Conferința destinată consilierilor juridici din armată

Publicat de prosavioleta, 3 decembrie 2024, 08:22

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a organizat la Sinaia conferința destinată consilierilor juridici din armată. Militari din România, Franța, Statele Unite ale Americii și Republica Moldova au analizat provocările legislative care pot apărea în organizarea unor activități de instruire în comun. În discuție s-au aflat dreptul operațional și interoperabilitatea juridică între comandamentele NATO și cele naționale. Îl ascultăm pe colonelul Sorin Chiper, consilierul juridic al Statului Major al Apărării.
Sorin Chiper: Aceste forme de pregătire pentru consilierii juridici din structura de forțe au devenit importante, întrucât suntem conectați la tot mai multe activități de instruire în formate multinaționale, care implică cunoașterea atât a legislației naționale, pe măsură ce evoluezi în carieră de la un eșalon la un alt eșalon superior, și modul în care se aplică normele din acordurile care sunt incidente activităților noastre.

Înzestrarea armatei române continuă

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 09:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România va participa la achiziția comună de rachete Mistral 3, aprobată de Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut de Ministerul francez al Forțelor Armate, care a evidențiat rolul esențial al acestei inițiative în întărirea apărării colective la nivel european. Achiziția comună este parte a unui efort coordonat de întărire a capabilităților de apărare ale statelor membre și de stimulare a cooperării industriale în domeniul apărării. Iar joi, România și Statele Unite ale Americii au semnat contractul pentru achiziția a 32 de aeronave F-35. Este cel mai mare program de înzestrare a armatei, cu o valoare de 6,5 miliarde de dolari. În actualul context de securitate, parteneriatul strategic al țării noastre cu Statele Unite este mai puternic ca oricând, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr.
Angel Tîlvăr: Aeronavele F-35, alături de sistemele de rachete Patriot și Himars, transportoarele blindate Piranha 5 sau aeronavele multirol F-16, asigură țării noastre o poziție întărită din punct de vedere stragic în regiune, unde România acționează ca pilon de stabilitate al NATO.

Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35

Publicat de Gabriel Stan, 18 noiembrie 2024, 15:58

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Senatul a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziționarea de către România a 32 de avioane de luptă F-35 din Statele Unite.

Fondurile necesare vor fi asigurate de la bugetul de stat sau prin împrumuturi ori garanții oferite de guvernul american.

Contractul are o valoare de 6,5 miliarde de dolari și este cea mai scumpă achiziție din istoria Armatei Române. Sunt incluse aici și motoare de rezervă, suport logistic, servicii de instruire a personalului, simulatoare de zbor, precum și muniție.

Cele 32 de aeronave vor forma două escadrile de aviație și este prima fază a programului. Într-o a doua etapă vor fi cumpărate alte 16 avioane F-35 pentru încă o escadrilă. Primele aeronave 35 vor ajunge în România după anul 2030.

Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Exercițiul Neptune Strike 2024

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 12:09

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.

În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.

În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.

Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.

Ministerul Apărării Naționale solicită achiziționarea a 44 de vehicule de tip AAV-7

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 10:00

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a trimis către Parlament solicitarea de aprobare pentru achiziția a încă 44 de vehicule amfibii de asalt americane de tip AAV-7 care se vor adăuga celor 21 deja contractate. Valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de 210 milioane de dolari. Acest tip de vehicul militar este folosit de infanteria marină a Armatei Statelor Unite ale Americii. În România, noile achiziții vor intra în dotarea singurei structuri cu acest specific, Regimentul 307 Infanterie marină din Babadag. Decizia este una importantă, deoarece armata nu dispune în prezent de vehicule amfibii, iar relieful și impactul acestuia asupra acțiunilor militare impun acest lucru.

România va cumpăra 32 de avioane F-35

Publicat de Gabriel Stan, 23 septembrie 2024, 14:30

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Congresul Statelor Unite ale Americii a notificat partea română cu privire la vânzarea către țara noastră a celor 32 de avioane F-35 în cadrul programului de înzestrare avion multirol de generație a V-a, prin programul de asistență de securitate Foreign Military Sales.

Faza întâi a programului presupune achiziția aeronavelor, dar și a suportului logistic inițial, serviciilor de instruire, simulatoarelor de zbor și a munițiilor. Contractul are o valoare estimată de 6,5 miliarde de dolari.

Programul de achiziție include, de asemenea, și un pachet de cooperare industrială.

Aeronava F-35 dispune de performanțe tehnologice avansate, fiind prima platformă aeriană de generație a V-a aflată în producție și disponibilă pentru achiziție, care se preconizează a deveni avionul de generație a V-a standard la nivelul NATO.

Grup de lucru România – Statele Unite ale Americii

Publicat de gabrielasaksa, 17 septembrie 2024, 12:05

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): O nouă sesiune a grupului de lucru România – Statele Unite ale Americii pentru probleme de stat major a avut loc marți, la București. Ministerul român al Apărării a fost reprezentat de generalul-maior Liviu-Mihail Iancu, iar partea americană de generalul de brigadă Quaid Quadri. Generalul Iancu, adjunct al șefului Departamentului pentru Politică de Apărare, Planificare și Relații Internaționale, a arătat, în cadrul întâlnirii, că România găzduiește atât forțe ale Statelor Unite, cât și ale NATO, ca parte a unui efort menit să crească numărul structurilor rotaționale, pentru a descuraja și apăra împotriva agresiunii ruse. Generalul Quadri, director în Comandamentul american din Europa a subliniat că Statele Unite și România sunt parteneri strategici și aliați de lungă durată și împărtășesc un angajament comun în abordarea amenințărilor și provocărilor actuale. Cei doi oficiali au coprezidat în capitală și masa rotundă de asistență pentru securitatea Republicii Moldova, unde a fost prezentă și o delegație moldoveană, dar și reprezentanți ai Marii Britanii. Întâlnirea în acest format este un mentorat în domenii precum politica de apărare, planificarea apărării, dezvoltarea capabilităților și activitățile de instruire ale Armatei Naționale a Republicii Moldova.

România pregătește cadrul legislativ pentru achiziționarea aeronavelor F-35

Publicat de Gabriel Stan, 2 septembrie 2024, 19:37

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a publicat proiectul de lege care va reglementa achiziția aeronavelor F-35 de către țara noastră, în cadrul programului de înzestrare Avion multirol de generație a cincea.

România a trimis părții americane încă de la sfârșitul anului trecut documentele necesare începerii procedurii de achiziție, iar răspunsul Statelor Unite este așteptat în perioada următoare.

Oficialii români precizează că avionul F-35 este singura platformă aeriană de generația a cincea, care la acest moment se află în producție, disponibilă pentru achiziție, preconizându-se să devină aeronava standard în NATO.

F-35 dispune de performanțe tehnologice foarte avansate, care permit realizarea superiorității aeriene, condiție necesară pentru asigurarea suveranității în spațiul aerian național și, la nevoie, pentru apărarea acestuia.

Proiectul de lege prevede și măsuri de retenție în sistemul militar a personalului specializat, prin facilități, inclusiv de natură financiară.

Statele Unite ale Americii vor acorda României un împrumut de două miliarde de dolari

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:26

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii vor acorda României un împrumut de două miliarde de dolari. Fondurile vor fi direcționate către modernizarea și înzestrarea armatei, pentru consolidarea capacității de apărare a țării. Decizia vine în contextul semnării unei declarații comune la summitul NATO de la Washington, prin care aliații acordă sprijin Ucrainei în fața Federației Ruse. România a fost de acord să trimită un sistem de rachete Patriot în Ucraina, într-un efort de consolidare a securităţii regionale. Ţara noastră a semnat săptămâna trecută un acord bilateral de securitate cu Ucraina, care cuprinde facilitarea proiectelor de infrastructură şi logistică, esenţiale pentru redresarea pe temen scurt, mediu şi lung a ţării vecine. Acordul prevede şi susţinerea industriei de apărare a Ucrainei, pentru a întări capacităţile forţelor de securitate şi apărare.

Bugetul alocat pentru apărare a crescut în cadrul NATO în 2024

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.

Ministrul apărării și ambasadoarea SUA s-au întâlnit la București

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:08

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, luni, la București, cu ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în țara noastră, Kathleen Kavalec. Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic româno-american și despre situația de securitate din regiunea Mării Negre. În ceea ce privește sprijinul internațional pentru Ucraina, ministrul apărării a evidențiat principalele linii de efort ale României în acest sens, cu accent pe dimensiunea instruirii. Discuțiile au mai cuprins și referiri la Summit-ul NATO de la Washington, de săptămâna viitoare, unde sunt așteptate decizii cruciale pentru securitatea Alianței și pentru stabilitatea regiunii Mării Negre și a Flancului sud-estic aliat.

Statele Unite ale Americii au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România

Publicat de Gabriel Stan, 20 mai 2024, 14:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România, evaluate la aproximativ 70 de milioane de dolari.

Achiziția va asigura înzestrare aeronavelor multirol F-16 ale Forțelor Aeriene Române.

Cu acest tip de rachetă sunt dotate inclusiv avioanele americane F-35 sau F-22.

Accesul la capabilități aer-aer de ultimă generație contribuie semnificativ la creșterea siguranței spațiului aerian național și aliat și asigură un înalt grad de interoperabilitate cu structurile similare armatei Statelor Unite, a afirmat ministrul apărării, Angel Tîlvăr.

Costul unei singure rachete AIM-9X este estimat la circa 450.000 dolari, fiind cea mai avansată versiune a acesteia.

Programul de înzestrare include și pachetul de suport logistic: rachete de instruire, pregătirea personalului, asistenţă și documentație tehnică și servicii de transport.

Exercițiul NATO Defender 24

Publicat de gabrielasaksa, 13 mai 2024, 12:07

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii fac o demonstrație de forță și își testează capacitatea de a interveni rapid în Europa. Navete de luptă, armament și mii de soldați americani au traversat Atlanticul spre Europa pentru exercițiul NATO Defender 24. Exercițiul se desfășoară până la sfârșitul acestei luni, cu participarea a peste 17.000 de militari din Statele Unite și 23.000 din 20 de țări aliate și partenere. Antrenamentele avut loc în cadrul a trei exerciții distincte: Saber Strike, Immediate Response și Swift Response, la care Armata Română participă cu 2.300 de militari, într-un scenariu care cuprinde și operații de desant aerian. Defender 24 este complementar Steadfast Defender, cel mai mare exercițiu militar al Alianței de la Războiul Rece și demonstrează capacitatea Statelor Unite de a desfășura rapid forțe în Europa pentru a apăra interesele de securitate al Americii și fiecare centimetru din teritoriul NATO, a declarat generalul Terrell Williams, comandant al Forțelor Terestre Americane pentru Europa și Africa și al Comandamentului Terestru Aliat.

Schimbarea comenzii trupelor americane aflate la Deveselu

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică):Schimbare de comandă la facilitatea navală de sprijin de la Deveselu a armatei americane. În cadrul unei ceremonii desfășurată marți, căpitanul de marină Bruce Golden a înlocuit-o pe căpitanul de marină Elizabeth Clifton, care a comandat structura din luna februarie a anului trecut. Prezent la festivitate, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a arătat că măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare adoptate de NATO în regiune capătă un rol din ce în ce mai important în actualul context de securitate.
Angel Tîlvăr: Descurajarea capătă un rol din ce în ce mai important, iar în tandem cu o apărare întărită, inclusiv pe dimensiunea antirachetă, creează premisele pentru creșterea securității, aspect esențial în această zonă de frontieră a NATO și a Uniunii Europene, în care Rusia a readus războiul prin agresiunea nejustificată și ilegală împotriva Ucrainei.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Facilitatea americană de la Deveselu este esențială pentru sistemul Statelor Unite de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, folosit împotriva amenințărilor la adresa Alianței venite din afara zonei euroatlantice.

Exercițiul multinațional Swift Response se află în plină desfășurare

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 11:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Armata Română participă cu 2.300 de militari la exercițiul multinațional Swift Response, organizat până pe 24 mai de Comandamentul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa. Exercițiul cuprinde misiuni de desant aerian, într-un scenariu care presupune recuperarea unei baze militare ocupate prin intervenția prin paraşutare a unei forțe aliate. În cadrul antrenamentelor va avea loc una dintre cele mai mari operațiuni de desant aerian din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu implicarea a aproximativ 2.000 de parașutiști din Franța, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos. În țara noastră, principalele secvențe ale exercițiului se vor desfășura în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, Poligonul Bogata din județul Cluj și Centrul Național de Instruire pentru Luptă din Cincu. Se vor folosi și facilitățile Bazei 90 Transport Otopeni, Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic Boboc și Aeroportul Banat din Caransebeș. Swift Response face parte dintr-o serie mai largă de exerciții parte a Defender 24, cel mai mare exercițiu din acest an al armatei americane în Europa, la care participă peste 40.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere.

NATO propune crearea unui fond de contribuții pentru Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 17:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a propus înființarea unui fond de contribuții aliate în valoare de 100 de miliarde de dolari pe o perioadă de 5 ani pentru Ucraina.

Pachetul ar urma să fie aprobat de liderii statelor NATO la summitul de la Washington, care va avea loc în luna iulie a acestui an.

Ca parte a pachetului, NATO ar putea prelua atribuțiile operaționale ale Grupului de Contact pentru Ucraina, condus în prezent de Statele Unite ale Americii și care coordonează sprijinul, inclusiv cu echipamente militare, al circa 50 de țări.

O astfel de decizie ar putea proteja structura de orice schimbare la nivel politic care ar putea rezulta după alegerile din noiembrie din Statele Unite.

În prezent, există îngrijorări în rândul oficialilor europeni că o eventuală revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar putea duce la retragerea ajutorului american pentru Ucraina.

Conferința Forumului Maritim al Mării Negre

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 16:57

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În Capitală a avut loc, în perioada 3-5 aprilie, Conferința Forumului Maritim al Mării Negre, în organizarea Forțelor Navale Române. Evenimentul a avut ca parteneri Comandamentul Forțelor Întrunite Aliate de la Napoli și Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa.

Manifestarea s-a aflat la cea de-a doua ediție organizată în România, prima desfășurându-se în anul 2022.

La ediția din acest an au participat reprezentanți din structuri ale 13 state aliate și partenere, precum și personalități din domeniul apărării și securității naționale și colective.

Forumul asigură un cadru de discuții și dezbateri pentru specialiștii din domeniul naval referitoare la protecția infrastructurii critice, situația de securitate din zona Mării Negre, cooperarea în domeniul securității maritime și rolul Mării Negre în economia globală și sectoarele energetice.

Reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina în Ramstein

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 14:37

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Reprezentanții celor 50 de state care fac parte din acest format au analizat progresele în ceea ce privește sprijinul pentru țara vecină și posibilele evoluții ale războiului. Constantin Herțanu a urmărit subiectul și are detalii.
Constantin Herțanu (reporter): Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cel care prezidează în mod obișnuit acest format, a avertizat că supraviețuirea Ucrainei este în pericol și a încercat să convingă aliații că Statele Unite ale Americii rămân angajate față de Kiev, chiar dacă la Washington există un blocaj pentru acordarea unui nou pachet de asistență pentru Ucraina. Proiectul de lege, care ar oferi alte 60 de miliarde de dolari ucrainenilor, încă nu a fost supus votului Congresului american. Între timp, Administrația Biden a anunțat că va trimite totuși Ucrainei 300 de milioane de dolari, ca o măsură extraordinară, după ce Pentagonul a făcut economii în urma unor contracte militare. Și cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk au reafirmat sprijinul țărilor lor pentru Ucraina. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat marți în acest sens un pachet de ajutor în valoare de 500 de milioane de euro.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La reuniunea de la Ramstein, România a fost reprezentată de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Simona Cojocaru a arătat în intervenția sa sprijinul țării noastre pentru Ucraina, inclusiv prin participarea la misiunea Uniunii Europene, EUMAM, pentru instruirea militarilor ucraineni și la misiunea Interflex, condusă de Marea Britanie.

Ioan Mircea Pașcu: Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 12:14

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, bine ați revenit la această, iată, a doua ediție în programul nostru de promovare a acestor 20 de ani de la intrarea în NATO.
Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Acum 20 de ani, România câștiga una dintre cele mai mari bătălii din istorie și am să-i spun „Bătălia pentru NATO”. Așa se numește și cartea dvs., o carte de memorii în care ați surprins cele mai importante momente ale acelei bătălii, precum i-ați spus.
Ioan Mircea Pașcu: Am ales titlul ăsta pentru că realmente a fost o bătălie să intrăm în NATO, a fost o competiție. Noi a trebuit să îi convingem pe occidentali că suntem demni să fim primiți în NATO, pot conta pe noi atunci când e nevoie și nu așa de, cum spun unii, că practic am fost luați cu forța, ca să spunem așa, cum susțin rușii. De fapt, rușii sunt nervoși, reproșează Statelor Unite că au acceptat să ne ia în NATO, să dea curs solicitării noastre. Or, noi am intrat în condițiile în care a fost o decizie națională sprijinită de toate partidele politice, sprijinită de popor, de populație în măsură foarte mare și, ca atare, a trebui să parcurgem toți acești pași. Cheia acestui succes, ca să spunem așa, a fost reforma organismului militar. Apăruseră câteva studii înainte care susțineau exact lucrul acesta. De pildă, Chef Smyth’s de la Universitatea Națională de Apărare din Statele Unite a fost cel care a scris că testul României va fi reforma militară. Deci, asta a fost chestiunea și atunci când am venit ministru, am urgentat rapid această reformă militară. Vă aduceți aminte că era un map tixit cu obiective, pentru că am crezut că, dacă ne asumăm mai multe obiective, asta o să facă o impresie mai bună. Bulgarii au avut numai o şesime din obiectivele noastre, și au îndeplinit mai multe din ele și procentajul lor de îndeplinire era mai bun ca al nostru. Când am ajuns la NATO, atunci, imediat în primele zile după ce am preluat funcția, întrebarea a fost: bă, voi sunteți serioși, mai vreți să intraţi în NATO? Deci de aici am plecat și cu o echipă foarte bună, cu generalul Mihail Popescu și cu ceilalți, cu Mircea Mureșan, cu alții care au fost în echipă atunci, am reușit să demarăm acest proces, să facem operaționalizarea, care a însemnat pe de o parte, diminuarea numărului de unități militare, ceea ce a însemnat că armamentul lor a intrat pe stoc și în același timp, operaționalizarea celor care au rămas, adică capacitatea de luptă dovedită. Ne-a ajutat foarte mult și participarea în Afganistan, ulterior și în Irak, pentru că în felul acesta cea mai mare parte a Armatei Române a căpătat experiență de luptă efectivă pe câmpul de luptă și în felul acesta am căpătat o armată pe care toată lumea a lăudat-o ca fiind foarte bună, așa că vă spun încă o dată în ansamblu, esența a fost succesul reformei militare.
Cristian Dumitrașcu: Este important că spuneți și dvs. treaba asta, că armata a avut un rol important, pentru că cu cât se îndepărtează această dată de la aderare și iată, se vor împlini 20 de ani de atunci…
Ioan Mircea Paşcu: Mulți viteji se arată.
Cristian Dumitrașcu: Exact. Sunt mai mulți invitați care afirmă asta, au spus-o înainte, că armata este una importantă, putând fi bănuiți de parti priuri. Pare că vrem să ne lăudăm, însă dvs. ați fost ministrul apărării atunci, a fost în stafful… e o informație de la sursă și a fost cu sacrificii această reuşită.
Ioan Mircea Paşcu: Sigur că da.
Cristian Dumitrașcu: Militari care au plecat în disponibilizare. Și foarte, foarte multe alte eforturi.
Ioan Mircea Paşcu: Exista această formulă că să se dea salarii compensatorii. A fost ordonanța aceea 7,  s-au dat salarii compensatorii, însă acestea erau plătite într-o lungă perioadă de timp. Omul nu simțea nimic și atuncea una dintre măsuri în guvern a fost să urgentăm acest lucru și banii să fie dați cât mai repede, astfel încât oamenii să simtă lucrul ăsta, dacă voiam realmente ca ei să aleagă această opțiune. N-a fost nimeni dat afară, ca să spunem așa, a fost opțiunea lor. Au fost și cazuri în care unii au luat acești bani și după aceea s-au întors în justiție împotriva noastră, susținând că au fost forțați să facă acest lucru. Și a trebuit să lămurim și aceste lucruri, dar în ansamblu, așa s-a făcut.
Cristian Dumitrașcu: Care au fost acei colegi, acei oameni la conducere atunci care au avut această viziune pe care alții n-au avut-o? Era o perioadă în care Rusia, după cum spunea și un invitat aici, la interviul săptămânii, era în genunchi, între ghilimele, sigur, a fost o metaforă. Nimeni nu se aștepta atunci că Rusia și-ar putea reveni în sensul acesta rău, în care noi știm în istorie ce s-a întâmplat cu invaziile şi toate lucrurile pe care noi le-am avut negative de acolo, de la est. Dvs ați declarat într-un interviu că v-ați așteptat și că eraţi convins că Rusia va reveni la aceste practici.
Ioan Mircea Paşcu: Asta a fost rațiunea pentru care am și optat pentru intrarea în NATO. Noi am perceput această trecere de la fosta URSS la Rusia și republicile componente ca o fereastră de oportunitate. Știam că ea se va închide și din punctul ăsta de vedere trebuia să o valorificăm cât timp era deschisă, respectiv până când Rusia nu-și va fi revenit. Și iată că până la urmă această judecată s-a dovedit corectă, pentru că Rusia și a revenit și a început să resolicite tot ceea ce a pierdut. Și vreau să vă spun că în 1995 am participat cu dl general Cioflină, care era șeful Statului Major General, la o vizită în Statele Unite ale Americii, prilejuită de participarea la un exercițiu PFP, mare, care se ținea în Statele Unite. Și acolo am ajuns mai întâi la Washington și am fost, pentru că era o delegație totuși de nivel, preluați de Departamentul Apărării, am fost cazați într-un compound care ținea de marina militară. Era amiralul Borda încă, înainte să se sinucidă – amiralul Borda era comandantul marinei militare – generalul Shalikashvili era șeful Comitetului mixt al șefilor de Stat Major și vreau să vă spun că într-o seară au oferit ei o plimbare pe Potomac cu iahtul Departamentului Apărării – aveau și orchestră, era totul la ștaif așa și am avut o discuție personală cu Shalikashvili şi Shalikashvili mi-a confirmat atuncea ce simțeam noi instinctiv și a spus: domnule, nu o să fie deschisă mult timp fereastra asta de oportunitate. Sfatul meu este să faceți tot ce e posibil să o valorificați și să intrați în NATO. A spus el. Și deci, din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile se leagă. A fost clar. De altfel, să știți că Rusia este o țară, ca și Statele Unite ale Americii, sunt țări despre care profesorul Postolache, îmi aduc aminte, spunea: domnule, sunt țări care sunt destinate să câștige. Sunt prea mari ca să piardă – ‘too big to fail’ și aceste lucruri, ‘ups and downs’, la un moment dat se corectează. Şi să ne aducem aminte că Rusia Sovietică a pierdut jumătate din teritoriul european, la pacea de la Brest-Litovsk, numai ca să obțină pace acolo, să se poată ocupa de treburile interne, de revoluție ș.a.m.d. Bineînțeles că la al doilea război mondial a cucerit tot și mai mult decât atâta. Deci, bazați pe aceste experiențe, ne-am așteptat că va veni un moment în care Rusia va redeveni puternică și va solicita ce a pierdut, ceea ce s-a și întâmplat. Și, ca atare, am zis, domnule, să fim pe partea sigură a străzii când lucrul ăsta se întâmplă și asta a fost chestiunea care ne-a împins de la spate. Nici nu erau alte opțiuni. România avea nevoie de o garanție de securitate și singura garanție cea mai puternică existentă la momentul acela a fost tratatul NATO.
Cristian Dumitrașcu: Avem 20 de ani fără aproximativ o lună de când suntem pe partea sigură.
Ioan Mircea Paşcu: Da, 29 martie.
Cristian Dumitrașcu: De când suntem pe partea sigură a străzii. Venind către studenții dvs. și către această activitate didactică, felul în care ați reacționat dvs. în momentul în care Putin înaintea războiului din Ucraina a început să ceară să revină la zona de influență dinainte de 1997, putem lesne bănui care a fost reacția dvs. Ați avut discuții cu studenții dvs.? Aveți o idee despre cât de grav li s-a părut lor, ca oameni care sunt tineri și care n-au trăit vremurile trecute?
Ioan Mircea Paşcu: Vedeți dvs., această chestiune ține de o anumită educație anterioară pe care studenții au avut-o. Am făcut un mic test ieri la curs și am întrebat câți dintre ei au făcut istorie serios; și cineva mi-a spus, o fată zice ‘eu am avut și la bacalaureat istorie’ și lucrul ăsta e bun, pentru că te poți baza. Cursul meu privește politica de securitate a României și primul curs a fost până la primul război mondial și referirile istorice sunt fundamentale în acest … Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici. Și depinde de această conștientizare, înțelegeţi? Unii conștientizează mai mult, alții mai puțin. Din punctul ăsta de vedere nu există același nivel. Toată chestiunea este să reușești să-i conștientizezi tu, adică să-i trezești la realitate, să le trezești interesul și în același timp să le răspunzi la întrebările pe care inevitabil le au. Și îi încurajezi să pună întrebări inclusiv în timpul cursului, adică întrerupeți, întrebați. Şi ieri mi-a plăcut că la cursul al doilea pe care îl fac online, este un curs în limba engleză, un masterat în limba engleză privind NATO, în care am niște studenți din Turcia, din Nigeria, din Kenya, am fost întrerupt frecvent cu tot felul de întrebări și am răspuns la acele întrebări. Însă, vedeți, întrebările lor sunt inevitabil legate, cantonate în prezent, în momentul actual, nu au o persectivă, nu poţi să judeci, să spunem aşa, printr-o acumulare, și de aici să vadă ce tendințe există, în ce direcție ne îndreptăm. Asta este o chestiune care se formează cu timpul, ține și de calitățile individuale ale studenților. În ansamblu, nu mă pot plânge. Am cursuri și cu oameni de la dvs. din minister și pot să spun că există un mare interes. Dar oamenii aceștia sunt mai copți, ca să spun așa, comparativ cu studenții, care abia acum mai intră pe băncile facultății.
Cristian Dumitrașcu: V-am întrebat pentru că este și o întrebare personală. M-am tot gândit la miracolul pe care l-am trăit la puțini ani după ’89, în care noi ieșisem din blocul comunist, am fi avut foarte, foarte ușor șansa de a nu intra NATO și de a păstra o neutralitate mincinoasă, așa cum se tot spune acum: „hai să fim neutri, hai să…”. Unde a fost declicul ăsta în care noi am pornit-o către direcția vest?
Ioan Mircea Pașcu: Nu exista altă soluție. Vedeți, am avut o situație specială pe undeva, întrucât România a fost singurul interlocutor valabil al Uniunii Sovietice în cadrul Tratatului de la Varșovia, nimeni n-avea curajul să ridice problemele cu Uniunea Sovietică, cum avea România. Și noi aveam problemele noastre, dar erau mulți dintre ceilalți aliați care veneau la noi și ne rugau, zice: „Domnule, când vorbiți cu rușii, întrebați-i și de chestia asta, că asta ne interesează pe noi” – și noi făceam asemenea servicii. Și, deci, noi, în momentul în care s-a prăbușit Tratatul de la Varșovia și am participat la ultima ședință a Tratatului de la Varșovia, nu pentru că am știut că e ultima și de aia m-am dus, ci pentru că așa a fost viața, am avut ocazia să spun la NATO că eram singurul ministru al apărării dintre cei NATO care am participat la ultima ședință a Tratatului de la Vașovia, adică și la celălalt pact.
Cristian Dumitrașcu: Și nu era puțin lucru.
Ioan Mircea Pașcu: Nu era puțin lucru. Puteai să faci diferența de… Mă rog, nu știam eu prea multe că am participat numai la două întâlniri, ultimele două, au mai fost și unele militare, la alea n-am avut ce să caut, dar noi am simțit atunci și am susținut toți, că a fost și o discuție în CSAT în care am sprijinit punctul de vedere să milităm pentru desființarea Tratatului de la Varșovia. Dar, în felul ăsta, noi am rămas suspendați, pentru că am fost și cei mai clonțoși din Tratatul de la Varșovia, am rămas fără acoperirea Tratatului de la Varșovia, în bătaia vântului. Aveam nevoie ca de aer de o garanție de securitate. Și atunci, singura garanție de securitate a fost aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană, pentru că amândouă sunt tot o garanție de securitate, două fețe ale aceleiași monede. Dar vreau să vă spun următorul lucru: surpriza mea a fost să constat că toți acești aliați vajnici ai Uniunii Sovietice, care nu ieșeau din cuvântul Uniunii Sovietice, ne puneau anumite obstacole și spuneau „Bă, nu credeți în români, că ăștia sunt trădători. Ați văzut? Nici Pactul de la Varșovia nu l-au onorat, luptau împotriva pactului și încercau să facă și să dreagă. Pe când noi, noi am fost loiali Tratatului de la Varșovia, vom fi loiali Tratatului NATO”.
Cristian Dumitrașcu: Cu alte cuvinte, nu au venit cu noi când ne-am dus peste cehi la Praga.
Ioan Mircea Paşcu: Apropo de asta există o chestiune, o să v-o povestesc… dar când mi-au spus lucrul ăsta și cei de la NATO, au văzut că știam care e sursa unei asemenea întrebări. Am răspuns: zic, domnule, nu vă supărați, tratatul de la Varșovia era un tratat în care trebuia să te lupți, să-ți aperi interesele naționale și să ți le impui. NATO ţi le apără, pentru că e organizat democratic, ai regula consensului. Deci nu va fi nevoie ca România să fie la fel de vocală în NATO, cum a fost în tratatul de la Varşovia, sau nu e NATO așa? Și atunci cu chestia asta s-a terminat. Dar apropo de cealaltă chestiune cu Cehoslovacia, vreau să vă spun că la ultima reuniune a Tratatului de la Varșovia, când s-a dat cuvântul la delegații… toată lumea, au început cehii, a fost o dispută acolo, că polonezii au vrut… Wałęsa a vrut să se facă Varşovia -Varşovia și a câștigat Václav Havel, până la urmă, că era vorba de noi valori ș.a.m.d. Și până la urmă, delegația poloneză a venit în ultimul moment, ne-a lăsat în suspans- participă sau nu participă. Până la urmă a participat și-mi aduc aminte că am stat, s-a anunțat că vine delegația poloneză și m-am dus și eu în capul scărilor, Palatul Cernin, care al Ministerului de Externe ceh. Acesta a fost locul unde s-a desfășurat această reuniune. Și m-am dus în capul scărilor și am văzut o delegație de mustăcioși, polonezi, așa, foarte marțiali, au venit așa și când au urcat la nivelul meu, toți ne ajungeau până aici, mă rog, au intrat în sală, s-au dus acolo, a fost Wałęsa cu ceilalți, așa, s-au așezat. Petre Roman s-a dus să-l  salute pe Wałęsa și au stat de vorbă nu știu ce, înainte să înceapă ședința și a început toată lumea să spună: ”cât am așteptat acest moment, cât am sperat în inima noastră ca să vină momentul ăsta, să scăpăm o dată de jugul ăsta al Tratatului de la Varșovia”. Băi, ai naibii, ia uite, și atunci am introdus și noi o frază în discursul domnului președinte Iliescu și eu am spus așa: dacă în 1968 am declinat invitația de a veni la Praga, acum am acceptat-o cu plăcere și am introdus și noi o chestiune așa în treaba asta și vreau să vă spun că șeful delegației sovietice era Ghenadi Ianaev, care peste o lună de zile era unul dintre puciști și acest Ghenadi Ianaev a spus: fraților, zice, eu sunt în momentul de față total debusolat, pentru că până la această ședință eu nu știam decât de cererile voastre să vă dăm ajutor, să vă sprijinim, să vă nu știu ce… Și acuma aflu că de fapt abia așteptaţi să scăpați de noi ș.a.m.d. Deci omul… Dar vreau să vă spun următorul lucru: după părerea mea, Uniunea Sovietică a tratat România mai bine decât tratează Rusia, România.
Cristian Dumitrașcu: Asta e o afirmație foarte importantă.
Ioan Mircea Paşcu: Da, din experiență proprie pot să spun că așa stau lucrurile. Tot ce am auzit eu personal de la ruși în momentul de față au fost miștourile și glumițele domnului președinte Putin la adresa României.
Cristian Dumitrașcu: Şi o retorică foarte agresivă.
Ioan Mircea Paşcu: Şi amenințări, ameninţările domnului Medvedev, Zaharova și toți ăștia care sunt trâmbiţele războiului în Ucraina.

Cristian Dumitrașcu: Nici în Războiul Rece nu se folosea atât de des cuvântul război, război nuclear.
Ioan Mircea Paşcu: Nu. Dl. Medvedev, singura chestiune așa, eu stau și mă întreb: Medvedev a fost cel pentru care Statele Unite, pe vremea lui Obama, cu dl. Biden vicepreședinte, a oferit resetarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, cu Rusia. Resetarea! Adică: domnule, ștergem și punem totul de la zero, deși Georgia avusese loc. Dar s-a sperat că, cu chestia asta, îi vor da suficientă autoritate lui Medvedev să vrea în continuare să rămână el și să nu vină Putin înapoi. A venit Putin, s-a terminat, domnul Medvedev a dispărut urgent și iată-l astăzi ce-a ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Dacă nu cumva a fost de la început asta.
Ioan Mircea Paşcu: Probabil că da. Și atunci problema este pentru cine ați oferit acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Exact! Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost cu noi și în această a doua ediție. Vă mai așteptăm!
Ioan Mircea Paşcu: Mulțumesc! Voi reveni dacă mă chemați.
Cristian Dumitrașcu: Mulțumim!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 14:21

Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de Luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii, ce are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional pe flancul nord-estic al alianței.

Țara noastră contribuie la această misiune cu un detașament de militari și tehnică de luptă antiaeriană Ghepard. Militarii români au participat zilele trecute la un exercițiu cu trageri de luptă reale.

Detalii ne oferă locotenent Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a 14-a: Timp de 3 zile am participat alături de ceilalți parteneri din cadrul grupului de luptă la exercițiul Panther-Focus.

Acest exercițiu cu trageri de luptă reale ne-a îmbunătățit relațiile de comandă-control prin aplicarea corectă a procedurilor existente la nivelul subunității, precum și coordonarea cu alte structuri din cadrul Alianței NATO.

Scenariul acestui exercițiu ne-a oferit ocazia de a ne instrui alături de parteneri și de a ne familiariza cu capabilitățile tehnice din dotarea acestora.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi.

Militari din forțele terestre participă la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiune lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite.

Cum sunt percepuți militarii români în rândul populației civile, aflăm amănunte de la căpitanul Marinela Bivolan, comandant pluton: Este foarte frumos atunci când mergi pe stradă și vezi copii care pur și simplu îți zâmbesc, oameni care nici măcar nu te cunosc, te văd doar că ești în uniformă, că îți execuți misiunile specifice, și îți fac cu mâna, te salută și îți mulțumesc pentru faptul că ești acolo să îi sprijini pe ei, pentru a menține un climat de securitate și stabilitate. Ăsta e scopul misiunilor pe care noi le executăm.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în regiune și mergem la operațiunea de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU și a Acordului Militar-Tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.

Căpitanul Valentin Rizea vine cu ultimele detalii din zonă: Relația civili-militari pe care dvs. o menționați este una pozitivă din ceea ce am perceput eu, dar situația este schimbătoare, de la o zi la alta, niciodată o zi nu seamănă cu cealaltă. Pot fi situații pe care nu le-ai mai întâlnit sau te poți întâlni cu alte situații. Depinde fiecare cum percepe anumite întâmplări prin care trece.

Edi Nicola (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest, elementele naționale de sprijin ale Armatei României au raportat, în cadrul ceremoniei de repatriere, „misiune îndeplinită”.

Militarii români au asigurat suportul logistic atât în Kosovo, cât și în Bosnia și Herțegovina, pentru toate detașamentele românești care sunt dislocate și în prezent acolo. Militarii români fac parte din Brigada 122 Logistică Muntenia din București.

Locotenent- colonelul Cornel Trifu, comandantul Detașamentului ENS Kosovo: A fost greu, dar în același timp a fost o provocare. În cele șase luni de zile petrecute acolo, am reușit să construim o facilitate foarte frumoasă, care în acest moment folosește drept casă pentru toți românii dislocați în teatrul de operații Kosovo.

Edi Nicola (realizator rubrică): Cele două detașamente ale elementului național de sprijin, cel din Kosovo și cel din Bosnia și Herțegovina, au asigurat pentru jumătate de an condițiile de luptă și de trai ale structurilor românești din Balcanii de Vest, dar și menținerea unui nivel ridicat de operativitate a tehnicii și echipamentelor militare.

Locotenent- colonelul Adrian Mureșan, comandantul Detașamentului ENS Bosnia și Herțegovina: Am avut noroc de o echipă foarte bună, am reușit să ne închegăm ca și echipă din perioada de pregătire.

Având în vedere că mulți dintre ei au mai participat în teatrele de operații, experiența lor a fost benefică, astfel încât am reușit să fim o echipă omogenă.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:30

Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații.
Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate.
Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.
Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor.
Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!

Pas cu pas spre titlul mondial

Publicat de Gabriel Stan, 29 decembrie 2023, 19:30

Ultimul articol din categoria Inedit vine cum nu se putea mai bine în finalul de an cu un sport de iarnă, pentru că tot suntem în sezonul rece.

Este vorba de bob și monobob, un sport nu atât de promovat în mediul online și în mass-media românească, însă unul extrem de spectaculos și plin de adrenalină.

În interviul din această ediție vom afla care sunt secretele din spatele acestei competiții alături de intervievata noastră, Andreea Grecu, sportiva legitimată la CSA Steaua, care a reușit performanțe notabile în cariera ei.

Aceasta a pornit cu atletismul la origine, ca prim sport, însă pe parcurs a ajuns să practice bobul, din considerente pur personale și sportive.

Anul acesta a pornit cu dreptul la Campionatul Mondial feminin de monobob din Franța, de la La Plagne.

După prima etapă, clasamentul arată în felul următor:

1. Kaysha Love (SUA) | 2:07.92
2. Melanie Hasler (ELV) | + 0.21
3. Andreea Grecu (ROM) | + 0.29

Locul 4 a fost obținut de o altă americancă, Elena Meyers Taylor, în timp ce poziția a 4-a și a 5-a a fost împărțită de sportiva din Germania, Laura Nolte și australianca Bree Walker.

Competiția continuă și lupta este una acerbă așa cum ne dezvăluie Andreea Grecu.

La 29 de ani, sportiva noastră are deja în palmares două medalii de argint obținute la Campionatele Europene de la Sigulda (2020) și Altenberg (2023), plus două de bronz la Konigssee (2017) și La Plagne (2023).

La Jocurile Olimpice, cea mai bună performanță a fost obținută la tineret în 2012, un loc 6.

Celelate performanțe obținute la Jocurile Olimpice:

Sochi 2014 – locul 17 * proba bob două persoane;

Pyeong Chang 2018 – locul 15  * proba bob două persoane;

Beijing 2022 – locul 12 * proba monobob;

– locul 18 *  proba bob două persoane.

Despre complexitatea competiției, planurile de viitor și gândurile pe final de an vom afla din interviul realizat de Gabriel Stan, de la redacția Jurnal Militar, Radio România Actualități.

Ștefan Ciochinaru: Interesul nostru național, interesul fiecărui român este ca, în această confruntare globală, lumea liberă, lumea democratică, lumea bazată pe reguli să câștige

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:19

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o perioadă în care ne apropiem de bilanțul anului 2023, un an complicat din punct de vedere geopolitic. Am avut multe discuții cu dumneavoastră la „Jurnal militar”, la Radio România Actualități, în care ați fost apreciat de către ascultători ca un om optimist în ceea ce privește direcția lumii libere.

Ștefan Ciochinaru: Cu toate că am spus că 2023 va fi un an greu și nu se va termina războiul.
Cristian Dumitrașcu: Şi s-a confirmat.
Ștefan Ciochinaru: Da.
Cristian Dumitrașcu: Am trăit, iată, în această a doua parte a anului, deschiderea unui alt front important în Orientul Mijlociu. Aș vrea să începem discuția de aici, pentru că mai apoi vom veni către Ucraina și să vedem ce legătură este între deschidere acestui front și, de fapt, toată situația internațională, că avem acolo înspre China și acolo ceva de discutat.
Ștefan Ciochinaru: Ştiți, istoria își are ironiile sale. În Orientul Mijlociu avem de-a face într-adevăr cu o operațiune specială a armatei unui stat național împotriva unor organizații teroriste. În Ucraina nu avem de-a face cu o operațiune militară specială, ci cu un război dus de un stat împotriva unui alt stat, un război nedrept, un război de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, atacată fără niciun fel de motiv. Este mai dificil pentru oamenii obișnuiți să vadă legăturile dintre cele două teatre de operațiuni, dintre cele două fronturi, dar ele există. Să reamintim celor care ne privesc că doar cu trei săptămâni înainte de atacul Hamas din Israel, ministrul apărări Şoigu a fost la Teheran. În urma discuțiilor de la Teheran, după câteva zile, rușii au plasat un satelit geostaţionar deasupra Israelului. Noi știm foarte bine că acestea au rolul în primul rând spionaj, de culegere de informații, iar în ziua atacului ați văzut că atacatorii, teroriștii Hamas, aveau camere care filmau operațiunea. Unii dintre ei au căzut în luptă, pentru că israelienii au opus și rezistență acolo unde au putut. De la cei căzuți s-au recuperat camerele şi surpriza foarte mare a fost că pe camere, înregistrările arătau că acești, unii dintre acești atacatori vorbeau între ei rusește. Iată trei elemente pe care experții le pun întotdeauna în legătură directă, pentru că ei nu cred în coincidențe. De ce experții sunt atât de pesimiști şi nu cred în coincidențe? Probabil că e o chestiune care ține de cantitatea și valoarea informației pe care o dețin. Există o această legătură, așa cum nimeni nu se mai îndoiește, că toată operațiunea din Orientul Mijlociu, din Israel a dus la o depresurizare a tensiunii pe care o aveau trupele ruse pe frontul din Ucraina și la o deplasare a atenției opiniei publice mondiale la ceea ce se petrece în Ucraina, către ceea ce se petrecea acum într-un mod absolut barbar în Israel. Toate lucrurile astea nu au făcut altceva decât să-l ajute pe Vladimir Putin. Ca dovadă că după doi ani de zile este pentru prima dată când președintele Putin începe să călătorească peste hotare, dincolo de fostele republici sovietice, nu? Chiar în timp ce noi vorbim, domnia sa s-a aflat în Orientul Mijlociu, în Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.
Cristian Dumitrașcu: Şi cu o deplasare absolut spectaculoasă, însoțit de Suhoi, de patru avioane
Ștefan Ciochinaru: De patru avioane de Suhoi, ultimul tip și de o mulțime de oameni de afaceri și specialiști ruși. Când spun specialiști, sugerez că nu știm cu ce se ocupă chiar toți cei din delegația care l-a însoţit pe președintele Putin.
Cristian Dumitrașcu: Ca de obiceia. Ce înseamnă asta pentru noi? Pentru noi, dar mai întâi pentru America?
Ștefan Ciochinaru: E o întrebare foarte dificilă, pentru că comportă două planuri de analiză total diferite. Să începem cu ultimul, cu planul american, pentru că în funcție de ce se petrece acolo, lucrurile se aranjează și în întreaga lume. În momentul de față, America se pregătește să intre în anul electoral, în anul 2024, la capătul căruia au loc alegerile prezidențiale. În America, președintele este conducătorul direct al executivului. Deci cine câștigă președinția este cel care conduce America și conduce și lumea liberă, lumea democrată. Pentru că Statele Unite ale Americii sunt cea mai importantă țară din această lume democrată, liberă, bazată pe drepturile omului și pe o economie liberă, o economie de piață liberă. Ei bine, lucrurile nu stau foarte bine, pentru că singurii candidați anunțați, previzibil până acum, sunt tot Biden din partea democraților și Trump din partea republicanilor. Ori Biden este erodat de aflarea la putere. Întotdeauna cel care se află la putere, persoană sau guvern, este erodat de guvernare. În schimb, Trump încearcă să se aureoleze ca victimă a democraților și a justiției americane. Sunt patru mari procese cu peste 70 de capete de acuzare penale împotriva lui pentru evenimentele care au avut loc la sfârșitul mandatului său și au culminat cu asediul Capitoliului. Dar au început cu nerecunoașterea rezultatului alegerilor de către Trump și echipa sa.
Cristian Dumitrașcu: Fapt fără precedent.
Ștefan Ciochinaru: Absolut. Şi de aceea și reamintesc acest lucru. Ori aici lucrurile sunt foarte clare. Partidul Republican, din păcate, este rupt în două. Cam 60% este dominat de partizanii lui Trump și ceilalți 40% sunt vechii republicani, anti-comuniști, pro-democrați, puri și duri, dar ei deja nu mai controlează partidul. Și aici este o foarte mare problemă, pentru că dacă ei ajung la putere, se va întâmpla ceea ce se întâmplă acum în congres. Ei domină congresul, după rezultatele de la mid term, de la jumătatea termenului, și ați văzut Congresul, iată, refuză să valideze ajutorul pentru Ucraina. Acolo nu e vorba – și acum ajungem și la noi, nu este vorba de Ucraina. Atenție foarte mare. Da, războiul se desfășoară în Ucraina, dar este un război între o internațională fundamentalistă, iliberală, antidemocratică, împotriva lumii democratice, a lumii libere, bazată pe drepturile omului și pe reguli. Ori aici avem Rusia, avem Iranul, avem Coreea de Nord aici, avem China, pentru că Xi Jinping, care este un om format de elita comunistă de pe vremea lui Mao Zedong, tatăl său fiind un înalt funcționar al regimului Mao, Xi Jinping e un om care fundamental e anti-occidental, care a instituit în China un regim de conducere personală. El de când a venit la putere și până astăzi, deci din 2012, a epurat zeci de mii de oameni, a declanșat o așa-numită campanie anticorupție, foarte populară, nu? Întotdeauna poporul se bucură.  Atunci când se declanșează o campanie anticorupție, poporul se bucură: „foarte bine le face, domnule, au furat, să fie pedepsiți!” Dar sub această umbrelă a luptei anticorupție, el și-a eliminat toți adversarii, culminând cu dispariția – că pur și simplu au dispărut – dispariția ministrului de externe și a ministrului apărării din China. Deci, astea sunt cele mai recente, care erau – atenție foarte mare – erau oamenii lui, erau oameni promovați de Xi Jinping. Xi Jinping înscrie China, împotriva intereselor Chinei, înscrie China în această internațională antidemocratică. El a și transformat de altfel începutul de economie de piață din China, într-un fel de capitalism de stat, unde statul decide ce se fabrică, ce se construiește, unde, ce se exportă, unde se exportă ș.a.m.d. Știm foarte bine unde duce o astfel de politică. Ne întoarcem, deci, la noi. Noi suntem – în România, foarte puțini oameni înțeleg și pe mine mă doare acest lucru, că noi, românii nu înțeleg că noi facem parte din această lume democratică – noi facem parte din Uniunea Europeană, noi facem parte din NATO. De la al Doilea Război Mondial și până acum nu a mai fost război în Europa și a fost o înțelegere. De aceea a apărut OSCE-ul, da. OSCE-ul, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, era menită să adune în jurul mesei de negocieri toți protagoniștii, toți actorii europeni, ca să nu mai fie niciodată război pe acest continent, pe bătrânul continent. Și iată că acum avem război, pentru că s-au încălcat toate înțelegerile, toate cutumele. E un război de agresiune și este extrem de dramatic. Deci, noi suntem – noi, ca parte a lumii libere – suntem în acest război cu internaționala antidemocratică, internaționala fundamentalistă, a celor care interzic oamenilor să vorbească liber, să gândească liber. Interzic femeilor să umble cu părul descoperit, poți să mori pentru asta.
Cristian Dumitrașcu: Pentru asta.
Ștefan Ciochinaru: Interesul nostru național, interesul fiecărui român este ca, în această confruntare globală, lumea liberă, lumea democratică, lumea bazată pe reguli să câștige, astfel încât să asigure un viitor mai bun omenirii, nu un viitor în care ne întoarcem fiecare în țările noastre, în spatele unor metereze, ca în Evul mediu, ne înconjurăm de șanțuri de apărare, le umplem cu apă și țăruși otrăviți și stăm acolo și suntem liberi înăuntrul zidurilor. Suntem liberi ca într-o temniță. Așa ceva nu se poate. Spre lumea aceasta nu vrem să mergem. Și atunci, da, fiecare dintre noi plătește acum costurile acestui război. Nu plătim, slavă Domnului, cu sângele tinerilor noștri pe front, dar plătim prin inflație, prin creșterea costurilor vieții, prin problemele care sunt în economie. Pentru că e război.
Cristian Dumitrașcu: Vă propun să ne referim, în finalul interviului, la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Urmărim, vin și spun încă o dată, de mult timp, de când a început agresiunea Rusiei din Ucraina, urmărim evoluția războiului, ați fost optimist într-o bună parte din intervențiile dumneavoastră, exact cum previzionați dumneavoastră în interviurile trecute, lucrurile nu stau deloc bine pentru ucraineni.
Ștefan Ciochinaru: Era previzibil. Primul an a fost anul ucrainenilor. A fost atacul parat de ucraineni, i-au azvârlit înapoi pe ruși. Toată lumea a fost entuziasmată de reușitele militare ucrainene. După care, vă aminte că discutam, urma să se intre într-un război de poziție. Exact asta s-a întâmplat în acest an. S-a intrat într-un război de poziții, care, însă, a avut niște particularități. Iată că încep să iasă informații la iveală că între consilierii americani și generalii ucraineni au existat o nepotrivire de strategie. În vreme ce americanii au cerut continuarea inițierei contraofensivei și continuarea ei și abandonarea Bahmutului, ucrainenii au spus: „Nu, rămânem la Bahmut, apărăm Bahmutul. Și, practic, în toată acea bătălie surdă pentru Bahmut, care a durat mai bine de jumătate de an, rușii au avut timp să își facă toate pregătirile defensive, toate fortificațiile defensive, inclusiv minarea, ați văzut, a teritoriului pe o adâncime de trei-patru kilometri, astfel încât atunci când ucrainenii au trecut la contraatac după patru zile, au avut niște pierderi extraordinare și comandantul ucrainean a fost nevoit să oprească acest tip de ofensivă, pentru a încerca să găsească alte soluții și între ele fiind aceste desanturi care să treacă pe malul celălalt al Niprului, să constituie capete de pod. Lucruri complicate. Cu atât mai mult, cu cât timpul a trecut și, iată, a venit iarna. Iarna ce se va întâmpla? Probabil că vom asista la un fel de contraofensivă rusă, da, care se va baza în continuare pe artilerie, pe bombardamente strategice asupra facilităților ucrainene de bază, în așteptarea primăverii, când va fi o nouă încleștare de forță. Ce se va întâmpla anul viitor, rămâne de văzut. De ce spun că rămâne de văzut? Pentru că nu pot să nu ascult ceea ce a spus fostul comandant al trupelor americane în Europa, care a spus: da, domnule, sigur că ucrainenii au primit arme occidentale, au primit suficiente cât să nu piardă, dar nu destule ca să câștige. Și gândiți-vă doar că Uniunea Europeană se angajase ca până în martie, deci din martie anul acesta, până în martie anul viitor să furnizeze 1 milion de obuze Ucrainei. Ne apropiem, cred că, deși e sfârșitul anului, de vreo 300.000.
Cristian Dumitrașcu: Poate fi una dintre explicații.
Ștefan Ciochinaru: Sigur că da, pentru că în timpul acesta rușii au primit obuzele din Coreea de Nord, au primit rachete și drone din Iran, au trecut deja la fabricarea în facilitățile industriale proprii de drone, după modelul celor iraniene. Economia trece pe picior de război și eu vă duc aminte un singur lucru, apropos de corul de detractori care spun: domnule, ce sancțiuni, Rusia nu simte nimic. Păi, evident că nu simte. Putin s-a pregătit 20 de ani pentru acest război, pentru această confruntare cu lumea liberă, cu Occidentul. Știm cu siguranță de 600 de miliarde de dolari puși deoparte pentru acest război și probabil peste 1.000 de miliarde rezerve în aur, pentru că au cumpărat masiv aur și ei, și chinezii, dar acum ne referim la ruși. Deci, dacă a cheltuit până acum, să zicem, 100 de miliarde, mai are bani pentru încă cinci ani în acest ritm. Lucrurile sunt limpezi aici. Gândiți-vă că ajutorul dat Ucrainei de Statele Unite a fost undeva la 44 de miliarde de dolari, față de 100 de miliarde cât au avut ruşii. Bun, hai să spunem că am mai dat și Marea Britanie, și Uniunea Europeană. Sunt 50 de miliarde, jumătate din banii rușilor pentru acest război. Ucrainenii sunt efectiv de admirat, sunt efectiv, dar sunt eroici în ceea ce fac, în lupta pe care o duc. Merită susținuți până la capăt prin toate mijloacele pe care le avem, pentru că, repet, acolo, pe câmpiile Ucrainei, se decide viitorul Europei.
Cristian Dumitrașcu: Oamenii de acasă la ce ar trebui să se aștepte? Mesajul de final, așa cum vă invită în fiecare interviu.
Ștefan Ciochinaru: Oamenii de acasă sunt înțelepți. De foarte multe ori, poporul e mai înțelept decât bănuiesc unii. Sunt convins că nu-și fac planuri înflăcărate, că sunt prudenți, că își chivernisesc cu grijă ceea ce au și că se pregătesc pentru un an după chipul și asemănarea celui pe care l-am traversat.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor, mulțumesc mult și vă mai așteptăm la interviul săptămânii!
Ștefan Ciochinaru:Cu placere!
Cristian Dumitrașcu: Mulțumesc!

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:05

Ciprian Panga (realizator rubrică): În perioada 28 noiembrie – 6 decembrie, militarii români din cadrul Divizionului 175 nave scafandri de luptă au participat la exercițiul multinațional NUSRET 23, organizat de Forțele Navale ale Turciei. Obiectivul principal al exercițiului a vizat dezvoltarea nivelului de interoperabilitate dintre forțele specializate în lupta împotriva amenințărilor subacvatice din Malta, Arabia Saudită, Statele Unite ale Americii, România și Turcia. Cu detalii despre exercițiu vine căpitan-comandorul Mihai Iordache, șeful secției scafandrii de luptă EOD.
Căpitan-Comandorul Mihai Iordache: Din partea română au participat 14 scafandrii de luptă EOD pentru secțiunea de ape de foarte mică adâncime, „very shallow water”, unde s-au executat diferite proceduri de neutralizare și distrugere a minelor, atât cele aflate pe fundul mării, ancorate sau de fund, cât și cele în derivă. S-au folosit ambarcațiuni rapide și o intervenție cu un elicopter.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Detașamentul de Apărare Antiaeriană Gheparzii Transilvani își continuă misiunea de asigurare a prezenței înaintată consolidată în Flancul estic al Alianţei, conform măsurilor adoptate în cadrul Summit-ului de la Varșovia din anul 2016 și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO, desfășurând diverse exerciții de antrenament și instruire. Mai multe aflăm de la locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenentul Maria Dohotar: Poligonul Vireby a fost locul în care aceștia au desfășurat exerciții tactice de rezolvare a unor situații care s-au dovedit a fi o modalitate de dezvoltare și îmbunătăţire a modului de reacție în situații specifice câmpului de luptă modern, atât pentru comandanții de secţie, tinerii ofițeri, cât și pentru membrii echipajelor.

Ciprian Panga (realizator rubrică):  Mergem mai departe și ne oprim în Balcanii de Vest, mai exact, în Kosovo, acolo unde compania din cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte, destinată ca rezervă strategică de forțe, și-a încheiat misiunea în cadrul grupului de luptă, alături de militarii britanici. Misiunea Vânătorilor de Munte din Predeal va continua însă pentru încă o perioadă, de această dată, în cadrul unui batalion multinațional, a cărui comandă și control aparțin partenerilor americani. Despre cum a fost misiunea în cele două luni în care au acționat acolo aflăm de la căpitanul Paul Neculoiu, comandantul companiei românești.

Căpitanul Paul Neculoiu: Am finalizat misiunea în cadrul batalionului multinațional format din militarii români și britanici. A fost foarte interesantă. În cadrul misiunii am reușit să punem în practică tot ce am învățat, tot ce am exersat în partea de pregătire înainte de dislocare. A fost o provocare, atât partea de dislocare, cât și partea de executare a misiunilor în aria de operații, dar prin faptul că suntem pregătiți, nu au fost probleme.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  Ultima oprire de săptămâna aceasta o facem în Bosnia și Herțegovina, unde militarii români participă la misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene. Chiar dacă misiunile zilnice le ocupă aproape tot timpul, aceștia au participat și la o acțiune caritabilă organizată în baza militară Camp Butmir din Sarajevo. Mai multe informații avem de la locotenentul Daniel Rezeanu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenentul Daniel Rezeanu: Personal din cadrul Companiei de Stat Major și Deservire, Companiei IRF și Plutonului de Infanterie pentru operația EUFOR ALTHEA, a participat la campania de donare de sânge organizată de Centrul de Transfuzie Sanguină al Federației Bosnia și Herțegovina, cu sprijinul Comandamentului EUFOR. Militarii donatori au răspuns ‘prezent’ pentru acordarea ajutorului semenilor aflați la nevoie. Prin participarea la această activitate, militarii doresc să încurajeze alți posibili donatori, indiferent de locul unde se află, să le urmeze exemplul.

Vizita premierului și a ministrului apărării la Washington

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 12:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a aflat în această săptămână în Statele Unite ale Americii, în cadrul delegației care l-a însoțit pe premierul Marcel Ciolacu. La Pentagon, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării și despre contribuția Statelor Unite la securitatea regiunii țării noastre. Cei doi au abordat și subiectul inițiativei comune dintre România, Turcia și Bulgaria pentru înlăturarea pericolului minelor marine din Marea Neagră. Ministrul român al apărării a vorbit și despre modernizarea Armatei României, un demers extrem de important în actualul context de securitate.

Angel Tîlvăr: Această vizită nu a avut în vedere doar înzestrarea Armatei Române, am pus un mare accent pe termene. Există o mare presiune și pe producători, dar există o mare cerință de echipamente militare la nivel global și ne interesează ca să primim la timp lucrurile pe care le-am contractat. Aceasta este a doua mea vizită la Washington, acum ca membru al delegației condusă de premier, dar la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, eu m-am mai aflat aici la o întâlnire bilaterală cu secretarul Austin. M-am bucurat să constat că lucrurile pe care le-am discutat atunci s-au întâmplat.

Noi legături comerciale în domeniul apărării

Publicat de gabrielasaksa, 20 noiembrie 2023, 16:22

Adrian Gâtman (realizator rubrică): O delegație a mediului de afaceri din Statele Unite ale Americii în domeniul apărării s-a aflat în România pentru a stabili noi legături comerciale cu industria de profil din țara noastră. Reprezentanții companiilor americane au avut peste 250 de întâlniri cu potențiali cumpărători români, parteneri și agenții guvernamentale. La București, Departamentul de Comerț al Statelor Unite a deschis misiunea de comerț în domeniul aerospațial și al apărării în centrul și sud-estul Europei. Prezent la eveniment, șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării Naționale, generalul-locotnent Teodor Incicaș, a transmis că industria de apărare din România ar trebui să profite de relația puternică la nivel de guvern cu Statele Unite și că proiectele comune înseamnă și schimbul de practici și tehnologii, care sunt benefice pentru ambele părți. Generalul Incicaș a făcut referire și la planurile de înzestrare a armatei, unde a arătat că, la începutul anului viitor, România va semna un contract pentru achiziția de aeronave F-35.

Naționala României a adus trofeul suprem acasă!

Publicat de Gabriel Stan, 10 noiembrie 2023, 18:30

Luna noiembrie a acestui an aduce un subiect cu adevărat inedit, demn de rubrica noastră…România este Campioană Mondială la fotbal…este adevărat că este minifotbal, dar cu toate acestea tricolorii au obținut trofeul suprem într-o competiția care a aliniat la start 32 de echipe și care s-a desfășurat în Emiratele Arabe Unite, în cel mai nordic dintre cele 7 emirate, la Ras Al Khaimah, între între 26 octombrie și 4 noiembrie.

Dacă la alte sporturi de echipă nu mai excelăm de câțiva zeci de ani, la minifotbal România a bifat primul titlu mondial din istorie.

Tricolorii au făcut parte dintr-o grupă cu Sudan, Spania și Statele Unite ale Americii și au încheiat primii după ce au obținut două victorii și un egal. (10-1 cu Sudan, 3-2 cu Spania și 0-0 cu SUA).

Rând pe rând au trecut de Thailanda (7-0), de gazdele Emiratele Arabe Unite (2-0) și în semifinale de Ungaria, cu scorul de 3-0.

Finala au disputat-o împotriva Kazahstanului fiind una extrem de dramatică. Tricolorii au fost conduși cu 2-0, au revenit în meci și s-au impus la penalty-uri cu scorul de 12-11.

Penalty-ul decisiv a fost executat de Bogdan Covaci, cel care greșise la golul 2 marcat de către adversari.

Echipa noastră a fost pregătită de către antrenorul principal Virgil Bejenaru, iar printre jucătorii selecționați s-a aflat și fostul jucător al Stelei, Alexandru Bourceanu, actualmente component al formației de minifotbal Ajax Dulcisimo Galați.

Bogdan Covaci este militar și face parte din Batalionul 54 Sprijin Logistic Horea, Cloșca și Crișan, din Forțele pentru Operații Speciale Române, iar în timpul liber evoluează la o echipă de minifotbal din Bistrița, Sam Vig CCM.

Anul 2023 poate fi considerat unul special pentru Bogdan: a intrat în Armata României și a debutat în echipa națională în cel mai bun moment posibil.

Despre viața de militar și despre cum a trăit jocurile din teren la acest turneu final ne povestește chiar el în interviul realizat de Gabriel Stan, de la redacția Jurnal Militar Radio România Actualități.

Echipa Națională a României stă extrem de bine la capitolul trofee obținute la minifotbal, fiind de 6 ori consecutiv Campioni Europeni, din 2010 până în 2015, de două ori au fost vice-campioni europeni (2018, 2022) iar în 2023 au devenit Campioni Mondiali, după ce în palmares bifaseră două medalii de bronz la precedentele jocuri.

La turneele europene, România este lider cu 8 medalii obținute, fiind urmată de Cehia cu 7 și Kazahstan cu două. La mondiale suntem egalii Mexicului în clasament cu câte 3 medalii, fiind urmați de Cehia și SUA cu câte o medalie.

Bogdan Covaci ne vorbește în a doua parte a interviului despre emoțiile trăite la loviturile de departajare, despre aportul fanilor români aflați în tribunele stadionului, dar și despre planurile de viitor.

Cupa Mondială de Minifotbal se desfășoară din doi în doi an fiind jucată în categoria „6-a-side”. Prima Cupă Mondială de Minifotbal a avut loc în 2015 în SUA, iar de atunci turneul a crescut în popularitate și dimensiuni, având reprezentante în aproximativ 100 de țări de pe 5 continente (America, Europa, Africa, Asia și Australia).

Prima câștigătoare a acestui competiții a fost țara gazdă, SUA, după o finală cu Mexic. La acest prim turneu final, locurile 3 și 4 au revenit Braziliei, respectiv României.

La turneul final din 2017, Cehia a fost campioană, tot după o finală cu Mexic, în timp ce Senegal și Spania au încheiat careul final de ași.

În 2019 s-a impus Mexicul în finala contra Braziliei, în timp ce tricolorii noștri au bifat bronzul, iar Ungaria doar locul 4.

SARMIS 23/OLT cel mai mare exercițiu de instruire al trupelor de vânători de munte

Publicat de gabrielasaksa, 2 octombrie 2023, 13:23

Adrian Gâtman (realizator rubrică): În poligoane de instrucție din județul Brașov are loc, timp de două săptămâni, cel mai mare exercițiu de instruire din acest an al trupelor de vânători de munte. La SARMIS 23/OLT 23 participă militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de Munte, alături de forțe aliate din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța și parteneri din Republica Moldova. Până pe 6 octombrie au loc activități de instruire în comun în scopul verificării și validării procedurilor operaționale specifice în teren muntos împădurit, în context multinațional și interinstituțional. La exercițiu participă și structuri specializate în recunoaștere și supraveghere, medicină operațională și comunicații militari și aeronave din cadrul Forțelor Aeriene Române, precum și reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean, Grupării Mobile de Jandarmi și Inspectoratului pentru Situații de Urgență din municipiul Brașov. Conducătorul exercițiului este comandantul Brigăzii 2 Vânători de munte, colonelul Traian Maghercă:
Traian Maghercă: Exercițiu SARMIS 23 reprezintă principalul eveniment de instituire al Brigăzii 2 Vânători de Munte. Este conectat cu exercițiul OLT 23 al Brigăzii 61 Vânători de Munte. Astfel, am creat cadrul unitar pentru instruire în comună a celor două mari unități din structura de forțe a Armatei României. Principalul scop al acestui exercițiu este de a îmbunătăți deprinderile, competențele, abilitățile militarilor din cadrul structurilor care acționează în câmpul de luptă.