Costel Stanciu: Și noi avem militari răniți și noi am plătit prețul suprem pentru a fi liniște pe globul acesta

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 09:21

Costel Stanciu: România pentru mine este acasă. Este patria pe care am jurat să o apăr chiar cu prețul vieții și pe care am servit-o în teatrele de operații, iar acum o reprezint cu onoare și cu cinste pe alt front, cu alte arme, pe terenul de sport. Am participat la două misiuni internaționale – o misiune în Kosovo și o misiune din Afganistan, în 2012. În misiunea din Afganistan am declanșat un dispozitiv improvizat și mi-am pierdut piciorul drept. Îmi aduc aminte când m-am trezit pe un pat de spital și un capelan american mi-a dăruit o cruciuliță, pe care o port și acum la gât, și m-a îndemnat să am credință în Dumnezeu și să cred că toate vor fi la locul lor. În spital, în Germania am avut multe intervenții chirurgicale, deoarece a trebui să-mi amputeze piciorul, să-mi refacă musculatura. De la Spitalul Militar la București a mai fost o intervenție chirurgicală, mi-a mai scos o schijă din piciorul celălalt, și au demarat procedurile pentru protezarea piciorului. Imediat după întoarcerea în țară, dar și cât am stat în Germania, soția mi-a fost alături, copiii, părinții; ei au fost cei care m-au motivat, care m-au încurajat, care m-au înțeles și m-au ajutat să merg mai departe. Am doi copii. Băiatul este ofițer la aceeași unitate unde m-am pregătit eu. Fiica mea este la master la Universitatea din Bacău și își dorește să ajungă tot în mediul militar. Eu, în peste 25 de ani de carieră militară, i-am petrecut la parașutism. Chiar dacă am fost rănit și am trecut în rezervă, nu am renunțat la această pasiune a mea și am continuat în mediul civil. În primăvara acestui an am făcut două parașutări la 3.000 pe aerodromul de lângă Câmpia Turzii. O senzație deosebită, deoarece am reușit să fac aceste salturi după 11 ani și șapte luni de întrerupere. A fost ca o bucurie. Mi-a schimbat sensul vieții, din acel moment, când am deschis parașuta, m-am apucat de plâns instantaneu, de bucurie, fiindcă nu credeam că pot să mai fac așa ceva. În proiectul Invictus sunt de aproximativ 10 ani. Am participat la două ediții ale Invictus Games – în 2017 în Toronto, Canada, unde a fost și prima ediție în care România a avut militari care au participat la acest concurs, și în 2023 în Germania, la Düsseldorf. A fost o emoție pentru mine, dar în același timp și o onoare ca să pot din nou să îmbrac culorile naționale și să reprezint România, să știe că și noi avem militari răniți și noi am plătit prețul suprem pentru a fi liniște pe globul acesta. Anul viitor, la Invictus Games în Canada, voi participa la schi, la rower și la volei din șezut, cu echipa. Mi-am pierdut piciorul în 2012, în decembrie, iar în 2013, în decembrie, am mers cu schiurile la Predeal alături de copiii mei, din dorința de a reuși, de a mă recupera și de a încerca să fac lucrurile pe care le făceam și înainte. Consider că acest proiect Invictus este cel mai bun lucru care putea să se întâmple pentru a motiva militarii care au suferit diferite afecțiuni fizice și psihice în teatrele de operații, deoarece acești oameni se regăsesc, se simt utili, fiindcă nu mai pot să mai facă ce făceau înainte, dar se descoperă la diferite discipline sportive. Și se ambiționează, mulți dintre ei câștigă medalii. Este un lucru nemaipomenit ceea ce se întâmplă în proiectul Invictus.

Misiuni Internaționale

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 09:03

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană Iron Cheetahs, structură generată de Batalionului 348 Apărare Antiaeriană „Dobrogea”, din Murfatlar, se instruiesc alături de aliații din cadrul Grupului de Luptă NATO, cu misiunea de a proteja flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Pe lângă misiunea de bază, militarii au participat zilele trecute la o competiție sportivă ce a cuprins trei probe. Locotenentul Cosmin Marinescu din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană Iron Cheetahs, rotația a XVI-a:

Cosmin Marinescu: Începutul săptămânii a debutat cu antrenamente pentru executarea ceremoniei militare dedicate sărbătoririi Zilei Naționale a României și a culminat cu o competiție sportivă desfășurată în Baza de instrucție Bemowo Piskie, din Polonia.
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, transmitem tuturor românilor un sincer la mulți ani și multă sănătate!
Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe continent ne mutăm pe mare, unde Fregata Regele Ferdinand își continuă misiunea în cadrul grupării navale a operației NATO Sea Guardian, alături de nava-comandant Fregata 592 Margottini a Forțelor Navale ale Italiei și nava purtătoare de rachete 42 „Dubrovnik” a Forțelor Navale ale Croației, elicopterul organic IAR 330 Puma Naval a îmbarcat la bordul fregatei, a desfășurat în această perioadă misiuni de interogare a navelor din raioanele de responsabilitate, trageri cu mitraliera din dotare și antrenamente în comun cu militari în detașamentul forțelor pentru operații speciale. Despre un obiectiv important al marinarilor ne vorbește căpitan comandor la Lavinia Măxineanu, comandantul secund al navei.
Lavinia Măxineanu: Cel mai important este acela de menținere a siguranței atât a navei, cât și a echipajului, iar acest lucru l-am atins prin efectuarea unor exerciții de vitalitate zilnice, conștientizarea întregului echipaj a faptului că această platformă este cea care ne duce și în siguranță acasă, vitalitatea navei constând în lupta cu focul, lupta pentru menținerea stabilității și controlul avariiilor.
Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe mare, revenim pe uscat, mai precis pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării. Departe de România, în baza militară Moana din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale. Plutonierul Constantin Obârșianu se află la cea de-a doua participare în Republica Centrafricană.
Constantin Obârșianu: Cea mai interesantă experiență a fost în anul 2017, când eram tot în această misiune. Atunci am avut de făcut foarte multe exerciții în câmp, stând printre forțele armatei centrafricane. A fost ceva foarte nou pentru mine, pentru că trebuia să mă obișnuiesc cu doctrina după care îi antrenam. Eu cred că suntem destul de bine văzuți, pentru că suntem naturali, suntem oameni care întotdeauna am știut să oferim de la noi.

Petre Otu: România întregită s-a creat pe baza unui ideal

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 08:44

Constantin Herțanu: Domnule profesor, bine ați venit la „Jurnal Militar”!
Petre Otu: Mulţumesc tare mult pentru invitație, dumneavoastră şi ascultătorilor emisiunii dumneavoastră!
Constantin Herțanu: Desigur, 1 Decembrie 1918 este una din cele mai importante date din calendarul României.
Petre Otu: Absolut de acord. S-a spus demult că 1 Decembrie 1918 este ora astrală a națiunii române, iar Constituția din anul 1991 prevede 1 Decembrie Ziua Națională a României. Era pentru prima dată când, într-o Constituție a României se prevedea Ziua Națională a țării. Celelalte de până atunci, cea din 1866, 1923, 1948, 1952, 1965 nu prevedeau o zi naţională specifică.
Mi se pare un act de dreptate istorică, pentru că, realmente, 1 decembrie încununează o activitate extrem de laborioasă națiunii române. Și aș vrea să spun ascultătorilor dumneavoastră, secolul al IX-lea este un secol al naționalităților, iar românii au făcut într-un secol trecerea de la regimul fanariot la România Mare, ceea ce câteodată noi uităm să precizăm acest lucru. Procesul de realizare a unității naționale a fost unul complex și el s-a desfășurat în condiții internaționale deosebite. Ascultătorii dumneavoastră și, în general, publicul știe foarte bine. Primul Război Mondial a izbucnit la 15-28 iulie 1914 i s-a spus și Marele Război, întrucât acest război declanșat pe neașteptate, care a surprins lumea politică, a pus capăt acelei epoci frumoase La Belle Époque din Europa Occidentală, a bulversat relațiile internaționale. Cataclismul acesta a modificat harta politico-teritorială a lumii și, în acest context, și românii și-au realizat unitatea națională, într-un context internațional deosebit de amplu, și sinuos, și complex în același timp. La sfârșitul Primului Război Mondial, restructurarea hărții politico-teritoriale s-a concretizat în materializarea aspirațiilor naționale nu numai ale românilor, ci ale popoarelor din estul, centru și sudul continentului. Rând pe rând, finlandezii, estonienii, georgienii, letonii, lituanienii, polonezii, cehii, slovacii, sârbii, croații, slovenii s-au reunit, potrivit voinței lor, în organisme politice de sine stătătoare, având apoi o viață proprie. Este bine să reamintim acest lucru – că românii n-au constituit o excepție în anii sfârșitului celui mai mare război pe care îl cunoscuse istoria până atunci. Războiul pentru întregire națională, cum i s-a spus, a avut o evoluție sinuoasă și a cuprins mai multe etape. O primă etapă s-a desfășurat în toamna anului 1916, și noi am înregistrat o înfrângere de proporții.
Constantin Herțanu: Care credeți că au fost cauzele acestor înfrângeri? Pentru că, într-adevăr, au fost mari probleme și chiar Guvernul României a trebuit să plece la Iași.
Petre Otu: Aici, în istoriografia noastră, această înfrângere dureroasă din campania anului 1916, există două opțiuni, două mari curente. Unii pun această înfrângere pe lipsa de solidaritate a aliaților, iar alții, hipercritici, spun aceste eșecuri pe seama românilor. Cred că trebuie să avem o poziție echilibrată, să nu trecem sub preș greșelile, erorile, nepregătirea pentru război a națiunii române, dar, în același timp, să nu dăm deoparte nici lipsa de solidaritate a aliaților noștri din acel moment.
Constantin Herțanu: Domnule profesor, după momentul acesta mai puțin plăcut, pe care, da, trebuie să-l acceptăm, putem vorbi despre un nou leadership militar prin ascensiunea generalilor, respectiv viitorii mareșali Prezan, Averescu și a generalilor Cristescu, Văitoianu, care, împreună cu sprijinul francezilor, prin generalul Berthelot, au repus Armata Română pe un alt capitol?
Petre Otu: Categoric. În orice armată există o ierarhie de pace și o ierarhie de război. Războiul duce la cuantificarea ierarhiilor și avem de-a face, la sfârșitul acestei campanii dureroase, tragice, cu un nou leadership de război, cu afirmarea unor generali și ofițeri care într-adevăr au corespuns pe câmpul de luptă. Și aici s-a adăugat și sprijinul foarte important al misiunii militare franceze în România, care a sosit în octombrie; ulterior a mai fost completată, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. Dar cel care a adus greul a fost soldatul român; iar în vara anului 1917 noi ne-am luat o revanșă strălucită, oprind ofensiva Puterilor Centrale la granițele Moldovei, să spunem, dintre unghiul eroic – Mărăști, Mărășești și Oituz. Din păcate însă evenimentele din Rusia, implozia regimului țarist și apoi situația foarte fluidă din Imperiul Rus, ne-au obligat să ajungem la o pace separată și practic am ieșit din războiul mondial, am remobilizat armata și am reintrat în război în 10-11 noiembrie 1918, astfel că sfârșitul oficial al războiului ne-a prins alături de aliații cu care noi am intrat. Deci a fost un drum foarte sinuos.
Constantin Herțanu: Ni s-a și recunoscut acest lucru, faptul că sfârșitul războiului ne-a găsit de partea câștigătoare a acestuia.
Petre Otu: Așa este, dar am avut dificultăți la Conferința de Pace de la Paris să fim acceptați ca aliați, pentru că noi am încheiat pacea și nu am respectat una din condițiile pe care noi le-am impus în convenția politică, aceea de a nu încheia pace cu inamicul, pentru că statul român se temea ca Marile Puteri să nu ajungă la o pace separată și, fără îndoială, obiectul, unul din obiectele de interferență să fie statul român. Noi, prin evoluția aceasta contorsionată a războiului, am fost cei care am încheiat tratatul. Dar între timp s-a realizat o redeșteptare națională în Basarabia și la 27 martie – 9 aprilie, iată că Basarabia, proclamată republică separată la 24 ianuarie 1918, printr-un proces foarte complex, s-a unit cu România. Era o primă etapă în acest proiect național. A urmat, așa cum se știe, la 28 noiembrie, unirea Bucovinei și în sfârșit, la 1 decembrie, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a decis unirea cu România. Aș vrea să spun că unirea s-a realizat în cadrul unor organisme care au o reprezentativitate foarte largă – Sfatul Țării, Congresul General al Bucovinei, Marea Adunare de la Alba Iulia. În aceste adunări s-a decis unirea românilor într-un singur stat. Dar aș vrea să precizez pentru ascultătorii dumneavoastră că, în același timp, în aceste organisme care au decis unirea, s-a discutat și un amplu program de reforme, care ulterior ele vor fi materializate, desigur, în pofida disputelor politice, care n-au fost puține nici înainte de război, nici în timpul războiului, nici după război. Asta a fost o caracteristică nu numai a vieții politice românești, ci în general a vieții politice în general, în statele democratice vorbesc. Și Constituția din 29 martie 1923 a consacrat aceste mari realizări istorice. Aș vrea însă să mai spun ceva și despre rolul armatei. Marea Unire din 1918, așa cum a intrat în istoriografie, în conștiința publică, s-a realizat pe cale, să spunem, dacă nu plebiscitară, prin consultare populară. La sfârșitul războiului mondial, pe fondul unei situații foarte fluide în această zonă a Europei, singura armată care avea o stare de operativitate relativ ridicată era cea română. Prin urmare, ea a putut să apere Marea Unire atât în est, cât și în vest. Practic, războiul nostru nu se încheie la 11 noiembrie 1918, ci avem un nou efort militar în anii 1919 până în 1920 pentru a apăra aceste acte de realizare a unirii.
Constantin Herțanu: Dacă îmi permiteți, am putea spune și faptul că Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată unirea de la 1 decembrie. Ba mai mult, în 1940, împreună cu Germania lui Hitler, a pus în acțiune dezmembrarea României Mari.
Petre Otu: Da, Rusia Sovietică, pentru că Uniunea Sovietică apare mai târziu, la 30 decembrie 1922, nu a recunoscut unirea Basarabiei, nu a recunoscut în general actele de unire cu țara, pentru că nu a fost invitată la Conferința de Pace de la Paris din 1919, nu a fost invitată și nu a participat, prin urmare nu a recunoscut actele de unire cu țara. Să mai amintim că la Paris s-a desfășurat o bătălie diplomatică foarte dură, dar, în final, pentru că realitatea istorică era confirmată pe teren, Marile Puteri de la Conferința de Pace de la Paris au dat, au sancționat juridic internațional actele de unire cu țara prin tratatele binecunoscute de la Saint-Germain, de la Neuilly-sur Seine, de la Trianon; iar în legătură cu Basarabia, la sfârșitul lunii octombrie 1920 se încheie Tratatul de la Paris, prin care patru din Marile Puteri – Franța, Marea Britanie, Japonia și Italia – recunoșteau actul unirii Basarabiei cu România. Statele Unite nu au recunoscut acest act, iar Uniunea Sovietică, cum spuneam, Rusia Sovietică nu l-a recunoscut niciodată. Și, iar, în anul 1939-40 se ajunge la acel teribil acord dintre Ribbentrop și Molotov, se ajunge la dezmembrarea României Mari. Dar revenind la anul 1918 – e un an de grație – ce se construiește pe efort, pe suferință, are temei de durată în istorie. România întregită s-a creat pe baza unui ideal care a străbătut, să spunem, cu diferite perioade, secolele, mai ales în secolul al IX-lea, care este secolul naționalităților. Efortul națiunii române a fost excepțional și armata a fost unul din factorii uniuniști care a contribuit la această realizare istorică, zic eu că cea mai mare din istoria românilor. A fost un moment de concordie națională, care trebuie subliniat permanent și reamintit de fiecare dată la 1 Decembrie, care este Ziua noastră Națională. Câteodată suntem mai critici față de istoria noastră națională, dar e bine să o privim conform formulei junimiste – patriotism în limitele adevărului.
Constantin Herțanu: Domnule profesor, vă mulțumim mult pentru toate aceste informații. Vă reamintesc, a fost alături de noi la interviul săptămânii profesorul universitar Petre Otu. Vă mulțumim și vă mai așteptăm cu drag în emisiunile noastre „Jurnal militar”. La final. La mulți ani, România! La mulți ani, români!
Petre Otu: Mulțumesc tare mult pentru invitație. La mulți ani, România! La mulți ani, români, oriunde vă trăiți și vă desfășurați activitatea, să ne bucurăm de Ziua noastră Națională!

Acord de încetare a focului între Israel și gruparea Hezbollah

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 08:33

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un acord de încetare a focului între Israel și gruparea Hezbollah a intrat în vigoare miercuri, după mai bine de un an de ostilități. Armistițiul a fost negociat de Statele Unite și de Franța și prevede ca armata israeliană să se retragă din sudul Libanului pentru a permite armatei libaneze să se desfășoare acolo. Planul mai prevede înființarea unui comitet internațional care să supravegheze aplicarea acestor măsuri. Negocierea acordului s-a bazat pe o rezoluție a consiliului de securitate al Organizației Națiunilor Unite, care a pus capăt războiului precedent dintre Israel și Hezbollah în anul 2006 și care prevede că doar armata libaneză și trupele internaționale de menținere a păcii pot fi desfășurate la frontiera de sud a Libanului. O încetare a focului în Liban urmează să ajute la încheierea conflictului din Fâșia Gaza, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken.

Exercițiul „Dynamic Front”

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 08:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii francezi din cadrul Grupului de Luptă NATO din România au exersat în cadrul unui exercițiu respingerea unui atac folosind lansatoarele multiple de rachete din dotare.
„Dynamic Front” s-a desfășurat pe aproape întreaga perioadă a lunii noiembrie în Finlanda, Germania, Estonia, Polonia și România. În țara noastră, lansările de rachete au avut loc în poligonul complex de trageri de la Capu Midia, unde militarii francezi au avut ca misiune – conform scenariului – să doboare ținte aflate pe mare. Exerciţiul a avut ca scop creșterea interoperabilității dintre structurile de artilerie și rachete ale Alianței Nord-Atlantice și demonstrează abilitatea NATO de a coordona misiunile de foc și de a culege informații despre potențiale amenințări din zona Arctică până la Marea Neagră, se arată într-un comunicat al Forțelor Terestre americane.

Conferința destinată consilierilor juridici din armată

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 08:22

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a organizat la Sinaia conferința destinată consilierilor juridici din armată. Militari din România, Franța, Statele Unite ale Americii și Republica Moldova au analizat provocările legislative care pot apărea în organizarea unor activități de instruire în comun. În discuție s-au aflat dreptul operațional și interoperabilitatea juridică între comandamentele NATO și cele naționale. Îl ascultăm pe colonelul Sorin Chiper, consilierul juridic al Statului Major al Apărării.
Sorin Chiper: Aceste forme de pregătire pentru consilierii juridici din structura de forțe au devenit importante, întrucât suntem conectați la tot mai multe activități de instruire în formate multinaționale, care implică cunoașterea atât a legislației naționale, pe măsură ce evoluezi în carieră de la un eșalon la un alt eșalon superior, și modul în care se aplică normele din acordurile care sunt incidente activităților noastre.

Șeful statului major al apărării s-a întâlnit cu șeful Forțelor Navale al Republicii Elene

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 08:16

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful statului major al apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la București cu șeful Forțelor Navale al Republicii Elene, viceamiralul Dimitrios Eleftherios Kataras. La întâlnire a fost prezent și șeful Forțelor Navale Române, viceamiralul Mihai Panait, iar cei trei oficiali au discutat despre situația de securitate din regiunea Mării Negre și a Mării Mediterane și despre diversificarea instruirii în comun. Pe agendă s-a aflat și inițiativa MCM Black Sea – gruparea navală pentru asigurarea libertății de navigație în bazinul Mării Negre. Generalul Vlad a arătat că relațiile excelente dintre armatele celor două țări s-au construit în timp printr-o cooperare militară continuă, participări la exerciții multinaționale, misiuni și operații internaționale, precum și prin sprijinul civil-militar reciproc. Forțele Navale Române rămân deschise și implicate în consolidarea colaborării bilaterale, atât în domeniul operațional, cât și în cel al învățământului militar – a mai declarat șeful român al apărării.

Strategia națională pentru industria de apărare a fost aprobată de executiv

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 08:08

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Executivul a aprobat Strategia națională pentru industria de apărare – un document ce stabilește direcțiile principale de modernizare și revitalizare a sectorului de apărare al României până în anul 2030 și în perspectivă pentru anul 2035. Strategia definește obiective pe termen lung care vizează creșterea capacității de producție și dezvoltare a industriei naționale de apărare pentru a răspunde nevoilor forțelor armate române. Printre obiectivele majore ale strategiei se numără: revitalizarea producției de muniții, armament de infanterie și echipamente optoelectronice, dar și modernizarea fabricilor pentru producția și mentenanța echipamentelor militare. Documentul pune accent pe reducerea dependenței de resurse externe prin investiții în producția națională, atragerea investitorilor străini și crearea de societăți mixte cu parteneri din Uniunea Europeană și NATO. Cifra de afaceri a companiilor din industria de apărare s-a dublat în ultimii ani, de la un miliard de lei în perioada 2020-2021, la două miliarde de lei în 2022-2023.

Parada de 1 Decembrie

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 08:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 2.500 de militari și specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Administrația Națională a Penitenciarelor și Autoritatea Vamală Română vor lua parte mâine la Parada Militară Națională, organizată începând cu ora 10:00 în Piața Arcului de Triumf din București, cu ocazia Zilei Naționale a României. În cadrul paradei vor defila și circa 250 de militari străini din 17 țări aliate NATO. În blocul de defilare a tehnicii sunt pregătite aproximativ 200 de vehicule militare și autospeciale, iar 45 de aeronave vor survola zona Arcului de Triumf. După încheierea ceremoniei oficiale va putea fi văzută și o expoziție de tehnică militară. Pe 1 decembrie, drapelul național va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, iar la bordul navelor se va ridica Marele Pavoaz. Militarii aflați în misiune în teatrele de operații vor participa la ceremonii militare și la alte activități specifice; și în alte localități din țară unde sunt dislocate unități militare reprezentanții armatei vor organiza, împreună cu autoritățile locale, ceremonii militare și religioase.

Ionuţ Brumă: În urma exploziei nu-mi amintesc nimic

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 09:30

Ionuţ Brumă: Sunt emoționat să văd atât de multă lume care vine la diverse activități pentru noi, militarii răniți, pentru cei care am rămas cu sechele și cu atât de multe probleme care ne-au marcat și ne vor urmări întreaga viață. Am îmbrățișat cariera militară în anul 2019. Mereu mi-am dorit ca să particip la o misiune internațională. Acest vis s-a îndeplinit în anul 2020, când am participat la o misiune în Afganistan. Eu am fost rănit după două luni de misiune, în timp ce ne aflam într-o misiune de patrulare. Autovehiculul blindat în care ne aflam a declanșat un dispozitiv exploziv improvizat. În urma exploziei am fost rănit împreună cu alți trei colInvictusegi de-ai mei, nu-mi amintesc nimic. Am suferit traumatism cranio-cerebral în urma căruia am rămas, timp de o săptămână, inconștient. De asemenea, am avut fracturi ale membrelor și coloanei vertebrale. În urma intervențiilor chirurgicale, la nivelul coloanei mi-a fost foarte greu datorită faptului că nu mă puteam mișca, nu puteam să fac nimic singur. Aveam nevoie de ajutorul a două persoane ca să pot face o activitate minoră pentru mine. De la accident cred că am avut nevoie de cel puțin cinci luni de zile de recuperare intensă ca să pot să mă mișc, să pot face lucruri ca urcatul scărilor sau mers fără ajutor. Pentru mine, Invictus înseamnă recuperare fizică și psihică. Să stau în șezut mai multe ore, orice poziție culcat sau cum sunt acum e durere. Mișcarea mă ajută foarte mult. Zilnic merg la bazinul de înot, dimineața. Și după-amiaza merg la sală de forță, unde fac ce pot face eu pentru spate. Anul viitor voi participa la înot la 50 de metri liber, la 100 de metri liber, la 50 de metri spate și la volei. Pentru mine este prima participare la Jocurile Invictus. Am foarte mari emoții. Alături de mine o să fie soția mea și copilul meu, copilașul meu care are doi ani. Mi-aș dori să-i fac mândri pe colegii mei și familia mea. Asta mi-aș dori.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 09:20

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea EUTM din Republica Centrafricană reprezintă o componentă a efortului Uniunii Europene, alături de alți parteneri internaționali, de a oferi asistență autorităților pentru reconstruirea sectorului național de apărare, grav afectat în ultimul deceniu de instabilitate și de acțiunile grupurilor armate. România participă activ, în cadrul misiunii de pregătire, la implementarea eforturilor europene de reconstrucție a forțelor armate Centrafricane. An de an, numărul militarilor români care desfășoară activități de comandament, de consiliere strategică, educație și perfecționare profesională, dar și de pregătire operațională, a crescut. Despre experiența executării unei misiuni externe pentru orice militar ne vorbește maistrul militar principal Radu Mureșan, consilier în cadrul misiunii EUTM RCA.
Radu Mureșan: Pot să spun cu certitudine că participarea la orice fel de misiune de luptă te călește, te întărește, te face să vezi viața cu alți ochi, te face să realizezi ce este important în viață, să-ți prioritizezi lucrurile și oamenii pe care îi ai aproape. Participarea la o misiune într-un teatru de operații face parte din viața noastră de militar. Cariera de militar nu e o meserie, nu e o slujbă, e un mod de viață. A gândi acest lucru fără să ai în perspectivă participarea la o astfel de misiune mi se pare un lucru nerealist.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  Părăsim continentul african și ne oprim pe mare, mai exact, în portul Souda din Grecia, unde fregata „Regele Ferdinand” a acostat după executarea primei etape din cadrul operației NATO „Sea Guardian”. Membri ai echipajului au executat activități de pregătire și de refacere a capacității de luptă a navei, iar echipa de boarding și echipa de comandă au participat la module de instruire în domeniul interdicției maritime la sediul Centrului de pregătire al NATO din portul Souda. Caporalul clasa a 2-a Ionela Greculescu, membru în echipa de boarding:
Ionela Greculescu: Pe parcursul desfășurării cursului am reușit să integrez tehnici ale operațiilor de interdicție maritimă teoretice și practice, folosirea armamentului, inserția la bordul navelor cu ambarcațiuni și tehnici medicale de prim ajutor. Toate aceste informații acumulate pe timpul cursului mă vor ajuta cu siguranță să-mi îndeplinesc atribuțiile pe timpul acestei misiuni și nu numai.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De la misiunea forțelor navale trecem la cea a forțelor terestre de pe Flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs”, Rotația a XVI-a își continuă misiunea alături de partenerii din cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia. În această săptămână, pe lângă programul de instruire, o parte dintre militarii detașamentului au participat la activități culturale și au început pregătirile pentru manifestările dedicate Zilei Naționale a României în baza de instruire Bemowo Piskie. Locotenentul Cosmin Marinescu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Cosmin Marinescu: La invitația Ambasadei României din Varșovia, această săptămână a debutat pentru militarii detașamentului cu participarea la activități culturale organizate cu ocazia Zilei Naționale ai României, prilej pentru militari de a transmite tradițiile de sărbătorire a Zilei Naționale și de a prezenta portul costumelor populare din diferite zone ale României. De asemenea, la invitația Școlii numărul 4 Bemowo Piskie din Polonia, am prezentat, împreună cu partenerii din cadrul Grupului de Luptă NATO, modul de sărbătorire a Zilei Naționale, prin prezentări interactive pentru micuții școlari.

24 august – Ziua prizonierilor de război români

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 09:18

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Data de 24 august a fost stabilită ca zi a prizonierilor de război români, după ce o inițiativă legislativă în acest sens a fost adoptată de Camera Deputaților. Ziua va fi dedicată amintirii prizonierilor românii din al Doilea Război Mondial care au suferit în lagărele de muncă forțată. Începând de anul viitor, Guvernul și autoritățile locale vor putea organiza ceremonii și evenimente culturale pentru a omagia sacrificiile acestora. Ministerul Apărării va participa, la cererea autorităților locale, la manifestări comemorative în întreaga țară. Actul normativ completează Legea numărul 44 din 1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Iulian Chifu: Putin îşi amanetează viitorul propriului său stat

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 09:17

Radu Dobrițoiu: Domnule Iulian Chifu se împlinesc 1.000 de zile de la invadarea Ucrainei de către Rusia, un război în proximitatea României. Ucraina pierde teritorii, Rusia aruncă în luptă mii de militari într-o adevărată mașină de măcinat vieți umane. Cât va mai reuși Moscova să susțină această ofensivă militară?
Iulian Chifu: În primul rând, e vorba de resursa financiară, e vorba de resursă de personal, e vorba de ritm. În ceea ce privește războiul de uzură în care s-a transformat actuala mișcare, în măsura în care nu există forcinguri, ca cele din ultima perioadă, e un război pe termen lung și trebuie să ne așteptăm, chiar și în condițiile unei încetări a focului pe o anumită perioadă de timp, că suntem în fața unei formule stop and go, că avem în față un război pe termen lung, cel puțin până la dispariția naturală a lui Putin sau și a grupării de putiniști în jurul său. Deci, este un război pe termen lung. Obiectivele Rusiei nu s-au schimbat. Ne-o spune şi Olaf Scholz, ne-o spune și Emmanuel Macron, recent. Şi lucrurile acestea le și știm, pentru că ni le afirmă în fiecare moment chiar Federația Rusă, chiar Vladmir Putin, iată, la ultima sa intervenție de la Clubul Valdai. Deci obiectivele nu s-au schimbat. Rusia își dorește să îngenuncheze Ucraina, să pună un guvern marionetă la Kiev și să aibă o Ucraină fără ieșire la mare. Evident, să ajungă la frontierele NATO, inclusiv aici la Marea Neagră, lucru care ne interesează cel mai mult pe noi. Pe de altă parte, dacă discutăm de aspecte financiare, desigur că lucrurile sunt foarte costisitoare, iar Putin îşi amanetează viitorul propriului său stat. Sunt probleme majore pe linia aceasta economico-financiară. Vedem, Banca Centrală deja a ridicat la 21% dobânda fără precedent în ultimii 20 și ceva de ani. Sunt probleme majore cu inflația, sunt probleme majore cu producția. Lucrurile astea îi afectează și frontul. Dacă luăm consumul, adică distrugerile de tancuri, de exemplu, și vehicule blindate și comparăm cu nivelul producției, vedem că, în cursul anului viitor, Federația Rusă nu va mai avea ţevi de tun, de exemplu, pentru nimic, nici pentru tancuri, nici pentru alte categorii, pentru artilerie. Va avea un deficit major de mașini blindate ale infanteriei ș.a.m.d. Însă, pe de altă parte, acest lucru este calculat la ritmul actual.

Radu Dobrițoiu: Domnule Iulian Chifu, astăzi, Parlamentul European a organizat o sesiune plenară extraordinară cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, marcând 1.000 de zile de la invazia pe scară largă a Rusiei. Zelenski a declarat, în alocuțiunea sa: „trebuie să punem capăt acestui război în mod corect și just”. Ce ar însemna asta?
Iulian Chifu: Lucrul acesta înseamnă nimic altceva decât aceea ca Ucraina să-și poată atinge obiectivele de țară, respectiv ca dreptul internațional să nu fie atins de această agresiune și respectiv agresorul să plătească. Sunt lucruri care definesc victoria din punctul de vedere al Ucrainei. O avem definită și în planul de pace, și în „planul victoriei”, recent anunțat, platforma de pace susținută de 90 și vreo patru de state. Deci lucrurile acestea sunt cumva stabilite și convenite. Punctul în care, însă, vizează cum se va atinge acest element, sigur că e discutabil. Iată, accesul la utilizarea armamentelor cu rază mare era unul din punctele de pe scara aceea a victoriei, dar există multe altele care sunt implicate și ele presupun, sigur, și o reziliență a Occidentului, capabil să furnizeze ajutor financiar, ajutor material și sigur militar către Ucraina, la cantitățile necesare. Înseamnă însă și reziliența Ucrainei, care să aibă la rândul său și forța internă, reziliența societală și susținerea efortului de război. Sigur și resursele care vin în Occident pentru ca să poată continua, inclusiv punând mai departe resursa umană pentru a-și recupera teritoriul. Aici există, după cum bine știm, rezerve majore în multiple evaluări, că un asemenea pas este posibil și de fiecare dată când există schimbări, când se manifestă falii, când, iată, la Casa Albă vine un alt lider politic, cu totul și cu totul alte opinii, de fiecare dată există un semn de întrebare și o incertitudine în perspectiva acestei ecuații care ar duce la victoria reală și deplină a Ucrainei, care să fie și una justă și durabilă, pentru că lucrul acesta presupune nu aceea numai de a impune prin forță o pace, ci ca acea pace să fie interiorizată și acceptabilă de către părțile implicate.
Radu Dobrițoiu: Administrația Biden a autorizat Ucraina să folosească arme și muniții americane cu rază lungă în Rusia. Deocamdată, armele sunt destinate să fie folosite în principal în Kursk, a declarat un oficial american, citat de CNN. Domnule Chifu, va influența această decizie desfășurarea războiului, cum s-a întâmplat de exemplu cu intrarea în lupte a sistemelor Himars?
Iulian Chifu: Sigur că va exista un anumit impact, dar să nu uităm asta nu este armă supremă, nu este un game changer, nu este arma nucleară la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, deci nu asigură în mod automat victoria, nu. Asigură însă o sancțiune, e o retorsiune față de angajarea ca și cobeligerant a Coreei de Nord de către Federația Rusă și o retorsiune față de atacurile recente în urmă cu trei-patru zile, atacuri masive la structura de producție a energiei electrică din Ucraina, după un acord tacit, undeva în aprilie anul trecut, după precedenta distrugere a circa 30% din producția de energie electrică și energie a Ucrainei, când, sigur, Ucraina a retaliat cu propriile sale drone la adresa acestei producții de energie în Rusia și acordul a vizat încetarea acestor atacuri, care sunt și prime de război, pentru că ele vizează civili, nimic din zona militară. Ei bine, reluarea acestor atacuri din nou, a fost o escaladare din partea Federației Ruse. Cele două elemente de escaladare aveau nevoie, pentru reechilibrare și descurajare credibilă, de un element, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată când a existat o formă de retorsiune. Și iată, de data aceasta Occidentul a găsit o cale, în primul rând SUA, să ridice această interdicție. Sigur că ea se aplică și pe rachetele Storm Shadow și SCALP britanice, respectiv franceze, care au componente americane și aceasta era singurul blocaj în a le utiliza pe teren de către Ucraina. Știți foarte bine că ambii lideri politici au anunțat această deschidere deja în faza anterioară a dezbaterii pe această temă.
Radu Dobrițoiu: Azi-noapte, încă șapte civili au fost uciși în Ucraina. Rusia a continuat atacarea Ucrainei pentru a distruge ținte civile și mai ales infrastructura, pentru a diminua posibilitățile de aprovizionare pe perioada iernii. Va reuși Rusia să descurajeze populația civilă din Ucraina cu aceste bombardamente permanente?
Iulian Chifu: În mod direct nu. Nivelul de reziliență societală este important, dar, pe de altă parte, oboseala războiului se manifestă. Au trecut 1.000 de zile deja de la începutul războiului. E un meci în care fiecare dintre părți încearcă să vadă cine clipește primul. Pe de o parte, Vladimir Putin își sleiește toată economia și-și amanetează viitorul propriului său popor, făcând aceste presiuni și aruncând cu trupe, nu uitați, cinci divizii distruse. E vorba de echipamente și oameni pentru 40km² e adevărat, în ultimele săptămâni, cu viteză, într-o formă mult mai accelerată. Dar, pe de altă parte, de partea cealaltă, este și reziliența Ucrainei, capacitatea de a ține linia frontului, de a nu ne situa într-o spargere de front și o degringoladă de tip domino care să aducă linia de contact undeva pe Nipru și, respectiv, cu presiune pe schimbare de putere la Kiev. Deci, lucrurile acestea se joacă, se joacă la risc maxim, în mod neașteptat, din partea lui Putin, care, e adevărat, căuta surpriza, dar în egală măsură era mult mai prudent în calculele sale. Este și septuagenar, ca și cei din jurul său, și atunci opțiunile sale sunt mai conservatoare. Ei bine, iată, de data aceasta înseamnă că e o chestiune existențială pentru Putin și putiniștii din jurul său, motiv pentru care a recurs la a accepta acest risc major de a trimite oameni în diferite forme de pregătire, în mașina aceasta de tocat a liniei întâi, cu atac în valuri, cu distrugeri masive și pierderi de vieți omenești și, în egală măsură, cu, cum spuneam, amanetarea situației economice a Rusiei însăși. Deci e dificil, ca să spunem în mod direct, care din cele două principii va fi primul, cine va clipi primul.
Radu Dobrițoiu: Domnule Iulian Chifu, vă mulțumesc foarte mult pentru aceste analize.
Iulian Chifu: Mulțumesc și eu.

Înzestrarea armatei române continuă

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 09:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România va participa la achiziția comună de rachete Mistral 3, aprobată de Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut de Ministerul francez al Forțelor Armate, care a evidențiat rolul esențial al acestei inițiative în întărirea apărării colective la nivel european. Achiziția comună este parte a unui efort coordonat de întărire a capabilităților de apărare ale statelor membre și de stimulare a cooperării industriale în domeniul apărării. Iar joi, România și Statele Unite ale Americii au semnat contractul pentru achiziția a 32 de aeronave F-35. Este cel mai mare program de înzestrare a armatei, cu o valoare de 6,5 miliarde de dolari. În actualul context de securitate, parteneriatul strategic al țării noastre cu Statele Unite este mai puternic ca oricând, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr.
Angel Tîlvăr: Aeronavele F-35, alături de sistemele de rachete Patriot și Himars, transportoarele blindate Piranha 5 sau aeronavele multirol F-16, asigură țării noastre o poziție întărită din punct de vedere stragic în regiune, unde România acționează ca pilon de stabilitate al NATO.

Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a găzduit conferința doctrinară a Forțelor Navale Române

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 08:50

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a găzduit, miercuri și joi, conferința doctrinară a Forțelor Navale Române. Ediția din acest an a fost dedicată proiectării unei strategii maritime pentru Marea Neagră și definirii rolului sistem fără pilot în conflictele moderne. Cu detalii vine de la Constanța Olivia Bucioacă.
Olivia Bucioacă: Conferința internațională anuală pe tema securității la Marea Neagră a fost organizată de Forțele Navale Române, iar la Constanța au venit pentru a lua parte la dezbateri și reprezentanți ai forțelor navale din statele aliate. După începerea războiului din Ucraina, mediul de securitate regional a suferit numeroase schimbări, care au impus o adaptare rapidă a strategiilor de apărare pentru a răspunde eficient la amenințările din spațiul maritim. Conferința din acest an a oferit un cadru de discuții pe subiecte de interes, cum ar fi protecția infrastructurii critice, pericolele de navigație din Marea Neagră, utilizarea sistemelor fără pilot și dotarea cu echipamente moderne. Șeful Forțelor Navale Române, viceamiralul Mihai Panait.
Mihai Panait: Este cea de-a treia ediție de desfășurare a Conferinței Doctrinare, în încercarea de a găsi cel mai bun curs de acțiune pentru adaptarea doctrinei maritime la realitățile prezente. Am încercat să găsim cele mai bune instrumente în dezvoltarea noilor tehnologii și noilor concepte pentru a adapta această doctrină.

Escadrilă completă de F-16 pentru pregătirea piloților militari

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 08:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ultimele două aeronave F-16 ale Forțelor Regale Olandeze puse la dispoziție pentru dotarea Centrului European de Instruire F-16 din România, au ajuns miercuri în Baza 86 Aeriană de la Fetești. 18 avioane de acest tip se află acum în țara noastră și formează o escadrilă completă care va fi folosită pentru pregătirea piloților români, aliați și parteneri, inclusiv ucraineni. Anul trecut, la Summitul NATO de la Vilnius, România a semnat, alături de alte 10 state, o declarație comună privind înființarea unei coaliții pentru pregătirea forțelor aeriene ale Ucrainei în operarea aeronavelor de luptă F-16. Ulterior, Ministerele Apărării din România și din Regatul Țărilor de Jos și compania americană Lockheed Martin au convenit formarea Centrului de Instruire de la Fetești. Prima serie de piloți români a finalizat programul de pregătire F-16 în luna iulie a acestui an, iar patru piloți ucraineni desfășoară în prezent activități de instruire în cadrul Centrului.

Reuniune a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 08:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene în formatul miniștrilor apărării a avut loc marți, la Bruxelles. Oficialii europeni au purtat discuții privind nivelul de pregătire al Uniunii în domeniul apărării și despre suportul pentru Ucraina, unde au fost analizate progresele realizate prin intermediul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei și prin utilizarea facilității Europene pentru pace. În capitala Belgiei, ministrul român al apărării, Angel Tâlvăr, a participat și la întrunirea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare, în a cărei marjă au fost semnate scrisori de intenție pentru colaborarea cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul dezvoltării capabilităților de apărare. România și-a exprimat interesul pentru două domenii strategice sistemele integrate de apărare aeriană și antirachetă și munițiile cu capacitate de supraveghere, survolare, identificare și lovire ținte.

Vizita în România a președintelui Institutului Coreean pentru Analiză a Apărării

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 08:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit la București cu președintele Institutului Coreean pentru Analiză a Apărării, generalul în retragere Kim Jung Soo. Cei doi oficiali au discutat despre situația de securitate în spațiul euroatlantic și în special în zona Mării Negre, despre evoluțiile din regiunea Indopacifică și perspectivele colaborării bilaterale în domeniul tehnico-militar și industrial. Simona Cojocaru a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și Coreea de Sud și contribuția acestuia la modernizarea și dezvoltarea capacităților armatei României. În cadrul discuțiilor s-a convenit dezvoltarea unui dialog mai amplu între structurile de cercetare și educație din cadrul Ministerului Apărării Naționale, precum Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară și instituții similare din Coreea de Sud.

Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:59

Gabriel Hanganu: Să fiu alături de ceilalți militari răniți Invictus m-a ajutat să-mi depășesc limitele și să-mi schimb viața. Mi-am dat seama că nu sunt singur în suferința mea, că ei îmi sunt aproape. Sunt plutonier adjutant principal Hanganu Cristian Gabriel. Fac parte din colectivul Centrului Militar Zonal Vrancea „Regele Carol I” și am îmbrăcat ținuta militară acum 22 de ani. Am ales cariera militară din dorința de a realiza ceva în viață, precum au realizat părinții mei, care la rândul lor a fost cadre militare. În anul 2005 am participat cu Batalionul 300 din Galați la o misiune în teatrul de operații din Afganistan. În timpul unei misiuni de patrulare, am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat. După explozie, mașina a luat foc. M-am evacuat și am întrebat de colegul meu Șonei și am încercat să ne ducem să-l ajutăm să iasă din TAB. Nu am mai putut, pentru că deja muniția din interiorul TAB-ului a început să explodeze. Mi-am dat seama că sunt rănit după ce sanitarul care patrula cu noi a venit și a intervenit. Am fost sedat și după o perioadă de o săptămână m-am trezit în Spitalul Militar de Arși din San Antonio, Texas. Am arsuri pe 48% din corp de gradul trei și doi, majoritatea. La momentul respectiv nu am simțit nimic. După o perioadă de timp am început să simt usturimile și durerile. Am mulțumit lui Bunul Dumnezeu că sunt în viață, dar, în același timp, voiam din tot sufletul să-l ajut pe colegul meu de care eram și prieten și mi-am dorit să, nu știu, să-l pot ajuta și să-l pot extrage din TAB. Tot ce am realizat după accident este parte și din ajutorul dat de Șonei acolo, de sus. Îi mulțumesc de fiecare dată, toată familia se roagă pentru el, pentru sufletul lui Şonei, lui Narcis. Recuperarea a fost dificilă. Alături de mine a fost familia: atunci prietena mea, acum soție, prietenii și Ministerul Apărării, care m-a ajutat enorm. Am un băiețel de 21 de ani. Este student la Academia Forţelor Aeriene din Brașov și își dorește din tot sufletul să facă ce a făcut tatăl lui, adică să servească patria. M-am alăturat proiectului Invictus în anul 2019. Am participat pentru prima dată în anul 2022 la Jocurile Invictus din Olanda. Anul viitor voi participa la Jocurile Invictus din Canada, la probele de scheleton, rower și volei din șezut. Eu îmi doresc să cinstesc Armata României, colegii mei să fie mândri de mine, iar de acolo eu îmi doresc să devin mai puternic.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:51

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a, din cadrul Grupului de luptă NATO au executat zilele trecute un marș tactic în teren variat și au derulat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice cu bateria de apărare antiaeriană în poligonul de Instrucție  Bemowo Piskie. Locotenentul Cosmin Marinescu din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a.
Cosmin Marinescu: Scopul acestui exercițiu a fost de a perfecţiona deprinderile de a descoperi obiectivele din câmpul tactic și de a simula reacția asupra acestora. Militarii au fost evaluați de către comandanții microstructurilor, astfel încât la următoarele exerciții militarii să obțină calificative foarte bune. Moralul militarilor rămâne la un nivel ridicat, manifestând interes, disciplină și devotament la toate activitățile desfășurate în cadrul Grupului de Luptă din Bemowo Piskie.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Bosnia și Herțegovina, unde militari din cadrul  Batalionului 30 Vânători de Munte Câmpulung Muscel participă la Misiunea Eufor Althea, operațiune militară instituită din anul 2004 sub comanda Uniunii Europene, cu scopul de a crea un mediu de securitate sigur și stabil în zonă. Detalii ne oferă locotenentul Bogdan Brăileanu, comandant pluton sprijin în cadrul companiei.
Bogdan Brăileanu: Integrarea efectivă a militarilor români are la bază o intensă pregătire specifică pentru misiune, dovadă fiind rezultatele obținute în cadrul evaluării statice și a exercițiului de repetare a misiunii. Nu doar pregătirea intensă a stat la baza facilitării procesului de adaptare a militarilor români, ci și aspectul că mulți dintre aceștia sunt veterani ai teatrului de operații Afganistan, iar experiența dobândită contribuie semnificativ la eficiența îndeplinirii misiunilor specifice din teatrul de operații Bosnia și Herțegovina.
Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe uscat ne mutăm pe mare, unde Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Contra Minelor nr. II se află în portul Pireu Grecia, pentru refacerea capacității de luptă și reaprovizionare pe durata staționării în port, la bordul puitorului de mine și plase 274, Viceamiral Constantin Bălescu, nava comandant a grupării, s-au desfășurat lucrări de întreținere și mentenanță la echipamentele, instalațiile și mecanismele de la bord. Cu amănunte vine căpitanul Bogdan Moisei, comandant serviciu de luptă la bordul puitorului de mine și plase 274.
Bogdan Moisei: S-au derulat activități specifice pregătirii de sezon, incluzând astfel măsuri de protecție a tehnicii și a navei pentru a face față condițiilor sezonului rece. În paralel, echipajele navelor din grupare au efectuat antrenamente de vitalitate la bord, pregătind personalul pentru intervenții rapide în cazul unor avarii sau incidente.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și pe final de rubrică vă mai spun că Dragorul maritim 29 locotenent Dimitrie Nicolescu participă pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni alături de nave militare din Bulgaria și Turcia, la a treia activarea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră. Dragorul maritim are la bord un echipaj format din 75 de militari și este comandat de locotenent-comandor Remus Daniel Pintili.

Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Universitatea Națională de Apărare – 135 de ani de existență

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:26

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Universitatea Națională de Apărare Carol I a împlinit 135 de ani de existență. La Palatul Cercului Militar Național din Capitală a avut loc o festivitate aniversară, unde au fost prezenți șefi de structuri din Ministerul Apărării Naționale, personalități din mediul academic, cadre didactice, cercetători și foști comandanți ai universității. În cadrul festivității au fost prezentate mesaje de felicitare de la partenerii internaționali și s-au acordat distincții militare și decorații. Universitatea Națională de Apărare a fost fondată în anul 1889, sub denumirea de Școala Superioară de Război. Astăzi, instituția oferă numeroase programe de studii de licență, masterat și doctorat, specializări de învățământ deschis la distanță, precum și cursuri de perfecționare.

Costurile pentru instruirea piloților ucraineni vor fi suportate de România

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:23

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Executivul a adoptat o ordonanță de urgență care stabilește că toate costurile pentru instruirea piloților ucraineni pe avioane de tip F-16 în Centrul European de Pregătire de la Fetești vor fi suportate de România. În ordonanța de guvern se menționează că aceste cheltuieli vor fi făcute din bugetul Ministerului Apărării Naționale, fără a fi precizate sumele necesare. Patru piloți ucraineni au ajuns deja la Centrul de la Fetești, unde au început pregătirea teoretică. Centrul de instruire, inaugurat în luna noiembrie a anului trecut, este destinat pregătirii piloților români, aliați și parteneri, și funcționează cu sprijinul companiei americane Lockheed Martin, care asigură instructorii, și Olandei, care a pus la dispoziție aeronavele.

Senatul a aprobat proiectul de modificare a Legii pensiilor militare

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:19

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Senatul a aprobat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de modificare a Legii pensiilor militare, care prevede că acestea se indexează în raport cu solda sau salariul de grad și de funcție. Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad sau salariul gradului profesional și solda sau salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, se arată în actul normativ. Senatorii au mai stabilit că, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, casele de pensii sectoriale actualizează din oficiu toate pensiile militare de stat aflate în plată, cu majorările care au avut loc în perioada 2015-2024. Fondurile necesare pentru plata în acest an a acestor drepturi vor fi suportate din bugetele instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Legea a fost contestată joi de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională.

Exercițiul Multinațional „Poseidon 24”

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au participat la Exercițiul Multinațional „Poseidon 24” organizat de Bulgaria în apele sale teritoriale. Nava maritimă pentru scafandri „Grigore Antipa” a luat parte la antrenamente, unde a desfășurat misiuni de cercetare maritimă, de asigurare a asistenței medicale hiperbare, de căutare și salvare pe mare.
Poseidon este un exercițiu organizat anual, alternativ de Bulgaria și România, și are ca obiectiv principal creșterea nivelului de interoperabilitate între structurile participante. Am aflat de la comandantul navei „Grigore Antipa”, căpitan comandorul Cristian Mitu:
Cpt. cdor. Cristian Mitu: Primul exercițiu multinațional desfășurat în apele teritoriale ale altei țări decât România – suntem foarte entuziaști, suntem foarte mândri de ce am realizat pentru navă. Arătăm că suntem o nouă capabilitate a Forțelor Navale, gata să participăm în orice colț al lumii suntem trimiși. La bord avem atât echipajul navei, cât și o grupă de scafandri de mare adâncime, integrată, astfel încât noi putem executa toate misiunile specifice acestei categorii, numită scafandri de mare adâncime.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):  La exercițiu a fost prezent și dragorul maritim locotenent Dimitrie Nicolescu, alături de celelalte nave din grupul operativ Româno-bulgaro-turc pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, aflat la cea de-a treia activare din acest an.

Conferință internațională la Palatul Cercului Militar Național

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La Palatul Cercului Militar Național a avut loc o conferință internațională pe tematica provocărilor de adaptare a organismului militar în vremuri de conflict, în organizarea Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară. La eveniment au participat reprezentanți ai institutelor de istorie militară, ai mediului academic, cercetători și istorici din țările din sud-estul Europei. Conferința a oferit o platformă de dezbatere pentru aprofundarea dialogului științific privind istoria războiului. Secretarul de stat în Ministerul Apărării, Simona Cojocaru, a arătat că acțiunile de promovare și cunoaștere a cercetării istorice contribuie la eforturile de întărire a relațiilor dintre statele din regiune. Generalul locotenent Dragoș Iacob, locţiitorul şefului Statului Major al Apărării, a susținut faptul că înțelegerea războaielor este esențială pentru adaptarea la realitățile militar-strategice actuale. Manifestarea a fost organizată în parteneriat cu Institutul de Istorie Militară Fatih din Turcia.

Reuniunea miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Angel Tîlvăr a participat în această săptămână la o nouă întrunire a procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, desfășurată la Tirana. România deține până anul viitor președinția acestei inițiative. Pe ordinea de zi a întâlnirii s-a aflat, printre altele, creșterea importanței brigăzii din Europa de Sud-Est, elementul militar al inițiativei, la care contribuie cu trupe șase țări – Bulgaria, Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Turcia și România. Pe timpul mandatului României la conducere, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al acestui format. În Albania, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu omologul moldovean Anatolie Nosatîi, căruia i-a reafirmat sprijinul țării noastre în fața provocărilor de securitate și a încercărilor de destabilizare, parte a acțiunilor hibride ale Federației Ruse.

Gabriel Czifrak: Am vrut să port drapelul României pe umeri și să fiu pe podium.

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:37

Sunt sergent major în rezervă Czifrak Gabriel am vârsta de 26 de ani și sunt activ în armată de la vârsta de 19 ani, în Batalionul 812 Infanterie Bistrița „Șoimii Carpaților”. Am plecat în Afganistan în 17 august, exact cu două zile înainte de a împlini vârsta de 22 de ani. Am avut accidentul în 21 octombrie 2020. Incidentul s-a produs în timpul unei patrule de cercetare în aria de responsabilitate. Fiind un convoi de patru mașini, eu eram comandantul ultimei mașini din convoi. La întoarcerea către bază am declanșat un dispozitiv exploziv improvizat și acolo mi s-a schimbat viața. Cel mai mult m-a marcat din timpul incidentului neputința – neputința de a-mi ajuta colegii care erau într-o stare gravă; cel puțin șoferul mașinii era între viață și moarte şi eu n-am putut să-l ajut deloc, pentru că aveam multiple traume la membrele inferioare, la membru superior stâng, la cap. Practic, eram imobilizat, nu mă puteam mișca. Am fost evacuat în baza aeriană Bagram. După trei zile de stabilizare, ni s-au făcut primele intervenții chirurgicale și am fost transportați la Spitalul Militar Landsthul din Germania. Au urmat foarte multe operații, medicii respectivi mi-au reconstruit ambele membre inferioare, urmând ca în 17 decembrie 2020 să fim repatriaţi şi am fost internaţi în Spitalul Militar de Urgență din București. În toate cele șapte luni și jumătate eu am fost în scaun cu rotile, deoarece nu puteam să mă deplasez, și dorința de a merge din nou, de a fi măcar 80% din ce am fost înainte a fost atât de mare, încât stăteam zilnic 4-6 ore la recuperare.
Parcursul meu a fost foarte interesant, într-adevăr, de la scaun rulant la campion la Jocurile „Invictus”, la disciplina rowing. În acest proces m-a ajutat foarte mult proiectul „Invictus” și, pe lângă asta, cheia a fost logodnica mea: m-a împins de la spate să mă duc la sală, să trag de mine. În fiecare zi îmi spunea că trebuie să dau tot ce e mai bun, că pot să dau tot ce e mai bun. Când am urcat pe podium, la medaliere, au fost niște trăiri și niște sentimente care sunt foarte greu de descris. Am fost foarte mândru pentru că am reușit să pun România pe hartă. Am reușit să iau aurul la rowing și am reușit să-i fac mândri pe colegii mei, pe iubita mea în special, şi am vrut și să port drapelul României pe umeri și să fiu pe podium.
Pentru Jocurile „Invictus” din Canada 2025 Whistler Vancouver mă pregătesc la schi alpin, rowing, skeleton și volei din șezut, care este jocul nostru de echipă.
Una dintre primele întrebări când am ajuns la spital în România a fost: o să mai pot să schiez vreodată? Ia uite că la aproape patru ani de zile am reușit să mă urc din nou pe schiuri. Schiez destul de bine și vreau să mă îmbunătățesc cât de mult se poate, chiar dacă sunt dureri foarte mari; dar asta nu mă împiedică să merg mai departe. Deci, orice se poate, din punctul meu de vedere.

Ileana Rotaru: Copiii din ziua de astăzi învață înțelegând conceptele la modul practic, utilitar, pragmatic

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:28

Cristian Dumitrașcu: Doamnă profesor Ileana Rotaru, bine ați venit!
Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Unul dintre subiectele pe care știu că le-ați abordat cu obstinație în cursuri este legat de fake news.
Ileana Rotaru: Din punctul meu de vedere, apropo de subiectul acesta pe care îl abordez cu studenții, nu putea să fie predat decât de către cineva care practic înțelege instituția în sine și felul în care funcționează, de fapt, astfel de instituții cum este instituția Ministerului Apărării Naționale. Apropierea pe care o are un civil de astfel de instituții este foarte importantă, pentru că vine cu o privire critică, câteodată cu o privire analitică, dar în același timp se creează o conexiune legată de tipul de comunicare instituțional, internă și, desigur, externă. Necunoscând astfel de lucruri, nu poți să le predai sau să vorbești tinerilor fără să-ți adaptezi un discurs și fără să-ți adaptezi un nivel al limbajului, astfel încât să poți să abordezi subiecte sensibile pentru actorii politici instituționali, care câteodată pot să fie mai puțin interesante pentru ei. Am încercat să discutăm până la urmă și să încercăm să apropiem aceste elemente care sunt poate de importanță nu doar națională, în momentul de față, ci și internațională, lucruri pe care tinerii nu le consideră foarte apropiate lor și chiar manifestă o formă de oboseală informațională vizavi de toate lucrurile acestea pe care le-au tot auzit și care tot au fost puse în agenda publică în perioada pandemiei și acum, în perioada războiului din Ucraina, și cu tot ceea ce se întâmplă acum, vedem, și în Orientul Mijlociu și în alte colțuri ale lumii. Prin urmare, să discuți cu tinerii între 18 și 22-24 de ani, repet, din instituții de învățământ civile, pe teme legate de război informațional, război hibrid, război cognitiv, algoritmii informaționali, inteligență generativă artificială, cyber-intelligence, cyber-hate și toate formele acestea care sunt din ce în ce mai diverse și din ce în ce mai puternice, până la urmă, repet, la nivelul efectelor și la nivelul audiențelor, cu siguranță că doar poate anumite aspecte sunt de interes pentru ei sau doar au auzit sau s-au informat, atunci când au avut nevoie, dintr-o anumită sursă sau din anumite lucruri, dar nu le conștientizează, repet, la nivelul vieții de zi cu zi și al impactului. Or, cum transformi un astfel de mesaj, cum transformi un astfel de conținut, până la urmă, care este extrem de greu, extrem de puternic conștientizat, cum spuneam, de structurile instituționale ale statului român, ale Uniunii Europene, ale NATO, la nivelul de înțelegere al tinerilor este, într-adevăr, un efort considerabil.
Cristian Dumitrașcu: Mi se pare că aveți o misiune foarte importantă. Este, cred, foarte greu să decriptați această oboseală informațională despre care spuneați și să clasificați temele importante pe care ați putea marșa atunci când aveți o situație cu, nu știu, opt teme care sunt mai importante și pe care este bine să mergeți ca să câștigați meciul, să aduceți tinerii studenți în zona de interes și să-i câștigăm pentru viitor.
Ileana Rotaru: Nu este vorba despre un câștig ca atare, ci este vorba efectiv, din punctul meu de vedere, de un activism civic, mai degrabă. Or, felul formal în care toate elementele legate de cetățenie, de instituții europene, de istorie chiar, pentru că sunt elemente care sunt profund fundamentate pe un anumit background cultural-istoric de-a lungul procesului educațional constituie, din punctul meu de vedere, elemente fundamentale într-un astfel de demers, pentru că s-au făcut formal, și copiii din ziua de astăzi – probabil și noi eram la fel – învață învățând, învață jucând, învață lucrând, înțelegând termenii respectivi, conceptele respective la modul practic, utilitar, pragmatic. N-o să-l intereseze, de exemplu, subiecte legate de ce face NATO, dacă nu este conștient că el are un cuvânt de spus în NATO, dar nu i s-a explicat cum ajunge cuvântul lui să fie cunoscut în NATO.
Cristian Dumitrașcu: Deci nu ajunge doar faptul că el știe că NATO e important că îi apără, ci este la fel de important să știe că are un cuvânt de spus acolo.
Ileana Rotaru: Exact. Şi felul în care acest proces de luare a deciziei, până la urmă, este important și el poate să înțeleagă și poate să observe că este la fel de important cuvântul lui ca al oricărui alt cetățean al țării, chiar dacă nu-l interesează să participe fizic, intrând ca voluntar în Armata României, ci înțelegând că felul în care își desfășoară studiile, felul în care ajunge să lucreze în România sau oriunde în altă parte în Europa sau în lume contribuie într-o formă sau alta la dezvoltarea unei culturi de securitate, a unei culturi democratice, a unei forme de înțelegere a unor mecanisme politice care sunt în interesul cetățeanului și promovează un set de valori extrem de importante și bine legitimate de-a lungul istoriei. Iată că am trăit o perioadă foarte lungă de pace și securitate în Europa. Lucrurile acesta și felul în care nu noi stabilim aceste teme, adică știm că sunt elemente legate de dezinformare… – de exemplu, faptul că avem studiile naționale publice reprezentative care ne spun că, de exemplu, oamenii conștientizează că sunt supuși acestui proces de dezinformare, că mass-media poartă vina principală legată de răspândirea informațiilor false, dar în același timp vrem să vedem mai profund care este profilul, unde sunt lucrurile acestea, ce se întâmplă. Şi am plecat de la studii sociologice particulare, la analize de nevoi, la discuții în zona interviurilor, focus-grupurilor, la discuții calitative, ca să putem să înțelegem până la urmă unde, cum se informează, când și care sunt, de fapt, nevoile lor de informare legate de aspectele acestea, atunci când vorbim de spațiul public și de ecosistemul lor informațional.
Cristian Dumitrașcu:  Vă mulțumesc!
Ileana Rotaru: Vă mulțumesc și eu!

Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:24

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire a săptămânii o facem în baza militară Moana din Bangui, unde a avut loc ceremonia oficială în cadrul căreia generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a predat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană generalului de brigadă Nicolae-Gabriel Oros. Evenimentul a reunit înalți oficiali și reprezentanți ai Republicii Centrafricane, Uniunii Europene și României. EUTM RCA a oferit consultanță strategică și a contribuit la dezvoltarea leadershipului, având un impact semnificativ asupra reformei sectorului de apărare al țării. Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan, despre cele 12 luni petrecute în Republica Centrafricană:
Cornel Tonea-Bălan: Un an plin de noutate, de provocări, de partea de familie, un an în care am descoperit o nouă familie, familia EUTM. Am avut onoarea să comand o misiune internațională unde, alături de militari români, au fost militari din alte șapte țări. A fost o provocare, dar provocările fac parte din viața noastră de militari și mi-a părut bine că am avut șansa și onoarea să comand această misiune.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  De asemenea, noul comandant al forței, generalul de brigadă Nicolae-Gabriel Oros, a subliniat că are convingerea că aceste progrese vor continua și vor consolida activitățile misiunii, asigurând că EUTM RCA va rămâne un model de angajament și cooperare internațională.
Nicolae-Gabriel Oros: Vom continua proiectele începute și, bineînțeles, vom continua să dezvoltăm prin alte proiecte, astfel încât să putem aduce un plus de valoare aceste misiuni și, respectiv, să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a putea ajuta la dezvoltarea, instruirea armatei centrafricane.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  Din Republica Centrafricană ne mutăm pe mare, unde, după participarea la Exercițiul „Dynamic Move 24” în La Spezia, Italia, gruparea navală a cărei comandă este asigurată de Forțele Navale Române până la sfârșitul anului a traversat Canalul Corint și a ajuns în Marea Egee. Gruparea formată din Puitorul de mine 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” și vânătoarele de mine „Evropi” (Grecia), „Alghero” (Italia), „Tajo” (Spania) și „Akçakoca” (Turcia) a efectuat o escală în portul Izmir înainte de începerea exercițiului, unde personalul și membrii echipajelor navelor din grupare au participat la mai multe ateliere de lucru, pregătindu-se pentru participarea la Exercițiul „Nusret”, organizat de Forțele Navale ale Turciei simultan în Marea Neagră și Marea Egee. Cu amănunte vine locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al grupării navale.
Mihaela Zaharia: Exerciţiul „Nusret” este organizat anual de Forțele Navale ale Turciei și oferă oportunitatea antrenării aliaților NATO și partenerilor în condiții de mediu reale și complexe, oferind o provocare autentică și exigentă pentru marinari, care au demonstrat pregătire și adaptabilitate în fața unor situații similare celor din operațiunile reale de luptă contra minelor.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  De pe mare revenim pe uscat, unde Detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia se pregătește pentru predarea misiunii colegilor de la Murfatlar. Începând cu mijlocul lunii octombrie, militarii dobrogeni vor participa, în cadrul Grupului de luptă din Polonia, alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia.
Locotenentul Valentin Alexandru, din cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians”, despre activitățile derulate săptămâna aceasta:
Valentin Alexandru: Am desfășurat un proces riguros de pregătire a tehnicii de luptă și a echipamentelor în vederea asigurării unei predări eficiente a misiunii către colegii de la Murfatlar. Am efectuat și o serie de verificări tehnice și teste funcționale, pentru a ne asigura că toate sistemele operează la parametrii optimi, am planificat sesiuni practice de instruire, în cadrul cărora echipele mixte vor avea ocazia să lucreze împreună și să-și împărtășească experiența.

Exercițiul SARMIS-OLT 24

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de munte de la Brașov, respectiv Miercurea Ciuc, participă până pe 11 octombrie la exercițiul SARMIS-OLT 24. La exercițiu sunt prezenți și militari aliați din Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Cehia, Portugalia, Turcia și Marea Britanie. Exercițiul are și o componentă interinstituțională, prin participarea forțelor din Ministerul Afacerilor Interne și din Serviciul de Telecomunicații Speciale. Antrenamentele au loc în poligoanele Brădet, Grohotiș, Valea Doftanei și Trăisteni.

NATO a trimis AWACS în România

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 16:59

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică a trimis în România o aeronavă AWACS de supraveghere aeriană pentru a sprijini prezența consolidată a aliaților în regiune și pentru a monitoriza activitatea militară a Federației Ruse. Potrivit Comandamentului Aerian Aliat, vigilența sporită în spațiul aerian românesc este legitimă și are rolul de a consolida capacitatea României de a răspunde la creșterea activității aeriene din vecinătatea frontierei sale. Măsura Alianței vine și ca urmare a recentelor atacuri cu drone ale Rusiei asupra obiectivelor din Ucraina, care au încălcat spațiul aerian al țării noastre, iar bucăți din aparatele de zbor au căzut pe teritoriul României.