Ascultă Radio România Regional Live

Armand Goșu: „SAFE e șansa noastră de a repara, de a face ceea ce noi nu am fost în stare 35 de ani”

Armand Goșu: „SAFE e șansa noastră de a repara, de a face ceea ce noi nu am fost în stare 35 de ani”

Publicat de prosavioleta, 5 noiembrie 2025, 08:55

Larisa Ciofu: Domnule Armand Goșu, bine ați venit la „Jurnal Militar” la „Interviul săptămânii”.
Armand Goșu: Mulțumesc pentru invitație, întotdeauna cu plăcere.
Larisa Ciofu: Încep discuția de astăzi în jurul arhitecturii de securitate a Uniunii Europene, care, vedem, face eforturi de consolidare prin diferite mijloace, vorbim tot mai des despre o Europă aflată sub presiune și amintesc aici ce spunea ministrul suedez al Apărării, că ar trebui schimbată „mentalitatea pașnică” subliniez „mentalitatea pașnică”. Ar fi o decizie bună? Se întâmplă deja acest lucru?
Armand Goșu: Cred că se întâmplă. Sub presiunea Rusiei vedem că sunt niște evoluții care, altfel, cu siguranță n-ar fi avut loc. Războiul te obligă să regândești prioritățile tale și securitatea, apărarea, să redevină o prioritate a lumii occidentale. Se întâmplă, poate că nu cu viteza cu care ne-am fi dorit. În același timp, nu uitați că Europa e o mașinărie uriașă, foarte sofisticată și birocratică. Odată pusă în mișcare, va fi foarte greu să o oprești. Resursele pe care Europa le are sunt mult mai mari decât care Rusia. Sigur n-are entuziasmul, dorința pe care o are Rusia să se bată. În același timp, nici Rusia nu se bate în entuziasm, dacă vă uitați la armata rusă, e o armată pe bani, de timp mercenariat, iar Europa e mult mai bogată din punctul acesta de vedere. Deci lucrurile evoluează, e o anumită dinamică și semnalele pe care le vedem, mai ales de la baltici, de la scandinavi, din Germania vedem semnale interesante,  Polonia nu e o surpriză, ne confirmă teza că înțelegem pericolul și acționăm în consecință, să ne apărăm.
Larisa Ciofu: Da, Europa se înarmează și vedem în spațiul public de ceva timp ample discuții despre programul „Security Action for Europe”. Cum vedeți dumneavoastră programul SAFE? – bineînțeles, pentru România.
Armand Goșu: Mă uit foarte puțin pe reţelele sociale românești. Cred că se face o confuzie destul de mare, multă lume punea SAFE și s-ar putea chiar ca unii oficiali să facă această confuzie, vine de la premisa că SAFE-ul, unde România primește sume foarte mari, vorbim de multe miliarde, ar putea să cheltuiască acești bani cumpărând armament american și tehnică de luptă din afara Uniunii Europene. Asta este o eroare, sper ca autoritățile de la București să se trezească mai repede și să nu mai repetă această prostie, pentru că s-ar putea unii de pe la Bruxelles să vadă și să zică că, ia, nu deblocăm noi banii ăștia până nu ne convingem că românii înțeleg exact ce-i cu programul ăsta SAFE și ce presupune el. Dar SAFE, s-ar putea să avem șansa să ne rezolve problema pe care România, ca stat, n-a putut să le rezolve în ultimii 35 de ani –  vorbim de infrastructură, te plângi că nu NATO, nu, așa, Articolul 5. Păi tu nu ai cum să primești, doar dacă se teleportează armatele NATO sau unitățile NATO pot veni în ajutorul tău, pentru că tu ai cale ferată pe unde se circulă cu 30 de km pe oră, n-ai reușit să străpungi Carpații, Munții Carpați în niciun loc, măcar. Deci gândiți-vă cum e să treci tehnică de luptă grea încărcată pe TIR-uri prin Munții Carpați! Suntem inconștienți și, da, de multe alte ocazii în istoria noastră ne salvează contextul și occidentalii.
Larisa Ciofu: Ar putea să fie o eroare acest program SAFE? Asta pentru sceptici, să răspundem la întrebare.
Armand Goșu: Din contră, e șansa noastră. Dacă e să avem o șansă, se numește SAFE. E șansa noastră de a repara, de a face ceea ce noi nu am fost în stare 35 de ani. E mult de lucru, e încă prea mult de lucru, suntem departe de nivelul balticilor scandinavilor și Poloniei în materie de securitate. Rusia ne dă de fiecare dată ocazia să reconfirmăm că una din direcțiile ei de expansiune este regiunea Odessa, de la Odessa la Chișinău sunt două ore, de la Chișinău la Iași.., deci dacă cineva își închipuie că România este scutită de război se înșală.
Larisa Ciofu: Ținem discuția în jurul Europei astăzi, domnule Goșu, vorbim despre apărare comună, deci iată și un scut antiaerian european comun. O trecem la idei bune, realiste, va duce acest program la o integrare reală a politicii de apărare?
Armand Goșu: De fapt, ăsta e marele examen pe care îl are Europa de dat. Bun, Europa trebuie să decidă ce face ea cu ea, ce face, se federalizează, bun, construiește o Europă cu mai multe viteze, mergem pe o armată comună europeană sau mergem pe interoperabilitatea dintre armata franceză, armata germană, armata italiană, armata spaniolă, armata română, armata poloneză, armatele baltice cu armatele țărilor scandinave, sau avansăm, avansăm și construim ceva, un nucleu de armată comună europeană. Nu știm care e varianta ideală. Eu nu cred că mai avem timp pentru a construi o armată comună europeană, care presupune lanuri  de comandă, e foarte complicat. Cred că ar trebui, pentru faptul că noi colaborăm în NATO de peste 20 de ani și alții colaborează în cadrul NATO de mult mai multe decenii decât România, să luăm de acolo strategii de colaborare de la nivelul NATO și să încercăm să facem un transfer al lor pe colaborarea bilaterală în interiorul statelor, adică să facem noi niște alianțe din astea militare, mai mici. Deci ar trebui să fim mult mai realiști, să ne mișcăm mult mai repede, să creștem interoperabilitatea și boots on the ground, germani, francezi, belgieni,  italieni, cât se poate de mulți, nu 10-20, cât mai mulți. Polonia a reușit să facă lucrul ăsta, balticii au reușit să facă lucrul ăsta. Sigur, acolo e o situație mai tensionată, ei simt mult mai puternic amenințarea rusească, ar trebui și noi să ne mișcăm mai bine. Nu contează politica românească că e tensionată.. Ok, foarte bine că e tensionată, dar asta e politica într-o țară democratică, să dezbatem, să ne certăm, să votăm, să ne asumăm politici diferite.
Larisa Ciofu: În final, că tot ați amintit de testul Uniunii Europene, cum ar putea să treacă Uniunea Europeană, testul real al maturității strategice? Sunt aceste eforturi văzute, eu știu, ca ambiții concrete în domeniul securității și apărării?
Armand Goșu: Dacă nu vrea Uniunea Europeană să-și construiască o armată comună, nu vrea o politică de apărare comună, atunci statele importante din Uniunea Europeană pot învăța să colaboreze între ele. Dacă metoda colaborării între ele e mult mai bună, atunci de ce să nu mergem pe ea? Sigur că în fața diplomației românești, establishmentul românesc, asta pune niște probleme mult mai mari, că trebuie să se miște mai bine, să fie convingători la Berlin, la Paris, la Roma, la Madrid, la Londra, mai ales, să spunem. Dar, dacă nu merge, are rost să facem o Uniune Europeană a apărării cu fiecare stat, care are drept de veto, să blocheze orice decizie? Nu. Hai să fim pragmatici și în momentul ăsta și hai să mergem pe aceste alianțe cu geometrie variabilă, care ar putea să răspundă în acest moment dezideratelor de securitate ale României.

Radu Miruță: „Atunci când este o problemă, nu poți să o ascunzi la infinit”
Interviul săptămânii marți, 3 martie 2026, 08:47

Radu Miruță: „Atunci când este o problemă, nu poți să o ascunzi la infinit”

Gabriel Stan: Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a răspuns invitației Agenției Media a Armatei și a oferit răspunsuri la...

Radu Miruță: „Atunci când este o problemă, nu poți să o ascunzi la infinit”
Gabriel Turculeţ: Avem un număr semnificativ de cadre tinere, ofițeri, subofițeri soldați tineri care au intrat anul trecut sau acum doi ani în sistem. Tânărul din anul 2026 este unul activ, unul care își dorește activități pline de adrenalină, care să-i dezvolte calitățile fizice, psihice și motrice
Interviul săptămânii luni, 23 februarie 2026, 14:45

Gabriel Turculeţ: Avem un număr semnificativ de cadre tinere, ofițeri, subofițeri soldați tineri care au intrat anul trecut sau acum doi ani în sistem. Tânărul din anul 2026 este unul activ, unul care își dorește activități pline de adrenalină, care să-i dezvolte calitățile fizice, psihice și motrice

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Am onorea să vă salut, domnule general maior și bine ați venit la „Interviul săptămânii”!...

Gabriel Turculeţ: Avem un număr semnificativ de cadre tinere, ofițeri, subofițeri soldați tineri care au intrat anul trecut sau acum doi ani în sistem. Tânărul din anul 2026 este unul activ, unul care își dorește activități pline de adrenalină, care să-i dezvolte calitățile fizice, psihice și motrice
Mircea Petru Tanțău: Noi suntem cred că singura companie de apărare care avem un program vara, care se numește Tabără de zbor, în care piloții noștri de drone asigură explicații, demonstrații de zbor cu drone pentru copii
Interviul săptămânii luni, 16 februarie 2026, 13:34

Mircea Petru Tanțău: Noi suntem cred că singura companie de apărare care avem un program vara, care se numește Tabără de zbor, în care piloții noștri de drone asigură explicații, demonstrații de zbor cu drone pentru copii

Mircea Petru Tanțău: Carfil este o societate, în afară de Uzina Mecanică Cugir, cu cea mai veche tradiție din România. Este înființată în...

Mircea Petru Tanțău: Noi suntem cred că singura companie de apărare care avem un program vara, care se numește Tabără de zbor, în care piloții noștri de drone asigură explicații, demonstrații de zbor cu drone pentru copii
Cosmin Floricel: „Pogromul de la Iași a reprezentat una dintre cele mai violente acțiuni antisemite din perioada guvernării lui Ion Antonescu”
Interviul săptămânii marți, 3 februarie 2026, 08:39

Cosmin Floricel: „Pogromul de la Iași a reprezentat una dintre cele mai violente acțiuni antisemite din perioada guvernării lui Ion Antonescu”

Teodora Mazere: Domnule profesor, bine ați venit la Jurnal Militar. Cosmin Floricel: Bine v-am găsit! Teodora Mazere: Așadar, un moment trist al...

Cosmin Floricel: „Pogromul de la Iași a reprezentat una dintre cele mai violente acțiuni antisemite din perioada guvernării lui Ion Antonescu”
Interviul săptămânii luni, 26 ianuarie 2026, 18:38

Cătălin Turliuc: Nu ne naștem iubindu-ne țara. Învățăm să o iubim prin legendele, poveștile, istoria ei, prin cântece patriotice, poezii, prin crearea acestui sentiment care, evident, este foarte puternic pentru unii dintre noi, și anume o legătură afectivă cu zona din care facem parte, cu orașul, regiunea, țara

Andrei Vicol (realizator rubrică): Domnule profesor, vă mulțumim că ați acceptat invitația de a fi astăzi prezent la Jurnal Militar. Cătălin...

Cătălin Turliuc: Nu ne naștem iubindu-ne țara. Învățăm să o iubim prin legendele, poveștile, istoria ei, prin cântece patriotice, poezii, prin crearea acestui sentiment care, evident, este foarte puternic pentru unii dintre noi, și anume o legătură afectivă cu zona din care facem parte, cu orașul, regiunea, țara
Interviul săptămânii luni, 19 ianuarie 2026, 11:10

Florentin Dragomirescu: Diferența între forțele pentru operații speciale și celelalte categorii de forțe cred că este determinarea, de a nu renunța niciodată și de a găsi soluții. În rest, pot spune că suntem oameni ca și colegii noștri

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Încă de la 1 noiembrie 2025 ocupația această funcție. Iată că suntem la început de an, 2026, și...

Florentin Dragomirescu: Diferența între forțele pentru operații speciale și celelalte categorii de forțe cred că este determinarea, de a nu renunța niciodată și de a găsi soluții. În rest, pot spune că suntem oameni ca și colegii noștri
Interviul săptămânii miercuri, 14 ianuarie 2026, 08:21

Ioan Mischie: „Avem necesitatea de a forma un număr destul de mare de piloți într-un timp foarte scurt”

Adriana Păsat: Am onoarea să vă salut. Bine ați venit la „Interviul săptămânii”. Ioan Mischie: Bine v-am găsit. Adriana Păsat:...

Ioan Mischie: „Avem necesitatea de a forma un număr destul de mare de piloți într-un timp foarte scurt”
Interviul săptămânii marți, 6 ianuarie 2026, 08:35

Mihai Panait: „A fost un an bun, un an foarte bun pentru Forțele Navale Române”

Mihai Panait: Anul 2025 pentru Forțele Navale Române a fost un an bun. Aș dori să aduc în atenție argumentele pentru această afirmație. Este...

Mihai Panait: „A fost un an bun, un an foarte bun pentru Forțele Navale Române”
Radio România Regional
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.