Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.
În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.
În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.
Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.
Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:18
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările participante la inițiativa B9 s-au întâlnit miercuri în capitală, unde au discutat despre măsurile aliate de consolidare a posturii de descurajare și apărare.
Cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și a flancului estic al NATO, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat că Federația Rusă rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității aliaților: Statele B9 sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO.
De aceea, este necesar un răspuns robust și coordonat la nivel aliat, precum și punerea în aplicare cât mai repede a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Formatul București 9 a fost lansat în anul 2015 de România și de Polonia ca o platformă de dialog și cooperare între aliații din estul NATO.
Din inițiativă mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.
Reuniunile în acest format se desfășoară periodic la nivelul șefilor de stat, miniștrilor de externe și ai apărării.
Anatolie Nosatîi: Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări
Publicat de prosavioleta,
10 septembrie 2024, 08:20
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, este un fel de a spune bine ați venit, că de fapt noi am venit de la București și vă mulțumim pentru această premieră, este prima ediție a „Interviului săptămânii” realizată la Chișinău, aici, în sediul Ministerului Apărării.
Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos pentru invitație.
Cristian Dumitrașcu: Sunteți într-o funcție care nu-i ușoară deloc, într-o perioadă care nu este deloc una care să relaxeze cumva nici opinia publică, nici ceea ce aveți dumneavoastră de făcut. Pentru că suntem chiar de Ziua Armatei Moldovei, care e starea de spirit a militarilor și a opiniei publice față de siguranța pe care o furnizează armata, până la urmă, pentru ei?
Anatolie Nosatîi: Această situație pe care o trăim acum cu toții ne face să fim mai mobilizați și mai dedicați profesiei pe care o avem, să luăm lucrurile în serios și să lucrăm în interesul cetățeanului, să lucrăm în interesul dezvoltării acelor capabilități care ar asigura pacea, securitatea și stabilitatea.
Cristian Dumitrașcu: Este ceea ce am remarcat la ceremonia de mai devreme, unde a fost invitată și doamna președinte Maia Sandu, în care am auzit de mai multe ori: „suntem pregătiți să ne instruim pentru a asigura securitatea cetățeanului” și sintagma asta este una mult mai adevărată aici, în Moldova, pentru că sunt provocările pe care le știm cu toții. V-aș întreba despre felul în care este percepută armata de către civili, Armata Moldovei?
Anatolie Nosatîi: Pregătirea militarilor este o preocupare permanentă. Reieșind din circumstanțele de securitate și dispoziția geografică, aflându-ne în vecinătatea unui război nejustificat lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, ne face ca lucrul care ni-l facem, să-l concentrăm pe o activitate concretă și mai rapidă pentru a consolida acea capacitate de apărare de care avem nevoie. Cu regret, paradigma de securitate s-a schimbat radical. Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări. Aceasta ne-a făcut ca să lucrăm împreună cu partenerii, să ne consolidăm capacitatea noastră națională pentru a atrage o atenție mai sporită la modernizarea și transformarea Armatei Naționale. Lecțiile învățate, analiza schimbărilor din ultima perioadă ne face ca să orientăm acele resurse care le avem și care ni le oferă partenerii pentru a atinge obiectivele de interoperabilitate și standardizare, pentru a fi capabili să ne instruim și să activăm în comun. În primul rând pentru a da acel spirit de încredere de care cetățenii au nevoie în această perioadă, cum ați menționat, și reieșind din celelalte provocări.
Cristian Dumitrașcu: Am vorbit cu câțiva militari și mi-au spus care este ritmul de instruire, care este implicarea lor în această reformă accelerată. M-am uitat la ei și am văzut Armata Română în urmă cu câțiva ani, în care și noi am fost implicați într-o reformă, dar parcă, și o să vă rog să-mi spuneți dacă eu greșesc, mi se pare că altă șansă nu este acum decât să concentrați această reformă la două-trei viteze mai mult decât am făcut-o noi, România, având în vedere contextul, având în vedere perioada.
Anatolie Nosatîi: Aceasta am și făcut-o, am revizuit documentele de planificare strategice. După câte cunoașteți, chiar și avem o nouă strategie națională de apărare. Am elaborat strategia securității naționale și suntem la finalizarea strategiei militare.
Documentele acestea strategice ne permit să ajustăm structura armatei și capabilitățile de care avem nevoie, precum corelarea cu planul de modernizare și dezvoltare. Am grăbit timpul de instruiri, o facem folosind resursele disponibile, dar la fel și colaborarea cu partenerii. Și aici aș remarca o bună cooperare cu Armata Română. Avem un număr sporit de activități, instruiri, antrenamente care sunt în beneficiul ambelor armate. Avem o bună cooperare a Statelor Unite. Aș vrea să menționez și alți parteneri care ne sunt alături în cadrul instruirilor, precum Lituania, Marea Britanie, Germania, Franța, ceea ce ne permite într-adevăr să atingem acel nivel de interoperabilitate pe care ni-l dorim în conformitate cu standardele occidentale și aceasta ne permite pentru a ne dezvolta, a ne instrui și a ne pregăti pentru activități în cadrul chiar și misiunilor internaționale. Chiar actualmente, militari noștri au finalizat instruirea comună în România pentru a fi detașați în misiunea Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina, Althea.
Cristian Dumitrașcu: Și mai sunt și cele din Africa. Sunt lucruri care vin și care pun cărămidă cu cărămidă, presupun, la instruirea și mai bună de mai târziu.
Anatolie Nosatîi: Este corect că acest schimb de informații și instruire comună este o valoare foarte importantă pentru a grăbi aceste procese. Și având în vedere că nu este bariera de limbă pe care o vorbim, putem să implicăm mai mulți militari în aceste activități folosind poligoanele și centrele de instruire din România.
Cristian Dumitrașcu: N-am cum să ocolesc un subiect foarte drag nouă, celor din România, Ziua Limbii Române, care a fost acum câteva zile, înaintea Zilei Armatei Moldovei.
Anatolie Nosatîi: Limba de comunicare în armata națională este limba română. Toți militarii folosesc pentru activitate doar limba română. Într-adevăr, avem și militari care de origine sunt de alte naționalități și au vorbit în familie sau din comunitățile din care vin alte limbi, dar avem o unică limbă de comunicare pentru comandă și control: limba română.
Cristian Dumitrașcu: Considerați că sistemul pe care mergeți în Republica Moldova, cu stagiul militar obligatoriu, este un capitolul important și real pentru că noi nu mai avem stagiu militar obligatoriu și pe lângă armata profesionistă este poporul însuși?
Anatolie Nosatîi: Este o formă de pregătire a rezervei active. Unele țări au modificat și nu mai au această posibilitate și, din câte am înțeles, regretă, iar alte țări reintroduc serviciu militar obligatoriu. Pentru armata profesionistă, completată doar prin militari pe contract, dumneavoastră cunoașteți, este nevoie de resurse, resurse considerabile și, totodată, o abordare, să spunem, la nivel politic, corespunzătoare. Noi suntem în proces de transformare și am analizat mai multe metode de care ar avea nevoie armata națională. E clar că numărul militarilor profesioniști trebuie să fie în creștere, fiindcă doar acel militar care are o experiență bazată pe un termen mai lung de aflare în serviciu, mergând prin diferite instruiri, aplicații, misiuni, e clar că el poate contribui mai mult la îndeplinirea și mai calitativă a îndeplinirii misiunilor. Dar, totodată, având acești tineri care vin de pe băncile școlii sau după școlile profesionale, tehnice sau alt fel de instruire, este posibilitatea de a le da o instruire primară militară, dar, totodată, poate și a-i îndrepta pentru viitorul acestora, pentru a le arăta valoarea profesiei militare, care este o profesie nobilă, în interesul țării. Și, într-adevăr, dintre acești tineri, peste un timp, avem un număr care doresc să devină și ei militari pe contract.
Cristian Dumitrașcu: Ziua Armatei Moldovei, 33 de ani. Am vorbit acum la Chișinău cu colegi ai dumneavoastră care mi-au spus un lucru foarte interesant: pentru noi, 1859, pentru noi românii, și eu aș spune că și pentru moldoveni, este un an cu o simbolistică extraordinară. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a unit cele două provincii românești și a apărut, chiar dacă mai târziu, la 1862, România – şi mi-au spus ceva ce n-am știut, că 1859 pentru oamenii din Republica Moldova a reprezentat altceva: de atunci au început opresiunile cu privire la limba română, la calitatea de român din partea, sigur, a imperiului ţarist de atunci, lucruri care s-au perpetuat până acum. Voiam să vă întreb: cum o vedeți dumneavoastră acum, că ați făcut și sunteți într-o reformă în care aveți nevoie de oameni care să vadă limba română, armata națională, Republica Moldova, să le vadă corect, având în vedere că în urmă au fost sute de ani de manipulări și de trimis într-o zonă de derizoriu, calitatea de români sau de limbă română?
Anatolie Nosatîi: Amprenta aceasta de schimbări istorice prin care a trăit Republica Moldova și dominanţa imperiului rusist pentru a distruge identitatea națională a poporului din meleagul acesta pe care îl numim Republica Moldova definitiv a avut un impact negativ și îl are şi acum, şi îl resimțim îndeosebi în această perioadă ca element al războiului hibrid, care vine cu o campanie foarte bine țintită pentru dezbinarea societății, pentru a readuce acele narative false de pe timpul fostei Uniunii Sovietice și a face ca cetățenii Republicii Moldova să se orienteze la diferite valori. Și aceasta vine ca rezultat al unei campanii bine organizate care are ca scop readucerea dominanţei Federației Ruse în Republica Moldova. O vedem, o simțim și avem de lucrat zilnic în acest domeniu. Campania de dezinformare și ştiri false care vine împotriva instituției de apărare este una dintre cele mai mari după Oficiul președintei, fiindcă armata națională este pilonul statalităţii, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și de aici pornește identitatea noastră. Distrugând aceasta, ei urmăresc scopul lor principal, pentru a atinge obiectivele strategice într-un mod mai rapid și mai ales în această perioadă care este destul de importantă, când suntem în ajunul alegerilor și, cel mai principal, referendumului pentru obiectivul nostru strategic de integrare în Uniunea Europeană.
Cristian Dumitrașcu: Vreau să știți că aveți în România un prieten, în Armata Română un partener și spuneați despre știrile false care abundă și vin să atace imaginea armatei, imaginea statalității, aveți nevoie și de o presă militară puternică, și aici vom lucra împreună atât cât vom putea pentru ca aceste știri false să nu aibă nici un rezultat.
Anatolie Nosatîi: Într-adevăr, comunicarea strategică și aducerea la cunoștința cetățenilor informație corectă este o prioritate pentru noi, pentru a nu crea acel spațiu care este manipulat de către cei care își doresc să atingă obiectivele sale prin folosirea numeroaselor resurse pe care le au la dispoziție pentru a duce în eroare, pentru a dezinforma cetățenii. Apreciez foarte mult conlucrarea dumneavoastră și a colegilor de la Centrul de comunicare, de la mass-media, pentru a deveni mai buni, pentru a nu doar contracara, dar a preveni și a veni cu cele mai bune mesaje de explicare corectă a situației şi a nu permite ducerea în eroare a cetățenilor.
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. La mulți ani de Ziua Armatei Moldovei și să ne vedem cu bine, sănătoși, împreună.
Anatolie Nosatîi: Vă mulțumesc mult și apreciez extrem de mult prezența dumneavoastră aici și buna cooperare pe care o aveți cu colegii. Vă rog să continuați în aceasta acum, aici, așa și în România. La fel, doresc să vă văd în cadrul mai multor activități și să ne ajutați să devenim mai buni, să devenim mai pregătiți, colegii să-și facă misiunea la nivelul la care îl faceți dumneavoastră. Vă felicit și pe dumneavoastră pentru rezultatele obținute și pentru deschiderea pentru cooperare și împărtăşirea bunelor cunoștințe și practici pe care le aveți.
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Angel Tîlvăr: Vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o carieră de viitor. Presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism
La Interviul Săptămânii invitatul lui Cristian Dumitrașcu este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a vorbit despre deciziile...
Cristian Dumitrașcu: S-au împlinit 193 de ani de la înființarea muncilor militare din România. „Interviul săptămânii” pe care l-am realizat la Inspectoratul General al Muzicilor Militare de aici din București, cu inspectorul general de armă, colonelul Aurel Gheorghiță.
Cristian Dumitrașcu: Domnule Inspector General Aurel Gheorghiță, vă mulțumim că ne-ați primit cu „Interviul săptămânii” la dumneavoastră acasă și „La mulți ani pentru cei 193 de ani de muzici militare în România!”.
Col. Aurel Gheorghiță: Cu drag! La 1831, 1 iulie este semnat primul document oficial în cadrul „Strajei pământești” de înființare a muzicilor militare moderne. Este foarte important de spus că existau și înainte muzici militare, dar acest act de la 01 iulie 1831 este actul de naștere a muzicilor militare moderne românești.
Cristian Dumitrașcu: Este un drum foarte lung de atunci, de la înființare și până acum. Este un drum sinuos. Nu este acum un moment de dezvoltare atât cât ar fi putut să fie muzica militară în România, pentru că în anii de reformă muzicile militare s-au redus foarte mult.
Aurel Gheorghiță: Actualmente în România sunt 17 muzici militare, trei în garnizoana București și 14 în marile centre culturale din România, mai precis la Craiova, la Constanța, Cluj, Iași și pot enumera până la 14 muzici în țară. Aceste muzici sunt coordonate din punct de vedere profesional de către Inspectoratul General al Muzicilor Militare și este o onoare și o plăcere pentru noi de a dezvolta aceste muzici prin Centrul de Instruire pentru Muzici Militare care livrează resursă umană către aceste garnizoane, către muzicile militare din România.
Cristian Dumitrașcu: A fost Școala Militară de Muzică, apoi a fost Liceul Militar de Muzică „Iacob Mureșeanu” care din păcate a fost la un moment dat desființat. Centrul de Instruire pentru Muzici Militare asigură, precum spuneați, resursa umană din liceele de muzică, din facultățile de muzică. Este pentru armată aceasta o variantă care înlocuiește cu succes fosta variantă de filieră directă, unde aici, vreme de cinci ani, de șapte ani, se formau subofițeri și ofițeri de muzică.
Aurel Gheorghiță: Este important de spus că această școală militară, cum toată lumea o cunoaște…
Cristian Dumitrașcu: Școala Militară de Muzică.
Aurel Gheorghiță: Școala Militară de Muzică a avut la un moment dat și 500-600 de elevi, ciclul de învățământ de la 14 ani până la 19 ani era un timp suficient de formare a acestor tineri viitori subofițeri. Am ajuns în situația în care să avem și 25-35 de elevi. Pentru noi este un pas înainte, pentru că astfel reușim să trimitem în teritoriu subofițeri care să deservească și să slujească muzica militară. Urmează să facem demersurile necesare să dublăm această cifră de școlarizare pentru că, din păcate, nu reușim să facem față misiunilor care ne sunt încredințate.
Cristian Dumitrașcu: Până să ajungem la performanțele muzicii reprezentative despre care vreau să vorbim la finalul interviului, aș insista pe această particularitate a muzicienilor militari sau a muzicanților, cum li se spune îndeobște în armată. Este o situație unică, în care sunt două laturi foarte importante, aceea muzicală, unde trebuie să fie la un standard, la o valoare pe care o au, de pildă, filarmonicile, dar este și această latură militară, foarte importantă, partea de ceremonii, de primiri de demnitari, este imaginea armatei în joc și acolo, până acum câțiva ani, muzicienii militari erau instruiți, precum spuneam, pe filieră directă. Sunt voci care spun că nu mai este aceeași performanță din punct de vedere militar, ca reprezentare, pentru că nu au decât o perioadă destul de scurtă, din punctul ăsta de vedere, pe partea de instruire militară.
Aurel Gheorghiţă: Din păcate, este adevărat. Trebuie menționat faptul că și în viața civilă este un deficit mare de instrumentiști. Noi toată resursa umană o recrutăm din viața civilă. Aici, în cadrul Centrului de Instruire pentru Muzici Militare, reușim, cu greu, într-adevăr, să-i aducem la performanța de a face față misiunilor încredințate pentru muzici militare. Cu siguranță nu se pot echivala nouă luni de zile cu cinci ani sau cinci ani de zile cu nouă luni, dar cu toate acestea, avem copii care vin de la liceele de muzică, de la facultate, de la Conservator – și copii foarte bine instruiți. Aici noi reușim să-i canalizăm, să le deschidem acea dragoste pentru muzica militară și la sfârșitul acestui curs să își ia gradul de sergent.
Cristian Dumitrașcu: Aveți o misiune foarte grea, pentru că probele la intrare sunt aceleași ca pentru orice militar și nu de puține ori am înțeles că oameni foarte buni, cu o foarte bună pregătire muzicală, nu au trecut proba sportivă, de exemplu.
Aurel Gheorghiţă: Da, este adevărat, probele sportive sunt date la centrele zonale. Ele trebuiesc trecute, pentru că fără aceste probe nu pot să se prezinte la examenul de la Centrul de Instruire pentru Muzici Militare. O dată ce au trecut aceste probe, noi îi luăm în calcul și bineînțeles, trebuie să facă dovada științei unui instrument muzical, că știe să citească, știe armonie, știe contrapunct și să-și poată desfășura activitatea muzicală în acest cadru. În urma acelor nouă luni de zile de instruire, ei sunt repartizați la instituțiile din teritoriu.
Cristian Dumitrașcu: Ce vă faceți cu acele situații în care aveți nevoie de instrumentiști pe instrumente specifice, cum ar fi basfligornul, eufoniul, uneori și tuba? Sunt instrumente care nu se regăsesc decât în formații militare muzicale.
Aurel Gheorghiţă: Aşa este. În cadrul programului nostru, în aceste nouă luni de zile reușim să-i canalizăm. Trebuie să nu uităm că această continuă profesionalizare durează toată viața.
Cristian Dumitrașcu: Muzica reprezentativă reprezintă un obiectiv, până la urmă, pentru orice instrumentist militar din această țară să ajungă, dacă se poate, e un fel de echipă națională și este un nivel foarte înalt, este un palmares, precum am aflat și mai devreme, absolut impresionant, cu turnee în toată lumea, în festivaluri militare, unde această orchestră militară de suflători a reprezentat cu cinste România.
Aurel Gheorghiţă: Ne bucurăm că din anul 2022, prima invitație a fost în Polonia, unde au participat România, formația Lituaniei și formația Sloveniei. Ne-am bucurat de o primire călduroasă din partea formațiilor poloneze. Ne-am bucurat de faptul că avem aceste contacte minunate cu formațiile din mai multe țări. De asemenea, tot în același an am avut un turneu internațional la Madrid, unde am avut concerte de sală, sală Radio, cu Guardia Civil din Madrid. Toate aceste turnee, toate aceste manifestări culturale sunt o încercare și în același timp, o foarte mare responsabilitate pentru muzica militară, în special pentru muzica reprezentativă. De ce vă spun acest lucru? Pentru că îmi este dragă. Am pornit în carieră cu acest dar, muzica reprezentativă și este la momentul actual cea mai bună formație din țară.
Cristian Dumitrașcu: Câți ani ați fost dirijorul Muzicii Reprezentative?
Aurel Gheorghiţă: 20 de ani.
Cristian Dumitrașcu: 20 de ani. După ce ați fost înainte și instrumentist acolo.
Aurel Gheorghiţă: Am fost și instrumentist, ’86-’89, am fost instrumentist la Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. Sunt oameni admirabili, da, dedicați meseriei. Am reușit să trecem peste foarte multe lucruri și să facem concerte de sală Radio cu doar două piese, Concertul de Pian în La Minor de Grieg și Simfonia a 9-a de Dvořák. Ceea ce este un palmares, este un vârf de realizare profesională.
Cristian Dumitrașcu: Este un vârf de realizare și aș întări ceea ce aţi spus. Aceste concerte, care au fost scrise pentru orchestre de coarde, pentru pian și orchestră, este o provocare în sine să fie orchestrate pentru instrumentele specifice fanfarei, instrumente de suflat – este un alt acordaj, este o altă particularitate a instrumentului.
Aurel Gheorghiţă: Este foarte important de spus că în cadrul acestui Inspectorat al Muzicilor Militare, avem și un birou de creație, un birou de repertoriu în care oameni, care sunt dedicați meseriei, orchestratori vin cu aceste noi propuneri către muzica reprezentativă. Foarte multe piese care sunt scrise pentru orchestra simfonică sunt adaptate pentru Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, dar, în același timp, pentru formațiile din țară, ceea ce este un lucru foarte bun, pentru că dăm posibilitatea acestor oameni să abordeze un repertoriu diferit.
Cristian Dumitrașcu: Și iată, nu mai departe de acum câteva zile, un exemplu concludent: la Ambasada Statelor Unite ale Americii ați acompaniat o solistă, pentru care ați fost nevoiți să reorchestrați și să transpuneți într-o tonalitate potrivită vocii sale.
Aurel Gheorghiță: Vocii sale. Este important ca aceste adaptări pe care noi le facem aici trebuie să fie cât se poate de bine adresate și orchestrate pentru solistul cu care lucrăm.
Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, o ultimă întrebare: dintre toate festivalurile internaționale, unde ați reprezentat România cu cinste, am și fost la câteva astfel de festivaluri, unul la Oslo, altul la Berlin, care v-a rămas cel mai aproape de inimă? Și care credeți că este, să zicem, cel mai reprezentativ? Un fel de Champions League al muzicilor militare? Mi s-a părut cel de la Oslo, Tattoo, de exemplu.
Aurel Gheorghiță: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a participat cred că în toate țările din Europa. Și n-aș vrea să le enumer, bineînțeles, să ne aducem aminte și de festivalul din China. Cert este că fiecare festival este unic, iar tu, ca formație, trebuie să te prezinți la cel mai înalt nivel. Într-adevăr, Festivalul de la Oslo a fost una din reprezentările în care a fost foarte important să participăm. De ce? Pentru că acolo au venit cele mai bune muzici, cele mai titrate muzici militare. Și este foarte important de spus că acest festival, Festivalul de la Oslo, este patronat de Casa Regală. Noi ne-am dorit, am ajuns acolo și, în același timp, ne-am dat seama că nu suntem departe de performanțele pe care ei le-au atins, ceea ce îmi doresc foarte mult. Îmi doresc foarte mult aceste întâlniri, da, în așa fel încât să putem să arătăm și noi performanța noastră și nivelul la care am ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, vă mulțumesc tare mult. La mulți ani, încă o dată, și să ne revedem cu bine la, poate, nu știu, cel mai important concert care va avea loc anul acesta pentru publicul din România.
Aurel Gheorghiță: Și eu vă mulțumesc pentru amabilitate și am deosebita onoare și plăcere să vă invităm la Festivalul Muzicilor Militare de la Brăila, în perioada 9-12 august. De asemenea, vreau să urez muzicienilor militari, în primul rând, multă sănătate, să performeze pe cele mai înalte scene ale cetăților unde sunt în garnizoanele respective și le doresc să atingă performanțele muzicii reprezentative și, de ce nu, să le depășească.
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații. Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate. Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia. Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo. Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan. Generalul de brigadăCornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii. Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor. Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a participat marți, 8 august, la ceremonia de repatriere a detașamentului Carpathians Vipers, desfășurată la sediul Bazei 86 Aeriană Borcea. În perioada aprilie-iulie 2023, detașamentul Forțelor aeriene Române, compus din aproximativ 100 de militari români și patru aeronave de luptă F-16 multirol, a fost dislocat în Baza aeriană Šiauliai din Lituania, unde a asigurat serviciul de poliție aeriană întărită în țările baltice.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr:În cele aproximativ 570 de ore de zbor executate pe timpul dislocării, în peste 20 de misiuni reale de poliție aeriană și multiplele zboruri de antrenament și instruire, ați demonstrat nu doar calități impecabile de profesioniști, dar și faptul că România își asumă cu hotărâre partea sa de responsabilitate în ecuația apărării colective NATO. Misiunea din Lituania v-a permis să interacționați și să vă antrenați alături de alte aliații redutabile din NATO, contribuind astfel la creșterea gradului de interoperabilitate al Forțelor Aeriene Române cu structurile similare aliate.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Patru sisteme de artilerie autopropulsate CAESAR de 155 mm din Franța vor fi dislocate în România. Grupul de luptă francez acționează deja în România cu tancuri Leclerc și sisteme de rachete antiaeriene MAMBA. Opt grupuri de luptă permanente sunt funcționale în prezent în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În România, grupul de luptă avansat consolidat al NATO, de nivel batalion, este la Cincu și are în jur de 1000 de militari.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, Detașamentul de apărare antiaeriană „Gheparzii de fier”, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, continuă instruirea în cadrul grupului de luptă din Polonia.
În această săptămână, 25 dintre militarii detașamentului au participat la concursul German Marksmenship Badge, organizat de către partenerii germani din cadrul grupului de luptă din Lituania.
Aceștia au avut de executat două probe de tragere, demonstrându-și aptitudinile de buni trăgători și obținând insigne atât de bronz, cât și din argint sau aur.
Căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Concursul a constat în două probe: tragere la precizie, cu un timp limitat și după alergare cu pușca de asalt M4 și tragere la precizie într-un interval de timp de două-patru secunde cu pistolul M17.
German Marksmenship Badge este o decorație a Forțelor armate germane. Insigna este acordată personalului militar german de toate gradele, dar este permis să fie purtată numai de membrii activi. Militari străini pot primi, de asemenea, insigna.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Din Europa ajungem în Republica Centrafricană, acolo unde șase militari români fac parte din misiunea de instruire a Uniunii Europene, misiune care acordă sprijin autorităților centrafricane.
Încă de la începutul executării misiunii, militarii români au fost nevoiți să se adapteze la tot ceea ce înseamnă modul de viață al populației din Republica Centrafricană, un mod cu totul diferit de cel cu care noi suntem obișnuiți.
Căpitan-comandorul Ionuț Clapon, șeful detașamentului românesc din Republica Centrafricană: Traficul de aici e destul de infernal. Numai că închipuiți-vă un Logan de-al nostru, plin deasupra cu saci de cărbuni, la capacitate maximă. Deasupra mai sunt și vreo doi-trei centrafricani puși acolo. Cam așa să mergi. În primul rând, te întrebi dacă mai funcționează și dacă se mai deplasează. Ei, uite că dacă îl vedem în fața noastră, într-adevăr, că se deplasează.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Revenim pe Flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde militarii Detașamentului Carpathian Vipers, dislocați în Baza aeriană Šiauliai pentru executarea misiunii de poliție aeriană întărită în Țările Baltice, au sărbătorit Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene.
Potrivit tradiției, ziua categoriei de forțe a fost marcată prin organizarea unei ceremonii militare, în cadrul căreia au fost acordate mai multe distincții membrilor detașamentului, care au fost recompensați cu emblema de onoare a forțelor aeriene și emblema de merit în serviciul Armatei României, clasa a treia.
În timpul ceremoniei, aeronavele F-16 au survolat zona de organizare pentru a întregi tabloul unei aniversări specifice forțelor aeriene.
Nava-școală „Mircea”, aflată în marș internațional de instrucție, cu 76 de cadeți români și străini la bord, a plecat miercuri, 19 iulie, după o escală de patru zile, din portul militar din Taranto, Italia.
La sosirea navei în port, sâmbătă, 15 iulie, marinarii militari au fost întâmpinați de consulul general al României la Bari, doamna Lucreția Tănase.
Escala din Italia a însemnat încheierea instrucției pentru doi cadeți germani din echipajul navei-școală „Mircea”.
Aceștia au primit din partea comandorului Mircea Târhoacă certificate care atestă că au desfășurat activități de instruire practică la bord.
Pentru nava-școală „Mircea” mai urmează o ultimă escală în orașul-port Izmir din Turcia, înainte de reîntoarcerea în Constanța din acest marș de instrucție.
Daniel Petrescu: Deciziile de la summitul de la Vilnius au demonstrate soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. Este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO
Săptămâna trecută a avut loc Summitul de la Vilnius, una dintre cele mai importante summituri din ultimii ani, având în vedere faptul că Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se cronicizează, iar implicațiile pentru România sunt foarte serioase având în vedere că suntem la granița de Est a NATO.
Cristian Dumitrașcu a realizat în exclusivitate pentru Jurnal Militar un scurt interviu cu Șeful Apărării, generalul Daniel Petrescu, la încheierea summitului de marți și miercuri.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bună dimineața, bine ați revenit la radio!
Daniel Petrescu:Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație și îi salut și pe radioascultători.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O ocazie foarte bună pentru această revenire, pentru că Summitul de la Vilnius a fost unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani și am vrea să aflăm care au fost principalele decizii din punctul nostru de vedere, pentru că au fost comentate multe alte lucruri din punct de vedere politico-militar, relația Statelor Unite cu Ucraina.
Pe noi ne interesează principalele decizii ne privesc pe noi și care privesc Armata Română.
Daniel Petrescu:A fost într-adevăr o săptămână plină. Am avut ocazia și onoarea să participi nu numai la Summitul de la Vilnius, dar să și folosesc această oportunitate, faptul că mă aflam în Lituania, și să vizitez detașamentul nostru de forțe aeriene care execută acolo poliție aeriană. Referitor la summit, am mai participat pe parcursul mandatului meu la Summitul de la Madrid și la Summitul de la Londra.
De fiecare dată, pot să vă spun că pleci cu un sentiment foarte puternic referitor la soliditatea articolului 5 și la solidaritatea relației transatlantice și cu sentimentul că s-au luat decizii importante care vor influența modul în care este asigurată securitatea Alianței pentru următoarea perioadă.
Deciziile de la Summitul de la Vilnius au demonstrat, după părerea mea, în primul rând, soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. În ceea ce ne privește, ne-au interesat foarte mult postura de descurajare și apărare aliată, și aici este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO.
Pentru orice amenințare de securitate care ar viza și țara noastră, alianța are un răspuns pe măsură pregătit și suntem parte la acest răspuns pe care alianța poate să îl dea. Există, de asemenea, un cadru foarte bun pentru creșterea grupurilor de luptă dislocate la flancul estic, și aici este cuprins și grupul de luptă din România, în care Franța este națiune-cadru, poate crește la nivel de brigadă prin forțe de întărire, dar și prin prepoziționarea unor echipamente.
Ați văzut și anunțul Spaniei privind participarea cu forțe la grupul de luptă din România. De asemenea, au fost discuții și decizii importante referitor la stabilirea unui nivel minim de 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de Apărare în fiecare dintre statele NATO.
Este un nivel pe care noi l-am îndeplinit de câțiva ani, iar începând cu acest an avem 2,5% din PIB alocați pentru Apărare, din care peste 30%, și aici este un procent important, asigurăm pentru achiziția de noi echipamente pentru Armata României.
Este și un bun prilej de a dezvolta relația cu industria de apărare și capacitatea industriei de apărare de a asigura ceea ce este necesar pentru construcția capabilităților armatei. Am anunțat noi, alături de Bulgaria, la acest summit, constituirea unui comandament regional dedicat forțelor speciale – lucrăm la implementarea acestei decizii și, de asemenea, mie mi se pare foarte important și faptul că Marea Neagră a avut un capitol special dedicat în comunicatul summitului, în special ceea ce se referă la monitorizarea, evaluarea mediului de securitate din regiunea Mării Negre.
Mai sunt decizii și referitoare la reziliența aliată, și la modul de acțiune, și la evoluțiile viitoare.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ați vorbit despre Marea Neagră, este cumva o situație debalansată între Baltică și Marea Neagră? – pentru că acum a fost comunicat acest termen de ‘lac NATO’ deja, Marea Baltică. Aici sunt mai multe probleme la noi și dacă se vizează un plan regional pentru zona Mării Negre?
Daniel Petrescu:Am vorbit la nivel operativ de planurile regionale. Regiunea Mării Negre este cuprinsă în Planul Regional Sud-Est, la fel cum este inclusă și Marea Mediterană.
Acestea sunt planurile de nivel operativ, care detaliază modul de acțiune în zona noastră. Eu cred că sunt toate premisele, după aprobarea acestor planuri, pentru o abordare unitară și echilibrată a întregului flanc estic.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Perspectiva unui hub, care să vizeze antrenarea piloților de F-16 în România, piloților ucraineni, este?
Daniel Petrescu:Hub-ul pentru antrenarea piloților de F-16, și aș menționa în primul rând antrenarea piloților români pe avioane F-16, antrenarea piloților aliați din regiune pentru avioanele F-16 și, bineînțeles, antrenarea și piloților din state partenere este un proiect la care lucrăm de ceva vreme.
Dacă vă amintiți, în decizia CSAT din 6 iulie a.c a fost analizată și implicarea României în acest proiect, crearea unei facilități de instruire pentru operarea avioanelor F-16. Este un proiect la care lucrăm împreună cu aliații, dar și cu compania care proiectează acest avion de luptă.
Va fi un hub regional în România pentru antrenamentul piloților. Se vor antrena, cum spuneam, în primul rând piloții români.
A fost semnat la summit, am semnat împreună cu Olanda, Danemarca și alte state aliate acest proiect.
Ceea ce s-a semnat la summit dovedește că există voință politică. Acum lucrăm la detalii pentru implementarea acestei voințe politice și a face funcțional acest hub.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Încheiem cu aviația, pentru că aici eram. Ați fost, după cum ați spus mai devreme, în Lituania, în baza Šiauliai și, îmi aduc aminte perfect, la ultima videoconferință pe care ați avut-o cu o ocazie, cred că de Paște, i-ați întrebat foarte specific pe piloții noștri atunci dacă există diferențe de proceduri între ceea ce se întâmplă acum pe cerul Lituaniei și ce se întâmpla de regulă aici. Ce v-au spus piloții noștri înainte să plecați?
Daniel Petrescu:Nu numai că nu există diferențe de proceduri, dar capacitatea de acțiune a detașamentului nostru este la nivelul tuturor detașamentelor care execută poliție aeriană întărită, oriunde în statele NATO.
A fost o plăcere, a fost o ocazie importantă să-i văd cum își îndeplinesc misiunile la locul de dislocare.
Mi-am făcut un obicei să merg în toate teatrele de operații în care avem prezenți militari români și cred că este important să subliniem că avem o prezență importantă, aproape 600 de militari în misiuni din Mozambic până în Republica Centrafricană, Mali, Balcani, Polonia, ţările baltice, Marea Britanie – ați văzut deschiderea pentru Operația Interflex, și oriunde militarii noștri sunt prezenți avem numai cuvinte de laudă referitor la modul în care își execută misiunile. I-am felicitat și le-am mulțumit pentru ceea ce fac acolo.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aș vrea să închei totuși cu mesajul tradițional, când ne dați interviu ”Jurnal militar” vă întreb același lucru: oamenii de acasă pot să fie liniștiți, după ceea ce ați spus dumneavoastră mai devreme, că plecați de acolo cu un sentiment foarte puternic de încredere și de respectare a Articolului 5, la o adică?
Daniel Petrescu:Oamenii de acasă să aibă încredere că Armata României e capabilă să își îndeplinească misiunile și să aibă încredere că facem parte dintr-o alianță în care sentimentul unității există, sentimentul solidarității există și care poate să răspundă oricărei provocări.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, la „Jurnal militar” generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio.
Daniel Petrescu:Mulțumesc și eu! Am onoarea să vă salut.
Teodora Mazere (realizator rubrică): După două săptămâni de pregătire intensă în Spania, detașamentul generat de Baza 95 Aeriană din Bacău se întoarce acasă. Este al doilea an consecutiv de participare la stadiul de instruire aplicativ APROCC 23 desfășurat în Baza Aeriană Albacete din Spania.
Obiectivul acestui curs a vizat pregătirea și instruirea echipajelor aeriene și a forțelor de extracție a personalului în vederea implementării tacticilor, tehnicilor și procedurilor convenite la nivel internațional, astfel încât rezultatul să fie o forță interoperabilă.
Căpitan Șerban Timofte, instructor de zbor la Escadrila 952 elicoptere SOCAT din Baza 95 Aeriană Bacău:În funcție de numărul de starea răniților, acest pachet din care facem parte în cadrul cursului poate recupera cinci persoane rămase izolate. În cadrul echipelor de extracție sunt doar operatori de forțe speciale cu specializări secundare de medicină de urgență.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Tot pe calea aerului ne îndreptăm spre Lituania, acolo unde acționează Detașamentul Carpathian Vipers, în vederea asigurării misiunilor de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, în țările baltice.
Premergător Summitului NATO de la Vilnius, colegii noștri au participat la un eveniment media organizat de către Comandamentul Aerian Aliat, ce a constat într-un survol al teritoriului țărilor riverane la Marea Baltică.
Cu detalii vine locotenent Laura Bașturea, ofițerul de Informare și Relații Publice al Detașamentului Carpathian Vipers, dislocat în Lituania: Avioanele noastre de luptă, alături de avioanele a încă șapte țări aliate și partenere, au stimulat interceptări aeriene ale aeronavei A-330.
Astfel, cei aproximativ 30 de reprezentanți ai mass-mediei internaționale au avut posibilitatea să vadă în timp real cum națiunile aliate desfășoară misiunea de poliție aeriană în ţările baltice.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La aproximativ 700 km sud-vest de baza din Lituania îi găsim pe colegii din Detașamentul Antiaerian „Iron Cheetahs”, care acționează în Polonia în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței. Zilele acestea au primit vizita Alteței sale regale Principele Radu, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la vizita de stat a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.
Ultimele vești din această săptămână le primim din Republica Centrafricană, acolo unde șase militari români acționează din luna martie în cadrul misiunii Uniunii Europene EUTM. Instituită în aprilie 2016 pentru a contribui la reforma sectorului de apărare din Republica Centrafricană, misiunea acordă sprijin autorităților, fiind implicată în trei domenii: consiliere strategică, instruire operațională și educație.
Căpitan-comandor Ionuț Clapon, șeful echipei românești care acționează în Republica Centrafricană:Viața socială în Republica Centrafricană este una situată la un nivel foarte scăzut. Sistemul educațional este încă în formare, la fel și cel sanitar.
Dacă un copil dorește să frecventeze o școală sau o formă de pregătire, părinții copilului respectiv trebuie să plătească o taxă anuală, care nu este o sumă chiar de neglijat, marea majoritate fiind cultivatori de anumite produse.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Britanice au interceptat în doar o lună peste 20 de aparate de zboruri rusești în apropierea spațiului aerian al NATO, informează Ministerul Apărării al Regatului Unit.
Aeronavele Royal Air Force operează în Baza Amari din Estonia, din luna martie, ca parte a contribuției la Alianța Nord-Atlantică.
Misiunile în spațiul aerian baltic sunt efectuate în prezent împreună cu Forțele Aeriene Portugheze și Române, staționate în Lituania.
Aceste misiuni sunt o dovadă clară a valorii apărării colective și a descurajării asigurate de NATO, a declarat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace.
Misiunea de poliție aeriană pentru supravegherea spațiului aerian al statelor baltice se desfășoară pe baza unui sistem de rotație efectuată de țările NATO, începând din 2004 atunci când Estonia, Letonia și Lituania au aderat la Alianța Nord-Atlantică.
Edi Nicola (realizator rubrică): Detașamentul de apărare antiaeriană “Gheparzii de Fier”, generat de Batalionul 348 Dobrogea, continuă instruirea în Polonia. În această săptămână, militarii din cadrul grupului de luptă au derulat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice în poligonul Wierzbiny. Detalii, ne oferă căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice. Căpitan Gabriela Nohai (ofițerul de informare și relații publice al detașamentului românesc „Iron Cheetahs”): Scenariul tactic a cuprins o serie de incidente similare câmpului de luptă real, pe care le-am soluționat folosind tehnicile, tacticile și procedurile existente la nivelul subunității. Obiectivul principal al exercițiului l-a constituit antrenarea secțiilor de artilerie antiaeriană. Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în flancul estic și următoarea oprire o facem în Lituania, unde, pe timpul executării misiunii de poliție aeriană întărită din țările baltice, piloții Detașamentului „Carpathian Vipers” se instruiesc periodic cu militarii țărilor aliate. În prezent, cele patru F-16M ale detașamentului participă la cel mai important exercițiu aerian multinațional aflate în desfășurare „Air Defender 23”. Piloții români au executat misiuni în sprijinul trupelor de la sol, sub coordonarea unui militar specialist, care a transmis aviației datele esențiale pentru îndeplinirea acestora. Amănunte ne oferă locotenentul Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului „Carpathian Vipers”.
Laura Bașturea (ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului „Carpathian Vipers”): Piloții români au executat misiuni de „Close Air Support” în sprijinul trupelor de la sol, sub coordonarea unui JTAC, Joint Terminal Attack Controller, în spațiul aerian al Lituaniei. JTAC lituanieni și piloții detașamentului au stimulat lovituri de precizie asupra țintelor terestre și au asigurat securitatea apelor teritoriale ale Lituaniei în Marea Baltică, în condiții tactice complexe. Edi Nicola (realizator rubrică): Din Lituania coborâm în Balcanii de Vest și ne oprim în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii, EUFOR Althea. Pentru efectuarea patrulelor, compania este dotată cu transportoare blindate Piranha III C, URO VAMTAC și Humvee-uri. În cadrul activităților de mentenanță se aplică o serie de operațiuni în vederea pregătirii tehnicii pentru misiunile viitoare. Căpitan Alexandru Călin (comandantul Companiei Manevră Rotația a III-a): Compania este dotată cu mașini de luptă ușor blindate. Acestea necesită o mentenanță executată cu foarte, foarte, mare atenție și foarte mare seriozitate. În principiu, lucrările de mentenanță se execută atunci când compania nu se află dislocată din Camp Butmir.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc la Bratislava, o nouă reuniune a formatului București 9 la nivelul șefilor de stat, în organizarea României, Poloniei și Slovaciei.
Întâlnirea s-a desfășurat cu numai o lună înaintea summitului NATO de la Vilnius și a oferit ocazia unui schimb de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată.
Printre temele reuniunii s-au numărat implementarea deciziilor NATO și sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei.
Președintele Klaus Iohannis a menționat că statele est-europene sunt în prima linie a contracarării consecințelor războiului declanșat de Rusia: Viziunea noastră comună este esențială pentru identificarea mijloacelor necesare pentru a întări securitate flancului estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Neagră până la Marea Baltică.
Am subliniat importanța continuării sprijinului statelor B9, dar și al întregii Alianțe, pentru consolidarea capacității de apărare și a rezilienței statelor vulnerabile din vecinătate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La convorbirile de la Bratislava a participat și liderul NATO, Jens Stoltenberg. În formatul B9 se întâlnesc periodic șefii de stat, miniștrii de externe și ai apărării din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
Edi Nicola și Violeta Proșa: Baza aeriană din Šiauliai, Lituania, a găzduit ceremonia militară organizată cu prilejul rotirii a aproximativ jumătate din personalul Detașamentului „Carpathian Vipers”.
La eveniment au participat locţiitorul pentru Operații al Comandamentului Forțelor Întrunite, general de brigadă, Robert Manea, comandantul Bazei 86 Aeriană „Gheorghe Mociorniță”, general de flotilă aeriană Cătălin Micloș și din partea națiunii gazdă, șeful de stat major al Bazei Aeriene, maior Robertas Tumasonis din Lituania, transmite locotenentul Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: A fost o zi plină de emoții pentru toți cei prezenți. Cei care se întorc în țară au fost decorați cu medalia NATO pentru misiuni de Poliție aeriană, în semn de apreciere a profesionalismului de care au dat dovadă.
Noii veniţi și-au preluat atribuțiile și vor fi ajutați de colegii care își continuă misiunea să se integreze, astfel încât spațiul aerian al țărilor baltice să rămână sigur și misiunea să fie dusă la bun sfârșit, conform mandatului.
Edi Nicola și Violeta Proșa: Din Lituania, ajungem în Polonia, unde, începând cu luna aprilie a acestui an, Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs”, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, acționează în cadrul unei misiuni NATO, în semn de recunoștință pentru militarii căzuți la datorie.
Fruntașul Vlad Pop a participat zilele trecute la concursul Murph Challenge. Competiția a constat într-o serie de probe sportive de rezistență și forță, la care au luat parte 37 de militari:
Competiția mi-a oferit ocazia să arăt respectul pe care îl port celor căzuți la datorie, indiferent de naționalitatea lor.
A fost solicitantă. Am reușit să finalizez probele în 58 de minute. Am avut momente în care mă simțeam epuizat, dar nu mi-a trecut nicio secundă prin gând să mă opresc, deoarece sunt o fire ambițioasă.
Edi Nicola și Violeta Proșa: Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest și ne oprim în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii EUFOR ALTHEA.
Despre cum sunt văzuți aceștia aflăm detalii de la căpitanul Alexandru Călin, comandantul Companiei Manevră rotația a III-a: Militarii români au avut întotdeauna o imagine bună în Bosnia și Herțegovina.
Au fost văzuți bine atât de populația locală, cât și de militarii din cadrul Batalionului Multinațional.
Parte din militari au mai participat anterior la misiuni în teatrele de operații, atât în Irak, Kosovo, cât și în Afganistan, dar nicio misiune nu seamănă cu cealaltă. Aici este un alt teatru, aici este o altă misiune și sprijinul Batalionului Multinațional a fost de importanță pentru noi.
Edi Nicola și Violeta Proșa: O altă misiune la care participă militarii români este și cea desfășurată de Organizația Națiunilor Unite în India și Pakistan, în vederea monitorizării acordului de încetare a focului dintre cele două țări.
Pe lângă activitățile specifice, ONU derulează și acțiuni de cooperare civil-militare în zonele de responsabilitate.
Despre acestea ne vorbește căpitanul Adrian Stoian din echipa de observatori: Facem și activități de CIMIC, pentru că mergem în moschei, şcoli, în spitale și luăm contact cu profesorii, cu copiii.
Încercăm să aducem ceva cadouri, poate pentru copii, care să îmbunătățească imaginea Națiunilor Unite în această zonă.
Gabriel Stan și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Peste 300 de militari cu aproximativ 60 de mijloace tehnice din cadrul Batalionului 151 Infanterie „Războieni” și Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” participă în această perioadă la exercițiul multinațional „Anakonda 23”, cea mai înaltă formă de instruire a forțelor armate poloneze și unul dintre evenimentele majore de instruire în cadrul NATO.
Detalii avem de la căpitanul Andrei Vicol, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: După ce au parcurs peste 1.000 km și au tranzitat Ungaria și Slovacia, „Lupii Negri” din Iași au ajuns cu bine în Baza Militară din Nowa Dęba, din sud-estul Poloniei.
Tot acum s-a realizat și o premieră pentru Armata României, toate cele 60 de mijloace tehnice ale contingentului nostru au ajuns în Polonia după un marş executat pe roți. În acest moment, în poligon se fac recunoașteri și se stabilesc toate detaliile pentru începerea exercițiului.
Zile de foc și acțiune pentru militarii români și, chiar dacă se pare că vremea nu va fi prietenoasă, suntem convinși că acest aspect nu va fi un impediment pentru buna desfășurare a misiunii.
Gabriel Stan și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Rămânem tot în Polonia, acolo unde, în această săptămână, mai mulți militari din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier”, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană „Dobrogea”, s-au aliniat la startul competiției SPU Raid, o competiție de tradiție organizată de către aliații americani.
Mai multe aflăm de la căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al contingentului: Prima probă a competiției a fost cea de cultură militară generală.
A urmat un marș de 25 km, în care militarii au avut de trecut mai multe obstacole, acordarea primului ajutor și evacuarea unui rănit, traversarea unui lac, capacitatea rapidă de luarea unei decizii, executarea corecției focului de artilerie, evacuarea tehnicii folosind forța musculară, deplasarea în câmp tactic prin târâş și salturi, în condiții ridicate de stres și oboseală, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.
Gabriel Stan și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Rămânem pe flancul estic al Alianței, mai exact în Lituania, acolo unde piloții români ai Detașamentului „Carpathian Vipers” au luat parte, alături de parteneri, la un exercițiu în zona Mării Baltice.
Piloții și-au îmbunătățit abilitățile exersând scenarii reale pe care echipajele dislocate în zonă le gestionează în mod curent.
Comandor Adrian Cârjeu, șeful de Stat Major al detașamentului: Am participat la Exercițiul „Ramstein Alloy 23-1”, organizat de AIRCOM, alături de militari din alte șapte țări aliate.
Practic, aeronavele F-16 românești au zburat alături de aeronave Eurofighter din Germania, Marea Britanie, aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Portugheze și aeronave ale Forțelor Aeriene al Statelor Unite.
Nivelul ridicat de interoperabilitate al detașamentului a permis îndeplinirea unor obiective comune de antrenament în diferite scenarii simulate pe timpul exercițiului.
Gabriel Stan și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Europa ajungem în Republica Centrafricană, acolo unde șase militari români fac parte din misiunea de instruire a Uniunii Europene, misiune care acordă sprijin autorităților centrafricane. România a fost în mod constant un contribuitor semnificativ la misiuni și operații UE, de aceea detașamentul românesc oferă expertiză națională în toate domeniile misiunii.
Despre evoluția stării de securitate ne vorbește căpitan-comandor Ionuț Clapon, șeful detașamentului românesc din Republica Centrafricană: Se fac progrese, dar destul de lente, şi asta se vede pentru că apar din când în când diferite grupuri rebele armate care acționează după propriile reguli și pentru anumite interese personale.
Sperăm, cu ajutorul nostru, să ajungă la un nivel care să ofere securitate și înțelegere oamenilor de aici.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Producătorul german de armament Rheinmetall a anunțat construcția în România a unui centru de întreținere și logistică pentru tehnica folosită pe frontul din Ucraina.
Centrul de servicii ar trebui să joace un rol central în menținerea pregătirii operaționale a sistemelor de luptă occidentale utilizate în Ucraina și în asigurarea disponibilității suportului logistic, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
Rheinmetall a fondat un centru similar în Lituania, anul trecut, pentru a oferi suport vehiculelor NATO care operează în statele baltice.
Compania germană este tot mai activă în estul Europei. Luna trecută, președintele concernului, Armin Papperger, declara că intenționează să contruiască în Ucraina o fabrică de tancuri cu o producție de aproximativ 400 de unități pe an.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ținta privind cheltuielile militare în anul 2022, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Potrivit raportului anual al NATO, Statele Unite ale Americii au alocat pentru apărare 3,46% din produsul intern brut, iar alte șapte țări au depășit pragul de două procente: Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Grecia.
Conform aceleiași surse, anul trecut România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB.
La summitul din Țara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca, în termen de 10 ani, țările membre ale Alianței să atingă obiectivul alocării a două procente din PIB pentru bugetul apărării.
Decizia venea ca o reacție la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situației de securitate în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
La un an de la invazia rusă în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuții despre modul de adaptare a țintei cheltuielilor militare.
O decizie este așteptată la summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede procentul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române vor începe, luna viitoare, misiunea de poliție aeriană întărită sub comandă NATO în țările baltice.
Detașamentul destinat pentru misiunea aparține Bazei 86 Aeriene Burcea și este format din 100 de militari cu patru aeronave F-16 Fighting Falcon.
Obiectivul principal al misiunii este prevenirea încălcării spațiului aerian aliat și acordarea de asistență aeronavelor militare și civile în situații de urgență apărute în timpul zborului.
Contingentul românesc va fi dislocat în Lituania până în luna iulie a acestui an și este comandat de comandorul Cosmin Vlad.
Cosmin Vlad:Este, într-adevăr, o provocare, nu neapărat pentru că este la granița alianței. Oamenii detașamentul lui sunt pregătiți, cunosc foarte bine tot ce înseamnă specificul acestei emisiuni. Este practic prima misiune a Bazei 86 în afara teritoriului național.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunea de poliție aeriană întărită în ţările baltice se desfășoară pe baza unui sistem de rotație între țările aliate începând din anul 2004.
România a mai participat la această misiune în anul 2007, cu personal și aeronave MIG-21 Lancer din Baza-71 Aeriană de la Câmpia Turzii.
Germania va prelua comanda forţei de intervenţie rapidă a NATO
Publicat de Gabriel Stan,
3 ianuarie 2023, 12:43 / actualizat: 3 ianuarie 2023, 14:39
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania va conduce în 2023 forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat a Alianței Nord-Atlantice.
Pe măsură ce războiul ilegal al Rusiei în Ucraina continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa, hotărârea NATO de a proteja și apura fiecare centimetru din teritoriul aliat trebuie să fie fără îndoială.
Ca răspuns de primă linie, această forță este o componentă esențială a apărării noastre colective, a transmis Alianța Nord-Atlantică. Germania preia comanda de la Franța, care a fost la conducere în 2022.
Efectivele forței vor cuprinde aproximativ 11.500 de militari din nouă țări membre NATO: Belgia, Cehia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Slovenia.
Forța întrunită, cu un nivel de reacție foarte ridicat, a fost înființată în anul 2014 ca parte a întăririi forței de răspuns a NATO în urma anexării Crimeii de către Rusia și a crizelor din Orientul Mijlociu.
Structura este elementul forței de răspuns a NATO cu cel mai înalt nivel de pregătire. Statele aliate se schimbă la conducere printr-o rotație anuală.
Publicat de Gabriel Stan,
7 noiembrie 2022, 15:19 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 12:45
Ciprian Panga (realizator rubrică): Timp de o săptămână, un detașament format din scafandri de luptă EOD din cadrul Divizionului 175 Nave, Scafandri de Luptă, a participat la exercițiul multinațional Poseidon 22, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei.
Exercițiul are ca scop consolidarea cooperării dintre Forțele Navale Române și cele bulgare, face parte din programul NATO „Military Training Exercices” şi se desfășoară pe baza unui scenariu fictiv axat pe o situație emergentă de amenințare a minelor.
La exercițiu participă forțe și mijloace din Bulgaria, România, Belgia, Grecia, Lituania și Turcia. Exercițiul Poseidon se desfășoară anual începând cu anul 2002 şi este găzduit, prin rotație, de Forțele Navale ale Bulgariei și cele ale României.
Cpt. Sorin Machidon, locțiitor comandant detașament EOD:Exercițiul este deosebit de important. Am intervenit cu succes în mai multe scenarii – fictive de data aceasta, dar aproape de condițiile reale de îndeplinire ale unor misiuni – și, prin eforturile pe care le-am desfășurat, contribuim într-o mică parte la misiunea mai mare a Forțelor Navale Române, aceea de a asigura libertatea de navigație în apele româneşti. În situații reale trebuie să ne asigurăm că oamenii știu întotdeauna ceea ce au de făcut și că sunt gata de îndeplinirea misiunii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Bulgaria ne îndreptăm către Vest – mai exact, în Polonia, acolo unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani, acționează în cadrul Grupului de Luptă în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.
Dislocați în Baza Bemowo Piske, militarii, pe lângă misiunile specifice de apărare antiaeriană, își continuă programul de instruire pe timpul misiunii. Astfel că, deși au preluat misiunea de aproximativ două săptămâni, au executat două ședințe de tragere cu armamentul individual din dotare și le-a fost evaluat nivelul capacității de efort fizic.
Lt. Cornelia Dumitru, ofițer de informare și PR al Detașamentului „Sky Guardians”:A fost o săptămână încărcată cu activități pentru militarii detașamentului, în care au fost evaluați în ceea ce privește capacitatea de efort fizic.
În același timp, au avut o primă tragere de zi cu armamentul individual din dotare, respectiv pistol calibrul 9 mm și pușcă automată calibrul 5,45 mm. Militarii au reușit să se familiarizeze rapid cu poligonul automatizat al bazei, făcând țintele să coboare cu fiecare lovitură de glonț aflată pe traiectorie.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm oceanul și ajungem pe continentul american, în Texas, la United States Army Sergeants Major Academy, acolo unde pe durata unui an de zile se instruiesc subofițerii de comandă sau cei eligibili pentru această funcție.
Academia este cea mai înaltă formă de pregătire de care poate beneficia un subofițer, iar în cadrul celor cinci departamente ale instituției aceștia se pregătesc pentru a deveni liderii de care corpul subofițerilor și armata are nevoie.
Plj.adj.pr. Valentin Stanciu, subofițer de comandă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”:Ar trebui să ne pregătim fiecare și să aducem valoare structurilor noastre. Pentru că ceea ce se întâmplă acum la estul nostru e atunci când nu ai o coloană dezvoltată; nu numai să primească ordine, ci să aibă și aceea inițiativă cu disciplină, atunci când este cazul, şi să ia măsuri când sunt necesare. Având un corp de subofițeri și soldați gradați profesionişti, pregătiți, ai și o armată pregătită.
Publicat de Gabriel Stan,
10 octombrie 2022, 16:04
Edi Nicola (realizator rubrică): În această săptămână a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii grupului de luptă din Polonia și a responsabilităților generate de misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO. Această activitate a marcat transferul de autoritate între cele două structuri din SUA.
Ceremonia a avut loc în Baza de instrucție din Bemowo Piskie și a avut o serie de invitați, printre care atașatul militar al României în Polonia, colonelul Alin Iulian Done, și șeful Forțelor Terestre Poloneze, generalul Jarosław Mika, locotenent Ana Maria Tudosie, comandant pluton sprijin în cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană.
Locotenent Ana Maria Tudosie:Ceremonia a marcat încheierea misiunii celor din Batalionul 185 Infanterie, alături de care am desfășurat toate acțiunile de până acum, dar și începutul misiunii militarilor texani din cadrul Regimentului 8 Cavalerie, cu care suntem convinși că vom reuși să colaborăm și să ne instruim în cele mai bune condiții.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia mergem spre sud și ne oprim în Bulgaria, unde România participă, alături de Italia, Lituania și țara gazdă, la singurul exercițiu european dedicat aeronavelor militare C-27J Spartan, găzduit de Baza aeriană Bezmer.
„European Spartan Exercise” se află la cea de-a șasea ediție și are ca obiectiv creșterea interoperabilității între țările europene care operează acest tip de aeronavă.
Căpitan-comandorul Florin Ianculescu, instructor-șef zbor în cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene:Este ca un exercițiu de nivel tactic avansat cu aeronave de tipul C-27J destinate pentru misiuni tactice în operațiuni de menținere a păcii și umanitare. Oferim transport aerian direct în și din teatrele de operații.
Acest exercițiu se concentrează în mod deosebit pe operațiuni de menținere a păcii și umanitare, antrenarea echipajelor la comun făcându-se în zborul de joasă altitudine, pe fondul unui scenariu tactic în strânsă legătură cu operatorii din cadrul Comandamentului Comun pentru Operații Speciale de aici din Bulgaria.
Edi Nicola (realizator rubrică): În raioanele maritime din proximitatea portului Varna, tot în Bulgaria, un detașament de scafandri de luptă EOD din cadrul Divizionului 175 Nave Scafandri de Luptă „Comandor Constantin Scarlat’ a participat la cea de-a doua ediție a exercițiului multinațional „Triton 22”, alături de parteneri din Turcia, Statele Unite ale Americii, dar și scafandri militari cu statut de observator din Franța și Italia.
Participarea Forțelor Navale Române la aceste activități contribuie la consolidarea cooperării dintre structurile similare și la dezvoltarea unui mod de acțiune integrat, adaptat provocărilor de securitate actuale.
Căpitan-comandor Cătălin Gherghinescu:Utilitatea exercițiului este una destul de mare, având în vedere că sunt doar țări NATO și se pot exersa procedurile specifice în domeniul luptei contra minelor în mediul marin. Avem o situație care ne determim să ne antrenăm în comun cu țările partenere NATO și riverane Mării Negre.
Edi Nicola (realizator rubrică): Părăsim Bulgaria și mergem spre vest, în Republica Macedonia de Nord, ce a găzduit timp de două săptămâni exercițiul militar multinațional ‘Seven Stars 22″.
Batalionul 341 Infanterie Constanța a luat parte cu o celulă de răspuns aflată sub comanda locotenent-colonelului Cătălin Covrig.
Exercițiul multinațional s-a desfășurat sub umbrela Brigăzii din Sud-Estul Europei, care a fost înființată în anul 1999, fiind organizată la nivel regional, având în subordine structuri militare din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, România și Turcia.
Edi Nicola (realizator rubrică): Aproximativ 400 de elevi militari din Polonia, Lituania, Estonia și Letonia participă în această perioadă la cel de-al șaptelea raliu central al claselor militare de la Irish.
Pe platoul bazei militare din Bemowo Piskie a fost prezent și ministrul apărării naționale din Polonia, care i-a recompensat pe cei mai buni dintre ei.
Elevii vor pune în practică activități specifice din cinci blocuri de formare diferite, o secvență din pregătire fiind reprezentată de cunoașterea modului de instruire a militarilor Grupului de luptă din Polonia și a echipamentelor folosite.
Din Europa ne mutăm în Africa, unde România și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală. Iar continuarea participării la misiunile ONU a contribuit la creșterea profilului României ca furnizor de securitate.
Maiorul Marcela Dumitrașcu se află în misiunea ONU MINUSMA din Mali în regiunea Timbuktu. Ofițerul român a fost decorat de către MINUSMA Force Commander cu Force Commander Cohen și Force Commander’s Commendation. Din Mali, maiorul Marcela Dumitrașcu.
Marcela Dumitrașcu:Ne întorceam de la o misiune de promovare a mandatului MINUSMA, eu aveam armament, ceilalţi trei colegi sunt civili şi nu au armament cu ei.
Au tras cu mitraliere. Au venit inclusiv în faţa maşinii şi au tras în parbriz, au încercat să mă facă să opresc mașina, dar am reușit să îi depășesc și să continui drumul până în apropierea bazei. Mașina are un blindaj foarte bun și de aceea mă și aflu astăzi aici. Eu mă consider norocoasă.
Edi Nicola (realizator rubrică): Ne mutăm pe mare, unde peste 300 de marinari militari ai Forțelor Navale Române participă cu trei nave la Exercițiul Multinațional „Breeze 22”, care are loc în Bulgaria.
Conducerea acestuia este asigurată de Forțele Navale Bulgare și se desfășoară atât în apele sale teritoriale, cât și în apele internaționale.
Obiectivul principal al exercițiului multinațional este consolidarea la nivel tactic între personalul naval și unitățile participante. Comandantul fregatei „Regele Ferdinand”, comandor George-Victor Durea.
George-Victor Durea:Am putut să exersăm lupta în toate mediile, de la antisubmarin până la antiaerian, având parte de sprijinul aviație bulgare.
Am reușit să ne ridicăm nivelul de pregătire și să integrăm personalul nou numit în funcție pentru a-şi desăvârși abilitățile dobândite în funcțiile anterioare.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și ne îmbarcăm la bordul navei-școală „Mircea”, care a mai încheiat o etapă de navigație și după o săptămână și 850 de mile marine parcurse se află în escală în Portul Alexandria din Egipt.
În ultimele zile instrucția a continuat la bord, în principal în arborada navei, pentru că s-a navigat cu vele în Mediterană în drum spre Alexandria, dar a crescut și numărul orelor alocate pregătirii tactice, pentru că se apropie examenele de la finalul stagiului de practică. Colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal Militar Constanța”.
Bogdan Dinu:După mai bine de 45 de zile putem spune că instrucția în arboradă a atins nivelul dorit de comandă a navei, dar și de instructorii de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.
În ultima săptămână au debutat și o serie de ateliere de familiarizare a studenților cu viața la bord – şi vorbesc aici despre utilizarea sifleei sau despre nodurile marinărești. Studenții au primit și unii dintre ei chiar au finalizat deja lucrările de matelotaj.
Fac parte integrantă din viitorul examen de practică marinărească, care se va desfășura în ultima săptămână a acestui marș internațional de instrucție, iar nivelul la care au ajuns este unul bun.
