Cătălin Tomescu: Înainte de NATO trebuie să ne apărăm noi țara

Publicat de prosavioleta, 4 martie 2025, 08:45

Cristian Dumitrașcu: Domnule general Tomescu, aș vrea să pornim de la următoarea afirmație a unora. Dacă ne gândim bine, de vreo săptămână-două încoace, lucrurile se par dinspre public foarte rapid schimbate. Oamenii reacționează cam cum au reacționat unii dintre ei când a izbucnit războiul în Ucraina. Avem tineri care se gândesc că nu vor vrea niciodată să participe la vreun război, în cazul în care s-ar putea ajunge din nou, în caz de criză, la stagiul militar obligatoriu. Și de foarte puține ori acest tip de public, oamenii obișnuiți, nu au un interlocutor de talia dumneavoastră, specialist militar, care știți toate lucrurile astea din toată cariera și din zilele astea în care nu sunteți departe de fenomen. Pot să se uite ei  cu încredere la ce se întâmplă și la ce văd la televizor? Rămânem noi fără apărare, cum spun unii?
Cătălin Tomescu: Nu se pune problema că rămânem fără apărare. Hai prima dată să luăm cu statul. Niciun stat nu se poate dezvolta fără securitate și apărare, și independență garantată. Ca să te dezvolți trebuie să ai pace, ca să ai pace trebuie să fii în măsură să-ți faci singur apărarea și securitatea. Noi am crezut mulți ani, și clasa politică și noi, că dacă suntem în NATO nu ne mai trebuie niciun fel de dezvoltare a sistemului militar, de aia am ajuns unde am ajuns, de aia cu industria de apărare s-a ajuns unde s-a ajuns și armata a ajuns să fie denigrată, se mai întâmplă și nenorociri care ajută.  Problema e că nu merge așa. Înainte de NATO trebuie să ne apărăm noi țara. Prin urmare, trebuie să refacem demnitatea armatei, trebuie să lăsăm oamenii să-și vadă de treburile lor, să-i ajutăm pentru înzestrare cu tehnologia cuvenită, să refacem industria de apărare atât cât putem, prin retehnologizare, cu diferite contracte. Prin urmare, să luăm măsuri să ne pregătim țara, să ne apărăm singuri, cum fac polonezii. Cel mai bun exemplu, nu trebuie să scrii o carte, cine nu mă crede se uită la povești, după aia să vină să se contrazică cu mine dacă are ceva ce nu e lămurit sau să-i explic eu mai pe îndelete, când o să am timp. Deci asta clar. Prima dată e prin noi înșine și după aia NATO. NATO e NATO, e acolo. Doi: tineretul de ce nu mai…? Păi armată o dată a fost pusă la zid, salariile mici la gradele mici nu au funcționat, ne-au acuzat cu pensii nesimțite și s-a dovedit că pensia medie pe armată e 4.900 de lei. Păi dacă asta e nesimțită, foarte bine, dar… Prin urmare, armata n-a mai devenită atractivă. Au fost acele elemente care au dus la schimbarea imaginii armatei într-un sens negativ din terțe motive care nu vreau să intru în detalii, unele voite, altele necontrolabile, proasta comunicare și așa mai departe. Nivelul de educație în țară s-a dus într-un picaj asiduu. Chestia cu patriotismul, nici nu știe lumea ce înseamnă patriot și patriotism.
Cristian Dumitrașcu: A devenit caduc.
Cătălin Tomescu: Da, sau chiar să ți-o spun în sensul să te jignească, păi dacă nu știe termenul patria. Păi patria e mama, ca să fim înțeleși, cum văd eu patria asta, e mai mare ca țară. Lipsa asta de educație și de responsabilitatea ta că trebuie să aperi țara s-a dus, ducându-se normal că niciunul nu mai e interesat, pentru că el nu a fost educat în spiritul ăsta, el nu a făcut școala pe care am făcut-o eu. Nu de mine e vorba, că eu mi-am ales cariera asta și voi, care sunteți mai tineri și alții, noi suntem aparte. Apărarea țării n-are legătură doar cu armata, nu numai armata apără o țară. Securitatea țării e dependentă de politică, de finanțe, de economie. Puterea economică, puterea financiară, puterea politică, puterea militară, puterea informațională – sunt multe elemente care intră. Puterea de luptă a unui stat e dată de populație. Știți ce elemente se măsoară la populație când o pui în balanță ca un criteriu al măsurării puterii de luptă a unui stat? Trei. Numeric, normal, una e să ai un stat de 50 de milioane de locuitori și una de 500 de mii, al educației și al sănătății. Iar noi la educație și la sănătate, nu vreau să fac comentarii ca o să zică lumea că… nu vreau să jignesc pe nimeni, dar trăim toți în România și vedem ce se întâmplă. De aia e greu să-l faci pe ăla tânărul să-și vadă … Apărarea, care e o responsabilitate, e o contribuție națională. Noi, militarii, suntem ăia care suntem pregătiți să-i dăm ripost lui ăla, să-l batem pe ăla. Deci noi ne antrenăm și am învățat… eu am învățat carte toată cariera ca să mă bat cu generalii lui ăla, mintea mea să fie mai ascuțită decât a lor. Și e sigur, garantez. Despre asta e vorba, dar efortul e comun. Păi ce, în Ucraina luptă doar armata regulată, ce a mai rămas din ea. Că nu mai e, după trei ani, forțele armate ucrainene din 23 februarie 2022? Hai să fim serioși, tot poporul luptă, că luptă și ISU, luptă și jandarmii sau ce or avea ei, luptă și forțele teritoriale, luptă și ăia în spitale, luptă și… S-a văzut, așa trebuie văzut ăsta, nu e responsabilitatea numai a armatei, este responsabilitatea țării, dar la noi nu se vorbește despre așa ceva, că sunt multe alte treburi cu care se ocupă cine ar trebui să vorbească despre asta. Deci, cu educația și cu tineretul. Ce ar trebui cu militarii? Militarii trebuie să aibă încredere că le vor veni și mijloacele de înzestrare, cei care le așteaptă, sper să iasă. Avem și exemple pozitive, avem și exemple negative, vezi Marina. Șapte ani a stat și a dormit un contract cu Naval Group pentru corvete, care trebuie, sunt esențiale, că restul sunt vechi și Mărășeștiul, alea britanice au o anumită capabilitate și după aia declara că nu mai, cade tot și războiul e în plină desfășurare și era. Încă o dată, așa ceva nu trebuie să se mai întâmple. Punct. Trebuie să aibă încredere. Doi: trebuie să pregătească, să-și dea seama că îi așteaptă vremuri grele. Perioada aia cu stability operations și peacekeeping unde exista și acolo, puteai să mori, că au fost, am plătit cu 28 de vieți, dacă nu mă înșel. S-a întâmplat, am avut noroc că se putea să venim și cu autobuzul de morți în două ore, știu eu situația. Deci treaba aia cu niște misiuni de stabilitate, cu un anumit grad de risc mult sub gradul de risc dintr-un război real, s-a dus. De ce să spune train as you fight, adică instruiește-te, antrenează-te așa cum vei lupta? Ca să poți să scapi, pentru că dacă nu te instruiești așa cum vei lupta și ești un superficial sau nu faci ce trebuie sau nu vezi că trebuie, ieși cu picioarele în față de războiul ăla și nu știu dacă ăst e interesul și trebuie să fie conștienți de treaba asta, depinde de ei. Sper ca clasa politică să redea armatei demnitatea pierdută din terțe motive, de cele mai multe ori care nu-i revin și să aibă grijă că armata nu e numai o pacoste, cum o spun unii, care nu ne trebuie că suntem în NATO și că cheltuim bani pe ea. Le spun ăstora care au idei d-astea: vedeți, bă, că toate armatele costă bani și nimic nu se dezvoltă fără o armată care să descurajeze eventual adversar. Și trei: fără o armată care să-l facă pe Trump să zică: România, sunt mulțumit de tine, ia să te văd pe tine X. Despre asta e vorba, că nu-i convine să-și facă armata și să bage bani în armata lui ca să vină să te apere pe tine român când ești atacat tu, dacă tu nu ți-ai făcut tema. Trebuie să ți-o faci tu, să-i arăți ‘Bă, atâta pot!’ Hai că noi avem o anumită populație, o anumită dezvoltare economică, dar gândește-te la o țară care are un milion de locuitori, ce să-i spui lui ăla? Să-și cumpere un portavion. Doar n-ai înnebunit, că un portavion costă vreo două miliarde. El şi cu ce pui pe el îți trebuie o grupare de forțe care costă cam 100 de miliarde, 100 de miliarde de dolari, atât costă un portavion real, tehnic. Și atunci ăla o să zică donații „Domnule, aţi înnebunit? Păi nu-mi trebuie portavioane”. Atât pot să fac și eu, da, dar cât pot eu, în funcție de populație, putere economică, putere financiară, mărimea țării și așa mai departe, atâta pot. Adică așa trebuie văzut. Trebuie întâi să ne demonstrăm noi și după aia îi spui lui ăla, că dacă nu, pune-te când zice că costă și alea, păi pune-te în situația lui. Populația șefului de stat respectiv să-i spună șefului de stat pe care l-a ales „Băi, păi ce să căutăm noi acolo, ăștia-s bani. La aia nu dă, aia nu dă, ei şi-au luat umbrele, n-au făcut nimic pentru apărare. De ce să mă duc eu acuma? Adică trebuie văzut în ansamblu. Cam asta e cu armata. Iar cei care conduc acum Armata și cei care vin după ei să înțeleagă că-s datori, asta e responsabilitatea națională. O știu și ei. Unii o mai uită că nu s-a mai… sistemul de educație s-a cam schimbat. Se revine la… Alea nu erau treburi comuniste. Nu, era responsabilitatea noastră, a militarilor, să lăsăm țara pentru apărare și toate chestiile legate de apărarea efectivă a țării, că securitatea e complexă. Şi ultimul palier pe care l-aș aborda și problemele financiare. Dom’le, am observat că toată lumea de ce să dăm atâția bani, că avem multe probleme. Știu că nu trăiesc în România? Doamne iartă-mă, că doar nu trăiesc în America și vin și vă povestesc că în România… Nu, nu trăiesc aci. Păi să ne înțelegem bine: din moment ce trebuie să punem banii ăștia, problema e să-i punem deștept, în sensul că să dezvoltăm și noi, să retehnologizăm industria de apărare, să adaptăm din industriile tradiționale care au legătură cu apărarea, ca să-mi dezvolt capacitatea de apărare, dar numai că oamenii ăia care muncesc la astea sunt în România, că nu sunt din Japonia, că asta e o țară dezvoltată, ca să nu se supere vreun… Prin urmare, nu dau de mâncare tot la oamenii …poporul meu? Problema e că trebuie să reinvestesc, că dacă au murit, nu mai lucrează nimeni. Au plecat specialiștii. Și atunci când faci un contract stabilești ce capabilități militare… trebuie să stabilească cerințele operaționale și capabilitatea necesară pe care tu ți-o dorești. După care e treaba politicului de unde scoate banii sau să zică avem interes de acolo sau de acolo. Nu mă bag și aici e o discuție, dar nu mă bag. Dar după aia care, cine te ține când te duci la negociere să-i spui lu’ ăla „Băi, eu îţi iau scula asta, uite, să luăm F-35, nu?, superavion, supertehnologizat. E clar că noi nu putem să-l producem, că nu pot alții cu puteri mult mai mari decât noi, semnificative. Bun, dar să fac și eu din el antena, cauciucul cu pedala și cu cauciucul după pedale și coada aia din care … dă ăla din avion, că noi am produs avioane la vremea noastră, producem și elicoptere. Deci despre asta e vorba. Să iau și eu de la mine, cum fac încă o dată, tot polonezii, că-i dau exemplu. Păi asta e. Ţara aia şi-a retehnologizat industria de apărare… Clasa politică a fost determinată să facă treaba asta. Pe scurt, cam asta trebuie și la noi, dragi domni politicieni, puneți cheltuiala în folosul țării noastre, prin care rezolvați problema ridicării capacității de luptă și capacității de luptă ale Forțelor Armate Române și a rezervei şi îți asiguri și demnitatea în forurile internaționale. Spui „Alo, România sunt la linie, cum e Polonia”, și îți vezi și interesul. Și ultimul, că am vrut să închei aici mai avem un minut, cred, rezerva. Se vorbește mult despre rezervă și succesele sunt minore. Sunt niște probleme legate de sistem, sunt elemente care nu funcționează cum ar trebui și de o parte și de alta. Ideea e că asta trebuie bine să o înțelegem. Cei care sunt deja, fac o reclamă nemaipomenită printre cei care nu sunt, se integrează exact în problematica educației populației pentru domeniul militar, ca să știe cum să participe la apărarea țării. Odată se intră în problematica interesului Ministerului Apărării, care vrea să crească rezerva. Și eu aș dori să încerce cât mai mulți, măcar nu să intre nu, prima dată să se documenteze. Pregătim, dar nu vă dau date acuma, când o să am, o să vă dau, împreună cu anumite persoane din prietenii mei apropiați și colaboratorii mei apropiați au pregătit o concepție foarte clară cum să desfășurăm asta și să asigurăm o informare clară a tineretului despre treaba asta, pentru că mulți refuză și datorită faptului că nu cunosc subiectul. Zice ‘Lasă, mă, armata, știu e aia că aia. Nu vreau eu, mă, nu, nu-i treaba mea, războiul. Stai, mă, în primul rând că rezervă nu înseamnă război. Rezervă înseamnă să intri într-un proces de pregătire, care se desfășoară la perioade de timp rezonabil de bune. Armata trebuie să facă totul ca ăla să nu se sperie din prima zi, cel care vine să fugă pe câmp să zică „Duceți-vă, bă, cu armata voastră” și să vadă că devine util și funcțional şi participând acolo, își dă seama de necesitatea de a fi și el acolo și aici…
Cristian Dumitrașcu: Ăsta e mare lucru.
Cătălin Tomescu:  Absolut! Domne, totul funcționează ca un ceas, rotițe cu arculeţe, cu… Păi şi aia mică, mică, mică, mică, care așa nu dai doi bani pe ea dacă o vezi pe jos, dacă o scoți din ceasul ăla, nu mai funcționează tot ceasul. Așa e și la armată, și la apărare și tot. Orice structură e importantă, că de aia există, că dacă nu, n-ar exista. Fiecare își are rolușorul lui, nu trebuie să fii neapărat general de trei stele. Eu trebuie să știu să conduc, dar tu ești ăla care lupți și ai să vezi că îți descoperi responsabilitatea și valoarea. Nu înseamnă că dacă ești doar un simplu soldat, păi dumneavoastră știți că în armatele moderne, gen Statele Unite, un soldat de forțe speciale cu un laptop dirijează Tomahawk-uri, rachete de milioane de euro care se duc și bombardează colo și colo și colo. Ăla, dacă îl iei după gradele militare, bine, are o școală, are un antrenament, dar el cu ce face el duce vectorul respectiv de lovire unde trebuie. Deci, revenind, își vede responsabilitatea și atunci își dă seama și înțelege altfel care e aportul lui în apărarea țării şi se creează această coeziune. Încă o dată, că e responsabilitatea tuturor nu e numai a noastră. Și eu sper ca sistemul ăsta care se dorește a fi implementat privind creșterea forței și relevanței rezervei, să funcționeze mult mai bine. Personal, voi face tot ce pot în domeniul ăsta ca să ridic ștacheta.
Cristian Dumitrașcu: În concluzie, cu toții trebuie să înțelegem că fiecare are importanța lui și în momentul în care noi înțelegem treaba asta, va fi mai mult decât un ordin și o obligație atunci când va fi nevoie.
Cătălin Tomescu: Absolut. E o responsabilitatea pe care o avem față de toți cei care au fost înaintea noastră, o dată, și față de copiii noștri, că dacă ne doare în cot, mă scuzați de expresia neacademică, dar nu pot s-o spun mai plastic de-atât, despre ce lăsăm după noi, din orice considerent personal, mă gândesc că fiecare se gândește la copiii lui, că vrea să lase o țară și un viitor. Prin urmare, măcar la ăștia gândește-te și dacă nu ești tu suficient de copt, fă măcar pentru ei.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general Tomescu, vă mulțumesc foarte mult și vă mai așteptăm la „Pro Patria” și la „Jurnal militar”.
Cătălin Tomescu: Mulțumesc şi eu de invitație. Numai bine!

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 4 martie 2025, 08:30

Eduard Nicola (realizator rubrică): Pentru început ne oprim în Polonia, unde la nivelul Detașamentului de Apărare Antiaeriană Iron Cheetahs, Rotația a XVI-a din cadrul Grupului de Luptă NATO, săptămâna a debutat cu un exercițiu tactic în teren cu bateria de apărare antiaeriană, urmat de participare a militarilor la o serie de activități socioculturale în localitatea Biała Piska. Locotenentul Cosmin Marinescu, din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană Iron Cheetahs, Rotația a XVI-a, ne va vorbi despre activitățile derulate.
Cosmin Marinescu: Artileriştii antiaerieni au participat la o activitate la Școala nr. 5 din Biała Piska, alături de partenerii americani și britanici, în vederea socializării și depășirii bariere lingvistice, participând la activități interactive alături de micuți. Concomitent cu activitățile curente de instruire, se execută și mentenanța mijloacelor tehnice, prin grija militarilor plutonului Sprijin Logistic pentru menținerea în stare de operativitate a tehnicii militare.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, unde militarii Companiei de manevră KTRBN „Panthers”, rotația a II-a, din cadrul Batalionului din rezerva tactică a KFOR din teatrul de operații Kosovo, au executat ședințe de tragere individuale cu armamentul din dotare în poligonul Voloire, aflat în proximitatea bazei Camp Villagio Italia. Obiectivul principal a constat în menținerea nivelului de pregătire la un nivel ridicat pentru o tragere cât mai precisă. De la începutul anului, Compania de Manevră „Panthers”, rotația a II-a,  execută misiuni specifice teatrului de operații Kosovo, sub comanda batalionului de rezervă tactică al KFOR și este coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite „General Ioan-Emanoil Florescu”.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Mergem la sud de Dunăre, în Bulgaria, acolo unde un pluton de militari români a fost dislocat în cadrul Forward Land Forces Battlegroup. Alături de camarazii din Grecia și Macedonia de Nord, aceștia au testat procedurile de luptă urbană în condiții extreme de iarnă. Începând cu luna ianuarie a acestui an, România face parte din Grupul de Luptă Multinațional din Novo Selo, alături de Italia, Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Turcia și Statele Unite ale Americii. Grupurile de luptă contribui consolidare a securității pe flancul estic al Alianței.
Eduard Nicola (realizator rubrică): În final de rubrică, mergem pe continentul african, mai precis în Republica Centrafricană, unde prezența României este una activă încă din anul 2015. Țara noastră participă cu aproximativ 60 de militari la implementarea eforturilor de reconstrucție a forțelor armatei centrafricane. Este pentru al doilea an consecutiv când țara noastră asigură comanda acestei misiuni.
Nicolae-Gabriel Oros: În luna martie deschidem Școala Națională de Ofițeri ai Armatei Centrafricane, care va avea un impact deosebit în ceea ce privește imaginea Uniunii Europene în Republica Centrafricană, dar obiectivul nostru major este formarea tinerilor ofițeri centrafricani în spiritul respectării drepturilor omului.

Liderii țărilor din Uniunea Europeană se vor întâlni la Bruxelles

Publicat de prosavioleta, 4 martie 2025, 08:20

Sorina Vrînceanu: Liderii țărilor din Uniunea Europeană se vor întâlni joi, 6 martie, la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului European, pentru a analiza adoptarea unor decizii privind consolidarea politicii europene de apărare și continuarea sprijinului pentru Ucraina. În cadrul unei convorbiri telefonice de marți cu președintele Consiliului European, António Costa, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a prezentat prioritățile țării noastre în plan european, evidențiind importanța stabilității regionale având în vedere vecinătatea cu Ucraina și Republica Moldova, țară afectată la rândul său de războiul declanșat de Rusia. La rândul său, președintele Consiliului European a reamintit angajamentul Uniunii Europene față de o pace justă și durabilă în Ucraina.

Acordul privind cooperarea în domeniul apărării cu Marea Britanie a fost trimis către Parlament

Publicat de prosavioleta, 4 martie 2025, 08:15

Sorina Vrînceanu: Guvernul României a aprobat în ședința de joi, 27 februarie, transmiterea către Parlament pentru dezbatere și ratificare a acordului cu Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind cooperarea apărării. Documentul a fost semnat la Londra, pe 13 noiembrie 2024, de ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, și de secretarul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, John Healey. Acordul creează cadrul juridic general pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării între cele două părți semnatare pe baza principiilor egalității, reciprocității și interesului reciproc. Acest instrument va permite menținerea dialogului strategic și dezvoltarea de proiecte comune care să răspundă cerințelor operaționale impuse de evoluțiile mediului de securitate, precum logistica, dezvoltarea capabilităților, planificarea resurselor, comunicațiile, contracararea amenințărilor hibride, exercițiile, operațiile internaționale sub mandat ONU, controlul armamentelor, formarea și educația militară.

Întâlnire oficiali apărare România – Polonia la Ministerul Apărării Naționale

Publicat de prosavioleta, 4 martie 2025, 08:05

Sorina Vrînceanu: Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit luni, 24 februarie, la sediul ministerului, cu Pawel Bejda, ministrul adjunct al Apărării din Polonia. Discuțiile au vizat consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe termen lung, precum și întărirea dialogului strategic și a cooperării practice atât la nivel bilateral, cât și în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Ministrul Angel Tîlvăr a precizat că Polonia este și va rămâne un partener strategic al României, precum și un contributor valoros la securitatea regiunii Mării Negre, în special prin participarea militarilor afiliați la Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova. În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au reafirmat sprijinul ferm al României și Poloniei pentru Ucraina, în contextul împlinirii a trei ani de la izbucnirea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva statului vecin.

Proiectul legislativ privind controlul spațiului aerian național a fost adoptat de Senat

Publicat de prosavioleta, 4 martie 2025, 08:00

Sorina Vrînceanu: Senatul a adoptat, săptămâna aceasta, în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind controlul utilizării spațiului aerian național. Inițiativa își propune să reglementeze o serie de măsuri în această privință, stabilind autoritățile și instituțiile care au competențe pentru prevenirea și contracararea folosirii spațiului de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord și alte vehicule aeriene. În același timp, Senatul a adoptat proiectul de lege care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, atunci când nu este instituită starea de urgență, de asediu, de mobilizare sau de război. Documentele urmează să fie promulgate de președintele interimar Ilie Bolojan și, ulterior, să fie publicate în Monitorul Oficial.

Cătălin Tomescu: Acum sper că lumea s-a trezit

Publicat de prosavioleta, 25 februarie 2025, 08:37

Cătălin Tomescu: S-a ajuns la un impas. Practic, nicio parte nu are un rezultat concret care să declare că îi convine, dar nici nu se lasă, cum e normal – ucrainenii, din niște motive, rușii din alte motive. Aş saluta în perioada asta, ce s-a întâmplat în ultimul an de când nu ne-am întâlnit, faptul că ucrainenii au avut o idee foarte bună, ca să-și pregătească puțin… Probabil s-au gândit că urmează negocieri și au intrat în zona Kursk. Multă lume… a fost de acord, n-a fost de acord, nu știu, nu am o problemă. Eu spun ce cred eu. Bineînțeles că nu s-au gândit vreodată că vor ajunge la Moscova pe-acolo. Problema este că au prins teren slab, în care au putut și ei să acapareze nişte teritorii cu care rușii nu vor fi în veci de acord să le ia Ucraina, la o eventuală negociere, și cu care pot să negocieze alte lucruri. Și mă bucur că nu s-au întins cu plapuma mai mult decât îi ținea, pentru că altfel ruşii i-ar fi încercuit și i-ar fi nimicit acolo. Ei au stat aproape de graniță, nu foarte mult, dar suficient de mult cât să conteze. Și acum sper să le folosească, atunci când vor fi întrebați și se vor așeza şi ei la masă.
Prin urmare, războiul, prin prisma noii administrații americane, se pare că se apropie de o fază de negociere. Sincer să fiu, mi se pare corectă abordarea lui Zelenski, de data asta – că nu totdeauna sunt de acord cu el -, că trebuie, când vorbim despre Ucraina, e bine să fie și Ucraina. Probabil s-a hotărât să nu fie la prima discuție ca să nu acapareze el discuția; trebuie să ne înțelegem…
Cristian Dumitrașcu: Deci, credeţi că va fi la o următoare discuție.
Cătălin Tomescu: Sunt absolut convins; sau, cel puțin, sunt de acord cu el. Dacă cumva n-am dreptate, fac parte dintre cei care considerăm că ar trebui să fie invitat. El s-a supărat, și mulți europeni s-au supărat… Nu, americanii au vrut să discute cu rusul, numai ei doi, ca să stabilească niște termeni foarte clari. Adică cumva să-şi pună liniile roșii, nu să le spună în public. Că nici rusul n-o să spună în public și nici americanul n-o să spună în public ce probleme are. Și atunci s-au gândit să stabilească acest dialog prima dată bilateral. Am văzut că multă lume se miră; nu știu de ce se miră, pentru că a fost Războiul Rece, în care tot doar Statele Unite și cu URSS – pe vremea aia – vorbeau și nu venea nimeni la masă. Acum, ne mirăm că se întâlnesc ei… Da, ne mirăm, pentru că Putin are un statut de criminal de război și așa mai departe, numai că America nu recunoaște tipul ăla de organizație și se vede treaba că domnul Trump a hotărât să discute cu el – care, din punctul meu de vedere, orice negociere s-ar fi purtat, indiferent de către cine, fără să discuți cu Federația Rusă și cu Putin, să stai la masă cu el, nu puteai s-o obții, pentru că… cum o impui? Să zicem că te aduni tu cu ai tăi și vorbești, iei decizii și propui tot felul de măsuri, şi când te duci la rus rusul o să zică: „Ce vorbești, măi? Pe mine m-ai întrebat?” Prin urmare, mă bucur că a început procesul de negociere și sper să oprim odată războiul ăsta, pentru că ne afectează pe toți. Pe ei, în mod direct, să fim bine înțeleși. Și pe ruși, chiar dacă Federația este stat atacator, dar și pe noi, pe europeni, pentru care noi, românii, prin incidență, ne aduce o serie întreagă de prejudicii economico-financiare, chiar și sociale.
Cristian Dumitrașcu: Întorcându-ne la situația de pe front, este una dintre temele predilecte din interviurile noastre. Puțini specialiști am avut ocazia să intervievăm, cum a fost în cazurile în care ați venit la radio, la „Jurnal militar”. Ați analizat împreună cu noi implementarea pe front a unor categorii de armament. Au fost și tancurile dumneavoastră dragi, Abrams și Leopardul german. Cum vi se pare că au cântărit aceste arme care, până la urmă, se pare că nu au fost chiar atât de hotărâtoare?
Cătălin Tomescu: N-au fost hotărâtoare pentru că nu s-au purtat bătălii decisive, să ne înțelegem. Războiul ăla, printre multe lecții învățate și concluzii deosebit de importante, din abordarea dumneavoastră tehnologică și de capabilitate militară terestră, a adus mai multe inovații. La tehnologie s-au consacrat dronele, începând de la dronele strategice, de lovire la mare distanță – care au existat dintotdeauna, numai că nu se purtau în tipul ăsta de război. Nu uitați că, în Afganistan, Statele Unite bombardau cu drone de acum 20 de ani; dar drone din acelea care zboară la 18.000 de metri – ca un avion, numai că îl pilota dintr-un anumit loc din Statele Unite.
Cristian Dumitrașcu: Din centrul de comandă, da.
Cătălin Tomescu: Absolut! Numai că acum au luat o amploare deosebită. S-a dovedit că eficiența unei drone de 100.000 de dolari face să distrugă un tanc de 30 de milioane sau chiar un avion de 150 de milioane de dolari. În afară de asta, au mai apărut anumite tehnologii legate de războiul electronic, de bruiaj, care s-au dezvoltat concomitent cu implementarea dronei. Tot cu o mare anvergură sau importanță, mijloacele antitanc, care au dovedit că faimoasele tancuri rusești pică la Javelin, că n-au protecție pe…, cutia blindată. Din punct de vedere al blindatelor, binomul tancuri – mașini de luptă ale infanteriei sau strikere nu va muri în secolul ăsta, cel puțin. A, că vor ajunge unii şi la alte tehnologii, da; dar pentru noi, ăștia normalii, care încă suntem dependenți de astea și nu avem altele, sunt foarte bune. Problema e că nu a fost bătălia decisivă. S-a vrut să se dea bătălia decisivă când s-a reluat ofensiva, atunci în 2023, dacă vă aduceți aminte, numai că lovitura a fost dată neinspirat – în zona Zaporojie, că voiau să se ducă spre Crimeea, unde, din păcate, în vreo juma de oră au pierdut vreo 25 de blindate, strikere și tancuri. Sunt faimoase pozele cu ele lovite într-un spațiu relativ restrâns, de un hectar. Adică ei au concentrat efortul, cum e la blindate, au vrut să ducă, numai că rușii au fost foarte bine pregătiți. Lupta, terenul, coridoarele de mobilitate și contramobilitate erau pregătite; au avut colț antitanc, câmpuri de mine și i-a prins acolo și i-a decimat. Iar când pierzi 25 de mijloace blindate de mare capacitate într-o perioadă de timp relativ scurtă, o oră, nu prea îți vine să mai treci la ofensivă. Ai face o greșeală, că înseamnă că ești atât de ineficient încât îți distrugi 100 de blindate, pe care oricum le-ai obținut cu greu de la aliații europeni și din NATO.
Prin urmare, binomul rămâne relevant, fiți convins de treaba asta, în orice operațiune terestră. Până la urmă, nu s-a inventat nimic altceva care să mute frontul – că nu-l mută nici drona, nici rachetele și așa mai departe.
O altă chestie tehnologică sunt rachetele de diferite tipuri, în special cele promovate de ruși. Rușii au scos la iveală – cu mai mult sau mai puțin succes, recunosc; numai că s-a dovedit că rușii au mers tare pe industria rachetelor, chiar dacă nu au avut succesul scontat, pentru că asta spune mult unde se vor duce. Să nu uităm, multă lume vorbește că învățăm noi, NATO, și ucrainenii, inclusiv ei, spun că modernizăm învățământul, instrucţia… Da, sunt de acord, normal, ei sunt direct interesați. Dar dumneavoastră credeți că rușii nu învață? Hai să fim serioși! Rușii deja au început să schimbe doctrinele, au început să schimbe sistemul de educație și învățământ de la gradele mici încolo. Deja se upgradează și ei. Că de ce nu se oprește războiul… Cum să se oprească, când Rusia din 2023…? Într-adevăr, a fost varză în 2022 – mă scuzați de expresia neacademică, dar s-a văzut că au fost total ineficienți, s-a demonstrat. Dar după ce au lăsat și vodka, au lăsat ifosele, s-au adus oameni competenți…
Cristian Dumitrașcu: Ziceţi?!
Cătălin Tomescu: Păi s-a văzut! Industria de apărare s-a refăcut imediat. Ei repară 600 de tancuri vechi pe an și produc 450-500 de tancuri noi; 1.100 de tancuri! Păi dvs nu vă gândiţi că ei deja și-au făcut un parc de 2.000 de tancuri până acum? Lăsând alea 10.000 pe care le aveau din timpul Războiului Rece și erau vechi! Păi şi tu, Ucraina, de unde să le produci? De unde să le aduci, când noi abia am reușit să strângem 150 de tancuri în total, 180 cu Abrams-urile? Lăsăm strikerele, maşinile…
Deci, spuneam că rușii se modernizează și ei şi intră și ei la capitolul modernizare și la direcționarea industriei de apărare. Uitați-vă la bugetele lor pe ultimii ani. Adică trebuie să fim realiști, dom’le. Eu, în procesul de educație în arma mea și ulterior, cu profesorii pe care i-am avut eu până în ’93, când am învățat structurile militare în România, toți spuneau să respecți inamicul întotdeauna. Și nu erau rușii pe vremea; vorbim de inamic în general. Inamicul trebuie să ţi-l respecți. Sun Tze avea o vorbă: „Cu inamicul ar fi bine să te poţi întâlni la cină de două-trei ori pe lună, dacă poți. Cu prietenii, doar o dată”. Întrebam eu: Ce-are ăsta, mă? Cum să fie bine așa? Pă ei bine, ca să-l cunoști, că de la prieteni știi la ce să te aștepți, dar de la dușmani nu știi; să vezi mentalitatea. Inamicul trebuie respectat. Şi ne place, nu ne place, rușii nu se vor lăsa perdanți. Adică gândiți-vă că Putin trebuie să-și reia locul când s-o opri războiul, el trebuie să-și pregătească asta. Negocierile vor fi dure și sper să găsească și ei, să aibă înțelegerea, și niște linii de compromis pentru Ucraina, pentru poporul ăsta care a fost lovit de soartă. În același timp, și Ucraina trebuie să înțeleagă că o finalitate nu se poate face doar dacă spui că să-i dai afară din toate teritoriile, pentru că ei nu vor fi niciodată de acord cu asta.
Cristian Dumitrașcu: Ați mai spus că, până la urmă, negocierile sunt singura ieșire din această situație. Dar mai este și întrebarea dacă…
Cătălin Tomescu: Despre compromis am spus în luna aprilie 2022.
Cristian Dumitrașcu: Așa este.
Cătălin Tomescu: Şi am dat exemplul cu România în al Doilea Război Mondial. Ce, noi i-am bătut pe nemți în 1917 la Mărăști, Mărășești, Oituz? Nu. Problema e că nici ei nu ne-au bătut pe noi! Mai rămăsese România cu 30% din teritoriu, Casa Regală se mutase la Iași și așa mai departe. Rușii, normal, erau cu noi, dar numai că la ei se dăduse revoluția în octombrie, a lui Lenin, și fugeau soldații și… Ofițerii ar fi vrut să lupte, dar soldații… Na, soldat! Numai că asta ne-a creat… faptul că am rezistat acolo și am reușit să-l oprim pe Mackensen să nu cucerească toată România ne-a dat niște cărți, ne-au creat condițiile favorabile la negociere, să cerem și noi. Bine, am mai avut noi o misiune prin 1919 – nu despre asta vreau să vorbesc. Ideea este că am avut puterea să ne apărăm acolo, să nu fim cuceriți, şi după aia ne-am dus la pace ca să avem de unde pleca. De-aia spun: e greu să îți închipui că poți să obții totul de la Federația Rusă și de la Putin fără să dai nimic. Personal, n-am auzit.
Cristian Dumitrașcu: Nu există riscul ca acum, oprindu-se războiul și…, să se ajungă la o negociere care să nu-i mai mențină în poziție de luptă, ca ei să aibă liniște, să se pregătească și mai mult și pe mai departe pentru ofensiva aia pe care o tot declamă televiziunile de stat rusești, că „ajungem iar până la Berlin”?
Cătălin Tomescu: Domnule, problema e în felul următor: de-asta și NATO face eforturi – din păcate, Uniunea Europeană mai încet; se face că nu înțelege. Dar la NATO, una dintre ideile de bază ale organizației este „trebuie să ne pregătim mai repede și la timp, că în 3-5 ani s-ar putea să avem o amenințare serioasă la adresa unui stat membru NATO”. Despre asta e vorba. Temerea asta a dumneavoastră este împărtășită de tot leadershipul politic și militar, și cunoscută. Acum, la NATO sigur se merge pe treaba asta. „Deterrence”, ce spune secretarul general, alea nu sunt vorbe în vânt. Ce înseamnă „deterrence”? Ca să înțeleagă publicul: așa se spune în engleză; „descurajare” e pe românește. E ca să-l fac pe un eventual agresor să se gândească de două ori înainte să atace o țară membră, să vadă că s-ar putea să iasă prăpăd peste el după aia. Adică atenție ce-ți dorești, că s-ar putea să se întâmple, şi după aia nu mai știi cum să scoți cămașa. Cam așa e și aici. Deci, tocmai ăsta e scopul. Planurile de reasigurare, măsurile, planurile regionale, imboldurile de dezvoltare a capacității de luptă, de creștere a bugetelor naționale de apărare și dezvoltarea industriei de apărare. Toate astea sunt venite şi menite pentru treaba asta. A, că ne-a prins puțin pe unii sau pe alții – ca să nu dăm exemple, că nu ăsta e scopul – într-o poziție destul de delicată, ca să nu-i spunem altfel, începutul războiului… Acum sper că lumea s-a trezit.
Deci, este clar că în scopul ăsta se lucrează, ca ăstuia să nu-i vină vreo idee să-și demonstreze el capacitatea lui și mușchii lui, să arate altora că deja e un jucător relevant pe plan mondial, să-i arate Chinei că poate să rămână, în afară de puterea nucleară, și o putere cu care să controleze Europa – că chinezii se ocupă economic, nu le trebuie militar aici – şi ca să le facă viața neagră la americani. Că amândouă privesc la Statele Unite ca principalul competitor pe piața globală. Eu credeam că rămâne numai China. Vedem că încă nu s-a ridicat Rusia, dar negocierile astea… Vedem cum judecă politica americană aici – și nu mă apuc eu să îi dau sfaturi domnului Trump; sunt convins că știe ce are de făcut. Chestia cu banii… Păi nu e normal? El a câștigat alegerile la el în țară prin „America great again”, da? Şi cheltuie sume imense de bani în cadrul NATO, în cadrul sprijinului pentru Ucraina. Că le-a dat pe gratis, împrumut… nu-s problemele mele. Ideea e că lumea știe. Alegătorul spune: „Păi stai, mă, tu îi dai lu’ ăla, dar eu?!” Eu n-am 22 de milioane de homeless, fără casă, nu ştiu câte milioane sunt fără social security, asigurări de sănătate…? Şi ăla zice: „Păi de ce să nu-mi dai mie?” Şi atunci, trebuie să-l înțelegi și pe el. În al doilea rând, ei asigură în jur de 60% din buget – nu mai vorbim de capabilități militare -, și sunt țări care au sub 2%, deci… Şi atunci, poate să zică şi el: „Păi de ce să vin eu din America să te apăr pe tine, şi tu nu te aperi?” Adică… Încă o dată: n-are el nevoie să-l sprijinim, dar trebuie să fim realiști. Are și probleme care sunt destul de dur spuse, și n-ar cam trebui, vizavi de Europa… Ăsta e stilul. De-aia v-ați făcut politicieni, să știți să negociați treaba asta; eu m-am făcut militar. Noi trebuie să ne pregătim să descurajăm orice fel de atac, iar rușilor trebuie să le intre bine în cap că, dacă scapă cu fața curată acum, cu compromisul la care ajung, după asta ar trebui să-și vadă de treabă și nu cumva să intre într-un conflict cu NATO.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 25 februarie 2025, 08:20

Teodora Mazere (realizator rubrică): Deschidem rubrica de astăzi cu vești din Bosnia și Herțegovina, unde militarii Detașamentului Aerian DACIAN PUMAS au desfășurat activități de instruire în comun cu partenerii din Grecia și Macedonia de Nord. Antrenamentele au inclus îmbarcarea și debarcarea rapidă a trupelor, precum și securizarea și pregătirea terenului pentru aterizări. Lansată în decembrie 2004, operația EUFOR ALTHEA vizează sprijinirea autorităților din Bosnia și Herțegovina în menținerea unui mediu sigur și securizat, în acest moment aducându-și contribuția 24 de națiuni, incluzând state membre UE și non-UE. Locotenent-comandorul Aurel Danţiş, pilot în cadrul detașamentului românesc DACIAN PUMAS.
Aurel Danţiş: Bosnia și Herțegovina are o climă similară cu cea din România, ceea ce a făcut tranziția mai ușoară. Totuși, trebuie spus că, având în vedere relieful muntos, vremea poate fi foarte schimbătoare și poate aduce provocări suplimentare, în special pe timpul rotației noastre pe timpul iernii. Deși temperaturile nu sunt foarte diferite, zborurile în zone montane și condițiile meteo imprevizibile pot influența semnificativ siguranța și eficiența misiunilor. Așadar, e important să fim pregătiți să avem un plan de rezervă în caz de condiții extreme.
Teodora Mazere (realizator rubrică): În cadrul misiunii EUFOR ALTHEA, România participă cu cel mai mare număr de efective, peste 500 de militari, fiind cel mai important contributor cu trupe în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina. Mai mult decât atât, generalul-maior Florin Barbu a preluat în luna ianuarie comanda acestei operații, iar batalionul multinațional, care are în compunere militari din Austria, Grecia, Italia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Turcia, România și Ungaria, este comandat tot de un ofițer român. Membrii companiei Stat Major și Deservire și-au început misiunea în luna noiembrie, iar despre sarcinile acestei structuri ne vorbește comandantul ei, căpitanul Cătălin Damian.
Cătălin Damian: Misiunea companiei este de a deservi administrativ Statul Major al Batalionului multinațional și de a asigura protecția forței a tuturor de militarilor din campul în care suntem dislocați. Din punct de vedere al protecției forței, lucrurile sunt foarte clare. Zilnic același program, lucrurile diferite se întâmplă atunci când Statul Major este implicat în activități unde noi trebuie să fim dislocați pentru a le asigura sprijinul administrativ.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Ne îndreptăm către Baza Novo Selo din Bulgaria, unde este cartiruit Grupul de Luptă NATO la care România contribuie cu două detașamente, unul de comunicații și informatică, celălalt fiind de cercetare. Decizia de înființare a grupurilor de luptă multinaționale din Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria a fost convenită în cadrul Summitului NATO de la Madrid din anul 2022, ca parte a întăririi măsurilor de apărare colectivă pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice. În Bulgaria, Grupul de Luptă este condus de Italia, cu contribuții din Albania, Croația, Grecia, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Turcia și Statele Unite ale Americii. Căpitanul Delia Deaconescu, comandantul Detașamentului românesc de comunicații și informatică dislocat în Bulgaria.
Delia Deaconescu: Sunt la prima misiune în afara teritoriului național. O consider o experiență unică, având în vedere faptul că avem contactul zilnic cu națiuni străine. Este o provocare, deoarece trebuie să colaborăm cu ei, să propunem soluții, să lucrăm împreună. Deci, consider o oportunitate această misiune, atât pentru dezvoltarea capabilităților informaționale, cât și din punct de vedere tehnic.

Întâlnire oficială a secretarului de stat în Ministerul Apărării Naționale

Publicat de prosavioleta, 25 februarie 2025, 08:11

Adrian Gîtman: Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit luni cu membrii unei delegații a Comisiei pentru apărare și forțe armate din Parlamentul francez. În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte privind securitatea regională, cu accent pe implicațiile războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina și asupra stabilității în regiunea Mării Negre. Ambele părți au subliniat importanța menținerii unității europene și a unei cooperări strânse între aliați pentru a contracara amenințările comune.
Simona Cojocaru a evidențiat relația tradițională de parteneriat strategic dintre România și Franța în domeniul apărării și a menționat contribuția trupelor franceze dislocate pe teritoriul României în cadrul măsurilor de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare.

Vizita Ministrului apărării naționale în Abu Dhabi

Publicat de prosavioleta, 25 februarie 2025, 08:07

Adrian Gîtman: Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit marți cu omologul corean Kim Seon-ho. Întrevederea a avut loc la Abu Dhabi, acolo unde ministrul Tîlvăr s-a aflat pentru a participa la Conferința Internațională de Apărare IDEX&NAVDEX 2025. Cei doi oficiali au discutat în principal despre proiectele comune privitoare la dotarea Forțelor Armate Române cu echipamente și tehnologii avansate.
Angel Tîlvăr s-a întâlnit în Emiratele Arabe Unite și cu ministrul de stat pentru apărare din această țară, cu care a stabilit organizarea unui comitet mixt pentru cooperare militară, dar și cu președintele industriei de apărare a Turciei, cu care a vorbit despre proiectele comune în domeniul apărării. Conferința Internațională de Apărare de la Abu Dhabi a reunit peste 1.500 de companii din 41 de țări și reprezintă o platformă strategică pentru consolidarea cooperării internaționale în domeniul apărării și pentru promovarea celor mai noi tehnologii din industria de profil.

Jocurile Invictus din Canada au luat sfârșit

Publicat de prosavioleta, 25 februarie 2025, 08:04

Adrian Gîtman: Au revenit acasă militarii răniți din echipa Armatei României care au participat la Jocurile Invictus din Canada. Cei 19 militari care au reprezentat țara noastră la competiție au concurat la șapte discipline individuale: ski, snowbord, biatlon, curling, skeleton înot, canotaj în sală și una de echipă, volei din şezut. Bilanțul echipei României este unul onorant, cu trei medalii de aur, două de argint și patru de bronz. Trei dintre ele au fost câștigate de căpitanul echipei, plutonierul adjutant în retragere Daniel Porumb, cu care Andra Barbul a stat de vorbă la sosirea pe Aeroportul Otopeni.
Andra Barbul: Vă văd înlăcrimat, dar fericit, pentru că iată ați venit în țară cu medalii. Spuneți-ne cum a fost experiența?
Daniel Porumb: Unică, minunată, dar și obositoare. La ski alpin asistat nu m-am așteptat să obțin bronzul, în schimb la rowing, la 1  minut și 4 minute, m-am antrenat aproape doi ani. Am obținut aurul și la unu și la altul.
Andra Barbul: Care a fost senzaţia acolo, când vă priveau atâția oameni?
Daniel Porumb: Să nu mă las pradă entuziasmului în timpul cursei. Trebuia să-mi dozez efortul. M-am străduit cât am putut și am dus cursa până la capăt. Apoi m-am bucurat cu toți cei de lângă mine.

Emerald Warrior 2025 la final

Publicat de prosavioleta, 25 februarie 2025, 08:00

Adrian Gîtman: S-a încheiat și Emerald Warrior 2025, un exercițiu multinațional desfășurat în Statele Unite ale Americii și la care au participat și Forțele Aeriene Române, cu un detașament de militari și cu o aeronavă C27 Spartan. Timp de o lună, participanții s-au antrenat într-un scenariu realist, care a presupus sprijinul de aviație pentru forțele speciale. La întoarcerea în țară a militarilor, șeful Satului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Leonard Baraboi, i-a felicitat pentru reușita misiunii și a declarat că participarea la exercițiu a arătat capacitatea de adaptare a militarilor români în scenarii complexe, alături de partenerii NATO. A fost prima traversare peste Atlantic a unei aeronave de acest tip a Forțelor Aeriene Române.

S-a încheiat Steadfast Dart 25

Publicat de prosavioleta, 25 februarie 2025, 07:57

Adrian Gîtman: S-a încheiat primul exercițiu major planificat de Alianța Nord-Atlantică în acest an. Steadfast Dart 25 a avut loc simultan în România, Grecia și Bulgaria și a demonstrat capacitatea NATO de a activa Forța de Reacție Aliată. La antrenamente au participat peste 10.000 de militari din nouă țări NATO. România a fost prezentă la Steadfast Dart 25 cu circa 1100 de militari, care s-au instruit împreună cu militarii aliați, în Poligonul Smârdan din județul Galați, acolo unde a fost prezent miercuri și generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării.
Gheorghiţă Vlad: Pentru România este foarte important acest exercițiu, pentru că este un semnal foarte puternic pentru descurajare, mai ales în actualul context geopolitic. Scopul exercițiului a fost dislocarea forței de reacție rapidă din Marea Britanie către flancul estic al Alianței. Ne dorim ca toţi militarii implicați în această desfășurare de forțe să atingă nivelul de interoperabilitate corespunzător.

Proiectele de lege inițiate de Ministerul Apărării Naționale au fost adoptate de Camera Deputaților

Publicat de prosavioleta, 25 februarie 2025, 07:52

Adrian Gîtman: Camera Deputaților a adoptat două proiecte de lege inițiate de Ministerul Apărării Naționale. Primul dintre ele se referă la desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, iar al doilea la controlul utilizării spațiului aerian național. Cele două inițiative au suscitat interesul opiniei publice, dar sunt și subiectul unor campanii de dezinformare. Olivia Bucioacă are detalii.
Olivia Bucioacă: În spațiul public au apărut informații false despre prevederile celor două proiecte de lege. Potrivit acestor încercări de manipulare a opiniei publice, cetățenii României vor fi obligați să meargă la război în Ucraina sau comanda Armatei României va fi cedată către armatele altor state. Pe platforma InfoRadar, Ministerul Apărării precizează că aceste narative sunt false și explică la ce se referă cele două proiecte legislative. În esență, legea privind controlul utilizării spațiului aerian național își propune să stabilească un nou cadru de cooperare la nivelul autorităților care au competențe în acest domeniu, inclusiv modul de răspuns la pătrunderea neautorizată a sistemelor fără pilot. Adoptarea celei de-a doua legi va oferi baza legală pentru luarea măsurilor de descurajare a amenințărilor și reacția la acestea pe durate limitate, fără a fi necesară instituirea unei stări excepționale, cum ar fi cele de mobilizare, de asediu sau război, se mai arată pe portalul InfoRadar al Armatei. Cele două proiecte de lege urmează să ajungă la Senat în calitate de for decizional.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2025, 08:55

Teodora Mazere (realizator rubrică): Au trecut trei săptămâni de la intrarea în serviciul operației EUFOR-Althea a detașamentului „Dacian Pumas”, având ca principale responsabilități evacuarea medicală, cât și misiunile de transport și cercetare, sub comanda EUFOR. Detașamentul Forțelor Aeriene Române, compus din patru elicoptere și aproximativ 100 de militari, a luat în primire sarcinile și responsabilitățile detașamentului de aviație ale EUFOR de la partenerii maghiari. Locotenent-comandorul Aurel Danțiș, pilot în cadrul detașamentului „Dacian Pumas”:

Aurel Danțiș: În primele săptămâni am efectuat zborul de familiarizare, ceea ce ne-a permis să înțelegem mai bine operațiunile din zona Bosniei, dar și să ne familiarizăm cu specificul regiunii. Am avut astfel ocazia să recunoaștem zonele de interes, în special locurile de aterizare, dar și cel mai importante spitale din zonă, având în vedere că evacuările medicale sunt o componentă majoră a misiunii noastre.
Teodora Mazere (realizator rubrică): În cadrul grupului de luptă din Polonia, militarii românii, membri ai celui de-al 16-a lea contingent antiaerian dislocat de țara noastră, se instruiesc în comun cu partenerii americani, britanici, croați și polonezi în vederea perfecționării cooperării și coordonării în activitățile viitoare. Detalii despre ultimele acțiuni ne oferă locotenentul Cosmin Marinescu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului „Iron Cheetahs”.
Cosmin Marinescu: Concomitent cu activitățile curente de instruire, am desfășurat ședințe de tragere crossfire, în care am tras cu armamentul aliaților și ei cu al nostru, având ocazia de a ne cunoaște reciproc armamentul și de a mări nivelul de interoperabilitate. Alături de aliații grupului de luptă NATO, militarii români desfășoară activități comune de instruire, astfel încât să împărtășim aliaților din experiența noastră, dar și să ne perfecționăm cooperarea și coordonarea în activitățile curente și viitoare.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Ne îndreptăm către Kosovo, unde armata României a suplimentat de anul trecut participarea la misiunea NATO cu o companie de manevră care acționează în cadrul batalionului din rezerva tactică a KFOR, în scopul sprijinirii autorităților locale pentru asigurarea unui mediu sigur și stabil. Căpitan Florin Petraș, comandantul companiei de manevră:

Florin Petraș: Executăm misiuni în aria de operații pentru asigurarea unui climat de securitate și siguranță, precum și menținerea libertății de mișcare a cetățenilor din provincia Kosovo. Situația este una calmă, dar fragilă. Sunt anumite evenimente și divergențe care pot apărea în orice moment și care pot să producă anumite situații în care KFOR-ul să fie nevoit să intervină.
Teodora Mazere (realizator rubrică): O delegație condusă de ambasadorul Uniunii Europene în Republica Centrafricană, Diego Escalona Paturel, a efectuat o vizită în baza Moana din Republica Centrafricană. Prin această vizită s-a urmărit evaluarea nivelului de îndeplinire a obiectivelor misiunii Uniunii Europene în Republica Centrafricană. De asemenea, delegația a vizitat camp Kassai, baza militară unde funcționează Școala Națională de Subofițeri. România deține comanda misiunii Uniunii Europene în Republica Centrafricană din luna octombrie a anului 2023, în prezent exercitându-și mandatul generalul de brigadă Gabriel Oros.

Ileana Rotaru: „Românilor le este mai frică de bocancul rusesc decât de orice alte idei sau tendințe în altă zonă”

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2025, 08:48

Constantin Herțanu: Bine ați revenit la „Jurnal militar”!
Ileana Rotaru: Bine v-am regăsit. Mulțumesc frumos pentru invitație.
Constantin Herțanu: Ne bucurăm mult să fim din nou împreună. Motivul este acela că un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda Funky Citizens, arată că cei mai mulți români sunt de părere că direcția politică a României trebuie să fie una pro-europeană și pro-NATO.
Ileana Rotaru: Da, mulțumesc frumos pentru că ați ridicat această problemă legată de astfel de cercetări care au loc în ultima vreme. Am fost obișnuiți în special cu cercetări de tip sondaj de opinie legate de activitatea politică, să spun, și electorală pentru anul trecut și, desigur, pentru anul electoral care s-a prelungit în țara noastră. Dar astfel de cercetări despre care ați spus și dumneavoastră, cele realizate de INSCOP, având ca beneficiari societăți organizaționale nonguvernamentale, în cazul de față Funky Citizens, vreau să vă spun doar că INSCOP a mai realizat astfel de cercetări, tot în cadrul unor proiecte cu finanțare nerambursabilă, în care am avut și eu plăcerea să colaborez. Mă refer la cercetări legate tot pe teme de intenție, ieșire, dezinformare legate de instituțiile Uniunii Europene și alianțelor politice și militare din care România face parte. Și aici mă refer tot la un studiu longitudinal realizat ca având ca beneficiar New Strategy Center, un think tank care promovează cultura de securitate regională în România, și nu numai. Și ceea ce pot să spun este faptul că avem nevoie la nivelul societății și de astfel de cercetări, cercetări care sunt reprezentative prin eșantioanele pe care le-au descris și felul în care au fost realizate astfel de sondaje și faptul că au fost date publicității, și nu au rămas doar niște cercetări de sertar, să spun așa. Revenind la întrebarea dumneavoastră, noi am observat, pentru că m-am uitat peste datele prezentate de INSCOP și am avut, cum spuneam, și resursele legate de cealaltă cercetare, realizată tot de INSCOP, referitoare la aceste aspecte privind direcția în care se îndreaptă România. Și, mai pe scurt, pentru a înțelege toată lumea, gradul de încredere pe care respondenții acestui eșantion reprezentativ la nivel național, putem să generalizăm, să spun gradul de încredere al românilor, indică clar o încredere în instituțiile europene și alianțele politico-militare, respectiv NATO. Poziția românilor este una extrem de puternică vizavi de gradul de încredere în aceste instituții, undeva procentele situându-se peste 70%, atingând un maxim, să spun, în decembrie 2024, de 87,5% deci, iată, aproape 90%.
Constantin Herțanu: Aș vrea să precizez că este în creștere față de ianuarie 2022, chiar înainte de a ataca Rusia Ucraina, cu mai bine de 10 procente. Atunci era undeva la 77%.
Ileana Rotaru: Da. Și nu doar acest lucru, ci, asta voiam să atrag atenția, că vorbim aici de o consistență a opiniei publice corelată cu aceste evenimente și acest context. Și chiar după un an electoral în care am avut candidați și partide politice care au adresat cu efervescență, aș putea spune, cu totul și cu totul ieșite din comun anumite enunțuri, afirmații, narațiuni, sau cum vreți dumneavoastră să le mai spuneți, vizavi de relația României cu Uniunea Europeană și cu NATO, acele curente în care discutau despre România ca țară de mâna a doua, colonie ș.a.m.d., totuși, poziționarea este una extrem de puternică. Și de aceea spun, vorbim despre o consistență a curentului de opinie legată de încrederea românilor în aceste două instituții menționate.
Constantin Herțanu: Să spunem și faptul că acum, în urma acestui sondaj, doar 4,1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est – Rusia, China, față de 10,4% în același ianuarie 2022.
Ileana Rotaru: M-am uitat și la modul de formulare al întrebărilor. Este o chestiune foarte importantă felul în care acești itemi…
Constantin Herțanu: Exact.
Ileana Rotaru: …sunt formulați în astfel de cercetări, și sunt punctate foarte bine, de fapt, două chestiuni, să spun, care sunt antagonice, să le zicem așa, un fel de Da și Nu, respectiv Vestul, care este definit ca Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO, și Estul – definit ca Rusia și China. Iată că oamenii înțeleg foarte bine, în pofida, cum spuneam, a acestor narațiuni, a acestor afirmații populiste legate de felul în care ar trebui să ne manifestăm sau ar trebui să ia România ca direcție politică și militară, în cazul în care aceștia ar fi câștigat mai mult decât majoritatea parlamentară, sunt, de fapt, inconsistente cu masa, să spun, cu tendința și cu opțiunea la nivelul societății românești.
Constantin Herțanu: Dacă ne întoarcem la NATO, 88,1% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO și doar 8,1% răspund afirmativ la această întrebare.
Ileana Rotaru: Ideea este că românilor, în general, le este mai frică, să spun așa, în termeni mai puțin eleganți, de bocancul rusesc decât de orice alte idei sau tendințe în altă zonă. Iar în această perioadă ne gândim totuși că vorbim de, iată, aproape trei ani da, de război, românii au avut timp nu doar să vadă sau să audă declarații politice, ci chiar au avut ocazia să simtă pe propria piele faptul că există un nivel de siguranță, de securitate politică și militară în țară datorită faptului că România este stat membru NATO. Și să nu uităm, tot de la dumneavoastră, din media, știm deja și urmărind, desigur, și sursele de informare ale Ministerului Apărării Naționale, în anul acesta vor avea loc exerciții militare extrem de puternice…
Constantin Herțanu: Au început deja exercițiile militare, da, da…
Ileana Rotaru: Da, au început deja, ceea ce cred că va duce din nou la o consolidare a acestei încrederi în NATO; și, pe de altă parte, desigur, aceste dezinformări, aceste discursuri rău intenționate se vor diminua. Sperăm.
Constantin Herțanu: Da. Vorbim despre dezinformare, despre știri false, despre neîncredere. Și, aici, undeva la 30% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false și la dezinformări în foarte mare măsură.
Ileana Rotaru: Da, cum am spus, Ministerul Apărării Naționale, chiar deține deja supremația din punct de vedere al instituțiilor guvernamentale legate de combaterea acestor dezinformări în spațiul public. Este foarte promptă explicația pe care reprezentanții Ministerului Apărării o dau în spațiul public de fiecare dată când apar astfel de, să spun, curente știri, nici măcar nu sunt știri din punct de vedere jurnalistic. Dar, în sfârșit, aceste tipuri de informații, să le spunem, conținuturi. Dar acest procent, să știți, legat de expunerea la dezinformare de fapt, conștientizarea acestei expuneri la dezinformare iarăși a rămas destul de constant în opțiunile exprimate de respondenți în aceste cercetări. Acest procent de 30% se menține, cum spuneam, din ianuarie 2022 până în decembrie 2024, este o conștientizare a acestei expuneri la dezinformare din partea populației. Și dezinformarea este conștientizată ca fiind un fenomen real, un fenomen care are impact și care, de asemenea, tot din acest studiu, acest ultim studiu al INSCOP, arată de fapt și faptul că oamenii chiar conștientizează că aceste dezinformări au un impact, au o influență în opțiunile de vot exprimate sau în alte alegeri pe care le fac. Dar, pe de altă parte, să spun, reversul medaliei este faptul că o lipsă de încredere sau o scădere de încredere a cetățenilor într-un stat democratic, într-un stat de drept, în mijloacele de comunicare în masă, în mass media, de fapt, includem aici și platformele online și social media, pot să aibă repercusiuni extrem de grave, pentru că totuși mass media reprezintă un sistem care asigură circulația și distribuția informațiilor, opiniilor, interpretează, educă, ca să nu mai spunem că reprezintă câinele de pază al democrației sau a patra putere în stat. Astfel de demersuri ar trebui poate reglementate mai bine sau puse în funcțiune anumite mecanisme care există în România la nivelul instituțiilor care se ocupă de monitorizarea unor asemenea derapaje. Și poate în sensul acesta și încrederea cetățenilor în media va fi una mai ridicată, tocmai pentru că s-ar face această curățenie, să spun nu în sensul în care, atenție, nu vorbim despre cenzură sau libertatea de exprimare sau lucruri de genul acesta, ci efectiv sancționarea derapajelor care nu fac cinste profesiei de jurnalist și a unui cod de etică profesional.
Constantin Herțanu: Foarte pe scurt, putem trage o concluzie referitor la starea socială în care ne găsim astăzi?
Ileana Rotaru: România încă este într-un proces electoral, cum spuneam și la începutul interviului nostru, este într-un proces de dezbatere. Acum, ce să spun, situația, contextul politic desigur că are un impact destul de consistent, destul de puternic. Din punctul nostru de vedere, și aici mă refer la colegii din zona academică, din zona de cercetare științifică, pe temele acestea, în domeniul acesta, nu putem decât să sperăm că va fi un echilibru și vom avea o creștere, să spun, a gradului de încredere în acest tip de dezbatere-confruntare, dar una echilibrată, cu argumente, matură și care, până la urmă, va duce către o explicare și o interpretare în continuarea acestor trenduri, să le spunem, acestor curente de opinie publică. Și, de asemenea, de ce nu, practic, o înțelegere mai bine a nevoilor societății românești, a celor care sunt destul de bine detaliați ca profil socio-demografic în aceste studii și, de ce nu, o exprimare, până la urmă, a tuturor acestor opțiuni sau acestor atitudini într-un mod cât se poate de iluminist, să spunem așa, cu o raționalitate critică, egalitară și care să exprime, până la urmă, un bine general pentru România în viitor.
Constantin Herțanu: Vă reamintesc că a fost alături de noi la „Interviul săptămânii” doamna conferențiar universitar doctor Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim mult pentru toate aceste informații. Vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.
Ileana Rotaru: Vă mulțumesc încă o dată pentru invitație și mulțumesc și ascultătorilor dumneavoastră pentru atenție!

Întâlnire la Bruxelles a liderilor statelor Uniunii Europene

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2025, 08:42

Adrian Gîtman: Liderii statelor Uniunii Europene s-au întâlnit luni, la Bruxelles, pentru a discuta despre apărarea europeană. La reuniune a participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a subliniat importanța parteneriatului NATO-Uniunea Europeană și a făcut apel la o cooperare mai rapidă și mai eficientă în fața provocărilor de securitate în creștere. Mark Rutte a insistat asupra sprijinului pentru Ucraina, considerând esențială intensificarea ajutorului militar din partea Europei. La Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a declarat că România susține creșterea cheltuielilor pentru apărare și a afirmat că apărarea europeană trebuie să fie complementară NATO, și nu separată. Șeful statului a vorbit și despre necesitatea unei mai bune cooperări între industriile de apărare din statele uniunii, în special prin standardizarea echipamentelor.

Articol dezmințit de Ministerul Apărării Naționale

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2025, 08:38

Adrian Gîtman: Ministerul Apărării Naționale respinge în mod categoric ideea unui articol publicat pe platforma pressone.ro, potrivit căreia în companiile private românești care au avut contracte în Congo ar fi angajați militari în activitate din Forțele pentru Operații Speciale sau din orice alte structuri ale armatei. Purtătorul de cuvânt al ministerului, generalul-maior Constantin Spînu, a precizat că, în urma verificărilor efectuate, nu a existat niciun caz în care personal în activitate să-și fi suspendat raporturile de serviciu pentru a participa la activități cu caracter privat în cadrul companiei menționate în articol.
Constantin Spînu: Din verificările efectuate la nivelul instituției noastre, în perioada 2022-2024 un singur militar din structurile Forțelor pentru Operații Speciale s-a aflat în concediu fără plată dintr-un motiv obiectiv, fără legătură cu subiectul articolului. În concluzie, afirmațiile potrivit cărora militari în activitate din Forțele pentru Operații Speciale ar fi participat la acțiunile companiei private de securitate desfășurate în Congo nu au niciun fundament real, aceste speculații fiind de natură a aduce prejudicii grave de imagine instituției militare.

Întrevedere cu ministrul delegat pentru afaceri europene al Republicii Franceze

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2025, 08:34

Adrian Gîtman: Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut joi o întrevedere cu ministrul delegat pentru afaceri europene al Republicii Franceze, Benjamin Haddad. Cei doi demnitari au discutat despre cooperarea în cadrul Alianței Nord-Atlantice, în special consolidarea grupului de luptă al NATO din România, unde Franța este națiune-cadru. Ministrul apărării a subliniat importanța angajamentului Franței pentru consolidarea stabilității în regiunea Mării Negre, mai ales în actualul context de securitate. În perspectiva pregătirii deciziilor care vor fi luate de liderii aliați la viitorul summit NATO de la Haga din luna iunie, cei doi oficiali au vorbit și despre importanța continuării sprijinirii partenerilor din zona țării noastre, Ucraina și Republica Moldova.

Comandantul Comandamentului Aerian Aliat la București

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2025, 08:20

Adrian Gîtman: Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit miercuri, la București, cu comandantul Comandamentului Aerian Aliat, generalul James Hecker. Printre subiectele discutate s-au aflat proiectele de infrastructură aflate în derulare în bazele aeriene din România, dar și extinderea cooperării româno-americane în domeniul aviației militare, instruirea piloților români în comun cu cei americani și perspectiva trecerii la aeronavele de generația a cincea F-35. Oficialul american a purtat discuții și cu reprezentanții Forțelor Aeriene Române și cu șeful acestei categorii de forțe, generalul-locotenent Leonard Baraboi, în principal pe marginea misiunilor de poliție aeriană, a misiunilor din cadrul activităților de vigilență aeriană întărită și a exercițiilor de instruire în comun.

Bugetul apărării pentru 2025

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2025, 08:10

Adrian Gîtman: Ministerul Apărării Naționale va avea alocate în acest an 2,24 procente din produsul intern brut, adică peste 42 de miliarde lei. Potrivit legii bugetului de stat pe anul 2025, 32% din sumă va fi alocată achizițiilor de echipamente militare. Olivia Bucioacă vine cu detalii.
Olivia Bucioacă: În acest an vor fi cumpărate sisteme de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă și foarte scurtă, mașini de luptă a infanteriei pe șenile, sisteme de comandă-control, transportoare blindate pentru trupe, nave de patrulare maritimă, iar fregatele T-22 vor fi modernizate. Bugetul apărării va permite onorarea obligațiilor asumate de România la organizațiile internaționale, precum și finanțarea, în condiții corespunzătoare a misiunilor Armatei României, inclusiv susținerea unor efective semnificative în teatrele de operații, în misiunile sub egida NATO și a Uniunii Europene. Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2% din PIB pentru apărare, din care peste 30% pentru înzestrare, iar proiecția bugetară pentru perioada 2025-2028 va asigura cadrul pentru un ritm susținut al modernizării Armatei, atât în ceea ce privește achizițiile de echipamente militare, cât și dezvoltarea infrastructurii, se mai arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

Echipa Invictus în Canada

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2025, 08:00

Adrian Gîtman: Echipa Armatei României participă în aceste zile la cea de-a şaptea ediție a Jocurilor Invictus, rezervate militarilor răniți în acțiuni militare, care are loc până pe 16 februarie în Canada. Cei 19 militari care reprezintă țara noastră la competiție vor concura la șapte discipline individuale ski alpin, snowboard, biatlon, curling, skeleton, înot, canotaj și una de echipă volei din șezut. Căpitanul echipei României este plutonierul adjutant în retragere Daniel Porumb, militar rănit grav pe timpul unei emisiuni în Irak, în anul 2007, când a suferit un traumatism care îl ține de atunci în scaunul cu rotile. Îl ascultăm cu o declarație dată în cadrul unei ceremonii desfășurată, miercuri, la București.
Daniel Porumb: Invictus este despre a lăsa în urmă durerea, dar niciodată camaradul de lângă tine. În calitate de căpitan al echipei, vă asigur că vom depune tot efortul necesar pentru a aduce glorie țării noastre, așa cum am făcut-o și la Jocurile Invictus anterioare, dar și în teatrele de operație, și vă vom onora cu toată forța, încrederea pe care ne-o acordați.
Adrian Gîtman: Prezent la ceremonie, ministrul apărării, Angel Tîlvăr, i-a asigurat pe membrii Invictus de întreaga susținere a conducerii Armatei și a subliniat că aceștia reprezintă un model pentru întreaga societate.
Angel Tîlvăr: Continuați să fiți la fel ca în teatrele de operații, cei mai buni ambasadori ai Armatei României. Performanțele dumneavoastră generează efecte pozitive în societate. Continuă să ne învețe atât de necesare lecții ale voinței, perseverenței și solidarității, fair-play-ului și rezilienței. Mulțumesc tuturor! Mult succes tuturor! GO Invictus, hai România!
Adrian Gîtman: La ediția din acest an a jocurilor sunt prezenți peste 500 de militari din 23 de națiuni din întreaga lume.

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice

Publicat de prosavioleta, 28 ianuarie 2025, 23:17

Angel Paul Ilovan: 16 operații, poate 17, nici nu mai țin minte. Da, multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice. Nu se văd, dar se simt. Am intrat în armată în 2007. Cea mai mare parte a carierei militare a fost la Batalionul 405 Sprijin logistic Bistrița-Năsăud. Am participat la două misiuni în teatrul de operații Afganistan. Ceea ce s-a întâmplat în 2010 efectiv mi-a schimbat viața. Eu eram cercetaş și aveam responsabilitatea de a verifica zona stângă a drumului, a podului. Am constatat că în interiorul podului erau două butoaie de explozibil. A explodat efectiv, am căzut. Băieții, din ce mi-or spus, după ce s-a lăsat valul ăla de ciupercă, eram sub un morman de pietre, casca mi-era la vreo sută de metri față de locul în care eram eu, arma era îndoită. Era confuzie, teamă, șoc, eram neputincios. Am mai fost conștient în jur de vreo 10 minute, după care am avut un noroc foarte mare, pentru că au trecut două elicoptere de la Forţele Speciale, m-au evacuat ei de acolo și m-au dus în Landstuhl. Cea mai gravă afecțiune din timpul incidentului a fost pneumotoraxul. Pe lângă acesta, am mai suferit și multiple răni la baza capului, mâinilor, şi a picioarelor. Am suferit mai multe intervenții. La ochi, la ochiul drept am două operații, la ochiul stâng una. Am o plasă de titan la orbita dreaptă. Falca mi-a fost spartă, extracţie, iar, de vreo şase măsele, timpanoplastie, grefe de piele la mâna stângă. Anual tot am făcut câte o operație, de exemplu plasă la burtă, la cot am avut ceva schije, atât de multe operații încât nici nu-mi mai amintesc de ele. Un rol important în procesul meu de vindecare a fost și Invictusul. Prima mea participare la Jocurile Invictus a fost în Olanda la Jocurile Invictus din Canada. Voi participa la ploile de înot, skeleton, sitting volei şi rowing. Sunt foarte multe emoții adunate la un loc când vezi că participi, ok, cu alte naționalități, dar până la urma urmei, stai şi te gândești că acel om o suferit ca și tine și trebuie să-l ajuți. Pentru că și tu ai primit un ajutor, tu trebuie ajuți mai departe, să trecem linia de finish, aia contează.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 28 ianuarie 2025, 23:12

Ciprian Panga (realizator rubrică):  În Republica Centrafricană, România contribuie semnificativ la misiunea Uniunii Europene de instruire a forțelor armate, instituită în aprilie 2016, pentru a sprijini reforma sectorului de apărare a țării. În prezent, aproximativ 60 de militari români participă la EUTM-RCA, oferind expertiză în toate domeniile misiunii, inclusiv consiliere strategică și educație. Militarii români sunt implicați activ în planificarea și implementarea instruirii operaționale, asigurând dezvoltarea capacităților forțelor armate ale Republicii Centrafricane, iar activitatea de bază se referă la consilierea strategică și formarea liderilor cheie, proces de educație continuă în recent inaugurata Școală Națională de Subofițeri. Locotenent-colonelul Dan Constantin Mireanu, ofițerul de comunicare strategică:

Dan Constantin Mireanu: Un proiect desfășurat în parteneriat cu Misiunea Uniunii Europene, un proiect, de altfel, mult așteptat, în care s-a investit efort și care acum se derulează conform unei programe școlare, ce include pregătire militară generală, educație fizică militară, drept internaţional umanitar, drepturile omului, egalitate de gen, protecția civililor, ca să enumăr doar câteva dintre materii. Instructorii europeni sunt permanent în această bază militară din Camp Kassai, așa se numește acest loc, principal, aș spune, de instruire din capitala Republicii Centrafricane.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs”, Rotația a 16-a, dislocat în baza Bemowo Piskie din Polonia, își continuă misiunea și se instruiește alături de aliații din cadrul Grupului de Luptă NATO. Programul din această săptămână i-a găsit pe militarii detașamentului atât în poligonul de tragere, unde au executat un exercițiu tactic cu bateria de apărare antiaeriană, cât și pe terenurile de sport, implicați în diferite competiții.
locotenentul Cosmin Marinescu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:

Cosmin Marinescu: Obiectivul principal al acestui exercițiu a fost perfecționarea deprinderilor militarilor detașamentului în a descoperi obiectivele din spațiul aerian și de a-l nimici prin foc și a fost un prilej pentru micii comandanți să evalueze nivelul de pregătire a subordonaților, rezultatele fiind foarte bune. Concomitent cu activitățile curente de instruire, militarii detașamentului au organizat cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, o competiție sportivă multinațională, unde militari români, americani, britanici și polonezi s-au întrecut la opt probe, activitate ce a avut ca și obiective coeziunea grupului și a echipelor, depășirea barierelor lingvistice și promovarea spiritului de echipă.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  Sâmbătă, 18 ianuarie, în Centrul de instruire Lešť din Slovacia, a avut loc ceremonia militară de arborare a drapelului României și introducere a plutonului antitanc în cadrul Grupului de Luptă Terestru Înaintat din Slovacia, sub conducerea Spaniei, ca naţiune cadru. Militarii români din cadrul Batalionului Antitanc „Black Lions”, Rotația I, fac parte din Batalionul 285 Artilerie „Vlaicu Vodă” și se vor instrui în context multinațional în cadrul Grupului de Luptă din Slovacia, în perioada ianuarie-iulie 2025. Grupul de Luptă Terestru Înaintat din Slovacia a fost înființat în urma summitului NATO de la Madrid, din anul 2022, ca măsură de întărire a flancului estic al Alianței.

Programe majore pentru apărarea europeană

Publicat de prosavioleta, 28 ianuarie 2025, 23:04

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Patru programe majore vor modela viitorul apărării europene, se arată în cel mai recent raport al Agenției Europene de Apărare. Europa și-a crescut cheltuielile militare la un nivel istoric de 326 de miliarde de euro în 2024, dar este încă departe de Statele Unite, însă înaintea Chinei, potrivit unei analize Le Point. Sorina Vrînceanu are detalii:
Sorina Vrînceanu: Apărarea integrată aeriană și antirachetă este primul element al proiectului european care ridică însă întrebări legate de finanțare: contribuții naționale sau împrumut comun? Războiul electronic reprezintă al doilea pilon strategic și cuprinde trei domenii prioritare: sisteme de bruiaj, sisteme portabile de război electronic și platforme de informații electromagnetice. A treia axă majoră sunt munițiile teleghidate, dronele, care și-au demonstrat eficiența în Ucraina. Nu în cele din urmă, al 4-lea pilon se referă la următoarea generație de nave de luptă. Fondul european de Apărare are în vedere o creștere substanțială a cheltuielilor pentru cercetare, suma urmând să ajungă la peste 600 de milioane de euro în 2026 pentru a transforma acești patru piloni în realizări concrete și pentru a consolida autonomia strategică europeană.

Baza aeriană de la Câmpia Turzii va fi modernizată

Publicat de prosavioleta, 28 ianuarie 2025, 23:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Baza aeriană de la Câmpia Turzii va fi modernizată în cadrul unui proiect estimat la circa 90 de milioane de euro. Contractul de lucrări va fi atribuit prin licitație publică. Proiectul vizează realizarea în zona aerodromului a facilităților minime necesare operării în condiții de siguranță a unei escadrile dotate cu aeronave de luptă multirol și dezvoltarea facilităților existente pentru asigurarea sprijinului logistic necesar, se arată în anunțul de participare. Printre construcțiile care vor fi realizate se află un depozit de muniţii și piese de schimb, platforme de lucru și pentru operarea aeronavelor, balizaj, dar și o zonă de mentenanță a avioanelor. Durata de implementare a proiectului este de 66 de luni, iar finanțarea este asigurată din fonduri de la bugetul de stat.

Grupul de luptă NATO din România are un nou comandant

Publicat de prosavioleta, 28 ianuarie 2025, 22:57

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO găzduit de România are din această săptămână un nou comandant. Colonelul Thierry Denechaud a preluat comanda grupului de la colonelul Jean Michelin pe timpul unei ceremonii desfășurată marți în Centrul Național de Instruire de la Cincu. Cu această ocazie s-au schimbat și efectivele franceze dislocate în cadrul grupului militar din Regimentul 5 Dragoni, înlocuindu-i pe cei din Regimentul 1 Puşcaşi. Este cea de-a 10-a rotație a contingentelor armatei franceze în Grupul de luptă NATO din România. Principala provocare din acest an a grupului de luptă va fi exerciţiul „Dacian Spring”, care va presupune creșterea efectivelor până la nivelul unei brigăzi, adică 5.000 de militari.

Întâlnirea Ministrului Apărării Naționale cu noul ambasador în România al Austriei

Publicat de prosavioleta, 28 ianuarie 2025, 22:52

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, miercuri, la București, cu noul ambasador al Austriei în România, Ulla Krauss-Nussbaumer. Ministrul Tîlvăr a apreciat cooperarea dintre militarii români și cei austrieci în cadrul angajamentelor Uniunii Europene în Balcanii de Vest și sprijinul oferit de Austria în eficientizarea procesului de dislocare a unor forțe pe teritoriul României. Cei doi oficiali au discutat și despre aranjamentul de implementare între ministerele apărării din cele două țări privind cooperarea în domeniul apărării, semnat în luna august a anului trecut, document care permite dezvoltarea unor proiecte comune, inclusiv în ceea ce privește industria de apărare.

Modificări ale implicării României în cadrul EUFOR Althea

Publicat de prosavioleta, 28 ianuarie 2025, 22:49

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Generalul-maior Florin Barbu este noul comandant al Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina. El a preluat comanda EUFOR în cadrul unei ceremonii care a avut loc marți la Sarajevo. Prezentă la eveniment, Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, a declarat că implicarea operațională a României în cadrul EUFOR Althea reprezintă o dovadă a angajamentului țării noastre în Balcanii de Vest. La rândul său, generalul, Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a arătat că exercitarea comenzii EUFOR va întări prestigiul și va consolida respectul de care se bucură militarii români în cadrul comunității euroatlantice.
Și tot de la mijlocul acestei luni și-a început misiunea în Bosnia și Herțegovina detașamentul „Dacian Pumas” al Forțelor Aeriene Române. 100 de militari și patru elicoptere IAR-330 vor executa în următoarele patru luni misiuni de cercetare, transport și evacuare medicală sub comanda EUFOR. Este prima rotație a detașamentului românesc, care va fi urmată de alte două tururi de misiune până la finalul acestui an.

Deplasări de tehnică militară pe teritoriul țării

Publicat de prosavioleta, 28 ianuarie 2025, 22:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale anunță pentru perioada următoare deplasări de tehnică militară pe teritoriul țării în vederea participării la exercițiul multinațional Steadfast Dart 2025. Cele mai multe efective aparțin forțelor armatei britanice, iar principalele axe rutiere de deplasare anunțate sunt: Nădlac – Cincu – Smârdan din județul Galați și Negru Vodă – Constanța – Smârdan. Tehnica militară a trupelor franceze va sosi pe calea ferată până în localitatea Voila din județul Brașov, cel mai probabil pe data de 2 februarie. Dintre unitățile din țara noastră, Brigada 15 Mecanizată va face dislocări de tehnică și personal din orașele Iași, Piatra Neamț, Bacău, Botoșani, Dej și Turda către Poligonul Smârdan. Steadfast Dart 2025 este un exercițiu în cadrul căruia, în premieră de la înființarea sa, anul trecut, forța de reacție aliată va exersa o desfășurare de efective și tehnică militară. Exerciţiul are loc în Bulgaria, Grecia și România, cu participarea a peste 10.000 de militari din 9 state membre NATO.

Petre Otu: Trebuie să fim atenți la lecţiile pe care ni le oferă istoria

Publicat de prosavioleta, 28 ianuarie 2025, 22:39

Andra Barbul: Domnule profesor și istoric Petre Otu, bine v-am găsit la „Interviul săptămânii”.
Petre Otu: Vă mulțumesc tare mult pentru invitație.
Andra Barbul: 166 de ani de când a fost semnat actul de la data de 24 ianuarie 1859, cunoscut sub numele de certificatul de naștere al României moderne sau ziua cea dintâi a veacului, precum spun contemporanii.
Petre Otu: Într-adevăr, 24 ianuarie 1859 este una din orele astrale ale României, în care s-a realizat un mai vechi deziderat al românilor, pentru că, așa cum spun cronicarii, românii au reprezentat încă de la nașterea lor un popor unitar prin limbă, prin credință, prin unitate. Idealul acesta al unității naționale a străbătut într-un fel veacurilor în diferite ipostaze, desigur, pentru a cunoaște la începutul și în prima jumătate a secolului al XX-lea o recrudescență deosebită, pe fondul aplicării principiului naționalităților în întreaga Europă. Să nu uităm că nașterea României moderne, cum spuneți dumneavoastră și cum este certificat în istoriografie, s-a realizat concomitent în mai multe state europene: Germania, Italia și alte state din sud-estul Europei s-au realizat în aceeași perioadă, mijlocul secului al XIX-lea. Secolul XIX se cunoaște că este un secol al naționalităților. Revoluția din anul 1848 din cele trei ţări române a relevat această dorință de unitate și aici dorințele Partidei Naționale din Moldova, creație a lui Mihail Kogălniceanu, spune că unirea celor două țări era cheia de boltă a unității naționale. Evenimentele externe au favorizat împlinirea acestui ideal și este vorba de Războiul Crimeei din 1853-1856, care a creat o nouă situație geostrategică, geopolitică în Europa. Imperiul Rus, în avansul său spre Mediterana orientală, a fost oprit de intervenția Marii Britanii și a Franței, care au ajutat Imperiul Otoman şi, în acest context, s-a pus problema unirii celor două principate, iar la Congresul de Pace de la Paris din primăvara anului 1856, problema unirii celor două principate a fost una de interes european. Iată că problema românească a fost una europeană. Desigur că marile puteri s-au poziționat diferit față de idealul unității românilor. Unii au fost împotrivă, așa cum a fost Austria, pentru că își dădea seama că, mai devreme sau mai târziu, românii vor privi și vor tinde să realizeze idealul unirii și cu românii de peste Carpați, altele au migrat de la o poziție la alta, dar Franța a fost cea care ne-a sprijinit foarte mult, prin Napoleon al III-lea, iar Congresul de Pace de la Paris a hotărât să fie consultată populația din cele două principate, lucru prin intermediul unor divanuri ad-hoc. Aceste divanuri ad-hoc s-au desfășurat în toamna anului 1857 și au dezbătut problema unirii. Ea a fost votată aproape în unanimitate, dar, în același timp, divanurile ad-hoc au lansat și un program de modernizare a României. Au fost multe obstacole, cum ar fi cel din Moldova, în care alegerile au fost falsificate de Nicolae Vogoride, dar intervenția puterilor europene a determinat reluarea votului și, în acest context, partida unionistă din Moldova a avut o largă și mare majoritate. A fost, apoi, în 1858, Convenția de la Paris, o constituție, să spunem, a puterilor garante pentru România, pentru că odată cu Congresul de Pace la Paris, statutul celor două țări a fost schimbat. Până atunci aveam o putere suzerană, care era Turcia, în virtutea cutumei, a tradiției seculare, să spunem așa, și o altă putere protectoare, care era în fapt stăpâna celor două țări, cea care dirija întreaga activitate din cele două principate. Dar iată că protectoratul rus a fost înlăturat și principatele române au intrat sub garanția celor șapte mari puteri europene, ceea ce a reprezentat un mare pas înainte spre autonomia țărilor române, spre independență, care va fi cucerită, cum se știe, împlinită în 1877-1878, Convenția de la Paris din 1858 stabilea organizarea alegerilor, numai că a intervenit un compromis între Marea Britanie și Franța. Trebuiau să fie doi domni separați, două guverne și existau doar două instituții comune, cu sediul la Focșani. Românii, prin votul pe care l-au dat la 5 și la 24 ianuarie, au trecut dincolo de ceea ce a hotărât Europa, a fost un „fait accompli”, un fapt împlinit și Cuza, după ce a fost ales cu destule controverse. Până la alegerea lui în Adunarea Electivă a Moldovei, au fost mai multe propuneri. Fostul domn Mihail Sturdza se duela, să spunem, cu fiul său, Grigore Sturdza şi lucrul acesta a fost un avantaj pentru unioniști. A apărut Alexandru Ioan Cuza, o personalitate care a implicată în Revoluţia de la 1848, era și locţiitor de hatman, adică conducător al oștii Moldovei la data respectivă. A fost o surpriză pentru el şi a acceptat tronul României. La 24 ianuarie, printr-o mobilizare excepţională a populaţiei Bucureştilor, dar şi a liderilor unionişti, s-a realizat această dublă alegere şi personalitatea lui Cuza împlinea în 1859 acel deziderat. Domnia lui Cuza de şapte ani este extrem de importantă. Un prim obiectiv a fost recunoaşterea dublei alegeri de către marile puteri garante, ceea ce s-a realizat către toamna anului 1859 şi apoi realizarea unei uniri depline. Pentru că, timp de peste doi ani de zile, Cuza a guvernat cu două guverne, două capitale, era foarte greu pentru domnitor să realizeze reformele pe care le dorea. Şi atunci, în 1861, Poarta acceptă unirea deplină a celor două ţări, Cuza dă o proclamaţie celebră şi spune că „Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie”. La 24 ianuarie 1862 se întrunește Adunarea Electivă a României, se realizează unitatea politico-administrativă a Ţărilor Române și Cuza poate să treacă la reformele sale, mai ales începând cu anul 1863-1864, care sunt anii în care Cuza implementează marile sale reforme: reforma agrară, reformă învățământului, reforma judecătorească și așa mai departe.

Andra Barbul: Pentru că ați menționat reformele inițiate de Alexandru Ioan Cuza, aș vrea să vă întreb care au fost reformele din organismul militar.
Petre Otu: Alexandru Ioan Cuza, ofițer la data respectivă, era comandantul armatei moldovene. Armata a fost o forță unionistă, iar Alexandru Ioan Cuza a reorganizat și a transformat milițiile naționale care funcționau din anul 1830 într-o armată națională și, vreau să subliniez acest lucru, de profil occidental. Cuza a adus o misiune militară franceză în România, condusă de frații Lamy, iar modelul implementat de Alexandru Ioan Cuza a fost unul de sorginte franceză, care s-a menținut, cu unele variații, desigur, până la sfârșitul perioadei interbelice. Franţa şi Napoleon al III-lea, în acea perioadă, au fost un factor esențial pentru realizarea unirii. Mai relev și faptul că în cadrul reformelor militare inițiate de Alexandru Ioan Cuza se înscrie unificarea celor două miliții de la Iași şi din Țara Românească și din Moldova. Tabăra de la Floreşti din 1859 are un rol foarte important pentru coagularea unității de comandament și a unității de doctrină a unității, să spunem, morale a celor două oşti. De asemenea, el unifică cele două ministere prin numirea aceluiași ministru de război în ambele principate, Ioan Emanoil Florescu, care este unul din creatorii armatei române moderne. La 12 noiembrie 1865 creează Statul Major. Iată, Statul Major al Apărării – 165 de ani de existență. Deci, Cuza a transformat milițiile pământene într-o armată națională de profil francez, de profil occidental. Și vreau să spun că Armata Română a păstrat acel profil occidental până după al Doilea Război Mondial, când, în contextul geopolitic al perioadei respective, România şi armata sa au trecut prin transformări profunde, pentru ca după anul 1989 noi să ne reconectăm la o tradiție care este, să spunem, mult mai lungă.
Andra Barbul: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza spunea că nu există progres fără sacrificiu. Ei bine, vă întreb cât din țara noastră de astăzi, din România de astăzi, arată după ceea ce și-a închipuit domnitorul?
Petre Otu: E greu de spus. Cert este că lecţia generației de la 1848-1859 merită să fie… totdeauna să o avem în atenție. A fost moment de unitate națională. Desigur că au existat și adversari ai unirii, dar națiunea română a trecut peste toate aceste obstacole și cred că în acest moment de reconfigurare a ordinii politicii mondiale, cred că trebuie să fim atenți la lecția de demnitate, de patriotism a generației de la 1848-1859. Oricum, noi ne-am reconectat cu Occidentul și vreau să vă spun că anul trecut a apărut o carte fundamentală, „Istoria civilizaţiei române moderne” a lui Eugen Lovinescu, care spunea de sincronismul care trebuie să existe între civilizația occidentală și civilizația românească și, prin urmare, rămânem atașați Occidentului, pentru că acolo s-a născut România modernă. Și vreau să mai precizez pentru cei care ne ascultă și cei care ne privesc că România a fost un stat de necesitate europeană. O spune foarte frumos Grigore Gafencu în acea carte superbă scrisă în timpul celui Doilea Război Mondial, legat de războiul din Est, că România a fost un stat de necesitate europeană. Noi am îndeplinit aici un rol european și iată că în acest context al anului 2025, noi rămânem în această zonă a istmului ponto-baltic de la Marea Baltică la Marea Neagră un fel de santinelă a Europei.
Andra Barbul: Cum a rămas domnitorul Alexandru Ioan Cuza în memoria colectivă?
Petre Otu: Opinia publică și, în general, istoricii îl caracterizează ca o personalitate emblematică a istoriei naționale. Desigur că sunt și unele elemente de mitologie. Cuza a fost un om al epocii sale, a avut scăderile sale, dar, așa cum spunea Mihail Kogălniceanu, „nu greşalele sale l-au dus la înlăturarea de pe tron, ci faptele lui cele mari”. Prin urmare, trebuie să fim atenți la lecţiile pe care ni le oferă istoria, în măsura în care acest lucru este posibil, că de obicei oamenii nu prea țin cont de lecțiile istoriei, și să vedem că reformele pe care le-a făcut Alexandru Ioan Cuza în toate mediile, repet, ele nu au avut, să spunem, consecințe imediate, dar pe termen mediu şi lung ele au canalizat societatea românească pe temeiul modernizării și occidentalizării. Cuza rămâne o personalitate emblematică a istoriei noastre naționale. Desigur, istoricii au o perspectivă corectă, critică, dar, dincolo de aceste minusuri ale domniei sale, că au fost și ele, fără îndoială, Cuza rămâne una din marile figuri, una din marile personalități emblematice creatoare de stat din România.
Andra Barbul: Domnule profesor, vă mulțumim că ați fost alături de noi la „Interviul săptămânii” și, desigur, sperăm să fie o altă dată când să mai discutăm.
Petre Otu: Mulțumesc tare mult și eu pentru invitație și la mulți ani pentru ziua de 24 ianuarie, ziua primei uniri a românilor, pentru că a mai fost a doua Unire din 1918 și – de ce nu? – o așteptăm și pe a treia unire, nu?

Andrei Medvedi: Pentru asta luptă ucrainenii, pentru democrație, pentru dreptul de a alege. Dacă nu ai dreptul de a alege, atunci nu mai ai pentru ce lupta

Publicat de prosavioleta, 14 ianuarie 2025, 09:11

Andrei Medvedi: Am plecat în prima zi dimineață, când a început războiul, în 24 februarie. La ora 9:00 deja eram la Comisariatul militar cu o geantă cu câteva haine cu mine. Nu m-au putut înregistra în prima zi și deci, oficial, sunt de pe 25, a doua zi. Principalul moment a fost stresul din dimineața aceea, când m-a trezit fiul și a zis că a început războiul. Nici nu îmi venea să cred și am deschis televizorul, am văzut ce se întâmplă în toată Ucraina și, ca și foarte mulți bărbați în ziua aceea, ne-am întâlnit la Comisariatul militar și am fost uimit cât de multă lume era deja lângă comisariat, la 9:00. Pe urmă am fost înrolat. A doua zi am venit în unitatea militară din Cernăuți, vreo jumătate de zi a durat toată procedura cu acte și tot ce trebuia să facem. Controlul medical îl aveam dinainte făcut, că trebuia să merg la niște instrucțiuni militare, trebuia să ne trimită ca funcționari de stat, ca funcționari ai primăriei și procedura a fost foarte simplă. Având controlul medical, în timp de trei ore am fost înrolat. În Cernăuţi și peste două ore am primit arma și toate munițiile și am fost dislocaţi pe aeroportul din Cernăuţi că se aștepta un desant din, cea mai mare frică era atunci din zona Transnistriei, să nu vină desantul să ocupe aeroportul din Cernăuți, ca punct strategic. Şi acolo prima noapte am stat pe aeroport, era cam ger, noi nu eram echipați încă, deci în haine civile, dar am primit automatul, 900 de cartușe, două grenade şi am ocupat pozițiile în jurul aeroportului, pe perimetru. Peste jumătate de an, am plecat din Cernăuți pe 2 septembrie, ne-am îndreptat spre estul Ucrainei. Informația a fost că plecăm pe front, dar n-a știut nimeni din batalion, poate doar comandanții, dar nici ei cred că n-au știut, că noi, abia când am ajuns după Krîvîi Rih, s-a schimbat direcția și am plecat spre nord spre Harkiv şi atunci am înțeles că mergem să participăm la operațiunea de eliberare a Harkiv-ului, că a început în primele zile din septembrie. În primul rând, altă zonă, altă climă, alt peisaj, cu care nu eram noi, cei din vestul Ucrainei deprinși, și frica continuă că nu știam la ce să ne așteptăm. Nu primeam niciun fel de informații, executam doar ordine scurte unde să ne deplasăm, ce să facem și atât. Sigur că o perioadă neagră, dar care ne-a dat și multe momente de gândire, de schimbare a ceea ce știam până atunci. Sigur că există un șoc post război. Noi, fiind mai în vârstă, l-am trecut mai ușor, dar cei mai tineri cred că o să aibă de suferit şi după încheierea războiului mulți ani ca să revină la normal.
Ilie Pintea: Care sunt cele mai negre amintiri de pe front?
Andrei Medvedi: Cele mai negre pierderea prietenilor, camarazilor; răniți, uciși, bombardamentele cu artilerie; vă dați seama că auzi că vine, dar nu știi unde cade și până la urmă te pui jos și te rogi o secundă-două până cade obuzul să nu-ţi cadă în cap.  Primul şoc a fost cred că în data de 6 sau 7 septembrie, când am intrat într-un sat care a fost eliberat cu 4 ore înainte. S-au retras trupele ruse și am intrat acolo. Totul era minat și un camarad a călcat pe o mină antipersonal și și-a pierdut piciorul chiar lângă mine. Era la o distanță de 5 metri de mine. Acela a fost primul moment când am înțeles că poți să mori. În data de 7 noiembrie 2022 am fost bombardați o oră și jumătate, 41 de împușcături de tun de 152 mm, care au căzut în jurul blindajului nostru, cu precizie de 5 metri între ele, și, datorită unei minuni, n-a nimerit niciunul în blindaj, că cred că rămâneam toți acolo. Am mai spus-o de multe ori, nu cred într-un acord semnat cu rușii, nu cred că, chiar dacă o să semneze o încetare a focului, nu știu dacă o să dureze mult timp. Rușii nu și-au respectat niciodată acordurile internaționale, cu atât mai mult în timp de război, când ei se schimbă în orice moment. Noi sperăm că o să fie o încetare a focului, sperăm la o eliberare a teritoriului Ucrainei, să ajungem la granițele care au fost până în 2014, dar ne dăm seama, fiind realiști, că e foarte greu în acest moment, cu atât mai mult cu cât și Vestul, din păcate, cumva s-a obișnuit cu acest război, cu acest conflict și nu mai este ajutorul acela de care are nevoie armata ucraineană. Oameni sunt pe front și cred că sunt destui, dar din păcate nu au armamentul și echipamentul de care ar avea nevoie pentru a elibera. Şi, ca exemplu, regiunea Harkov s-a eliberat în timp de o săptămână, deoarece a fost o operațiune foarte bine gândită și pusă cu ajutorul armelor din Vest, adică HIMARS-ul, care a dat pe câmpul de luptă un avantaj trupelor ucrainene.
Ilie Pintea: După atâtea pierderi, după atâtea mii de vieţi pierdute, cum vezi cedarea pe teritorii în schimbul păcii?
Adrian Medvedi: Dureros și această…, dar oricum trebuie de găsit o ieșire din situație. Și acum sunt și niște date statistice, niște sondaje făcute, cam populația din Ucraina 50 la 50; ar fi gata să cedeze teritoriile 50 de procente din populație, numai ca să fie pace și să nu mai moară oamenii.
Ilie Pintea: Adică să se încheie focul.
Adrian Medvedi: Dacă o să fiu chemat din nou, o să mă duc, că nu avem ce face, altceva nu văd ieșire. Au fost cazuri din prieteni, cunoscuți – și-au ales altă cale. Nu vreau să țin morală cui va fi, care și-a ales calea pe care și-a dorit-o. Și cred că așa e corect într-o țară democrată. La urma-urmei, pentru asta luptă ucrainenii, pentru democrație, pentru dreptul de a alege. Dacă nu ai dreptul de a alege, atunci nu mai ai pentru ce lupta. Tinerii încă nu sunt pregătiți psihologic și urmările, traumele pe care o să le primească acolo o să fie foarte tragice pentru ei, chiar dacă o să se întoarcă la vatră. Şi lipsa de experiență, dar și acuma tinerii nu mai sunt cei tineri care erau cu 50 de ani în urmă, că la 18-19 ani el încă e copil.
Ilie Pintea: Cum arată o zi din viața unui ucrainean acum, cu întreruperi de curent, cu frig?
Adrian Medvedi: Ne-am adaptat și la asta, ne-am învățat să știm deja cât de cât este un grafic de întrerupere a curentului. Deci ne planificăm ziua în așa fel ca să putem reuși și la serviciu și acasă, treburile casnice. Mai avem generatoare, dar este foarte costisitor să le pornim, că au un consum destul de mare la benzină sau motorină. În școli copiii deja s-au adaptat. Când răsună alarmele, coboară în adăposturi. Da, procesul de învățământ se întrerupe. Aceasta o să urmeze, o să fie multe probleme în societate din cauza aceasta – nu se mai face școala cum trebuia să se facă, vă dați seama, începe lecția, coboară toți într-un subsol, peste două ore trec iarăși în sala de clasă, pe urmă trebuie să plece acasă. Se stinge lumina, nu pot să folosească gadgeturile sau tablele digitale, mai știu eu ce este prin școli acuma. Influențează negativ acest război asupra tinerei generaţii. Nu știm care o să fie viitorul lor, din păcate.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 14 ianuarie 2025, 09:00

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire o facem în Polonia, unde noul an i-a regăsit pe militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs” Rotația XVI în baza de instruire Bemowo Piskie, motivați să-și perfecționeze deprinderile alături de aliații Grupului de Luptă NATO și să își îndeplinească fiecare misiune primită, la cele mai înalte standarde. Maiorul Daniel Vijulie din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a, despre obiectele propuse pentru anul 2025.
Daniel Vijulie: Pentru anul 2025, obiectivele noastre rămân în continuare corelate de cele ale Grupului Luptă NATO, în ceea ce privește desfășurarea ședințelor de tragere, a activităților pe linia instruirii antiaeriene și, nu în ultimul rând, educația fizică militară, foarte importantă, și activele cultural-sportive desfășurate la nivelul Grupului de Luptă. De asemenea, un obiect pe care ni l-am propus este să ne întoarcem acasă și să raportăm: „Misiune îndeplinită!”.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Polonia, ne mutăm în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, unde Forțele Armate Române au dislocat suplimentar, începând de miercuri, Detașamentul ‘Dacian Pumas’, constituit din aproximativ 100 de militari și patru elicoptere IAR-330 transport, cercetare și evacuare medicală. Cu aproximativ 500 de militari, România este cel mai important contributor cu trupe în acest teatru de operații. Colega noastră Larisa Vasile a fost prezentă pe aerodromul Giarmata din județul Timiș la plecarea din țară a detașamentului și a consemnat pentru Jurnal Militar.
Lt. comandor Neagu: Sunt locotenent comandor Neagu, comandorul patrulei în cadrul detașamentului de patru elicoptere.
Larisa Vasile (reporter): Să ne spuneți câteva lucruri despre această misiune.
Lt. comandor George Neagu: Este prima misiune. A mai fost în anul 2005. Avem tot suportul celor care au fost atunci, știm oarecum tot ce înseamnă teatru de operații. Noi vom executa misiuni de evacuare aeromedicală, misiuni de transport, misiuni de cercetare și suntem pregătiți să desfășurăm toată gama de misiuni.
Larisa Vasile (reporter): Cum a fost pregătirea, vorbim și aici de câteva luni înainte?
Lt. comandor George Neagu: Au fost trei luni de zile, un program destul de lung. Ne-am desfășurat misiunile preponderent în zona montană și am executat, inclusiv cu piloţii mai tineri, aterizări pe toate vârfurile din zona de operații a Bazei 95 aeriană.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Generalul-maior Florin Barbu va prelua în ultima decadă a lunii ianuarie funcția de comandant al EUFOR Althea în Bosnia și Herțegovina. Astfel, din cele nouă operații și misiuni militare desfășurate sub egida politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, la care contribuie cu efective și tehnică militară, România va exercita simultan comanda a două dintre acestea, amintind aici și misiunea din Republica Centrafricană.

O nouă întâlnire a Grupului de contact pentru Ucraina

Publicat de prosavioleta, 14 ianuarie 2025, 08:50

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În baza aeriană de la Ramstein a avut loc joi o nouă întâlnire a Grupului de contact pentru Ucraina. Prezent în Germania, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a mulțumit aliaților pentru ajutorul de până acum, însă a subliniat că mai sunt multe promisiuni care nu au fost încă îndeplinite. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a anunțat un nou ajutor militar de 500 de milioane de dolari, în special sisteme și rachete antieriene și piese pentru avioanele F-16. Acest pachet duce la peste 65 de miliarde de dolari contribuția Statelor Unite la efortul de război al Ucrainei. Ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat la Ramstein că țara sa s-a alăturat unei coaliții internaționale care va furniza Kievului circa 30.000 de drone, proiect din care mai fac parte până acum Danemarca, Olanda, Letonia și Suedia. În condițiile incertitudinii abordării viitorului președinte american, Donald Trump, privitoare la războiul din țara vecină, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să preia ștafeta sprijinului militar pentru Ucraina. Din partea României, la reunirea Grupului de contact a fost prezent șeful apărării, generalul Gheorghiță Vlad.

Sistemele Patriot vor ajunge în România în intervalul 2027-2029

Publicat de prosavioleta, 14 ianuarie 2025, 08:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Pentagonul a atribuit companiei Raytheon Technologies un contract în valoare de aproape un miliard de dolari pentru livrarea de sisteme de rachete Patriot destinate apărării aeriene a României, informează The Defense Post. Țara noastră are un acord de 3,9 miliarde de dolari cu Statele Unite pentru achiziția a şapte astfel de sisteme; patru au fost deja livrate, dintre care unul a fost donat Ucrainei. Pentru înlocuirea acestuia, există un contract în valoare de circa 500 de milioane de dolari, semnat la finele anului trecut, sumă care va fi plătită prin contribuția mai multor state aliate. Norvegia și Suedia sunt primele țări care s-au angajat să trimită fonduri. Contractul pentru cele trei sisteme rămase de livrat include radare avansate, stații de comandă și rachete interceptoare. Sistemele vor ajunge în România în intervalul 2027-2029. Compania americană producătoare a precizat că va colabora cu parteneri locali pentru a asigura continuitatea lanțului de aprovizionare și a nu exista întârzieri.

Exercițiul Steadfast Dart 25

Publicat de prosavioleta, 14 ianuarie 2025, 08:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Bulgaria găzduiesc până la finalul lunii februarie unul dintre exercițiile importante desfășurate în acest an de Alianța Nord-Atlantică. Steadfast Dart 25 este planificat de Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și are rolul de a testa și antrena dislocarea operațională a forței de reacție Aliate în flancul estic al NATO, se arată în calendarul activităților Alianței pentru acest an. Exercițiul constă în planificarea și executarea unei operații multi-domeniu pentru a întări forțele aliate aflate deja pe teritoriul celor două țări. În total, vor participa aproximativ 10.000 de militari din nouă țări aliate, din toate categoriile de forțe terestre, aeriene, navale și pentru operații speciale. În România, secvențele de instruire vor avea loc în poligoanele Smârdan, Cincu, Bogata și Babadag. Forța de Reacție Aliată a fost creată la mijlocul anului trecut, în urma deciziilor luate la Summitul NATO de la Vilnius din 2023 și are rolul de a răspunde eficient la potențialele situației de criză în toate domeniile și tipurile de operații.

Ministerul Apărării Naționale a cheltuit în anul 2024 2,26% din PIB

Publicat de prosavioleta, 14 ianuarie 2025, 08:10

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a cheltuit în anul 2024 2,26% din Produsul Intern Brut, cel mai mare procent de când România a devenit stat membru NATO. Mare parte din alocarea bugetară rezervată apărării a revenit înzestrării cu echipamente militare moderne. Potrivit surselor oficiale din Ministerul Apărării, peste 70 de programe de înzestrare se află în derulare în acest moment, în diverse stadii de implementare. Cu execuția bugetară pe anul trecut în acest domeniu, țara noastră se situează pe primele locuri în clasamentul statelor NATO. Liderii Alianței au cerut țărilor membre să crească sumele alocate pentru apărare în contextul războiului provocat de Rusia pe teritoriul Ucrainei.

MApN intenționează să crească efectivele armatei

Publicat de prosavioleta, 14 ianuarie 2025, 08:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale intenționează să crească efectivele armatei până la 100.000 de persoane, de la 85.000 militari și civili, cât numără în prezent. Anunțul a fost făcut de ministrul Angel Tîlvăr într-un interviu acordat postului de televiziune Antena 3. Suplimentarea efectivelor se bazează pe nevoile de apărare a României și pe contextul actual de securitate.
Angel Tîlvăr: Acum mai mult de 1.000 de zile nu și-ar fi imaginat nimeni că, pe teritoriul României, ar putea să cadă resturi de drone. Acum mai mult de 1.000 de zile nu și-ar fi imaginat nimeni că vom fi hub umanitar, că vom fi dispuși să primim oameni care pleacă din țara lor, pentru că țara lor este atacată și o bucată din țara lor este cucerită de către un agresor.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ultimii doi ani, cererile de intrare în sistemul militar au crescut ca urmare a măsurilor luate pentru sporirea atractivității unei profesii dificile, cum este cea militară, a mai arătat Angel Tîlvăr.
Angel Tîlvăr: Dacă acum doi ani, când am început activitatea ministerială semnam un număr mare de rapoarte care solicitau plecarea din sistem, în 2023 și 2024 lucrurile s-au inversat. Dacă în 2023, intrau vreo 6.500 și ieșeau 5.600, în 2024 au intrat 8.226 și au ieșit doar vreo 3.000. Mai ales că, dacă vorbim de un context de securitate ca cel prin care trecem, trebuie să înțelegem că nu există un entuziasm uriaș să îmbrățișezi o carieră care are riscurile ei, este cu atât mai lăudabil gestul celor care au decis să ni se alăture.

Constantin Spînu: Manipulările apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale

Publicat de prosavioleta, 1 ianuarie 2025, 16:28

Cristian Dumitrașcu: Domnule general-maior Spînu, bine ați venit.

Constantin Spînu: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu: O discuție serioasă, din ce în ce mai serioasă, plecând de la o sintagmă pe care o aveam noi pe un banner aici, „Pe frontul cuvintelor”, este un front al cuvintelor chiar de luat în seamă mai ales în ultima perioadă și nu doar, acest Inforadar, această adresă de internet pe site-ul Ministerului Apărării Naționale, care vine și explică și combate aceste informații false.

Constantin Spînu: Platforma Inforadar. Ea a fost lansată în 2019, Direcția Informare și Relații Publice, al cărei șef eram atunci, împlinea atunci 30 de ani. A fost un produs pe care noi îl gândisem de ceva vreme, era un exemplu pe care îl vedeam de câțiva ani chiar și care a constituit modelul de la care am plecat. Pagina de internet a Alianței Nord-Atlantice are un dosar care se numește „Setting de records straight”- pe românește, noi i-am adaptat traducerea în „Să spunem lucrurilor pe nume”. Am văzut acolo cum a fost construit în timp un dosar tematic pe teme principale de dezinformare răspândite de Rusia în spațiul public în legătură cu Alianţa Nord-Atlantică. Mi s-a părut foarte important ca ele odată să fie transmise ori de câte ori este nevoie și apoi să se constituie într-o bază de date, într-un dosar care să poată fi consultată ulterior ori de câte ori dorești să verifici un anumit tip de informații. Acest dosar există pe pagina de internet a Alianței Nord-Atlantice, el a fost, vă spuneam, modelul nostru după care am dezvoltat platforma Inforadar, acum se numește Detectorul Dezinformării. I-am stabilit ca obiectiv principal acela de a fi un instrument prin care să putem să semnalăm cu promptitudine ori de câte ori detectăm în spațiul public, nu neapărat online, informații incorecte sau informații manipulate, care au potențialul de a crea confuzie cu privire la activitatea și imaginea instituției militare. Am început modest în 2019, dar în timp aceste semnalări s-au acumulat. Metoda de lucru în care am abordat această, să spunem, expunere a dezinformării, a fost cumva aliniată metodei celor de la NATO, de la „Setting de records straight”, în sensul în care nu ne luăm la trântă cu actorii dezinformării, deși în multe situații îi bănuim sau chiar îi putem identifica foarte precis, însă ni s-a părut mult mai important să ne concentrăm pe dezinformare, pe informația…

Cristian Dumitrașcu: Pe conţinut..

Constantin Spînu: Pe conținut, și să ne facem parteneri utilizatorii. Cei care doresc cu adevărat să se lămurească sau să se intereseze, nu trebuie neapărat, nu avem pretenția că putem să convingem pe toată lumea, dar ceea ce propunem noi oricărui utilizator care deschide pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale, mapn.ro, și accesează secțiunea Inforadar, propunem argumente. Noi semnalăm dezinformarea, spunem: Informația aceasta este falsă sau este manipulată și iată argumentele. Ori de câte ori putem, și cam toate postările noastre sunt construite așa, oferim și posibilitatea să mergi la o altă sursă, unde să vezi informația reală, de unde a fost manipulată, de unde a fost extrasă sau contextul, pentru că sunt legi care sunt citate și care sunt citate incorect sau sunt informații care au mai fost transmise și care pot să lămurească situația. Nu rugăm pe nimeni să ne creadă pe cuvânt. Chiar dacă Armata este una dintre instituțiile cu un grad mare de încredere în rândul populației, noi nu folosim în mod incorect acest potențial, acest statut. Oferim cititorului sau utilizatorului posibilitatea să se documenteze singur. Mi se pare foarte important, pentru că asta are și o valență de educație. Cei care se simt exasperaţi sau, eu ştiu, se simt afectați, de foarte multe ori am primit întrebări de la persoane care mă cunoșteau și pe care le-am trimis către platforma Inforadar, pentru că mi s-a părut mai important să vadă acolo decât să mă creadă pe mine, cu care ne cunoșteam dinainte. Agenția Media a Armatei, spre exemplu, este un partener foarte important pentru noi, pentru Direcția Informare și Relații Publice și pentru acest efort de combatere a dezinformării, ceea ce facem noi acum la Pro Patria. Ați avut foarte multe poziționări și pe secțiunea de radio, la „Jurnal Militar”, relația „Observatorului Militar”, redactorul-şef  Florin Șperlea și excelenta lui echipă de reporteri au publicat în repetate rânduri studii și articole pe acest subiect, pe care noi l-am preluat în platforma Inforadar, pentru că ne ajutăm, ne potențăm unii pe alții, nu putem să facem lucrurile astea de unii singuri. Și în această ecuație aș adăuga și presa tradițională, bine intenționată, profesionistă, care n-are niciun contract cu noi, dar care a înțeles în timp că suntem o sursă care răspunde solicitărilor, suntem o sursă care se angajează în dialog, că suntem o sursă oficială, care are interesul să explice cei care ne contactează din ce în ce mai des. Iar ultimele săptămâni, pentru că noi așa am început discuția de astăzi, au fost săptămâni care ne-au confirmat că ceea ce am gândit prin lansarea platformei Inforadar și prin lansarea acestui concept, a acestui proiect de combatere a dezinformării, a avut și elemente care s-au confirmat în timp.

Cristian Dumitrașcu: Uitați, sunt pe Inforadar, publicat în 7 decembrie. Noi dezinformări – și aici este un caz special și dumneavoastră și profesioniștii care se ocupă de Inforadar au semnalat aici noi încercări de dezinformare în mediul online, în special pe platforma TikTok, prin diferite înregistrări ale unor deplasări de tehnică militară. Când colo, ele erau din altă zi, în alt loc, dar era foarte, foarte bine jucată să spun, sau bine, bine, comunicată, într-o perioadă complicată, ceva legat de turul de scrutin pentru alegerea președintelui, lumea era foarte tensionată și foarte mulți s-au simțit ca la Revoluție, cum e vorba.

Constantin Spînu: Da, e adevărat, contextul pune totul, contextul face, de fapt, toate conexiunile pe care ulterior le putem descifra. Noi suntem militari, nu avem atribute și nici nu avem competențe și nici nu ne permite statutul să facem aprecieri cu privire la mediul politic și la activitatea politică, dar contextul este important și nu-l putem ocoli. Erau mai multe seturi de imagini care au fost folosite în această campanie, să spun, în acea perioadă, dar principalul videoclip pe care noi l-am semnalat atunci era filmat foarte aproape de noi, aici, pe Calea 13 septembrie, pe traseul de, spunem noi în limbaj militar, de afluire sau defluire – ele sunt în sunt antonime – deci deplasarea tehnicii din bazele militare către Piața Presei Libere, de unde urmau să pornească la ora 10:00 în defilarea către Arcul de Triumf. Evident că trebuie să ajungi pe stradă și vedeți acolo în videoclip o parte din blindatele care au fost văzute la ora 10:00 pe sub Arcul de Triumf. Sunt blindate, chiar tancuri ale Armatei României, dar și ale partenerilor și aliaților noștri. Erau acolo, am văzut mașinile de luptă poloneze, cele ale luxemburghezilor, MRAP-urile, mașinile blindate, cele pe care le-am și comentat după aceea la paradă. Sigur, diferența era de câteva zile. E foarte greu să verifici ca simplu utilizator, să-ți dai seama când au fost filmate și din ce context au fost extrase.

Cristian Dumitrașcu: Dar apoi, foarte interesant – mă iertați că vă întrerup. Foarte interesant, imediat după acest filmuleț au mai fost publicate, la o zi, ați consemnat-o aici, în 8 decembrie, dezinformări virale în mediul online cu tehnică militară, de data asta care nu mai era românească și care nu era din România.

Constantin Spînu: Da, ăsta este un alt subiect predilect pe care noi l-am văzut încă de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Suntem o țară de flanc a NATO. Exerciții și dislocări de tehnică sunt în toate țările NATO de pe flancul estic, în general în toate țările NATO, dar noi suntem aici pe flancul estic. Avem la nord Polonia, un pic mai la nord, avem la sud Bulgaria, suntem vecini și cu Ungaria. Există în permanență o mișcare dintr-un sens sau în altul, de la nord către sud, de la sud către nord de tehnică și de trupe. Asta înseamnă să fii parte dintr-o alianță, asta ne și dorim să avem, cât mai multe soluții de mobilitate militară. Şi noi am văzut crescând aceste subiecte. Dacă vă uitați pe Inforadar, există acolo o secțiune, Arhiva temelor, și vedeți că ne apropiem de 80 și ceva de teme. Vedeți că la începuturile platformei Inforadar apar astfel de dezmințiri, astfel de încercări de dezinformare cu tehnică militară, cu trupe, dar care erau puse în contextul care era atunci, acum 4 ani, acum 5 ani. Se spunea fie că sunt în drum către Ucraina pentru a amplifica războiul și a luat parte la război, se spunea chiar despre faptul că România calcă suveranitatea Moldovei și trimite tehnică în Moldova – găsiți astfel de dezmințiri, când, în realitate, erau fie exerciții pe teritoriul național al României, fără nicio legătură cu Republica Moldova, sau exerciții în Republica Moldova, pentru că avem astfel de exerciții în fiecare an, noi și alți aliați și parteneri ai Republicii Moldova, care, chiar dacă este o țară neutră, poate să își desfășoare exerciții pentru pregătirea și instruirea propriei armate și suntem invitați, și noi îi invităm pe ei la astfel de exerciții. Din acest context sunt extrase astfel de filmări, de fotografii, care sunt după aceea montate într-un alt context. Eu nu aş da foarte mare credit celor care se ocupă cu propagarea acestor dezinformări. Să ştiţi că nu sunt foarte sofisticați, nu sunt foarte atenți la detalii, lucrurile sunt ușor de sesizat pentru cine dorește să le sesizeze. Însă, în ceea ce priveşte metoda lor, să ştiţi că şi cantitatea are o calitate a ei: cu cât dezinformezi mai mult, cu cât prezinţi mai mult, oricât de gogonate ar fi minciunile astea, o parte dintre ele vor rămâne. Pentru că nu avem timp, suntem într-un secol al super-vitezei, n-avem timp. Şi, să recunoaștem, să nu fim ipocriți, nici eu, nici dumneavoastră, nici cei care ne urmăresc, toți suntem utilizatori de facebook, de, eu știu, instagram, chiar tik-tok, nu verificăm toate informațiile pe care le dăm mai departe către prietenii noștri. Sau pe whatsapp, pe whatsapp este un festival de distribuiri de ani de zile, glumițe-uri, mm-uri, cum le spune, nu le verifici sau alte articole pe care le consideră interesante prietenii noștri pentru a ni le trimite, le dăm și noi mai departe, nu facem de fiecare dată verificarea lor, pentru că, de fapt, ăsta este ritmul vieții noastre.

Cristian Dumitrașcu: Spuneți că nu pot fi creditați 100% cei care transmit informațiile și le fac într-un fel poate nu atât de complicat, adică mai pe înțelesul oamenilor, însă noi trebuie să ne gândim la cei care stau în spatele lor. Aceia sunt decreditaţi, pentru că, iată, a fost un tir în această perioadă la care facem referire, nu au slăbit deloc.

Constantin Spînu: Nu și nici nu ne așteptăm să slăbească. Ați văzut și din rapoartele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, unde se spune cu subiect și predicat că sunt campanii aliniate unor acțiuni desfășurate chiar de actori statali, care au o agendă contrară suveranității României și o agendă contrară coeziunii NATO. Același lucru îl spunem și noi, de la Ministerul Apărării Naționale, şi postările noastre din ultima vreme fac referire la acest context, context denumit de Uniunea Europeană FIMI – Foreign Information Manipulation and Interference. Deci, există, știm cine sunt, vedem ce se întâmplă. Există, evident, master-narativele din spate, adică poveștile majore, subiectele majore…

Cristian Dumitrașcu: Din care se extrag toate…

Constantin Spînu: … pe care au interesul să le propage și să le mențină în dezbaterea publică nu doar din România, așa am început dezbaterea, suntem parte a spațiului occidental. Să știți că astfel de încercări sunt prezente și detectate peste tot.

Cristian Dumitrașcu: Înainte de final, nu pot să nu vă întreb despre, poate, cea mai „periculoasă”, sigur, cu ghilimele de rigoare, știre falsă pe care ați combătut-o, și spun periculoasă pentru că ea a avut tracțiune foarte mare în mediul online. Aveți aici, pe InfoRadar, o ștampilă marcă înregistrată „Fake News”. Chiar îi invit pe cei care ne privesc să intre și să vadă. E, aici este așa: „Alertă” – ați considerat-o dvs.. „În data de 13  decembrie” și aici spune: „Guvernul are azi 12.12.2024, pe ordinea de zi proiecte de lege inițiate de MApN privind: controlul utilizării spațiului aerian național, operațiuni militare pe timp de pace” și în aceste proiecte de lege se prevedea transferul comenzii Armatei României către ofițeri străini. A făcut mare vâlvă această știre. Foarte mulți oameni au fost speriați, precum spuneați că ați fost întrebat de diferiți oameni, așa am fost și noi întrebați, că știu că lucrăm aici, și erau îngrijorați și erau foarte serioși, „Domnule, e adevărat?”.

Constantin Spînu: Vă aduceți aminte de „Nu ne vindem țara” din anii ’90?

Cristian Dumitrașcu: Ceva.

Constantin Spînu: Da, deci nu ne lăsăm armata sub comanda străinilor, noi suntem români. Sunt manipulări într-un context relaxat. Dacă am fi avut această dezbatere acum 15 ani, acum 20 de ani, am fi putut chiar să facem și glumițe pe acest subiect. Din păcate, lucrurile sunt cât se poate de… le-aș spune chiar grave, pentru că manipulările de genul acesta, chiar dacă sunt grosolane, apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale. Deci ne e teamă de necunoscut, suntem afectați în mod direct de senzația de nesiguranță. Și atunci evident că te revolți când auzi o astfel de știre: „Cum să ne predăm armata? Să ne punem armata sub comandă străină? Noi ce mai suntem aici?”.

Cristian Dumitrașcu: Și de aici până la decizia altui stat de a intra în război România nu mai e decât un pas.

Constantin Spînu: Evident, da, suntem cu un pas aproape de război. Noi am fost foarte prompți, dar să știți că nu e pentru prima dată când vedem acest narativ. Acum a devenit cu adevărat important, pentru că legea, după ce a parcurs toate etapele de avizare interinstituționale, împreună cu instituțiile coinițiatoare, instituțiile avizatoare, este un proces laborios. Ce înseamnă, pe scurt? Transferul de autoritate este un concept care există de când există armate în istorie. Orice operație, orice acțiune militară care se desfășoară în context internațional, avem două, trei sau patru armate care nu se duc cu toate efectivele armatei unei țări, trimit acolo un pluton, o companie, un batalion. Se constituie o structură multinațională, dar care trebuie să acționeze ca orice structură militară. Și ea trebuie să aibă o linie de comandă, un comandant, care poate să fie unul dintre comandanții țărilor care au trimis acolo efective. Facem asta de 30 de ani, cel puțin după 1990 toate efectivele militare trimise de Armata României, la început în misiuni ONU, apoi în misiuni de coaliție și ulterior și și în prezent misiuni sub egida NATO sau a Uniunii Europene, sunt organizate la fel. Sunt structuri militare de sine stătătoare, care au în componență plutoane, batalioane, brigăzi, diferite eșaloane din diferite țări și care au o structură de comandă. Comandantul este dintr-o țară, locțitorul lui din altă țară, şeful de stat major… Deci se face o structură de comandă militară, altfel nu funcționează nici o operație militară nicăieri în lume. Pentru asta, pentru a avea un comandant unic, țările care își trimit efective acolo trec printr-o procedură care se numește transfer de autoritate. Facem și noi asta de 30 de ani de zile. Avem în legislația internă definit transferul de autoritate pentru situațiile în care trimitem contingente, detașamente de militari în teatrele de operație.

Cristian Dumitrașcu: Chiar acum vom prelua comanda în Bosnia şi Herţegovina.

Constantin Spînu: În Bosnia-Herţegovina, deci, de la 1 ianuarie, generalul maior Barbu va conduce întreaga forță a Uniunii Europene care acționează în Bosnia-Herţegovina ca forță de pace. Şi toate țările care contribuie cu trupe la această forță de pace fac transfer de autoritate către misiunea EUFOR, al cărei comandant este român.

Cristian Dumitrașcu: E de văzut în mediul online de la Sarajevo, din ianuarie încolo…

Constantin Spînu: Absolut.

Cristian Dumitrașcu: … dacă apar astfel de narative.

Constantin Spînu: Nu vor apărea. De ce? Pentru că nu servesc celor care doresc să servească.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc tare mult. Sunt convins că a fost utilă această întâlnire, știind cât de mulți oameni au fost îngrijorați și și vor mai fi. Refacem această dezbatere, pentru că eu cred că dacă apăreți cu pozițiile astea adevărate, oficiale mai des, este o șansă în plus pentru ca oamenii să nu ia de bun chiar orice vine.

Constantin Spînu: Să vă audă Dumnezeu! Noi sperăm că ceea ce facem este relevant și ajută.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc tare mult.

George Vasile: Execuția lui Ceaușescu a fost clar un complot

Publicat de prosavioleta, 1 ianuarie 2025, 15:55

George Vasile: Am avut posibilitatea să iau legătura cu mulți oameni. Una este să fii într-o unitate militară unde ți se pare că ce este în unitate este sfânt, este cel mai bun și alta este să cunoști o țară întreagă, să cunoști pe comandanți, să cunoști pe toată lumea. În plus, aveam avantajul că oameni apropiați mie pe care îi cunoșteam, erau în funcții mari în armată, mă cunoșteau, îi cunoșteam, îi apreciem, îi respectam și astfel am căpătat încredere. Și atunci m-am hotărât, la începutul anului 1991, să scriu o carte despre Revoluție. Cartea urma să se numească „Cei buni și cei răi”. Când a auzit redactorul de carte de la Editura Militară, Ștefan Aldea, „aoleu, ce titlu grozav i-aţi pus!” și am muncit la ea vreo doi-trei ani, după care mi-am dat seama, am aflat foarte multe lucruri, dar sunt multe pe care nu pot să le spun.
Cristian Dumitrașcu: Nici acum.
George Vasile: Nici acum nu pot să le spun unele dintre ele. O să vă spun, dar nu să vă spun cine anume le-a făcut sau le-a spus. Și atunci am zis de ce să public eu cartea asta o să fie tot o minciună precum celelalte care au fost. Primisem și un avans pentru carte. M-am dus, am dat avansul înapoi. I-am zis: „băi Ştefane, nu pot” și am terminat.
Cristian Dumitrașcu: Şi n-ați publicat cartea.
George Vasile: N-am publicat cartea, în schimb, am publicat multe articole în presa militară, în care unele fragmente ale Revoluției sunt redate așa cum m-am priceput eu și cred că le-am redat bine.
Cristian Dumitrașcu: Sunt multe lucruri despre care încă nu știm nimic și probabil că nici curând nu vom afla. Dumneavoastră sunteți, după părerea mea, un om cheie pentru jurnaliștii militari, care și acum sunt și la ziar, și la radio, și la televiziune. Sunteți un om cheie care și-a făcut meseria onest. Cam în perioada asta, la sfârșit de decembrie, am putea să ne întoarcem în urmă cu 29 de ani și să ne aducem aminte despre acea nebuloasă în care nimeni nu știa exact pe unde s-o ia. Ceaușeștii tocmai fuseseră împușcați, armata pactizase cu populația. Lucrurile importante dumneavoastră le-ați aflat probabil din 1990.
George Vasile: Despre împuşcarea lui Ceauşescu aș vrea să vă spun ceva. Multe din ele sunt redate în cartea lui Viorel Domenico „După execuție a nins”. Execuția lui Ceaușescu a fost clar un complot, fără doar și poate. În ziua în care s-a întâlnit așa-zisul complet de judecată, care de fapt a făcut o crimă, chiar dacă Ceauşescu era vinovat pentru că nu a respectat legile și drepturile fundamentale ale oricărui om care trăiește pe lumea aceasta. Ei, în ziua aceea, comandantul Unității de la Târgoviște care a găzduit, a avut ghinionul să se întâmple aceste lucruri în cazarma lui, în timp ce completul era în sală și se desfășura așa-zisul proces, era chemat la telefonul operativ din trei în trei minute. L-au împușcat? Nu l-au împușcat. L-au împușcat? Nu l-au împușcat. L-au împușcat? Nu l-au împușcat. După aceea în zilele anterioare asupra lui se făcuseră presiuni ca să fie executat, să însceneze ceva, orice, o fugă.
Cristian Dumitrașcu: Cine era la capătul firului?
George Vasile: Generalul Nicolae Militaru, care este unul dintre cei mai mari călăi din timpul Revoluției. O să revin la el să vorbim. Și după ce s-a terminat procesul, până la urmă Ceaușescu a fost executat. A mai durat două-trei minute iar sună, L-au împușcat? L-au împușcat. Și a fost un sentiment… Am auzit, mi-a spus comandantul unității, am simțit cum acesta se descarcă, cum a răsuflat ușurat. Asta a fost.
Cristian Dumitrașcu: Militaru?
George Vasile: Da, a fost o crimă de fapt, o execuție. N-a fost numai Armata, pentru că din completul ăla de judecată, președintele completului, știți că s-a sinucis, generalul Gică Popa, la câteva zile, avocatul Teodorescu a fost un om isteț, s-a dat la o parte.
Cristian Dumitrașcu: Acel avocat care de fapt îl acuza pe Ceaușescu?
George Vasile: Da, cel care îl acuza și mai tare era unul care n-aș vrea să-i pomenesc numele, fiindcă încă mai trăiește, dar a profitat cumplit de tot ce i s-a oferit. După aceea s-a mutat, a intrat în armată, el era avocat civil, a fost avansat direct colonel. Apoi a fost avansat general, a primit o casă de la armată, după aia s-a înființat SRI-ul, a trecut și la SRI, a mai luat și de acolo o casă, a mai luat și un grad militar, ș.a.m.d.  Vreau să vă spun că acest judecător a condamnat primul terorist. Era vorba de un ofițer de la Buzău care speriat de ce se întâmpla în prima noapte atunci, în noaptea de 22 spre 23 a adormit, el era de la Gărzile Patriotice, parcă și când s-a trezit a deschis focul și omorât câțiva oameni. El a fost de fapt victima. Pe trăgaciul lui pe care a apăsat el, alt om a apăsat. Ăla care a instaurat teama și frica și psihoza aceea nebună și l-a condamnat la 22 de ani de închisoare. Am ținut foarte mult la omul ăsta, l-am vizitat de câteva ori în închisoare, am făcut și reportaje filmate și în presă. L-a părăsit soția, l-au părăsit copiii, fetele. Nu avea pe nimeni, singur. S-a apropiat el de biserica penticostală, care-i singura care îi trimitea ajutoare. Când a ieșit din închisoare după 20 de ani a fost condamnat la 22, dar a ieșit după 20.  Legea n-a funcționat în cazul lui, să poată să fie eliberat mai înainte, n-avea unde să se ducă și a venit la mine la Trustul de Presă al Armatei că nu avea unde să se ducă. I-am găsit un serviciu la firma feciorului meu, unde s-a dus o săptămână sau două. Munca nu era grea, dar trebuia să facă naveta și atunci a apelat la frații lui de la Ploiești, la penticostali. De atunci i-am pierdut urma.
Cristian Dumitrașcu: Locotenent era la Revoluție?
George Vasile: Locotenent major.
Cristian Dumitrașcu: Locotenent major.
George Vasile: A fost o victimă. Eu l-am considerat o victimă. Judecătorul l-a considerat altceva. Același judecător a judecat de fapt mai târziu și procesul Timișoara. Acolo și-a schimbat atitudinea și atunci a luat apărarea Armatei. Dar, poate altădată să reluăm aceste probleme.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 1 ianuarie 2025, 15:46

Teodora Mazere (realizator rubrică): Magia sărbătorilor de iarnă s-a simțit în fiecare colț de lume în care acționează militarii români. Chiar dacă sunt departe de casă, artileriștii antiaerieni dobrogeni au sărbătorit Crăciunul în stil tradițional, de la straie românești la tradiții și bucate specifice. Cu detalii vine locotenentul Cosmin Marinescu, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 16-lea detașameGrupului de Luptănt românesc, dislocat în cadrul grupului de luptă din Polonia.
Cosmin Marinescu: Această săptămână a debutat pentru militarii detașamentului cu participarea la o serie de activități religioase prilejuite de apropierea Crăciunului. Activitățile au fost conduse de un sobor de preoți cae au venit în Polonia pentru militarii români. De asemenea, militarii detașamentului au colindat partenerii din cadrul Grupului de Luptă NATO, organizând și o serie de activități tradiționale, pentru a prezenta tradițiile românești de sărbătorire a Crăciunului.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Spiritul Crăciunului s-a simțit chiar și la 30 de grade Celsius și 4.500 kilometri depărtare de casă, mai precis în baza Moana din Republica Centrafricană, unde acționează un detașament românesc în cadrul misiunii Uniunii Europene. Cu dorul în suflet, militarii români au încercat să suplinească lipsa celor dragi printr-o vizită la un orfelinat, ducându-le cadouri copiilor, iar satisfacția efortului depus în aceste luni de misiune a venit cu trei zile înainte de Crăciun, când 30 de studenți, ofițeri și subofițeri din cadrul Forțelor Armate și Jandarmeriei au absolvit un curs de pregătire ce-i califică pentru o funcție în domeniul administrativ, iar instructori le-au fost inclusiv militarii români. Comanda misiunii Uniunii Europene de instruire a Forțelor armate din Republica Centrafricană este deținută din luna octombrie a anului 2023 de către România, în acest moment generalul de brigadă Nicolae-Gabriel Oros fiind cel care își exercită mandatul.

Încheiem ediția de astăzi cu vești din Bosnia şi Herţegovina, acolo unde se desfășoară cea mai importantă misiune multinațională din Balcanii de Vest, EUFOR ALTHEA , a cărei comandă va fi preluată din 2025 de către generalul-maior Florin Barbu. În acest moment, România participă cu cel mai mare număr de efective la operația EUFOR ALTHEA. Cu un rezumat al acțiunilor militarilor români în luna decembrie în Bosnia și Herţegovina vine locotenentul Bogdan Brăileanu, ofițer în cadrul companiei de manevră ALTHEA.
Bogdan Brăileanu: Militarii au început să desfășoare activități specifice, operației de menținere a păcii, misiuni de patrulare în diverse locații, în scopul culegerii de informații, precum și în scopul de a face vizibilă prezența permanentă a forțelor EUFOR în Bosnia și Herţegovina. Totodată, în parteneriat cu militarii din acțiunile componente ale batalionului multinațional, militarii români au luat parte la diverse exerciții specifice pentru menținerea capacității operaționale și crearea coeziunii între structuri, atât de necesară pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor.

Războiul din Ucraina menține starea de alertă la nivelul sistemului de monitorizare a spațiului aerian național

Publicat de prosavioleta, 1 ianuarie 2025, 15:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cu privire la informațiile din spațiul public referitoare la o rachetă rusească ce ar fi trecut în dimineața zilei de miercuri prin spațiul aerian al României, Ministerul Apărării Naționale precizează că sistemul de supraveghere aeriană, ca parte a sistemului integrat al NATO, care monitorizează în permanență situația aeriană din zonă, nu a detectat o astfel de situație. Îl ascultăm pe generalul-maior Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al ministerului.
Constantin Spînu: Autoritățile militare române au fost informate de cele ucrainene despre faptul că în jurul orei 7:30, o rachetă a forțelor Federației Ruse, care ar fi avut impact în regiunea Cernăuți-Ucraina, ar fi evoluat prin spațiul aerian al Republicii Moldova și pentru aproximativ două minute și prin spațiul aerian al României, în zona de nord, în proximitatea localității Darabani. Din datele de monitorizare ale sistemelor de supraveghere aeriană ale României și din cele furnizate de mijloacele țărilor NATO, care suplimentă monitorizarea în zona de responsabilitate a României, nu a fost confirmată traversarea spațiului aerian românesc.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În schimb, în cursul serii de joi, sistemul de supraveghere radar a detectat la 15 km est de localitatea Chilia Veche din județul Tulcea un semnal de țintă aeriană de mici dimensiuni, care se deplasa pe un traseu către spațiul aerian național. Autoritățile au pus în aplicare procedurile de alertă aeriană. Contactul radar a fost pierdut după cinci minute și nu există informații despre un posibil impact al țintei pe teritoriul României. Forțele și mijloacele aflate în serviciul de luptă, poliția aeriană, sub comandă națională și sub comandă NATO sunt pregătite să acționeze pentru protejarea spațiului aerian național și aliat, mai precizează Ministerul Apărării Naționale.

18 aeronave F-16 la Centrul European de Instruire de la Borcea

Publicat de prosavioleta, 1 ianuarie 2025, 15:04

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Centrul European de Instruire F-16 de la Fetești are numărul necesar de aparate de zbor pentru antrenamentul piloților. Olanda a adus în baza de la Borcea 18 aeronave de acest tip, iar în prezent aici se pregătesc mai mulți piloți români și patru ucraineni. Instruirea unei serii de piloți durează circa șase luni și cuprinde un modul de pregătire teoretică, instrucția la simulator și zborurile propriu-zise. Centrul de la Fetești reprezintă colaborarea dintre România, care a pus la dispoziție infrastructura, Regatul Țărilor de Jos, care a adus avioanele, și producătorul american Lockheed Martin, care a venit cu instructori și cu personal de întreținere. Centrul este foarte important pentru pregătirea piloților Forțelor Aeriene Române, în condițiile în care, de anul viitor, Armata va avea trei escadrile de aeronave F-16.

Angel Tîlvăr continuă mandatul la Ministerul Apărării Naționale

Publicat de prosavioleta, 1 ianuarie 2025, 13:53

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Angel Tîlvăr își continuă mandatul la Ministerul Apărării Naționale și în noul Guvern. Ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu personalul de conducere al instituției în cadrul unei ceremonii în care și-a prezentat prioritățile noului mandat și principalele direcții de acțiune pentru anul viitor. În programul noului executiv, România trebuie să-și contureze rolul de pol regional de stabilitate și securitate, prin menținerea unor contribuții substanțiale în regiunile de interes prioritar pentru țara noastră, cum sunt zona extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest și Flancul Estic al NATO și Uniunii Europene. Pentru ministrul Angel Tîlvăr sunt necesare modernizarea politicilor de resurse umane, creșterea calității vieții personalului și înzestrarea cu echipamente performante.
Angel Tîlvăr: Prioritatea zero pentru mine și pentru colegii mei, pe lângă faptul că ne dorim ca, din punct de vedere al cadrelor care activează în acest domeniu, să avem nevoie de personal pe care componenta militară o solicită, în paralel, Forțele Armate Române beneficiază de echipamente militare de tehnologie înaltă, pe care să  le poată utiliza pentru a-și îndeplini funcția primordială.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Una dintre prioritățile majore de politică externă ale României va fi consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice și a cooperării cu state aliate și partenere, în special cu Statele Unite ale Americii, Franța, Turcia, Marea Britanie, Polonia, Germania, Italia, Spania, Republica Moldova și Ucraina, se mai arată în programul de guvernare.

Helmut Duckadam: Important este să fim mulțumiți cu ceea ce avem, să avem o familie frumoasă lângă noi

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2024, 09:01

Teoharie Coca-Cosma: Execută a 4-a lovitură de la 11 metri jucătorul cu numărul 11. Este vorba de Marcos. Hai Duckadam! Apără Duckadam! Suntem finalişti! Am câştigat cupa! Cupa Campionilor Europeni este la Bucureşti! Bucurie fără margini în rândurile fotbaliştilor de la Steaua!
Gabriel Stan (reporter): Domnule Duckadam, 7 mai, Steaua era glorioasă, aducea Cupa Campionilor Europeni în România. Cum aţi trăit acea perioadă?

Helmut Duckadam: Sigur că a fost o perioadă frumoasă, dar nu trebuie să uităm că atunci jucătorii nu puteau să plece în străinătate. Practic toți jucătorii de valoare erau aduși la Steaua, Dinamo, Craiova, pentru că toate aceste trei echipe au avut performanțe, inclusiv Rapid, pe plan european. Deci cred că ăsta a fost marele secret. Cum am spus, o perioadă frumoasă. Anul acesta se împlinesc deja 37 de ani de la acea performanță.
Gabriel Stan (reporter): Şi acum vă întreb, poate cu un mic regret, oare vom mai avea șansa să mai prindem o finală măcar de Cupa Campionilor, de Champions League, în actualele ediții, în care să avem o echipă românească prezentă?
Helmut Duckadam: Din păcate nu, din păcate nu. Ne-am bucura să reușim, eu știu, peste câțiva ani, să avem o echipă măcar în grupele Ligii Campionilor, deoarece mai sus nu cred că putem visa.
Gabriel Stan (reporter): Ne întoarcem un pic în trecut, în perioada Stelei glorioase. Ați avut vreo șansă să mergeți afară la vreo echipă puternică după finala aceea cu Barcelona?
Helmut Duckadam: Nu a avut nimeni șansă, pentru că nu puteai să pleci. Dacă plecai sau rămâneai în străinătate, automat UEFA te suspenda doi ani de zile, iar majoritatea dintre noi am avut familie, copii și cine riscă să stea doi ani sau ce echipă te ține… Sigur a fost cazul lui Marcel Răducanu, caz particular, să zicem, care a stat doi ani de zile și după aia a jucat la Borussia Dortmund, dar era greu, era greu în acea perioadă să riști doi ani de zile să stai departe de familie și, după aia, să reîncepi cu fotbalul. Din păcate n-am reușit să prind anii ’90 când se putea pleca în străinătate.
Gabriel Stan (reporter): Şi dacă, nu știu, ați fi avut totuși șansa, era vreo echipă la care vă doreaţi să jucați, să evoluați la acea perioadă?
Helmut Duckadam: Da, îmi plăceau două campionate. Îmi plăcea să ies pe centrări, eram un portar cu talie și o făceam destul de bine. Îmi plăcea campionatul Angliei sau al Germaniei. Acolo m-aș fi văzut că aș fi putut să joc.
Gabriel Stan (reporter): De ce, domnule Duckadam fotbalist, de ce nu alt sport? De ce ați ales fotbalul la acea vreme? Mai erau sporturi de performanță care erau destul de sus.
Helmut Duckadam: N-am avut niciodată în gând să mă fac fotbalist sau sportiv. Am făcut-o de plăcere şi, mai apoi, sigur că dacă am avut acea șansă sau am avut și poate puțin talent, așa am fost selecționat la Școala sportivă Gloria mai apoi, am luat-o de jos. Am fost și la Vagonul Arad, am fost la Constructor Arad, Divizia C, mai apoi am promovat la UTA. Deci n-a fost în capul meu, cum încearcă mulți părinți la ora actuală, ca să-l dea pe copil la fotbal ca să-l facă fotbalist. Am și eu o fetiță de 14 ani, a făcut și ea scrimă, dar n-am dat-o la scrimă să ajungă Ana Maria Brânză. Am dat-o la scrimă să facă sport și acum nu mai face, din păcate, scrimă, pentru că am văzut că nu are acea înclinație sau acea ambiție de a ajunge o mare sportivă, dar dacă va merge acum la liceu, probabil la o clasă de handbal și îi va plăcea și o să aibă talent și vrea ea, cu siguranță că o ajut, dar atunci nu s-a pus problema. Atunci trebuia să ai o meserie. Eu am făcut prima dată o școală profesională, de trei ani, frezor-rabotor și, pe lângă asta, am jucat fotbal. Faptul că am ajuns fotbalist n-a fost niciodată în gândul părinților mei.
Gabriel Stan (reporter): Un moment  inedit pe care vi-l aduceți aminte din cariera dumneavoastră, care ar fi?

Helmut Duckadam: Inedit pentru mine, cea mai mare satisfacție a fost câștigarea primului trofeu și acest lucru s-a întâmplat pe Stadionul 23 August, în finalul Cupei României, când am câștigat 2-1 cu Universitatea Craiova. A fost primul meu trofeu câștigat de care m-am bucurat cel mai tare. Sigur că cea mai mare performanță am obținut-o în ’86 la Sevilia, dar primul trofeu nu se uită, ca și prima iubire. Ceva fantastic, nu-mi imaginam niciodată că o să ajung la o echipă, cum mai era Steaua, și să câștig Cupa României. Da, pentru mine a fost un moment extraordinar.
Gabriel Stan (reporter): Dacă ar fi să, nu știu, să vă gândiți la un regret, care ar fi acela din cariera dumneavoastră de sportiv?
Helmut Duckadam: Nu prea am regrete. Sigur, singurul regret, dar nu te poți pune cu soarta, ar fi… mi-aș fi dorit să joc și eu un an, doi în străinătate, nu neapărat pentru bani, că nu cred că banii te fac neapărat fericit, dar mi-ar fi plăcut să joc în Anglia, era pe stilul meu. Mi-aș fi dorit acest lucru. Poate ăsta e singurul regret.
Gabriel Stan (reporter): Domnule Duckadam, pe final, întrebare: dacă n-ați fi avut acele probleme, poate cariera ar fi continuat mult mai mult? Pentru că știm, portarii au o viață lungă în fotbal.
Helmut Duckadam: Da, cu siguranță, dar cu soarta nu te poți pune. Mi-a dat satisfacție viața, am avut și necazuri. Asta e, o luăm viața cum este. Important este să fim mulțumiți cu ceea ce avem, să avem o familie frumoasă lângă noi și cu sănătatea, după 60 de ani, este cum este. Încercăm să o ducem cât mai onorabil mai departe. Din păcate, se simte. Cei care sunt la vârsta asta știu.
Gabriel Stan (reporter): Oare, nu știu, asta se datorează și sportului, pentru că au fost acele, să spunem, zile sau momente grele, și antrenamente și poate clinciuri cu jucători ș.a.m.d.?
Gabriel Stan (reporter): Cu siguranță, pentru că multă lume cu care mă întâlnesc spune: „Domne, dar cum să te doară pe tine genunchii, cum să ai tu proteză la genunchi, cum să aibă Iovan proteză la șold ș.a.m.d., doar ați fost sportivi”. Da, numai că se confundă de multe ori sportul de performanță cu sportul pe care îl face un amator, care aleargă, merge cu bicicleta, să plimbă, merge la bazin. În momentul când faci sportul de performanță, acolo mergi la limite, deci organismul este forțat la limita maximă și atunci sigur că după aia, încet, încet, cedează ba articulațiile, ba oasele ș.a.m.d. Asta este. Din păcate, 80-90% din sportivii care au făcut sport de performanță se confruntă mai târziu cu probleme destul de serioase de sănătate. Din păcate, am o luptă cu greutatea, vorba lui Gabi Balint, am pierdut lupta cu kilogramele. E greu, e greu și de la o anumită vârstă, și ambiția te mai lasă și asta e.
Gabriel Stan (reporter): A fost Helmut Duckadam. Mulțumesc tare mult încă o dată, domnule Duckadam!
Helmut Duckadam: Mulțumesc frumos și vă doresc și vouă toate cele bune și multă sănătate!

Dan Dungaciu: Pacea în Ucraina este un obiectiv

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2024, 08:51

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Dan Dungaciu, participați la o conferință științifică în Croația, dezbateți la Zagreb despre agresiunea rusă asupra Ucrainei, cu accent pe evoluțiile de securitate și stabilitate pentru sud-estul Europei. Domnule profesor Dan Dungaciu, cum se vede din Croația războiul din vecinătatea României?
Dan Dungaciu: Se vede așa cum îl vede regiunea, o confruntare care va pune probleme și regiunii și Europei, și pe termen scurt și pe termen lung. E foarte interesant că s-a discutat astăzi inclusiv soluția pe care regiunea o are pe termen lung, în condițiile în care lucrurile se îndreaptă spre o situație de criză, inclusiv la nivel european. Îngrijorarea persistă, apropo de evoluțiile din Ucraina, pentru că nimeni nu știe foarte clar ce înseamnă, de fapt, efectul venirii noii administrații americane asupra situației de pe front. Toată lumea așteaptă o negociere, dar încă nu este foarte limpede condițiile în care negocierea respectivă va avea loc.
Radu Dobrițoiu: Ce informații sunt prezentate în cadrul dezbaterilor la care participați despre o eventuală pace în Ucraina?
Dan Dungaciu: Pacea în Ucraina este evident un obiectiv. Condițiile acestei păci trebuie să fie discutate. Cert este că, din ceea ce se poate bănui, apropo de noua administrație Trump, perspectiva care e cea mai discutată este următoarea: administrația Trump vrea să încheie acest război, inclusiv pentru că miza principală a administrație Trump și a președintelui Statelor Unite nu este pentru a continua războaiele, ci pentru a le opri. Dacă domnul președinte Trump are ca miză principală să devină cel mai important președinte american din istorie, cel puțin pe ultimii 100 de ani, evident că opțiunea războiului nu este o opțiune bună. Trump va încerca să rezolve acest război,  să-l oprească și va fi probabil primul succes de politică externă al administrației sale. De aceea, insistența pe oprirea acestui război și declanșarea negocierilor cred că este una pe care trebuie să o luăm în considerare. Războiul trebuie oprit. Negocierea trebuie să se facă cu conștiința faptului că Ucraina va rămâne importantă pe flancul estic pentru administrația americană. Polonia, Ucraina, România vor rămâne importante strategic pe această hartă, pentru că Rusia, ca să zic așa, trebuie ținută în şah. Din această perspectivă, armata ucraineană, foarte puternică, pregătită pe teatre de operațiuni, va fi considerată ca făcând parte din NATO, chiar dacă formal nu va face parte din NATO. În esență, sunt scenarii care se discută apropo de viitorul Ucrainei: scenariul Coreea de Sud – Ucraina să devină Coreea de Sud; scenariul Germania de Vest – Ucraina să devină Germania de Vest, teritoriile pierdute Germania de Est; scenariul Ucraina să devină Israel, adică garanții de securitate din partea Statelor Unite fără precedent sau Ucraina, putere nucleară. Deci, aceste patru scenarii se iau în discuție, fără să știm încotro se vor duce lucrurile. Aceste patru scenarii se iau în considerare atunci când este invocată Ucraina sau viitorul ei imediat.
Radu Dobrițoiu: Care este impactul războiului hibrid pe care Rusia îl duce de ceva vreme în Europa?
Dan Dungaciu: Dimensiunea legată de dezinformare – lupta împotriva dezinformării – a fost partea din război hibrid pe care am prezentat-o în această conferință, cu referință mai amplă nu doar la ceea ce face Rusia în această regiune și face de multă vreme, dar și la modul în care suntem obișnuiți să studiem problema dezinformării, în sensul în care focalizarea prea abundentă doar pe emițător ne face să nu luăm în considerare situația publicului, adică receptorul, cel care primește mesaj. Practic, am neglijat extrem de mult starea de spirit europeană, starea de spirit a populației din sud-estul Europei, dacă vreți, focalizând-ne obsesiv pe mesajele pe care le transmit mai puțin prietenii spațiului occidental. Ignorând percepția publică, am lăsat în urmă, necercetat, de fapt, chiar spațiul, teritoriul, locul în care se răspândesc sau se duc aceste mesaje. Și asta a fost o greșeală, dacă vreți, strategică și pledoaria pe care am făcut-o este să abordăm un pic mai sociologic starea de spirit a europenilor, pentru că, dacă europenii își pierd încrederea în instituțiile europene, în proiectele comune, ei sunt mult mai penetrabili la propaganda rusă. Influența propagandei ruse și nu numai ruse este direct proporțională cu lipsa de încredere în instituțiile europene sau euroatlantice. Deci nu este doar o dimensiune cea a luptei împotriva mesajelor neprietenoase care le sunt transmise din foarte multe părți, este o luptă pentru a păstra nivelul de încredere a acestor instituții ridicat. Asta este cea mai importantă, dacă vreți, garanție că propaganda nu va avea succes. Trebuie să ne protejăm întărind instituțiile, încrederea în politicieni, foarte joasă în acest moment, încrederea în instituții, încrederea în proiectele euroatlantice. Asta a fost propunerea mea, să încercăm să întărim această componentă pentru a ne proteja mai bine de cei care nu vor să ne facă tocmai bine.
Radu Dobrițoiu: Mergem acum pe frontul din Ucraina. Avem noi modificări la conducerea Armatei Ucrainei, mă refer la Forțele Terestre. Suntem în a treia iarnă de conflict. Va reuși Kievul să stăvilească ofensiva militară a Rusiei?
Dan Dungaciu: Întrebarea e foarte bună, pentru că noi discutăm acum dacă Ucraina are capacitate să se apere de ofensiva Federației Ruse, nu mai discutăm dacă Ucraina are posibilitatea să-i scoată pe ruși afară din Ucraina. Deci, faptul că suntem într-o asemenea situație, sigur că ridică un semn mare de întrebare și ideea de negocieri pentru pace se pune cu totul și totul altfel. Din păcate, au existat doi șefi de stat major, unul al Ucrainei, generalul Zalujnîi, unu al forțelor armate americane, care au spus că acest război intră într-o zonă de uzură și de fapt nu poate fi câștigat, practic, din nicio parte, spuneau ei, cu atât mai puțin de către Ucraina și că acest război trebuie oprit. Aceste declarații au fost făcute în 2023 și chiar în 2022 de șeful de stat major al armatei americane. Acest război trebuie oprit pentru a salva cât mai multe vieți care se vor pierde, dar noi știm deja rezultatul militar al acestui război. Deci, din punctul acesta de vedere, am sentimentul că sprijinul pe care America, abundent sau comparativ cel puțin abundent, pe care America îl oferă astăzi Ucrainei, ține mai degrabă de întărirea capacității de rezistență a Ucrainei și de întărirea poziției de negociere a Ucrainei în eventualele negocieri. În niciun caz nu e un sprijin militar pentru a ajuta Ucraina să-și pregătească o contraofensivă pentru a-i scoate pe ruși din Ucraina, pentru că asta nu se mai poate. Deci, noi sprijinim în acest moment Ucraina ca să-i creștem capacitățile de negociere prin eventuala discuție sau eventuala, hai să zic așa, negociere pentru pace pe care o va avea cu Federația Rusă. În această situație suntem, în perspectiva unei ieri care se pare că va fi cea mai cumplită dintre iernile care au trecut peste populația ucraineană. O populație ucraineană care, în raport cu anul trecut, undeva la 33%, avea dorință de negocieri, astăzi are undeva la 52%, deci peste jumătate din populație. Deci, o populație ucraineană care și ea și-a schimbat atitudinea față de acest război, iar încrederea în victoria militară finală și ea a scăzut aproape dramatic față de anul trecut. Suntem într-o situație în care și populația ucraineană este mai deschisă la aceste negocieri, inclusiv ca urmare a evoluțiilor de pe front, care, din păcate, nu merg în direcția pe care Ucraina și-o dorește.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Dan Dungaciu, vă mulțumesc pentru analizele dumneavoastră!
Dan Dungaciu: Vă mulțumesc și eu pentru invitație. Cu mare plăcere!

Misiuni Internaționale

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2024, 08:42

Teodora Mazere (realizator rubrică): Pe 2 decembrie s-au împlinit 20 de ani de când a fost lansată misiunea EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina. Inițial, operația a fost responsabilă de supervizarea implementării componentelor militare ale Acordului de Pace de la Dayton, urmând ca din 2012 să se axeze pe antrenarea și consolidarea capacității forțelor armate ale Bosniei și Herțegovinei. Pentru Forțele Aeriene Române, operația ALTHEA a reprezentat prima misiune într-un teatru de operații după cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent, 24 de state participă la EUFOR ALTHEA, RomânNATOia fiind țara cu cea mai mare contribuție de militari în cadrul misiunii. Locotenentul Bogdan Brăileanu, ofițer în cadrul Companiei de Manevră ALTHEA:

Bogdan Brăileanu: Lecția învățată de militari prin participarea la misiunile și operațiile de menținere a păcii este aceea că securitatea se obține prin contracararea imediată a provocărilor, acolo unde acestea se manifestă, pentru a nu permite instabilității să se instaleze. Totodată, am început să creștem nivelul de coeziune al grupului prin participarea la diverse evenimente sportive și culturale comune.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Următorul popas este pe mare, în vecinătatea insulei Creta, unde Gruparea Navală Permanentă a  NATO de Luptă Contra Minelor numărul 2 a participat la exercițiul naval Gripos, organizat de Forțele Navale Elene, urmărindu-se astfel îmbunătățirea cooperării internaționale și pregătirea pentru operațiuni de luptă contra minelor. Forțele Navale Române asigură, din luna iulie, comanda grupării navale, prin comandorul Sebastian Barote, care exercită această responsabilitate la bordul puitorului de mine și plase 274, fiind secondat de Statul Major format din nouă militari români și trei ofițeri din forțele navale partenere. Cu amănunte despre exercițiul Gripos vine locotenentul Vasile Daniel Andrei, comandant grup de luptă, navigație și observare la bordul puitorului de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”.
Vasile Daniel Andrei: Obiectivele principale includ consolidarea interoperabilității între aliați, exersarea tehnicilor avansate de descoperire, identificare și neutralizare a minelor marine și creșterea capacității de reacție la toate tipurile de amenințări din zona de operații. Exercițiul implică scenarii complexe, care includ detectarea minelor, securizarea căilor de comunicații maritime și protecția convoaielor.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultimele vești le primim din Polonia, unde artileriștii antiaerieni dobrogeni, membri ai Detașamentului Iron Cheetahs, continuă pregătirea alături de partenerii aliați în poligonul Bemowo Piskie. România participă din anul 2017 în Polonia la asigurarea prezenței înaintate consolidate pe flancul estic al Alianței, iar în anul 2020, în această misiune, complexul antiaerian Oerlikon a fost înlocuit cu sistemul antiaerian Gepard. Detalii despre acțiunile din ultimele zile ne oferă locotenentul Cosmin Marinescu, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de apărare antiaeriană Iron Cheetahs Rotația a 16-a.
Cosmin Marinescu: Această săptămână a debutat pentru militarii detașamentului cu executarea mentenanței tehnicii și echipamentelor militare, precum și pregătirea acestora pentru sezonul rece şi a culminat cu executarea unui exercițiu de rezolvare a unei situații tactice sub bateria de apărare antiaeriană, în poligonul de instrucție Bemowo Piskie din Polonia. De asemenea, militarii români au participat la invitația partenerului american la pregătirea și împodobirea bradului de Crăciun în bază, alături de aliații britanici, polonezi și croați, cu scopul de a instala atmosfera de sărbători, deși suntem departe de casă.

Utilizarea fondurilor de coeziune ale UE pentru apărare și securitate va fi flexibilizată

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2024, 08:34

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Banii din fondurile de coeziune pentru apărare și securitate ale Uniunii Europene ar putea fi folosiți de România și de celelalte state membre. Este vorba de zeci de miliarde euro pe care Uniunea Europeană ar vrea să îi redirecționeze în contextul războiului din Ucraina. Potrivit legislației în vigoare, aceste fonduri nu pot fi folosite pentru cumpărarea echipamentelor de apărare sau pentru finanțarea directă a forțelor armate, dar sunt permise investițiile în echipamente cu dublă utilizare, cum ar fi dronele. Oficialii europeni au spus că în perioada următoare, statele membre vor avea mai multă flexibilitate în alocarea fondurilor de coeziune și vor putea aloca bani pentru consolidarea infrastructurii rutiere, pentru a permite trecerea în siguranță a vehiculelor militare grele. Până la acest moment, au fost cheltuite doar 5% din fondurile de coeziune, iar Polonia a pus presiune pe Comisia Europeană pentru a cheltui mai mult pe apărare. Varșovia a direcționat 4,1% din Produsul Intern Brut pentru apărare în acest an. România a alocat 2,5% din Produsul Intern Brut pentru apărare în 2023, dar a cheltuit doar aproximativ 1,6 procente. Pentru acest an, bugetul Ministerului Apărării este de 8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 2,3% din PIB.