Ileana Rotaru: „Românilor le este mai frică de bocancul rusesc decât de orice alte idei sau tendințe în altă zonă”

Publicat de prosavioleta, 12 februarie 2025, 08:48

Constantin Herțanu: Bine ați revenit la „Jurnal militar”!
Ileana Rotaru: Bine v-am regăsit. Mulțumesc frumos pentru invitație.
Constantin Herțanu: Ne bucurăm mult să fim din nou împreună. Motivul este acela că un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda Funky Citizens, arată că cei mai mulți români sunt de părere că direcția politică a României trebuie să fie una pro-europeană și pro-NATO.
Ileana Rotaru: Da, mulțumesc frumos pentru că ați ridicat această problemă legată de astfel de cercetări care au loc în ultima vreme. Am fost obișnuiți în special cu cercetări de tip sondaj de opinie legate de activitatea politică, să spun, și electorală pentru anul trecut și, desigur, pentru anul electoral care s-a prelungit în țara noastră. Dar astfel de cercetări despre care ați spus și dumneavoastră, cele realizate de INSCOP, având ca beneficiari societăți organizaționale nonguvernamentale, în cazul de față Funky Citizens, vreau să vă spun doar că INSCOP a mai realizat astfel de cercetări, tot în cadrul unor proiecte cu finanțare nerambursabilă, în care am avut și eu plăcerea să colaborez. Mă refer la cercetări legate tot pe teme de intenție, ieșire, dezinformare legate de instituțiile Uniunii Europene și alianțelor politice și militare din care România face parte. Și aici mă refer tot la un studiu longitudinal realizat ca având ca beneficiar New Strategy Center, un think tank care promovează cultura de securitate regională în România, și nu numai. Și ceea ce pot să spun este faptul că avem nevoie la nivelul societății și de astfel de cercetări, cercetări care sunt reprezentative prin eșantioanele pe care le-au descris și felul în care au fost realizate astfel de sondaje și faptul că au fost date publicității, și nu au rămas doar niște cercetări de sertar, să spun așa. Revenind la întrebarea dumneavoastră, noi am observat, pentru că m-am uitat peste datele prezentate de INSCOP și am avut, cum spuneam, și resursele legate de cealaltă cercetare, realizată tot de INSCOP, referitoare la aceste aspecte privind direcția în care se îndreaptă România. Și, mai pe scurt, pentru a înțelege toată lumea, gradul de încredere pe care respondenții acestui eșantion reprezentativ la nivel național, putem să generalizăm, să spun gradul de încredere al românilor, indică clar o încredere în instituțiile europene și alianțele politico-militare, respectiv NATO. Poziția românilor este una extrem de puternică vizavi de gradul de încredere în aceste instituții, undeva procentele situându-se peste 70%, atingând un maxim, să spun, în decembrie 2024, de 87,5% deci, iată, aproape 90%.
Constantin Herțanu: Aș vrea să precizez că este în creștere față de ianuarie 2022, chiar înainte de a ataca Rusia Ucraina, cu mai bine de 10 procente. Atunci era undeva la 77%.
Ileana Rotaru: Da. Și nu doar acest lucru, ci, asta voiam să atrag atenția, că vorbim aici de o consistență a opiniei publice corelată cu aceste evenimente și acest context. Și chiar după un an electoral în care am avut candidați și partide politice care au adresat cu efervescență, aș putea spune, cu totul și cu totul ieșite din comun anumite enunțuri, afirmații, narațiuni, sau cum vreți dumneavoastră să le mai spuneți, vizavi de relația României cu Uniunea Europeană și cu NATO, acele curente în care discutau despre România ca țară de mâna a doua, colonie ș.a.m.d., totuși, poziționarea este una extrem de puternică. Și de aceea spun, vorbim despre o consistență a curentului de opinie legată de încrederea românilor în aceste două instituții menționate.
Constantin Herțanu: Să spunem și faptul că acum, în urma acestui sondaj, doar 4,1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est – Rusia, China, față de 10,4% în același ianuarie 2022.
Ileana Rotaru: M-am uitat și la modul de formulare al întrebărilor. Este o chestiune foarte importantă felul în care acești itemi…
Constantin Herțanu: Exact.
Ileana Rotaru: …sunt formulați în astfel de cercetări, și sunt punctate foarte bine, de fapt, două chestiuni, să spun, care sunt antagonice, să le zicem așa, un fel de Da și Nu, respectiv Vestul, care este definit ca Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO, și Estul – definit ca Rusia și China. Iată că oamenii înțeleg foarte bine, în pofida, cum spuneam, a acestor narațiuni, a acestor afirmații populiste legate de felul în care ar trebui să ne manifestăm sau ar trebui să ia România ca direcție politică și militară, în cazul în care aceștia ar fi câștigat mai mult decât majoritatea parlamentară, sunt, de fapt, inconsistente cu masa, să spun, cu tendința și cu opțiunea la nivelul societății românești.
Constantin Herțanu: Dacă ne întoarcem la NATO, 88,1% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO și doar 8,1% răspund afirmativ la această întrebare.
Ileana Rotaru: Ideea este că românilor, în general, le este mai frică, să spun așa, în termeni mai puțin eleganți, de bocancul rusesc decât de orice alte idei sau tendințe în altă zonă. Iar în această perioadă ne gândim totuși că vorbim de, iată, aproape trei ani da, de război, românii au avut timp nu doar să vadă sau să audă declarații politice, ci chiar au avut ocazia să simtă pe propria piele faptul că există un nivel de siguranță, de securitate politică și militară în țară datorită faptului că România este stat membru NATO. Și să nu uităm, tot de la dumneavoastră, din media, știm deja și urmărind, desigur, și sursele de informare ale Ministerului Apărării Naționale, în anul acesta vor avea loc exerciții militare extrem de puternice…
Constantin Herțanu: Au început deja exercițiile militare, da, da…
Ileana Rotaru: Da, au început deja, ceea ce cred că va duce din nou la o consolidare a acestei încrederi în NATO; și, pe de altă parte, desigur, aceste dezinformări, aceste discursuri rău intenționate se vor diminua. Sperăm.
Constantin Herțanu: Da. Vorbim despre dezinformare, despre știri false, despre neîncredere. Și, aici, undeva la 30% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false și la dezinformări în foarte mare măsură.
Ileana Rotaru: Da, cum am spus, Ministerul Apărării Naționale, chiar deține deja supremația din punct de vedere al instituțiilor guvernamentale legate de combaterea acestor dezinformări în spațiul public. Este foarte promptă explicația pe care reprezentanții Ministerului Apărării o dau în spațiul public de fiecare dată când apar astfel de, să spun, curente știri, nici măcar nu sunt știri din punct de vedere jurnalistic. Dar, în sfârșit, aceste tipuri de informații, să le spunem, conținuturi. Dar acest procent, să știți, legat de expunerea la dezinformare de fapt, conștientizarea acestei expuneri la dezinformare iarăși a rămas destul de constant în opțiunile exprimate de respondenți în aceste cercetări. Acest procent de 30% se menține, cum spuneam, din ianuarie 2022 până în decembrie 2024, este o conștientizare a acestei expuneri la dezinformare din partea populației. Și dezinformarea este conștientizată ca fiind un fenomen real, un fenomen care are impact și care, de asemenea, tot din acest studiu, acest ultim studiu al INSCOP, arată de fapt și faptul că oamenii chiar conștientizează că aceste dezinformări au un impact, au o influență în opțiunile de vot exprimate sau în alte alegeri pe care le fac. Dar, pe de altă parte, să spun, reversul medaliei este faptul că o lipsă de încredere sau o scădere de încredere a cetățenilor într-un stat democratic, într-un stat de drept, în mijloacele de comunicare în masă, în mass media, de fapt, includem aici și platformele online și social media, pot să aibă repercusiuni extrem de grave, pentru că totuși mass media reprezintă un sistem care asigură circulația și distribuția informațiilor, opiniilor, interpretează, educă, ca să nu mai spunem că reprezintă câinele de pază al democrației sau a patra putere în stat. Astfel de demersuri ar trebui poate reglementate mai bine sau puse în funcțiune anumite mecanisme care există în România la nivelul instituțiilor care se ocupă de monitorizarea unor asemenea derapaje. Și poate în sensul acesta și încrederea cetățenilor în media va fi una mai ridicată, tocmai pentru că s-ar face această curățenie, să spun nu în sensul în care, atenție, nu vorbim despre cenzură sau libertatea de exprimare sau lucruri de genul acesta, ci efectiv sancționarea derapajelor care nu fac cinste profesiei de jurnalist și a unui cod de etică profesional.
Constantin Herțanu: Foarte pe scurt, putem trage o concluzie referitor la starea socială în care ne găsim astăzi?
Ileana Rotaru: România încă este într-un proces electoral, cum spuneam și la începutul interviului nostru, este într-un proces de dezbatere. Acum, ce să spun, situația, contextul politic desigur că are un impact destul de consistent, destul de puternic. Din punctul nostru de vedere, și aici mă refer la colegii din zona academică, din zona de cercetare științifică, pe temele acestea, în domeniul acesta, nu putem decât să sperăm că va fi un echilibru și vom avea o creștere, să spun, a gradului de încredere în acest tip de dezbatere-confruntare, dar una echilibrată, cu argumente, matură și care, până la urmă, va duce către o explicare și o interpretare în continuarea acestor trenduri, să le spunem, acestor curente de opinie publică. Și, de asemenea, de ce nu, practic, o înțelegere mai bine a nevoilor societății românești, a celor care sunt destul de bine detaliați ca profil socio-demografic în aceste studii și, de ce nu, o exprimare, până la urmă, a tuturor acestor opțiuni sau acestor atitudini într-un mod cât se poate de iluminist, să spunem așa, cu o raționalitate critică, egalitară și care să exprime, până la urmă, un bine general pentru România în viitor.
Constantin Herțanu: Vă reamintesc că a fost alături de noi la „Interviul săptămânii” doamna conferențiar universitar doctor Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim mult pentru toate aceste informații. Vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.
Ileana Rotaru: Vă mulțumesc încă o dată pentru invitație și mulțumesc și ascultătorilor dumneavoastră pentru atenție!