George Scutaru: „Ne confruntăm cu pericolul războiului cognitiv”
Publicat de prosavioleta, 16 decembrie 2025, 08:24
Livia Fartușnic: Domnule Scutaru, aș vrea să vă întreb pentru început ce rol joacă New Strategy Center în formarea unei culturi strategice la nivel național și regional?
George Scutaru: Noi suntem înființați de 10 ani și ceea ce urmărim e să avem continuitate. Scoatem cărți, facem exerciții de simulare, avem o colaborare foarte bună cu Ministerul Apărării, cu Statul Major al Apărării. Recent am avut un eveniment, acum câteva zile, în care am adus experți americani, din state NATO, din Europa, cu responsabili militari români și nu numai, în Poarta Focșanilor, o zonă de importanță strategică pentru România și încărcată de istorie, o zonă în care pentru Flancul estic al NATO cred că e de aceeași importanță ca și Coridorul Suwałki, iarăși, o zonă sensibilă pentru statele baltice și pentru Polonia. Deci colaborăm foarte bine cu Ministerul Apărării, Ministerul de Externe, alte instituții din România. Suntem însă un think-tank independent, nu avem finanțare de stat, nu suntem parte a unor instituții ale statului român, dar contribuim la această creștere a culturii de securitate și promovăm în străinătate importanța strategică a Mării Negre și implicit și rolul strategic al României. În SUA, avem briefing-uri în Congres, la stafful din comisiile de afaceri externe sau de apărare, avem întâlniri cu experți americani, avem un eveniment la Heritage Foundation care se numește „Pleading for a Free and Open Black Sea” – „Pledând pentru o Mare Neagră liberă și deschisă”. Adică, tocmai, e un alt exemplu a unei acțiuni constante, tenace, pe care New Strategy Center o face an de an, tocmai, v-am zis, ca să promovăm importanța strategică a României și a Mării Negre.
Livia Fartușnic: Cum influenţează războiul din Ucraina securitatea în Balcani?
George Scutaru: Discutăm de trei paliere: în primul rând, avem palierul hibrid, fiindcă războiul din Ucraina nu aduce doar acțiunea kinetică, militară, propriu-zisă, ea aduce în Europa și numeroase acțiuni în plan hibrid, în zona Mării Negre și în Balcani – și discutăm aici de politica de promovare a unor narative de dezinformare, pentru a menține o imagine pozitivă a Rusiei, deși Rusia este un stat agresor în Ucraina și, de asemenea, pentru a slăbi în unele state suportul pentru Ucraina. Mă refer aici, state precum Croația, Bulgaria, având o contribuție importantă în ceea ce înseamnă livrarea unor anumite tipuri de muniții pentru Ucraina. În al doilea rând, există o influență istorică pe care Rusia o are în Balcani, folosind factorul religios ortodox și, în același timp, factorul slav și există o influență puternică pe care Rusia o are încă în Bulgaria, în Serbia și încearcă să-și mențină influența în Bosnia și Herţegovina, prin regimul Dodik din Republika Srpska, astfel încât să poată deschide, ca o metaforă, un al doilea front, adică să creeze probleme suplimentare Occidentului, astfel încât acesta să trebuiască să gestioneze nu doar problema suportului Ucrainei, ci și alte probleme de securitate în regiune. Și al treilea element cum influențează este maniera în care statele din regiune trebuie să facă față efectelor colaterale. Discutăm aici de problemele de ordine energetic. Unele state care fac parte din Uniunea Europeană, cum e Bulgaria, au reușit să rezolve problema dependenței de gazele rusești și să găsească anumite substitute de la importurile de gaze, însă Serbia rămâne o țară dependentă de energia importată din Rusia. Sunt problemele de ordine economic care își pun amprenta asupra regiunii și, de asemenea, vedem și influența în creștere a unor alți actori, cum ar fi China, care are o manieră mult mai soft de a-şi extinde influența politică și economică, în primul rând, prin diverse investiții pe care le promovează, inclusiv în țările din regiunea balcanică.
Livia Fartușnic: Cum poate România să valorifice poziția sa strategică în regiune, nu doar ca stat membru NATO și UE, ci ca promotor de stabilitate?
George Scutaru: Noi suntem în Balcani un stat care nu avem un bagaj resentimental, nu e națiune care să se poziționeze față de România într-un ton negativ. Ăsta e un mare avantaj pentru noi. În al doilea rând, pe zona Flancului estic, suntem țara, împreună cu Turcia, cea mai importantă din punct de vedere militar – desigur, nu ne putem compara cu Turcia, care este a doua forță militară a Alianței – dar, totuși, prin capabilitățile pe care le acumulăm an de an, relevanța și din punct de vedere militar a României crește. Ce e important pentru noi este să evităm un scenariu negativ în ceea ce privește evoluția pe frontul din Ucraina. Pentru România, cel mai prost scenariu ar fi o graniță directă cu Federația Rusă. Asta ar însemna ca frontul ucrainean să fie grav afectat și Rusia să aibă capacitatea să treacă de Odessa, ajungând la gurile Dunării. O asemenea ipoteză ar face ca România să aibă graniță directă și mai mult decât atât, într-o asemenea ipoteză, cred că Federația Rusă ar putea ocupa Republica Moldova, fiindcă Moldova nu are armată și nu are adâncime strategică care să absoarbă șocul unei invazii.
Livia Fartușnic: Mi-ați spus că aveți și lansări de carte. „România în 2030, tendințe, amenințări și oportunități”. Cum evoluează lumea și care sunt implicațiile pentru securitatea noastră?
George Scutaru: Lumea nu evoluează într-un sens bun, din păcate, fiindcă crește foarte mult timp predictibilitatea în afara spațiului Nord-Atlantic, dar și în interiorul său. Uniunea Europeană se remodelează, e în creștere curentul eurosceptic, suveranist, ordinea liberală post-război cu care ne-am obișnuit este foarte fragilizată, se fisurează și vedem o reîntoarcere la realpolitic, la o politică vecină cu cinismul, de multe ori, care ne dă fiori și ne face să ne aducă aminte că în momente precum ’39 sau la Ialta, țările din estul Europei au avut de suferit în urma împărțirii unor sfere de influență. Sper să nu ajungem în situația asta, în care două, trei state care sunt puteri globale sau cu aspirații de a redeveni puteri globale, cum e cazul Federației Ruse, încearcă să obțină niște angajamente și niște înțelegeri cinice în detrimentul interesului sau chiar integrității unor state. Dar depinde foarte mult ce se va întâmpla în Ucraina.
Livia Fartușnic: O altă problemă pe care ați menționat-o și dumneavoastră, în epoca inteligenței artificiale, în era aceasta care evoluează destul de rapid, cum arată realitatea? Cum va arăta realitatea? Ce va fi real?
George Scutaru: Nimeni nu cred că poate să aprecieze cum va… Oricum, evoluția este foarte dinamică și exponențială. Nimeni nu va ști ce rol va avea inteligența artificială și cum va modela viitorul omenirii în următorul deceniu, până atunci și după aceea. Cert este că ne confruntăm cu pericolul războiului cognitiv, practic, un război pentru mințile și modul în care gândește omenirea și aici inteligența artificială joacă un rol important, inclusiv în sens negativ, apropo de deep fake și modul în care sunt folosite aceste instrumente ale inteligenței artificiale pentru a genera o realitate paralelă, falsă, trucată și care creează percepții eronate și induce, manipulează, induce o stare de spirit și manipulează segmente importante din societate.
