fiecare parte a grupului de luptă.

Aici avem misiunea de a ne antrena, astfel încât să creștem eficiența sistemelor de apărare pe care le avem.

Ne-am îndeplinit și obiectivele până acum în fiecare rotație, deci sunt convins că și aceasta se va desfășura fără probleme.

ONU: La fiecare 4,4 secunde, a murit un copil sau un tânăr în 2021!

Publicat de Andra Radu, 11 ianuarie 2023, 10:49

Se estimează că cinci milioane de copii au murit înaintea împlinirii vârstei de cinci ani și alte 2,1 milioane de copii și de tineri cu vârste cuprinse între 5 și 24 de ani și-au pierdut viața în 2021, potrivit ultimelor estimări publicate de Grupul interinstituțional al ONU pentru estimarea mortalității copiilor (UN IGME, după denumirea în limba engleză).

Într-un alt raport, Grupul constată faptul că, în aceeași perioadă, 1,9 milioane de bebeluși s-au născut fără viață. În mod tragic, multe dintre aceste decese ar fi putut fi evitate prin asigurarea unui acces echitabil la servicii medicale de calitate vizând sănătatea mamei, a nou-născutului, a copilului și a adolescentului.

„Mult prea mulți părinți se confruntă zilnic cu trauma pierderii propriului copil, uneori chiar înainte de prima suflare a acestuia.O dramă atât de mare, care poate fi prevenită, nu ar trebui considerată niciodată ca fiind inevitabilă. Se pot înregistra progrese printr-o voință politică mai puternică și prin investiții țintite pentru asigurarea unui acces echitabil la asistență medicală primară fiecărei femei și fiecărui copil”, a afirmat Vidhya Ganesh, directorul Diviziei de Analiză, Planificare și Monitorizare a Datelor din cadrul UNICEF.

Rapoartele prezintă anumite rezultate pozitive și o scădere a riscului de deces la toate vârstele la nivel mondial după anul 2000. Rata globală a mortalității copiilor sub cinci ani a scăzut cu 50% de la începutul secolului, în timp ce rata mortalității copiilor cu vârste mai mari și a tinerilor s-a diminuat cu 36%, iar rata copiilor născuți morți a scăzut cu 35%. Este posibil ca acest lucru să se datoreze creșterii investițiilor pentru dezvoltarea sistemelor de asistență medicală primară în beneficiul femeilor, al copiilor și al tinerilor.

Cu toate acestea, progresele s-au redus semnificativ din 2010, iar 54 de țări nu vor reuși să atingă ținta din cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă privind mortalitatea copiilor sub cinci ani. Agențiile avertizează că, dacă nu se iau măsuri prompte în vederea îmbunătățirii serviciilor de sănătate, aproape 59 de milioane de copii și de tineri vor muri până în 2030 și aproape 16 milioane de bebeluși se vor naște fără viață.

„Este extrem de nedrept că șansele de supraviețuire ale unui copil sunt condiționate doar de locul în care s-a născut și că există inegalități atât de mari în ceea ce privește accesul copiilor la serviciile medicale menite să salveze vieți. Copiii de pretutindeni au nevoie de sisteme performante de asistență medicală primară care să răspundă nevoilor lor și ale familiilor lor, astfel încât să aibă cel mai bun start în viață și speranțe de viitor, indiferent de locul în care s-au născut”, a declarat dr. Anshu Banerjee, director pentru sănătatea mamei, a nou-născutului, a copilului și a adolescentului și pentru probleme legate de îmbătrânire în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Potrivit rapoartelor, șansele de supraviețuire ale copiilor variază în continuare extrem de mult în funcție de locul în care se nasc aceștia, situația fiind cea mai grea în Africa Subsahariană și în Asia de Sud. Cu toate că doar 29% dintre copiii născuți vii la nivel global se află în Africa Subsahariană, regiunea a însumat 56% din totalul deceselor survenite în rândul copiilor sub cinci ani în 2021, iar Asia de Sud a înregistrat 26% din totalul acestor decese. Copiii născuți în Africa Subsahariană sunt expuși celui mai mare risc din lume de mortalitate în timpul copilăriei – de 15 ori mai mare decât riscul prezentat de copiii din Europa și America de Nord.

De asemenea, numeroase mame din aceste două regiuni se confruntă cu pierderea dureroasă a copiilor lor la naștere, 77% dintre copiii născuți morți în 2021 provenind din Africa Subsahariană și Asia de Sud. Aproape jumătate dintre copiii născuți morți au fost în Africa Subsahariană. Riscul ca o femeie să nască un copil fără viață este de șapte ori mai mare în Africa Subsahariană decât în Europa și America de Nord.

„În spatele acestor cifre, se află milioane de copii și de familii cărora li se neagă dreptul fundamental la sănătate. Avem nevoie de voință politică și de leadership pentru finanțarea susținută a serviciilor de asistență medicală primară, una dintre cele mai eficiente investiții pe care le pot realiza statele și partenerii de dezvoltare”, a afirmat Juan Pablo Uribe, director global pentru sănătate, nutriție și populație în cadrul Băncii Mondiale și directorul Mecanismului Global de Finanțare.

Potrivit estimărilor (valori medii), România a avut în 2021 o rată a mortalității în rândul copiilor sub cinci ani de 6,88 la 1.000 de nașteri. Rata a fost mai mare în cazul băieților (7,48 la 1.000 de nașteri) decât în cel al fetelor (6,28 la 1.000 de nașteri). În România, rata mortalității infantile în 2021 a fost de 5,63 la 1.000 de nașteri, în vreme ce mortalitatea neonatală a fost de 3,48 la 1.000 de nașteri.

Accesul la servicii medicale de calitate și disponibilitatea acestora reprezintă în continuare o chestiune de viață și de moarte pentru copiii din lumea întreagă. Cele mai multe decese survenite în rândul copiilor au loc în primii cinci ani de viață, jumătate dintre ele producându-se în prima lună de viață. În cazul acestor bebeluși, nașterea prematură și complicațiile apărute în timpul travaliului sunt principalele cauze ale decesului.

De asemenea, peste 40% dintre decesele copiilor survin în timpul travaliului, majoritatea acestora putând fi prevenite prin accesul femeilor la îngrijiri de calitate pe tot parcursul sarcinii și în timpul nașterii. În cazul copiilor care supraviețuiesc mai mult de 28 de zile, bolile infecțioase precum pneumonia, diareea și malaria reprezintă cea mai mare amenințare.

Deși COVID-19 nu a provocat în mod direct creșterea mortalității în rândul copiilor – în condițiile în care copiii prezintă un risc mai mic de deces din cauza acestei boli decât adulții – este posibil ca pandemia să fi crescut riscurile ce pot periclita pe viitor șansele de supraviețuire ale copiilor.

Rapoartele subliniază, în special, preocupările cauzate de întreruperea campaniilor de vaccinare, a serviciilor de nutriție și a accesului la asistență medicală primară, care ar putea pune în pericol sănătatea și bunăstarea copiilor pentru mulți ani de acum încolo. În plus, pandemia a determinat cea mai mare scădere continuă a vaccinărilor din ultimele trei decenii, expunând nou-născuții și copiii cei mai vulnerabili la un risc mai mare de deces cauzat de o serie de boli care pot fi prevenite.

Rapoartele notează și lipsa datelor, ceea ce ar putea compromite în mod serios impactul politicilor și al programelor menite să crească șansele de supraviețuire și bunăstarea copiilor.

„Noile estimări reflectă progresele remarcabile realizate la nivel global după anul 2000 în ceea ce privește reducerea mortalității în rândul copiilor sub cinci ani. În ciuda acestor succese, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a elimina diferențele mari care persistă la nivelul țărilor și regiunilor, mai ales în Africa Subsahariană, în ceea ce privește supraviețuirea copiilor. Vom putea reduce aceste inegalități și vom putea pune capăt deceselor evitabile survenite în rândul nou-născuților și al copiilor din întreaga lume doar dacă îmbunătățim accesul la servicii medicale de calitate, în special în timpul nașterii”, a afirmat John Wilmoth, director, Divizia Populație din cadrul Departamentului pentru Probleme Economice și Sociale al ONU.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2023, 13:32

Edi Nicola (realizator rubrică): Militarii detașamentului de apărare aneriană „Sky Guardians”, dislocați în baza de instrucție din Bemowo Piskie, Polonia, se apropie cu pași repezi de jumătatea misiunii.

Pe lângă activități specifice sfârșitului de an, zilele trecute au fost prezenţi la simulatorul de tragere cu armamentul de infanterie din Giżycko, l-a invitația aliaților polonezi.

Această oportunitate le-a oferit militarilor prilejul să se instruiască atât la nivel individual, cât și de grupă, conform unor scenarii cu grade de dificultate diferite.

Traversăm Atlanticul și ne oprim în Statele Unite ale Americii, acolo unde militari din 51 de state partenere participă la cursul de „Sergeant major” care are ca scop desăvârşirea ca subofițer de comandă.

Cursul se desfășoară în baza militară Fort Bliss din Texas și reprezintă ultima formă de pregătire din cariera militară. Din Texas transmite plutonierul adjutant principal, Valentin Stanciu.

Valentin Stanciu: Se pune foarte mare accent pe deconectarea de mediul academic. Când sunt acele weekenduri, luni de patru zile sau în cadrul vacanței, încerc să le petrec înțelegând aspectele sociale și culturale ale Statelor Unite ale Americii și nu numai, interacționând și cu ceilalți studenți din cadrul academiei.

Este o inegalabilă experiență să stai de vorbă cu oameni din Australia până în nordul Statele Unite, din Canada.

Edi Nicola (realizator rubrică): De pe continentul american facem un salt pe continentul contrastelor, mai precis în Asia, unde doi ofițerii români își desfășoară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan.

Posturile field sunt situate pe ambele părți ale liniei de control, cu şapte locații pe teritoriul Pakistanului, respectiv cinci în India. Mandatul observatorilor români este de un an de zile.

Căpitanul Adrian Stoian, observator militar: Cel mai recent acord verbal pe care îl au, și repet, acord verbal este de anul trecut.

În urma acelui tratat se pare că India și Pakistan au ajuns la un acord de încetare a focului, iar după acest acord nu au mai fost incidente majore.

Au fost incidente minore, dar care au fost rezolvate de cele două state intern, fără implicarea Națiunilor Unite.

Edi Nicola (realizator rubrică): De-a lungul existenței sale, Organizația Națiunilor Unite a desfășurat peste 70 de operații de menținere a păcii la care au participat în total un milion de militari.

Armata României participă la misiunea sub egida ONU, în Congo, cu un număr de şapte ofițeri care încadrează atât funcții de ofițeri de Stat major, cât şi funcții de observator militar. Din comandamentul misiunii, situat în orașul Goma, locotenent-colonelul Iustin Gavrilă.

Iustin Gavrilă: Există o inițiativă lansată, în care comunitatea ţărilor africane de est creează forțe întrunite, provenite din aceste state Burundi, Rwanda, Uganda, Tanzania, Kenya care să fie deja dislocate pe teritoriul estului Congo, să înceapă să performeze alături de Armata Națională Congo și să fie pregătite în eventualitatea în care MONUSCO se retrage. Şi atunci va exista un alt organism pur african care să preia atribuțiile acestei misiuni internaționale a ONU.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 19 decembrie 2022, 11:30 / actualizat: 16 ianuarie 2023, 16:01

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din luna iulie a anului 1992 Ucraina a contribuit activ cu personal militar și de poliție în operațiunile ONU de menținere a păcii.

Căștile Albastre au reprezentat Ucraina în 6 misiuni ale Națiunilor Unite: misiunea din Congo, Sudanul de Sud, Cipru, Kosovo, Abyei și Mali.

Contingentul național al Ucrainei din MONUSCO a fost cel mai mare ca număr și includea Unitatea 18 de elicoptere a Forțelor Armate ale Ucrainei.

Cele opt elicoptere ucrainene reprezentau aproximativ o treime din flota ONU din Congo, iar retragerea acestora a îngreunat misiunile ONU în această țară.

Locotenent colonel Gavrilă Iustin, observator militar în misiunea din Congo: La apelul președintelui au retras personalul și tehnica ucraineană din toate misiunile ONU în care participau și cel puțin pentru MONUSCO această retragere a ucrainenilor a fost o lovitură destul de mare, pentru că aveau personal plus elicoptere, vitale pentru desfășurarea operațiunilor MONUSCO în Congo, dar fiind nevoie de ele în Ucraina pentru apărarea țării, tot ce a însemnat ucraineni și tehnică a plecat prin martie și de atunci MONUSCO încă nu are soluții cu ce să acopere acest gol în misiunea noastră.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african spre nord, până în Balcanii de Vest, mai precis în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, acolo unde militarii din componența Batalionului 26 Infanterie ‘Neagoe Basarab’, dar și ai Batalionului 22 Infanterie ‘Romanați’, execută împreună, pentru o perioadă de 6 luni, misiuni specifice, în scopul menținerii unui climat de securitate și stabilitate în zonă.

Căpitanul Aurelian Ghivici, comandantul Companiei de Manevră Althea: Cu plutonul de la Caracal relaționăm foarte bine, chiar colaborăm zilnic, ne ajutăm reciproc, iar având în vedere că întreg personalul Companiei Manevră ALTHEA face parte dintr-o brigadă multinațională care, printre altele, execută și exerciții în comun cu parteneri străini, nu ne este deloc necunoscut acest aspect.

N-am avut probleme până acum. Temperaturile sunt destul de asemănătoare cu cele din România, însă iarna vine pentru toți, dar suntem militari și frigul nu este un impediment în executarea misiunilor.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Balcanii de Vest ajungem în Orientul Mijlociu, mai exact în Irak, acolo unde militarii români și-au încheiat misiunea desfășurată pe durata unui an de zile în cadrul Comandamentului NATO Mission Irak din Bagdad.

Colonelul Vasile Bătinaș a îndeplinit funcția de consilier superior pe probleme de evaluare a capacității operaționale din cadrul diviziei de consiliere a Ministerului Apărării, în același timp fiind liantul Statului Major al Apărării în relația cu cele două misiuni aflate în desfășurare pe teritoriul Irakului: NATO Mission Irak și Operation Inherent Resolve.

La finalul misiunii, acesta a fost felicitat pentru modul în care și-a îndeplinit sarcinile de către comandantul NATO Mission Irak, generalul locotenent Giovanni Iannucci, precum şi de ambasadorul României în Irak, Excelența Sa Radu Octavian Dobre.

Colonel Vasile Bătinaș, la finalul misiunii din Irak: În domeniul în care am lucrat, cel al evaluării capacității operaționale a forțelor armatei irakiană, am avut un progres important, iar la final efortul echipei pe care am condus-o a fost unanim apreciat.

Mă întorc cu bucuria de a-mi revedea familia, colegii, prietenii, dar și cu acel regret de a lăsa în urmă relația de prietenie construită cu mulți colegi din cadrul misiunii.

Ziua internaţională a voluntarilor, celebrată pe 5 decembrie!

Publicat de Andra Radu, 5 decembrie 2022, 15:54

Ziua internaţională a voluntarilor (International Volunteer Day – IVD) este celebrată, în fiecare an, la 5 decembrie.

În 2022, tema zilei este „Solidaritate prin voluntariat” şi subliniază că pentru viitorul planetei, locuitorii săi trebuie să acţioneze împreună. Nu este un moment în care să fie solitari, ci împreună, în solidaritate unul cu celălalt, se arată pe site-ul Programului ONU pentru Voluntariat (UNV), https://www.unv.org/.

Programul ONU pentru Voluntariat este coordonatorul acestei zile ce recunoaşte şi promovează munca neobosită, nu doar a voluntarilor ONU, ci şi a voluntarilor de pe tot globul.

Creşterea inegalităţilor în întreaga lume arată că oamenii trebuie să lucreze împreună pentru a găsi soluţii comune. Voluntarii, uniţi prin solidaritate, dezvoltă soluţii la provocările urgente de dezvoltare şi pentru binele comun. Voluntariatul este locul în care compasiunea întâlneşte solidaritatea. Ambele împărtăşesc aceleaşi valori fundamentale – sprijinindu-se reciproc dintr-o poziţie de încredere, modestie, respect şi egalitate.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 5 decembrie 2022, 14:42

Gabriel Stan (realizator rubrică): Miercuri, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob, în misiuni externe.

În acest moment, România are aproximativ 500 de militari dislocați în afara granițelor țării, care execută misiuni sub egida NATO, ONU sau OSCE, iar despre importanța acestor misiuni a vorbit șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Daniel Petrescu: Rămân foarte importante activitățile dumneavoastră, contribuie la o situație stabilă în zona în care sunteți, dar contribuie și la consolidarea profilului strategic al țării noastre în cadrul Alianței și al Uniunii Europene.

Transmiteți militarilor aprecierea mea și a colegilor din Statul Major al Apărării pentru ceea ce faceți!

Sărbătoriți Ziua Națională așa cum o face de fiecare dată, în spirit românesc! Vă doresc ”La mulți ani” și toate cele bune! Succes în misiune!

Gabriel Stan (realizator rubrică): Una dintre misiunile la care participă militarii români este și cea din Polonia, acolo unde, timp de aproximativ șase luni, militarii Detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focșani, sunt dislocați în Baza de Instrucție Bemowo Piskie, unde se instruiesc într-un mediu multinațional, alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi.

Chiar dacă săptămâna aceasta a fost una extrem de încărcată, militarii participând la activități de instruire în cadrul unor exerciții, aceștia au sărbătorit joi, 1 Decembrie, Ziua Națională a României, alături de colegii din grupul de luptă.

Maior Florian Ion, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaerian Sky Guardians: Am sărbătorit Ziua Națională alături de ceilalți militari din grupul de luptă NATO. A fost organizată o ceremonie în care au fost premiați și câștigătorii competițiilor sportive ce au avut loc la începutul săptămânii.

Pentru cinci dintre militarii rașamentului a fost o zi specială, deoarece au fost avansați în gradul următor. A fost cu adevărat o atmosferă de sărbătoare. Nu am fost alături de cei dragi, însă ceilalți militari din battlegroup ne-au făcut să ne simțim ca acasă.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Părăsim continentul european și ajungem în Orientul Mijlociu, mai exact în Irak, acolo unde, ca urmare a solicitării Guvernului irakian, începând cu anul 2018, se desfășoară misiunea NATO Mission Irak, o misiune de consiliere, instruire și consolidare a capacităților statului gazdă.

Ziua Națională a României a fost sărbătorită și în această parte a lui de către militarii care sunt dislocați în Baza UNION Trade din Bagdad, aceștia participând la activitatea organizată de Ambasada României în Irak.

Colonel Vasile Botinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă în cadrul NATO Mission Iraq: În după-amiaza zilei de 1 decembrie, am participat la o activitate organizată de Ambasada României în Irak, unde au fost invitați foarte mulți români care își desfășoară activitatea în Bagdad.

Am avut plăcerea de a transmite ambasadorului României în Irak, Excelența Sa domnul Radu Octavian Dobre, Emblema de Merit Partener pentru Apărare clasa a II-a, acordată de șeful Statului Major al Apărării, domnul general Daniel Petrescu.

Ștefan Ciochinaru: Când se va termina acest război, rolul ONU și al dreptului internațional vor trebui revizuite. Va trebui să preia în custodie centralele nucleare, care sunt o amenințare pentru toată lumea

Publicat de Gabriel Stan, 21 noiembrie 2022, 14:53

La „Subiectul săptămânii” a fost realizată o analiză a situației geopolitice internaționale, cu accent pe războiul ruso-ucrainean. Cristian Dumitrașcu a realizat interviul cu profesorul de relații internaționale, Ștefan Ciochinaru.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Domnule profesor, bun venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Nu ne-am mai auzit de ceva vreme, dar, iacătă, avem motive destule să discutăm despre ce se întâmplă pe scena internațională. Aș spune, chiar de la început, una caldă, una rece.

Să spunem că întâlnirea dintre Biden și liderul chinez se poate trece la cea caldă, iar apoi, criza ucraineană continuă. Avem și cele două rachete căzute în Polonia.

Ștefan Ciochinaru: Să începem cu cea caldă – și este de o importanță extraordinară. Constat că sunteți singurii în mass-media care ar fi decelat corect importanța întâlnirii dintre președintele Biden și președintele Xi, care s-a soldat cu, aș zice, un pas mic în relațiile bilaterale, dar un pas uriaș în cele internaționale.

Pentru că la sfârșitul acestei întâlniri, președintele Chinei, Xi Jinping, a declarat – și vă citez aproape cu ghilimele: „China nu caută să schimbe ordinea internațională actuală”. Și închid aici acest citat de o importanță uriașă, pentru că practic, președintele Xi Jinping a semnalat în felul acesta că țara sa, China, iese din acea alianță revizionistă care s-a ambiționat să schimbe ordinea lumii, o ordine bazată pe reguli și care era compusă din Rusia, Iran, Coreea de Nord și – se presupunea – și China.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Da, foarte important. Iată că s-a tot vorbit în presa internațională despre eliminarea, practic, din cursa asta geopolitică mondială a Rusiei, de fapt.

Ștefan Ciochinaru: Da, pentru că s-a mai convenit acolo ceva și anume, s-a convenit să se renunțe la orice amenințare nucleară în relațiile internaționale.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Ăsta cred că este un pas foarte mare pe care l-a făcut America, pe de o parte, și, iată, China a acquiesat.

Ștefan Ciochinaru: Și, iată, și China și asta conferă lumii o gură de oxigen, o liniște de care era foarte mare nevoie în relațiile internaționale.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Interesant, de asemenea, felul în care s-a poziționat..

Ștefan Ciochinaru: Erdogan…

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): … pentru că se pare că a avut iar o poziție diferită.

Ștefan Ciochinaru: Da, președintele Turciei face un balet diplomatic, aș zice, extrem de interesant, maximizând la maximum situația geopolitică a țării sale și încercând să intermedieze între lumea liberă și Rusia, între țările din Asia Centrală, Orient și Occident.

Nu este surprinzător, este un curs politic pe care președintele Erdogan l-a adoptat de la începutul acestui conflict și în felul acesta reușind să capitalizeze în planul politicii internaționale foarte mult.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Întorcându-ne la Ucraina noastră cea de toate zilele, iată că se fac în curând nouă luni.

Ștefan Ciochinaru: Se fac nouă luni, nouă luni în care am strâns foarte multe întrebări. Sunt sunt numeroase interogațiile, domnule Dumitrașcu, pe care le ridică acest mare război din secolul 21. Sunt numeroase.

De ce sunt bombardate școlile și spitalele? De ce sunt bombardate cartierele de locuințe, de ce sunt amenințate centralele nucleare și barajele de acumulare, de ce sunt detonate silozurile alimentare, de ce NATO interzice Ucrainei bombardarea în adâncime a pozițiilor rusești, dar Rusia poate bombarda până la granița cu NATO, și, iată, prin accident și dincolo de ea.

Eu cred că atunci când se va termina acest război, pentru că se va termina, rolul ONU și al dreptului internațional vor trebui revizuite. Și vă dau un singur exemplu: de ce, de exemplu, în conflictele viitorului, ONU să nu preia în custodie centralele nucleare, care sunt o amenințare pentru toată lumea, nu doar pentru cei care se află în dispută pe front?

De ce în astfel de situații nu s-ar putea institui o zonă de interdicție, o fâșie de 100 de kilometri la frontiera cu țările nebeligerante? Atunci, astfel de accidente, cum a fost cel al căderii rachetei în Polonia, nu ar mai fi posibile. Deci primejdia de escaladare a războiului ar fi înlăturată. Și sunt numeroase astfel de probleme pe care acest război le ridică.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, după toate cele care s-au întâmplat în această săptămână – și iată, a fost și întâlnirea miniștrilor apărării din NATO la Bruxelles – lucrurile par a se îndrepta către o rezolvare, către un final. Sau încă nu vedem luminița de la capătul tunelului?

Ştefan Ciochinaru: Părerea mea este că în acest moment nu se mai joacă pe front, ci se joacă pe frontul din interiorul Rusiei, de la Moscova.

Acolo s-a constituit, de fapt, în ultima lună, luna octombrie, s-a constituit așa, pe nesimțite, o troică, un nou centru de putere rusesc, format din bucătarul Prigojin, generalul terorist Surovikin și aventurierul Kadîrov.

Acești trei oameni, dintre care doi au armate particulare, atenție, au intrat în dispută directă cu armata rusă, cu ministrul apărării, Șoigu, care încă este susținut de Vladimir Putin. În momentul de față are loc o luptă pentru putere fără niciun fel de menajamente înăuntrul Rusiei. Acolo este, cred eu, adevăratul front în momentul de față, cu toate că, sigur, ce se întâmplă în Ucraina continuă să îmbrace culori dramatice. Recentul bombardament…

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Teribil.

Ştefan Ciochinaru: Aproape 100 de rachete Kalibr a însemnat o desfășurare de mare forță și, din câte am înțeles de la specialiștii militari, rușii ar mai avea aproape cam tot 100 de rachete Kalibr în rezervă, dar ar fi ultimele.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Da, ceea ce cumva, logistic, s-ar putea ca aici să se…

Ştefan Ciochinaru: Ceea ce cumva conturează răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Așa este.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult. Interesantă perspectiva asta. Am mai văzut așa ceva în 1917 în Rusia.

Ştefan Ciochinaru: Este, observația dumneavoastră este extrem de pertinentă. Retrăim acea perioadă. Se apropie cu pas vertiginos o perioadă revoluționară în Rusia, poate chiar insurecțională, poate chiar de război civil.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult pentru momentele, pentru minutele acordate.

Sunt convins că erați așteptat de mulți ascultători care de fiecare dată ne-au dat semnale că vă mai vor aici, la „Jurnal militar”, cu analizele dumneavoastră.

Ne mai auzim aici, la Radio România Actualități și în toate posturile teritoriale ale Radio România. Vă mulțumesc și ne mai auzim la radio.

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere și un îndemn pentru ascultătorii dumneavoastră: să țină aproape un aparat de radio cu tranzistor pentru a asculta Radio România în caz de Doamne ferește.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc! O zi bună!

Ştefan Ciochinaru: O zi bună!

Ziua mondială a dezvoltării informaţionale

Publicat de Andra Radu, 24 octombrie 2022, 11:01

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) sărbătoreşte anual, la 24 octombrie, Ziua internaţională a dezvoltării informaţionale („World Development Information Day”).

Aceasta a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU în anul 1972, prin Rezoluţia 3038 (XXVII), pentru a sublinia rolul central al dezvoltării în activitatea organizaţiei.

Adunarea Generală ONU a decis celebrarea Zilei internaţionale pentru dezvoltarea informaţională la aceeaşi dată cu sărbătorirea Zilei Naţiunilor Unite, care a fost şi data adoptării, în 1970, a Strategiei internaţionale de dezvoltare pentru a doua decadă a Naţiunilor Unite pentru dezvoltare.

S-a considerat astfel că îmbunătăţirea diseminării informaţiilor şi a mobilizării opiniei publice, în special în rândul tinerilor, ar duce la o mai mare conştientizare a problemelor dezvoltării, promovând astfel eforturi în sfera cooperării internaţionale pentru dezvoltare.

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor au potenţialul de a oferi noi soluţii la provocările de dezvoltare, în special în contextul globalizării, şi pot stimula creşterea economică, competitivitatea, accesul la informaţii şi cunoştinţe, eradicarea sărăciei şi incluziunea socială, care vor putea ajuta la accelerarea integrării tuturor ţărilor, în special a acelora în curs de dezvoltare în economia globală.

Pe site-ul ONU dedicat Zilei internaţionale pentru dezvoltarea informaţională, se menţionează: „Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor deţin potenţialul pentru noi soluţii la provocările dezvoltării, în special în contextul globalizării, şi pot stimula creşterea economică, competitivitatea, accesul la informaţii şi cunoştinţe, eradicarea sărăciei şi a incluziunii sociale (…)” (Rezoluţia ONU 65/141).

Scopul principal al acestei zile este de a informa sau de a educa şi motiva publicul larg spre găsirea soluţiilor pentru probleme cu care se confruntă domeniul comercial şi procesul de dezvoltare.

S-a considerat că printr-o mai bună răspândire a informaţiei, prin mobilizarea opiniei publice, mai ales a tinerilor, problemele legate de dezvoltare vor fi înţelese mai bine, promovându-se şi necesitatea unei cooperări internaţionale pentru dezvoltare.

Raport ONU: Regres major în privința sănătății femeilor, copiilor și adolescenților!

Publicat de Andra Radu, 19 octombrie 2022, 12:18

Un nou raport al ONU arată că sănătatea femeilor și a copiilor a avut de suferit în întreaga lume, întrucât consecințele conflictelor, ale pandemiei de COVID-19 și ale crizei climatice converg cu efectele devastatoare asupra viitorului copiilor, tinerilor și femeilor.

Datele prezentate în raport indică un regres critic al tuturor măsurilor majore luate pentru bunăstarea copiilor și al multor indicatori esențiali ai Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).

De la ultimul Raport de progres Every Woman Every Child (Fiecare femeie, fiecare copil), publicat în 2020, insecuritatea alimentară, foametea, căsătoriile în rândul copiilor, riscurile privind actele de violență comise de partener, precum și depresia și anxietatea adolescenților s-au accentuat.

Aproximativ 25 de milioane de copii au rămas nevaccinați sau nu au fost vaccinați conform schemelor complete de imunizare, cu 6 milioane mai mult decât în 2019, ceea ce sporește riscul de a contracta boli mortale sau invalidante.

Milioane de copii au fost privați de participarea școlară în timpul pandemiei, mulți pentru o perioadă de timp care a depășit un an, pe când aproximativ 80% dintre copiii din 104 state și teritorii s-au confruntat cu pierderi în învățare din cauza închiderii școlilor. De la începutul pandemiei, 10,5 milioane de copii și-au pierdut un părinte sau un îngrijitor din cauza COVID-19.

„Promisiunile pe care nu le-am respectat au la bază eșecul nostru în a rezolva inegalitățile profunde care au condus la crize mondiale, de la pandemia de COVID-19 până la conflicte și urgențe climatice. Raportul descrie consecințele acestor crize asupra femeilor, copiilor și adolescenților, de la rata mortalității materne la pierderile din învățământ și până la malnutriție severă”, a spus Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.

Raportul prezintă dovezi multiple care arată că șansele copiilor și adolescenților de a duce o viață sănătoasă depind în mod esențial de locul nașterii lor, expunerea la conflict și contextul economic al familiilor lor. De exemplu:

• Un copil născut într-o țară cu venituri mici are, în medie, o speranță de viață la naștere de aproximativ 63 de ani, spre deosebire de 80 de ani într-un stat cu venituri ridicate. Acest decalaj devastator de 17 ani s-a modificat insuficient în ultimii ani. În 2020, 5 milioane de copii au murit înainte de a împlini 5 ani, în mare parte din cauze care pot fi prevenite sau tratate. În același timp, majoritatea deceselor materne, ale copiilor și ale adolescenților și a nașterilor de copii morți sunt concentrate în doar două regiuni: Africa sub-sahariană și Asia de Sud.
• Peste 45 de milioane de copii s-au confruntat cu malnutriție acută în 2020, o afecțiune care le amenință viața și care îi face pe copii vulnerabili în fața întârzierilor de dezvoltare și a bolilor. Aproape trei sferturi dintre acești copii trăiesc în state cu venituri medii inferioare. În 2020 un număr copleșitor de 149 de milioane de copii sufereau de retard de creștere. Africa este singura regiune în care numărul copiilor cu retard de creștere a sporit în ultimii 20 de ani de la 54,4 milioane în 2000 la 61,4 milioane în 2020.
• Primele șase țări cu cele mai mari cifre de persoane strămutate intern, Afghanistan, Republica Democrată Congo, Etiopia, Sudan, Republica Arabă Siriană și Yemen se numără și printre primele 10 state afectate de insecuritate alimentară.
• O femeie din Africa sub-sahariană are o probabilitate de 130 de ori mai mare să moară din cauze care țin de sarcină sau de naștere decât o femeie din Europa sau America de Nord. Serviciile de îngrijire pre și post natală și de asistență calificată la naștere sunt departe de a fi accesibile tuturor femeilor din statele cu venituri mici și medii, expunându-le riscului decesului și dizabilităților.
• Milioane de copii și familiile lor se confruntă cu o stare precară a sănătății fizice și mintale în urma dezastrelor umanitare recente din Afghanistan, Etiopia, Pakistan, Somalia, Ucraina și Yemen. În 2021, un număr record de 89,3 milioane de persoane din întreaga lume au fost alungate din propriile case de război, violență, persecuție și abuzuri asupra drepturilor omului.

Raportul face apel către comunitatea globală pentru a corecta această traiectorie devastatoare și pentru a respecta promisiunile făcute femeilor, copiilor și adolescenților în enunțul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Același raport recomandă în mod special statelor să continue investițiile în servicii de sănătate, pentru a aborda toate crizele și precaritatea alimentară și pentru a împuternici femeile și tinerii din întreaga lume.

Ştefan Ciochinaru: Rusia, în momentul de față, nu este în condiția de a deschide un al doilea front, de a ataca un teritoriu NATO. Abia reușește să facă față în Donbas, unde a avut nevoie de două luni ca să traverseze un râu și după două luni și jertfe uriaşe a pierdut în două zile tot teritoriul

Publicat de Gabriel Stan, 26 septembrie 2022, 11:00

În această săptămână, invitat la rubrica tradițională a fost analistul profesor de relații internaționale Ștefan Ciochinaru. Alături de Cristian Dumitrașcu au încercat să întoarcă pe toate părțile declarația lui Vladimir Putin și mobilizarea generală din Rusia.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ştefan Ciochinaru, bine ați venit la Radio!

Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ne-am auzit în urmă cu ceva timp, în plină criză a Taiwan-ului, ați afirmat niște lucruri atunci care s-au confirmat. Nu credeam atunci că vom ajunge în momentul în care, iată, în Rusia s-a dat, ca să spunem așa, colocvial, mobilizare generală.

Deși în mediile diplomatice acest lucru era de așteptat, cum o vedeți acum, la doar câteva zile de la discursul lui Vladimir Putin?

Ştefan Ciochinaru: Putin a fost îmbrâncit să treacă Rubiconul. E recunoașterea faptului cu operațiunea specială, cum a numit-o el, a eșuat și acum trebuie să recunoască că poartă un război împotriva Ucrainei, că resursele pe care le-a avut pentru operațiunea specială sunt epuizate și că este nevoie de carne de tun, pentru că, sigur, el a vorbit despre o mobilizare parțială doar a rezerviștilor, însă din sursele aflate la fața locului am putut afla în cursul zilei de astăzi că de fapt are loc o mobilizare generală a tuturor celor între 18 și 65 de ani.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vom mai reveni la simbolistica acestei mobilizări parțiale, dar de fapt, generale. S-a mai întâmplat un lucru important pe frontul de est: acest schimb de prizonieri, printre care eroii de la Azovstal, care au fost trimiși în Turcia, am înțeles.

Ştefan Ciochinaru: Da, știm foarte bine că rușii nu fac cadouri niciodată, deci dacă au eliberat acești prizonieri înseamnă că prizonierii pe care îi vor elibera ucrainenii sunt cel puțin la fel de importanți.

Dar aici nu trebuie omis nici meritul medierii turce, a președintelui Erdogan în particular, care a reușit să convingă Moscova că e bine, e umanitar, e până la urmă normal în astfel de condiții să se petreacă acest schimb de prizonieri.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Revenind la discursul lui Vladimir Putin, sigur, lumea se așteaptă de la noi, de la redacția Ora Armatei, de la emisiunea Jurnal Militar, să vorbim lucrurile în cel mai tehnic, dar și cel mai adevărat stil posibil.

Suntem cu toții îngrijorați în momentul în care, iată, se vehiculează din nou amenințarea nucleară, mai ales că au fost nominalizate și țări europene, printre care și România. Cum o priviți? Este o schemă mai mult diplomatică sau este cumva Vladimir Putin scăpat de sub control?

Ştefan Ciochinaru: Sunt două paliere aici. O dată este pentru uzul intern, pentru că, dacă vă amintiți, Putin a evocat pericolul la care este expusă Rusia.

Rusia este amenințată de către Occident, este amenințată independența și suveranitatea Rusiei și atunci rușii au arme și nu glumesc, sunt gata să le folosească pentru a se apăra. Este o ficțiune totală. Nimeni nu a amenințat Rusia.

Dimpotrivă, Rusia este cea care a invadat o țară suverană, membră a Organizației Națiunilor Unite, încălcând în felul acesta principiile de bază ale ONU. Rusia este cea care a amenințat Occidentul cu folosirea armei nucleare. Aduceți-vă aminte de de ditirambele care spuneau că Londra va fi înecată…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Așa e.

Ştefan Ciochinaru: Că Bonn-ul va fi distrus, că Parisul nu va mai exista. Cât despre Polonia, România, țările baltice, ce să spunem? Nici nu se mai puneau la socoteală în această distrugere generală.

Ei bine, acum Putin inversează discursul. El spune că trebuie să se apere, deși nu-l atacă nimeni, deși nici măcar Ucraina nu a atacat Rusia. Și se feresc în continuare ucrainenii să lovească pe teritoriul rus, cu excepția unor depozite de materiale militare de la granița cu Ucraina.

Și acolo vorbim de necesități militare stricte. Putin ce face? Putin mobilizează, bun, poate să mobilizeze milioane de soldați. Rămâne de văzut dacă va reuși, pentru că milioanele astea deocamdată fug peste graniță.

Dar cum o să-i antreneze, cu ce o să-i echipeze, ce fel de arme le va pune în mână? Pentru că Rusia nu mai are nimic din toate astea.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Din punctul nostru de vedere, al românilor, este limpede că militar stăm cel mai bine din toată istoria, nu doar istoria recentă, că avem grupuri de luptă, că avem apărare antirachetă la Deveselu, dar, iată, și sistemul franțuzesc de la Kogălniceanu.

Cum vedeți dumneavoastră, în afară de latura militară, diplomația statului român cu privire la această situație? Suntem în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Domnule Dumitraşcu, eu cred că statul român face exact ceea ce trebuie să facă și se comportă exact așa cum trebuie să se comporte un bun aliat înăuntrul unei organizații, unei alianțe militare. Nici mai mult, nici mai puțin.

Pe de altă parte, nici Armata Română nu mai este ceea ce era în 1990, când vorbeam de o armată pe bază de recrutare, de civili. Vorbim de o armată profesionistă, de o armată dotată în momentul de față mult mai bine decât altădată.

Dumneavoastră sunteți specialist militar, dar dacă nu mă înșel, cred că avem un număr dublu sau triplu de Himars față de Ucraina și vedem ce face Ucraina cu un număr mai mic de Himars.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!

Ştefan Ciochinaru: Nu am avea niciun fel de emoții cu privire la vreun pericol rus, cu atât mai mult cu cât cred că Rusia, în momentul de față, nu este în condiția de a deschide un al doilea front, nu este în condiția de a ataca un teritoriu NATO.

Ea abia reușește să facă față acolo, în Donbas, unde, vă aduceți aminte, a avut nevoie de două luni ca să traverseze un râu și după două luni și jertfe uriaşe, iată, a pierdut în două zile tot teritoriul.

Noi am fost victimele unei formidabile mașinării de propagandă, care ne-a prezentat permanent armata rusă ca pe cea mai puternică, mă rog, a doua cea mai puternică armată din lume, o forță formidabilă, care în două ore, aduceți-vă aminte, în două ore e la București.

Toate astea nu făceau altceva decât să născocească o fantasmă militară, a cărei victimă a căzut însuşi Putin. Putin a ajuns să creadă că el chiar are o astfel de armată, Putin a ajuns să creadă că el va fi primit cu flori în Ucraina, Putin a ajuns să creadă că la Kiev nu e vorba de un regim legitim al ucrainenilor, ci de niște neonaziști.

Și atunci a luat niște decizii aberante, s-a trezit într-o capcană din care acum nu mai poate să iasă și a ajuns exact ca Hitler. Din bârlogului de la Kremlin, Putin, acum, dă ordine directă generalilor ruși de pe front. Este aberant, inutil să spun că acești ofițeri ruși de pe front sunt profund nemulțumiți de deciziile care le sunt impuse de la Kremlin.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Așa stând lucrurile, să sperăm că finalul e aproape, că finalul rușilor, că finalul lui Vladimir Putin este mai aproape decât ne închipuim. Mulțumim tare mult!

Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere! O zi bună!

Cristian Dumitrașcu (realizator): O zi bună!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 25 iulie 2022, 12:48

Edi Nicola (realizator rubrică): Aproximativ 400 de elevi militari din Polonia, Lituania, Estonia și Letonia participă în această perioadă la cel de-al șaptelea raliu central al claselor militare de la Irish.

Pe platoul bazei militare din Bemowo Piskie a fost prezent și ministrul apărării naționale din Polonia, care i-a recompensat pe cei mai buni dintre ei.

Elevii vor pune în practică activități specifice din cinci blocuri de formare diferite, o secvență din pregătire fiind reprezentată de cunoașterea modului de instruire a militarilor Grupului de luptă din Polonia și a echipamentelor folosite.

Din Europa ne mutăm în Africa, unde România și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală. Iar continuarea participării la misiunile ONU a contribuit la creșterea profilului României ca furnizor de securitate.

Maiorul Marcela Dumitrașcu se află în misiunea ONU MINUSMA din Mali în regiunea Timbuktu. Ofițerul român a fost decorat de către MINUSMA Force Commander cu Force Commander Cohen și Force Commander’s Commendation. Din Mali, maiorul Marcela Dumitrașcu.

Marcela Dumitrașcu: Ne întorceam de la o misiune de promovare a mandatului MINUSMA, eu aveam armament, ceilalţi trei colegi sunt civili şi nu au armament cu ei.

Au tras cu mitraliere. Au venit inclusiv în faţa maşinii şi au tras în parbriz, au încercat să mă facă să opresc mașina, dar am reușit să îi depășesc și să continui drumul până în apropierea bazei. Mașina are un blindaj foarte bun și de aceea mă și aflu astăzi aici. Eu mă consider norocoasă.

Edi Nicola (realizator rubrică): Ne mutăm pe mare, unde peste 300 de marinari militari ai Forțelor Navale Române participă cu trei nave la Exercițiul Multinațional „Breeze 22”, care are loc în Bulgaria.

Conducerea acestuia este asigurată de Forțele Navale Bulgare și se desfășoară atât în apele sale teritoriale, cât și în apele internaționale.

Obiectivul principal al exercițiului multinațional este consolidarea la nivel tactic între personalul naval și unitățile participante. Comandantul fregatei „Regele Ferdinand”, comandor George-Victor Durea.

George-Victor Durea: Am putut să exersăm lupta în toate mediile, de la antisubmarin până la antiaerian, având parte de sprijinul aviație bulgare.

Am reușit să ne ridicăm nivelul de pregătire și să integrăm personalul nou numit în funcție pentru a-şi desăvârși abilitățile dobândite în funcțiile anterioare.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și ne îmbarcăm la bordul navei-școală „Mircea”, care a mai încheiat o etapă de navigație și după o săptămână și 850 de mile marine parcurse se află în escală în Portul Alexandria din Egipt.

În ultimele zile instrucția a continuat la bord, în principal în arborada navei, pentru că s-a navigat cu vele în Mediterană în drum spre Alexandria, dar a crescut și numărul orelor alocate pregătirii tactice, pentru că se apropie examenele de la finalul stagiului de practică. Colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal Militar Constanța”.

Bogdan Dinu: După mai bine de 45 de zile putem spune că instrucția în arboradă a atins nivelul dorit de comandă a navei, dar și de instructorii de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.

În ultima săptămână au debutat și o serie de ateliere de familiarizare a studenților cu viața la bord – şi vorbesc aici despre utilizarea sifleei sau despre nodurile marinărești. Studenții au primit și unii dintre ei chiar au finalizat deja lucrările de matelotaj.

Fac parte integrantă din viitorul examen de practică marinărească, care se va desfășura în ultima săptămână a acestui marș internațional de instrucție, iar nivelul la care au ajuns este unul bun.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 13 iulie 2022, 07:54

Teodora Mazere (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni din cadrul celei de-a XI-a rotații din Polonia alături de aliații din cadrul grupului de luptă au primit zilele trecute vizita premierului și a ministrului apărării din țara gazdă. Cu această ocazie, militarii români alături de partenerii americani, britanici și polonezi au desfășurat un  exercițiu demonstrativ. Tot în aceasta perioadă s-a derulat pentru prima dată și concursul militar aplicativ Gepards Legacy.

Căpitanul Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană -,, Gheparzii Transilvani”: Cele mai bune grupe, formate din 6 membrii, s-au aliniat la startul acesteia.  Concurenții au trebuit să parcurgă probe diferite pe un traseu de 15 km în care și-au dovedit abilitățile profesionale dobândite dar și rezistența și pregătirea fizică. În clasamentul final al competiției, două echipe românești au urcat pe podium.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din baza din Bemowo Piskie ajungem pe puntea  Navei Școală Mircea care își continuă cel de-al doilea marș internațional de instrucție. Pregătirea cadeților de la bord continuă  atât în arboradă cât și prin exerciții, cum a fost cel de abandon al navei desfășurat la un nivel foarte apropiat de realitate. Pe lângă instrucție au fost și antrenamente de tras la rame cu cele două bărci. Deși este un velier, pregătirea la bord se desfășoară și pentru cei cu specializarea electromecanică, ei efectuând carturi la sala mașinilor.

Student caporal Alexandru Mihai Dan: Trebuie să ne echipăm corespunzător pentru că este gălăgie foarte mare, este mult ulei. A fost primul meu contact cu ceva ce ține de specializarea mea, nu știam nimic legat de motoare, nimic legat de fluide. Cadrele, ofițerii, maiștrii, soldații gradați, m-au ajutat foarte mult să înțeleg tot ce se întâmplă, m-au îndrumat și acum încep să-mi pun bazele a ceea ce urmează să studiez mai departe. Cred că m-au pregătit și i-au pregătit și pe colegii mei pentru ceea ce urmează să facem noi în cariera noastră.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava școală Mircea se află în escală în portul Valletta din Malta până pe data de 13 iulie după care se va îndrepta spre ultimul port din acest marș de instrucție, și anume Alexandria din Egipt.

Tot către continentul african ne îndreptam și noi atenția, mai precis spre Sudanul de Sud, acolo unde un grup format din șapte militari români participă la misiunea UNMIS ce are drept obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice. Deplasarea în zonele de securitate se face cu ajutorul patrulelor iar  detalii despre specificul organizării acestei activități ne oferă Colonelul Dan Ruja, observator ONU în Sudanul de Sud.

Colonelul Dan Ruja: Înainte de fiecare patrulă, această structură de securitate trebuie să-și dea un aviz referitor la nevoia de a folosi forța de protecție a batalionului acesta de protecție. Există și zone în care patrula se poate deplasa fără ei și nu s-au semnalat incidente. Culmea, cele mai recente incidente au vizat chiar membrii acestei forțe de protecție care, bineînțeles, sunt înarmați.

Nivel copleșitor al încălcărilor grave ale drepturilor copiilor în situații de conflict!

Publicat de Andra Radu, 29 iunie 2022, 12:12

Între 2005 și 2020, Organizația Națiunilor Unite a verificat peste 266.000 de încălcări grave ale drepturilor copiilor comise de părțile implicate în peste 30 de situații de conflict din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America Latină, a transmis azi UNICEF într-un nou raport.

Aceste cifre sunt doar o mică parte din încălcările presupuse a fi fost comise, devreme ce, printre altele, constrângerile legate de securitate și rușinea, durerea și teama copilului și a familiei supraviețuitoare împiedică deseori raportarea, documentarea și verificarea încălcărilor grave ale drepturilor copiilor care trăiesc în contexte de conflict armat.

Raportul – 25 de ani de copii și conflict armat: Acțiuni pentru a proteja copiii în situație de război – a arătat că între 2005 și 2020:

• peste 104.100 de copiii au fost identificați ca fiind uciși sau mutilați în situații de conflict armat;
• peste 93.000 de copii au fost recrutați și folosiți de părțile implicate în război;
• cel puțin 25.700 de copii au fost răpiți de părțile implicate în conflict;
• părțile implicate în conflict au violat, au căsătorit forțat, au exploatat sexual și au comis alte forme de violență sexuală împotriva a cel puțin 14.200 de copii.

Organizația Națiunilor Unite a verificat peste 13.900 de incidente de atacuri în școli și spitale și a verificat nu mai puțin de 14.900 de incidente de refuz al accesului la ajutor umanitar pentru copii din 2005.

„Acest raport prezintă în termeni cât se poate de sumbri eșecul lumii de a-și proteja copiii de cele mai grave încălcări ale drepturilor acestora în situații de conflict armat”, a spus Catherine Russell, directorul executiv UNICEF.

„Încălcările grave sunt devastatoare pentru copii, familii și comunități și lovesc baza societății, îngreunând restabilirea și menținerea păcii, securității și stabilității. Trebuie să refuzăm acceptarea încălcărilor drepturilor copiilor ca pe un dat al războiului”.

Pe baza datelor colectate timp de șaisprezece ani în Raportul anual privind copiii și conflictul armat al Secretarului General, raportul ilustrează impactul conflictelor armate asupra copiilor, prin prezentarea tendințelor privind încălcările drepturilor copiilor în lume și de-a lungul timpului.

Raportul examinează felul în care informațiile privind modelele documentate de încălcări grave ale drepturilor copiilor sunt folosite pentru a răspunde la nevoile copiilor și cum cooperarea cu părțile implicate în conflict, atât actorii statali cât și cei non-statali, conduce la încetarea și prevenirea încălcărilor grave.

Numărul anual de cazuri de încălcare a drepturilor copiilor verificate a crescut din 2005, depășind 20.000 într-un an pentru prima dată în 2014 și ajungând la 26.425 în 2020. Între 2016 și 2020, numărul zilnic global de încălcări verificate a ajuns la un număr alarmant de 71 de cazuri.

Numărul crescut de încălcări ale drepturilor copiilor observate în ultimii ani evidențiază impactul  dramatic asupra copiilor pe care le au conflictul armat și crizele privind protecția copiilor din ce în ce mai complexe și prelungite.

Raportul notează că mulți copii suferă în urma încălcărilor multiple ale drepturilor lor, sporindu-le astfel vulnerabilitatea. De exemplu, răpirea este deseori combinată cu sau duce la alte încălcări, în special recrutarea și folosirea violenței sexuale. Copiii, în special fetele, care au fost răpite și/sau asociate cu părți aflate în conflict sunt expuse unui risc crescut de violență sexuală, inclusiv viol, exploatare sexuală și căsătorie forțată.

Raportul arată că acte grave de violență împotriva copiilor au fost comise de toate părțile implicate în conflict, atât statale cât și non-statale. Între 2012 și 2020, actori statali, inclusiv forțele și coalițiile naționale și internaționale au fost responsabile de cel puțin 26% dintre toate actele de violență. În comparație, actorii non-statali au reprezentat aproximativ 58% dintre toate actele comise verificate, subliniind importanța cooperării cu toate părțile implicate în conflict, inclusiv actori non-statali, pentru a putea opri și preveni actele de violență împotriva copiilor.

Pentru a spori responsabilitatea, părțile implicate în conflict enumerate în raportul anual al Secretarului general privind copiii și conflictele armate dezvoltă și implementează planuri de acțiuni specifice, concrete, precum și acțiuni de realizat într-un termen precis pentru a stabili măsuri sustenabile care să protejeze copiii împotriva impactului războiului.

Între 2005 și 2021, părțile implicate în 17 situații de conflict au semnat 37 de planuri de acțiune. Circa 70% dintre planurile de acțiune au fost semnate de actori nestatali, iar celelalte 30% de state. Raportul prezintă mai multe exemple, evidențiind valoarea și efectul crucial pe care planurile de acțiune le au prin faptul că determină schimbări în bine pentru copii, atât pe termen imediat, cât și pe termen lung.

Numărul din ce în ce mai mare de actori armați nestatali, dezvoltarea și utilizarea unor noi mijloace și metode de purtare a războiului, utilizarea dispozitivelor explozive improvizate și a altor arme explozive, în special în zone populate, sunt doar câțiva din multitudinea de factori care contribuie la apariția unor provocări fără precedent la adresa protecției copiilor în situații de conflict armat.

De asemenea raportul a constatat și că:

• Copiii din familii mai sărace și copiii cu statut sau caracteristici specifice, printre care se numără copii refugiați, strămutați intern și indigeni, dar nu numai, continuă să fie expuși unor riscuri sporite de a li se încălca grav drepturile.
• Datele disponibile defalcate pe sexe arată că situațiile confirmate de încălcare gravă a drepturilor au afectat predominant băieții. De exemplu, în 2020, băieții au reprezentat 73% din totalul victimelor copii, vasta majoritate fiind victime ale recrutării și exploatării (85% băieți), răpirii (76% băieți) uciderii și mutilării (70% băieți). Prin comparație, fetele au reprezentat o pătrime (26%) din totalul victimelor copii, dintre care 98% fiind supuse violului și altor forme grave de violență sexuală.
• Între 2016 și 2020, 82% dintre cazurile confirmate în care copiii au fost uciși sau răniți – sau aproximativ 41.900 de copii – au avut loc în cinci situații: Afganistan (30%), Israel și Statul Palestina (14%), Siria (13%), Yemen (13%) și Somalia (9%).
• Utilizarea armelor explozive, în special în zone populate, și a celor cu efect pe suprafețe mari reprezintă o amenințare persistentă la adresa copiilor și familiilor acestora. Doar în 2020, 47% din totalul copiilor uciși și mutilați, adică peste 3.900 de copii, au fost victime ale armelor explozive și reziduurilor explozive ale războaielor.

Noțiunea „copii cu statut sau caracteristici specifice” cuprinde printre alții, copii cu dizabilități, copii refugiați și strămutați intern, copii din grupuri religioase sau etnice minoritare, copii care nu se identifică binar ca gen și copii de diverse orientări sexuale.

Există insuficiente date defalcate pe sexe pentru a examina tendințele în timp. Doar datele pentru 2019 și 2020 oferă informații suficiente.

Este important de remarcat că sporirea în timp a numărului de cazuri de încălcări ale drepturilor copiilor confirmate evidențiază faptul că mecanismul de monitorizare și raportare s-a consolidat din ce în ce mai mult de-a lungul anilor.

Elaborarea ghidurilor privind monitorizarea și raportarea, cursurile și activitățile de dezvoltare a capacității desfășurate de ONU și de partenerii săi privind documentarea încălcărilor grave ale drepturilor, precum și campaniile de conștientizare în rândul familiilor și comunităților privind riscurile la care sunt expuși copiii, au contribuit la consolidarea mecanismului și au permis culegerea mai multor informații referitoare la  cazurile de încălcare gravă a drepturilor copiilor.

Deși a crescut în timp, capacitatea generală a ONU de a documenta și verifica incidentele care implică abuzuri grave a fluctuat de la an la an, de la situație la situație și de la un abuz la altul. În acest context și pe baza informațiilor de mai sus, comparațiile directe între situații, ani sau forme de abuz trebuie realizate cu rezervă.

„UNICEF și partenerii noștri sunt hotărâți să își continue activitatea menită să prevină încălcările grave ale drepturilor copiilor”, a spus Russell.

„Întrucât mai mulți copii sunt în prezent afectați de conflicte, violență și crize decât oricând de la al Doilea Război Mondial, aceste demersuri nu au fost niciodată mai urgente”.

Recomandările raportului, având la bază dovezile și analizele prezentate, urmăresc să mobilizeze toate părțile interesate, inclusiv părți în conflicte, state și membri ai Consiliului de Securitate al ONU, pentru a proteja efectiv și sustenabil copiii și pentru a accelera acțiunile la nivel local, național, regional și global.

Pe lângă apelul adresat părților în conflict și statelor de a își respecta obligațiile asumate în contextul dreptului internațional umanitar și drepturilor omului, raportul cuprinde recomandări cu privire la:

• modalități prin care să se ofere copiilor afectați de conflict servicii de îngrijire și intervenție adecvate;
• modalități de îmbunătățire a defalcării și analizării datelor, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de reacție și prevenție;
• modalități de sprijinire a Grupurilor Operative naționale pentru Monitorizare și Raportare pentru a accelera acțiunile și a îmbunătăți relațiile dintre acestea și guverne;
• modalități de îmbunătățire a relațiilor cu părțile în conflict, cu scopul de a elabora planuri de acțiune și de a proteja sustenabil copiii.

Ziua Mondială a Refugiatului

Publicat de Andra Radu, 20 iunie 2022, 15:13

Astăzi este Ziua Mondială a Refugiatului, marcată încă din anul 2001, la inițiativa ONU. Sloganul sub care se desfăşoară Ziua refugiatului în anul 2022 este „Whoever. Wherever. Whenever. Everyone has the right to seek safety” (Oricine. Oriunde. Oricând. Toată lumea are dreptul de a căuta siguranţă) şi este un apel la dreptul fiecărei persoane de a căuta siguranţă – oricine ar fi acesta, de oriunde ar veni şi oricând ar fi nevoit să fugă.

Potrivit Agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR), cel puţin 82,4 milioane de oameni din întreaga lume au fost obligaţi să-şi abandoneze casa. Printre aceştia se află aproape 26,4 de milioane de refugiaţi, dintre care aproximativ jumătate au sub 18 ani.

Cu acest prilej, la Romexpo, în Capitală, sunt inaugurate astăzi două cabinete destinate refugiaţilor, unul de asistenţă medicală primară, celălalt pentru servicii de sănătate mintală.

Primul cabinet va furniza servicii de medicină de familie, ginecologie, planificare familială şi sănătatea reproducerii, iar celălalt, consiliere psihologică şi psihoterapie individuală şi de grup.

Materialele de informare despre utilizarea antibioticelor, despre vaccinare şi despre drepturile pacienţilor privind serviciile medicale vor fi disponibile în limbile ucraineană, română şi engleză.

Cele două cabinete au fost înfiinţate cu sprijinul Biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din România, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. În Bucureşti se află cel mai mare număr de refugiaţi din Ucraina, majoritatea, femei şi copii.

La Constanţa, săptămâna trecută s-a aflat o echipă a agenţiei ONU pentru refugiaţii din România, pentru a evalua situaţia celor 4.000 de refugiaţi ucraineni prezenţi în judeţ.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2022, 15:21 / actualizat: 30 ianuarie 2023, 17:04

Teodora Mazere (realizator rubrică): Potrivit Cartei Organizației Națiunilor Unite, ONU are misiunea de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internațională și respectarea dreptului internațional.

Misiunea Organizației Națiunilor Unite în Sudanul de Sud a început în iulie 2011 când republica a devenit oficial cea mai nouă țară din Africa, după ce s-a separat de Sudan.

Şapte militari români participă la misiunea „UNMISS” din Sudanul de Sud, într-un context în care situația de securitate se degradează de la o zi la alta, semnalându-se frecvent jafuri armate, tâlhării și răpiri.

Colonelul Dan Ruja, observator ONU în Sudanul de Sud: Nu sunt prea optimist. Se pare că și agresiunea împotriva Organizației Națiunilor Unite a început să crească, au fost raportate din ce în ce mai frecvente incidente în care tinerii atacă cu pietre diverse convoaie ONU.

Chiar aici la mine s-a întâmplat primul incident de acest fel, un soldat din batalionul de protecție a fost lovit. Un altul a păţit ceva similar. Folosesc pietre, dar loviturile pot fi destul de periculoase. Problema este că devin din ce în ce mai agresivi.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe continentul african facem prima escală în Polonia, unde Gheparzii transilvani acționează în cadrul grupului de luptă NATO, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al alianței.

La o lună și jumătate de la dislocarea în Polonia, militarii turdeni își perfecționează deprinderile atât în cadrul ședințelor de tragere cu armamentul individual, cât și în cadrul exercițiilor multinaționale.

În altă ordine de idei, pe 1 iunie, alături de ceilalți militari din bază, au marcat „Ziua globală a alergării”, cum altfel decât printr-o alergare de 5 km pentru a încuraja pe toată lumea să facă mișcare.

Capitan Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului românesc dislocat în Polonia: Scopul ședințelor de tragere a fost de a perfecționa deprinderile militarilor în identificarea și executarea focului în cel mai scurt timp asupra obiectivelor fixe care apar prin surprindere sau se demască pe timp de noapte prin lumină difuză.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Bosnia și Herţegovina, unde 134 de militari români acționează de trei luni de zile în cadrul Batalionului Multinațional al misiunii EUFOR Althea. Militarii români, dislocaţi în Camp Butmir, din Sarajevo, desfășoară misiuni în sprijinul autorităților locale, având drept obiectiv menținerea unui climat de securitate și stabilitate.

Într-un momentul de răgaz dintre două misiuni i-au omagiat pe eronii neamului și au avut ocazia de a sărbători, într-un mod tradițional, Înălțarea Domnului.

Locotenent Andrei Murariu, comandantul companiei de infanterie din cadrul rezervei intermediare pentru operația EUFOR Althea: Sunt trei mari etnii şi fiecare are o religie separată. Cei de etnie bosniacă religia islamică, cei de etnie croată religia catolică, iar sârbii sunt ortodocși.

Cu ocazia sărbătorilor s-a încercat și limitarea misiunilor pentru a nu incomoda sau crea tensiuni în rândul populației civile, iar militarilor li s-a acordat timp suficient pentru a ține legătura cu familia și cu cei dragi și a reface capacitatea de luptă. Tradiționalele ouă roșii au fost nelipsite aici, ne-a bucurat foarte mult.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 2 mai 2022, 16:23

Doi ofițeri români își desfășoară pe continentul Asiatic, cea mai lungă misiune a ONU, având drept scop monitorizarea acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan. Structura și personalul acestei misiuni constă în 44 de observatori militari ai Națiunilor Unite, având două sedii, la Islamabad în Pkistan și New Delhi în India.

Posturile Field sunt situate pe ambele părți ale liniei de control, cu 7 locații pe teritoriul Pakistanului, respectiv 5 în India.

Locotenent-comandor George Ţarălungă, observator ONU în Pakistan şi India: Retoricele politice de diferite teme din ultima perioadă au creat o stare destul de tensionată și volatilă. Totuși situația de securitate este în general calmă, dar imprevizibilă. Cred că cea mai mare provocare rămâne evoluția situației din Afganistan.

Deocamdată nu există semnale că profilul de securitate din zonă s-ar modifica brusc, dar nu poți să știi niciodată cum evoluează lucrurile.

De pe cel mai întins și cel mai populat continent facem un salt pe continentul american și ne oprim în Statele Unite ale Americii, unde Comandamentul Central totalizează în prezent 47 de națiuni.

Acest comandament cu sediul la Tampa, Florida, conduce activităţi şi operaţii militare cu aliaţii şi partenerii, pentru a spori securitatea şi stabilitatea regională din zona de responsabilitate, membrii NATO asigurând echipe de legătură în cadrul comandamentului, care participă la procesele de planificare a operaţiilor.

Colonelul Paul Dumitru, seful echipei de legatura din cadrul Comandamentului Central de la Tampa: Mai devreme sau mai târziu trebuie să înțelegem și toată lumea să fie de acord că armata nu este numai un consumator de resurse este și un producător de securite și securitatea pleacă simplu și prozaic vorbind de la faptul că dimineața când se trezește cetățeanul româniei, dacă primește apă la robinet și mergând cu toate aspectele vieții pe care noi le credem de-a gata, ele sunt produsul muncii tuturor și se datorează în mică măsură și nouă.

De la Tampa, Florida revenim mai aproape de casa, mai precis în Polonia unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a XI-a ,,Gheparzii Transilvani” continuă misiunea în cadrul grupului de luptă pentru asigurarea prezenței consolidate în flancul nord-estic al Alianței.

Exercițiul de debut a fost derulat în zona de instrucție Bemowo Piskie și a aliniat la start pe lângă militarii Grupului de Luptă din Polonia şi militari germani și canadieni din compunerea grupurilor de luptă din Letonia, Estonia şi Lituania precum şi militari polonezi din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate.

Capitanul Liviu Burtică – ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Misiunea noastră a debutat în forță cu executarea unui exercițiu fără trageri reale. Marea majoritate a militarilor se află pentru a doua oară în Polonia, experiența misiunii anterioare fiind un avantaj, ușurând acomodarea celor aflați pentru prima dată la acest tip de misiune sau chiar la prima misiune internațională.

Ultima oprire din această ediție o facem pe Nava Școală „Mircea”. Ambasadorul Onorific în Serviciul României își continuă misiunea începută în urmă cu mai bine de o lună de zile pe mările și oceanele lumii.

La bordul velierului sunt instruiți elevii din anul I de la Școala Militară de Maiștri a Forțelor Navale, „Amiral Ioan Murgescu”. În portul Castello din Spania echipajul a avut timp să se recupereze, instrucția cadeților contiunând la bord.

Pe lângă lucrările de mentenanță obișnuite, cadeții au efectuat cursuri în cazarma 3, pregătind asfel evaluarea finală.

Comandorul Mircea Târhoacă, comandantul navei-școală „Mircea”: Această ultimă etapă înainte de a intra în portul Napoli este o etapă care ne ajută să realiză obiectivele noastre de practică. Vremea este bună, facem tot ceea ce trebuie pentru ca elevii care urmează să participe la rolul de întindere a velelor să le cunoască foarte bine în timp util și cu performanțe maxime.

Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului

Publicat de Andra Radu, 2 aprilie 2022, 20:30

Ziua internaţională de conştientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, ca urmare a deciziei Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007. Anul acesta, tema Zilei internaţionale de conştientizare a autismului face referire la educaţia incluzivă de calitate pentru toţi.

Rata autismului în toate regiunile lumii este ridicată, iar lipsa înţelegerii are un impact enorm asupra persoanelor cu autism, a familiilor lor şi a comunităţilor.

În 2008 a intrat în vigoare Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, care reafirmă principiul fundamental al drepturilor universale ale omului pentru toţi. Scopul acesteia este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină şi egală a tuturor drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale de către toate persoanele cu dizabilităţi, şi de a promova respectul pentru demnitatea lor.

Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi reprezintă un instrument vital pentru promovarea unei societăţi incluzive, care să se preocupe de toţi, ca şi pentru garantarea faptului că toţi copiii şi adulţii cu autism vor putea duce o viaţă împlinită.

Sursa foto: https://helpautism.ro/

Asociaţia Help Autism a lansat la începutul anului 2021 programul pilot „Help Home” – primul program personalizat din România dedicat exclusiv adolescenţilor cu autism, după cum anunţa un comunicat de presă al acestei asociaţii. Potrivit comunicatului, 1 din 54 de copii este afectat de autism.

În România se estimează că trăiesc peste 30.000 de persoane cu tulburare de spectru autist (TSA), deşi doar o jumătate se află în evidenţa statului, dintre care 13.905 sunt copii, autismul fiind considerată cea mai răspândită tulburare a copilăriei.

Clădiri-simbol din 15 orașe din țară su fost iluminate în albastru, de Ziua internațională de conștientizare a autismului.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați dorește să deschidă un birou la Iași!

Publicat de Andra Radu, 23 martie 2022, 11:49

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați intenționează să deschidă un birou la Iași. Decizia a fost luată ieri, după convorbirile purtate între prefectul Bogdan Cojocaru și reprezentantul Agenției ONU pentru Refugiați în România, Desire Bateck.

În cadrul dialogurilor, a fost abordată problematica refugiaților din Ucraina care tranzitează Iașul și care au nevoie de intervenții punctuale privind asistența medicală, alimentară și asigurarea unei cazări temporare.

„Din discuțiile pe care le-au avut și cu autoritățile locale, doresc să deschidă un birou la Iași. Am avut astăzi o primă întâlnire. Am discutat de mai multe activități pe care deja le-am desfășurat pentru refugiații care au ajuns și au tranzitat județul nostru. Erau interesați de modul în care s-au desfășurat acestea. Ne-am asigurat că beneficiază de toate condițiile.

Apoi, celălalt lucru discutat a fost legat de faptul că o parte din cei care tranzitează județul nostru, fiind deja peste 56.000 de ucraineni, o parte din aceștia, cu siguranță, își vor dori să rămână pentru o perioadă mai lungă de timp, iar atunci, Agenția ONU pentru Refugiați va dori să vină în sprijinul autorităților locale și centrale, pentru a putea asigura în continuare integrarea acestora și alte activități necesare, în funcție de modul în care vor evolua lucrurile”, a declarat Bogdan Cojocaru.