Flavius Rovinaru: Trebuie să ne asumăm anumite obligații, nu doar drepturi
Publicat de prosavioleta, 28 mai 2025, 08:27
Constantin Herțanu: Domnule profesor, bine ați venit la „Jurnal militar”!
Flavius Rovinaru: Bine v-am găsit, mulțumesc pentru invitație!
Constantin Herțanu: Domnule profesor, cum evaluați starea actuală a economiei României?
Flavius Rovinaru: Este o situație neplăcută, putem spune, din punct de vedere macroeconomic, deoarece ne confruntăm cu deficite mari. Anul trecut am încheiat cu un deficit de 9% în PIB, anul acesta se pare că tot în zona respectivă vom fi cu deficitele, cel puțin pe tot ceea ce înseamnă prognoza organizațiilor internaționale sau prognozele făcute inclusiv de colegii noștri la facultate, ne ducem tot către un 9% în PIB. Deficitele astea, în cele din urmă, înseamnă, până la urmă, faptul că avem de-a face cu cheltuieli care depășesc cu mult veniturile bugetare. Or, lucrurile astea ne afectează pe toți.
Constantin Herțanu: Despre situația economică există multe informații lansate pe piață, ceea ce ne afectează direct, dincolo de situația descrisă de dumneavoastră, fac acestea parte din așa-zisul război hibrid? Putem vorbi despre un război hibrid în ceea ce ne privește?
Flavius Rovinaru: Acum, fără să fiu un specialist în acest domeniu, eu sunt economist, dar ideea este că în permanență, vedeți și dumneavoastră, suntem supuși unei presiuni, da? Unei presiuni care vine de pe tot ceea ce înseamnă partea de rețele, vine din zona de trusturi de media, și, atunci, sigur că, în momentul în care anumite informații care ajung acolo nu sunt corecte sau sunt distorsionate, cu siguranță că ne afectează și putem să intrăm în zona unui război, cum l-ați numit dumneavoastră, chiar hibrid.
Constantin Herțanu: La nivelul Ministerului Apărării Naționale există o structură specializată care se ocupă exact cu acest lucru, cu combaterea știrilor false care sunt lansate pe piață.
Flavius Rovinaru: În ceea ce privește armata, nu doar acele coloane militare despre care noi discutăm, care, sigur, nu știu, vedeam că este o paradă de 1 Decembrie, filmezi parada de 1 Decembrie și zici: uite, merg la război în nu știu ce țară frații noștri români. Dar gândiți-vă la isteria care se generalizează în România în momentul în care vorbim despre înzestrarea armatei. Și eu am văzut foarte mulți conaționali de-a noștri care se opun acestei înzestrări a armatei. Adică nu avem nevoie de tehnică de luptă. Păi, bun, ok, și atunci ce facem dacă nu avem nevoie de tehnică de luptă? Și în permanență există această atitudine cumva contrară unei stări de normalitate.
Constantin Herțanu: Vorbeam despre înzestrare, haideți să abordăm acest punct. Aș începe prin a spune că viitorul președinte al României, Nicușor Dan, a afirmat marți că își dorește să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea summitului NATO de la Haga. Domnia sa a propus în programul cu care a candidat 3,5% din PIB pentru apărare până în 2030. Ce credeți? Având în vedere faptul că România a crescut deja bugetul alocat apărării în ultimii ani, este sustenabil acest efort din perspectiva fiscal-bugetară?
Flavius Rovinaru: Dacă stau să mă uit la ceea ce a însemnat bugetul Ministerului Apărării în anii trecuți, undeva la 1% în PIB, sigur că este o creștere spectaculoasă, o creștere de 300 și ceva la sută propusă de președintele Nicușor Dan. Acum, iarăși vreau să vă fac o precizare, care este extrem de importantă: noi nu suntem singuri în contextul ăsta de apărare, pentru că, după cum bine spuneați dumneavoastră, suntem parte a NATO, da? Și atunci, cum bine știm, trebuie să ne asumăm anumite obligații, nu doar drepturi. Și a apărut astăzi dimineață un comunicat al președintelui american, Donald Trump, care știți că este unul dintre cei care fac presiuni pe această zonă a creșterii bugetelor pentru apărare, nu doar în cazul României, în cazul tuturor țărilor membre ale NATO, care spunea că, în contextul alegerilor din România, așteaptă să aibă o colaborare pozitivă cu puterea de la București în domeniu economic, în domeniu militar, subliniază președintele Donald Trump acest lucru, ceea ce eu cred că este un lucru și o nuanță foarte importantă pentru România.
Constantin Herțanu: Înainte de ajunge la NATO și președintele american, în ce măsură investițiile în apărare pot avea efecte economice pozitive, ați spus deja, și aș vrea să detaliem un pic.
Flavius Rovinaru: Este în mod evident un câștig pentru economia românească orice fel de investiție. Acum, dacă vorbim despre investițiile în apărare, toate investițiile astea în apărare vin și cu transfer tehnologic, adică cu tehnologie de ultimă generație. Și, dacă stau să mă gândesc, uitați, spre exemplu, la vehiculele de luptă ale Infanteriei, la Piranha V, sunt integrate în sistemul industrial românesc, prin prisma faptului că se produc la UMB și, practic, au presupus un transfer tehnologic, linii de asamblare în România, da.
Constantin Herțanu: Donald Trump a făcut mai multe declarații în ceea ce privește lipsa contribuțiilor corecte, le numea domnia sa, din partea unor state NATO, și acestea au stârnit îngrijorări. Pe acest fond al incertitudinilor, nu mai departe decât tot în această săptămână, Institutul Internațional pentru Studii Strategice avertizează că apărarea Europei fără sprijinul american ar impune costuri financiare și provocări industriale enorme. Ce credeți? Poate Europa, din punct de vedere economic și logistic, să-și asume un rol mai activ și independent în propria securitate?
Flavius Rovinaru: Pe termen scurt de timp, cred că nu, pentru că aici ne întoarcem la discuția, la întrebarea anterioară vizavi de industrie. Ca să poți să implementezi o anumită industrie, ca să poți să creezi o anumită industrie, ai nevoie de perioade de timp destul de lungi. Și atunci, pe termen scurt de timp, că ne place, că nu ne place acest lucru, eu cred că avem nevoie de sprijinul Statelor Unite ale Americii. Pe termen lung de timp, dacă păstrăm acest trend, discutat inclusiv la nivelul liderilor de stat din Uniunea Europeană, de a investi în industria de apărare din Uniunea Europeană, este posibil să fim într-o schimbare de paradigmă.
Constantin Herțanu: Concluzie finală, există un dicton latin care spune «si vis pacem, para bellum», adică pentru cei care sunt pe recepție, dacă vrei pace, pregătește-te pentru război. Este de actualitate acest dicton?
Flavius Rovinaru: Da, eu cred că da, mai ales în contextul geopolitic în care trăim, este de actualitate acest dicton. Și pregătirea pentru război nu înseamnă faptul că mâine mergem la oaste, nu înseamnă faptul că, gata, discutând spre fake news, mâine mergem cu toți în Ucraina să ne batem cu rușii. Nu despre asta e vorba. E vorba despre faptul că trebuie ca să avem acea înzestrare a armatei care, Doamne ferește, în caz de război, în caz de conflict militar, să ne asigure, nu știu, o protecție până la momentul la care vin partenerii noștri NATO să fie alături de noi. Și, din fericire, prin toată această discuție vizavi de creșterea bugetului destinat apărării, cred că suntem într-o zonă corectă.
Constantin Herțanu: Vă mulțumesc mult pentru toate aceste informații. Reamintesc ascultătorilor că a fost alături de noi la „Interviul săptămânii” la „Jurnal militar” profesorul universitar Flavius Rovinaru de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Vă mulțumim mult și vă mai așteptăm și cu alte ocazii la „Jurnal militar”.
Flavius Rovinaru: Cu siguranță, mulțumesc frumos!
