Costel Stanciu: România pentru mine este acasă. Este patria pe care am jurat să o apăr chiar cu prețul vieții și pe care am servit-o în teatrele de operații, iar acum o reprezint cu onoare și cu cinste pe alt front, cu alte arme, pe terenul de sport. Am participat la două misiuni internaționale – o misiune în Kosovo și o misiune din Afganistan, în 2012. În misiunea din Afganistan am declanșat un dispozitiv improvizat și mi-am pierdut piciorul drept. Îmi aduc aminte când m-am trezit pe un pat de spital și un capelan american mi-a dăruit o cruciuliță, pe care o port și acum la gât, și m-a îndemnat să am credință în Dumnezeu și să cred că toate vor fi la locul lor. În spital, în Germania am avut multe intervenții chirurgicale, deoarece a trebui să-mi amputeze piciorul, să-mi refacă musculatura. De la Spitalul Militar la București a mai fost o intervenție chirurgicală, mi-a mai scos o schijă din piciorul celălalt, și au demarat procedurile pentru protezarea piciorului. Imediat după întoarcerea în țară, dar și cât am stat în Germania, soția mi-a fost alături, copiii, părinții; ei au fost cei care m-au motivat, care m-au încurajat, care m-au înțeles și m-au ajutat să merg mai departe. Am doi copii. Băiatul este ofițer la aceeași unitate unde m-am pregătit eu. Fiica mea este la master la Universitatea din Bacău și își dorește să ajungă tot în mediul militar. Eu, în peste 25 de ani de carieră militară, i-am petrecut la parașutism. Chiar dacă am fost rănit și am trecut în rezervă, nu am renunțat la această pasiune a mea și am continuat în mediul civil. În primăvara acestui an am făcut două parașutări la 3.000 pe aerodromul de lângă Câmpia Turzii. O senzație deosebită, deoarece am reușit să fac aceste salturi după 11 ani și șapte luni de întrerupere. A fost ca o bucurie. Mi-a schimbat sensul vieții, din acel moment, când am deschis parașuta, m-am apucat de plâns instantaneu, de bucurie, fiindcă nu credeam că pot să mai fac așa ceva. În proiectul Invictus sunt de aproximativ 10 ani. Am participat la două ediții ale Invictus Games – în 2017 în Toronto, Canada, unde a fost și prima ediție în care România a avut militari care au participat la acest concurs, și în 2023 în Germania, la Düsseldorf. A fost o emoție pentru mine, dar în același timp și o onoare ca să pot din nou să îmbrac culorile naționale și să reprezint România, să știe că și noi avem militari răniți și noi am plătit prețul suprem pentru a fi liniște pe globul acesta. Anul viitor, la Invictus Games în Canada, voi participa la schi, la rower și la volei din șezut, cu echipa. Mi-am pierdut piciorul în 2012, în decembrie, iar în 2013, în decembrie, am mers cu schiurile la Predeal alături de copiii mei, din dorința de a reuși, de a mă recupera și de a încerca să fac lucrurile pe care le făceam și înainte. Consider că acest proiect Invictus este cel mai bun lucru care putea să se întâmple pentru a motiva militarii care au suferit diferite afecțiuni fizice și psihice în teatrele de operații, deoarece acești oameni se regăsesc, se simt utili, fiindcă nu mai pot să mai facă ce făceau înainte, dar se descoperă la diferite discipline sportive. Și se ambiționează, mulți dintre ei câștigă medalii. Este un lucru nemaipomenit ceea ce se întâmplă în proiectul Invictus.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii francezi din cadrul Grupului de Luptă NATO din România au exersat în cadrul unui exercițiu respingerea unui atac folosind lansatoarele multiple de rachete din dotare.
„Dynamic Front” s-a desfășurat pe aproape întreaga perioadă a lunii noiembrie în Finlanda, Germania, Estonia, Polonia și România. În țara noastră, lansările de rachete au avut loc în poligonul complex de trageri de la Capu Midia, unde militarii francezi au avut ca misiune – conform scenariului – să doboare ținte aflate pe mare. Exerciţiul a avut ca scop creșterea interoperabilității dintre structurile de artilerie și rachete ale Alianței Nord-Atlantice și demonstrează abilitatea NATO de a coordona misiunile de foc și de a culege informații despre potențiale amenințări din zona Arctică până la Marea Neagră, se arată într-un comunicat al Forțelor Terestre americane.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.
În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.
În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.
Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.
Sunt sergent major în rezervă Czifrak Gabriel am vârsta de 26 de ani și sunt activ în armată de la vârsta de 19 ani, în Batalionul 812 Infanterie Bistrița „Șoimii Carpaților”. Am plecat în Afganistan în 17 august, exact cu două zile înainte de a împlini vârsta de 22 de ani. Am avut accidentul în 21 octombrie 2020. Incidentul s-a produs în timpul unei patrule de cercetare în aria de responsabilitate. Fiind un convoi de patru mașini, eu eram comandantul ultimei mașini din convoi. La întoarcerea către bază am declanșat un dispozitiv exploziv improvizat și acolo mi s-a schimbat viața. Cel mai mult m-a marcat din timpul incidentului neputința – neputința de a-mi ajuta colegii care erau într-o stare gravă; cel puțin șoferul mașinii era între viață și moarte şi eu n-am putut să-l ajut deloc, pentru că aveam multiple traume la membrele inferioare, la membru superior stâng, la cap. Practic, eram imobilizat, nu mă puteam mișca. Am fost evacuat în baza aeriană Bagram. După trei zile de stabilizare, ni s-au făcut primele intervenții chirurgicale și am fost transportați la Spitalul Militar Landsthul din Germania. Au urmat foarte multe operații, medicii respectivi mi-au reconstruit ambele membre inferioare, urmând ca în 17 decembrie 2020 să fim repatriaţi şi am fost internaţi în Spitalul Militar de Urgență din București. În toate cele șapte luni și jumătate eu am fost în scaun cu rotile, deoarece nu puteam să mă deplasez, și dorința de a merge din nou, de a fi măcar 80% din ce am fost înainte a fost atât de mare, încât stăteam zilnic 4-6 ore la recuperare.
Parcursul meu a fost foarte interesant, într-adevăr, de la scaun rulant la campion la Jocurile „Invictus”, la disciplina rowing. În acest proces m-a ajutat foarte mult proiectul „Invictus” și, pe lângă asta, cheia a fost logodnica mea: m-a împins de la spate să mă duc la sală, să trag de mine. În fiecare zi îmi spunea că trebuie să dau tot ce e mai bun, că pot să dau tot ce e mai bun. Când am urcat pe podium, la medaliere, au fost niște trăiri și niște sentimente care sunt foarte greu de descris. Am fost foarte mândru pentru că am reușit să pun România pe hartă. Am reușit să iau aurul la rowing și am reușit să-i fac mândri pe colegii mei, pe iubita mea în special, şi am vrut și să port drapelul României pe umeri și să fiu pe podium.
Pentru Jocurile „Invictus” din Canada 2025 Whistler Vancouver mă pregătesc la schi alpin, rowing, skeleton și volei din șezut, care este jocul nostru de echipă.
Una dintre primele întrebări când am ajuns la spital în România a fost: o să mai pot să schiez vreodată? Ia uite că la aproape patru ani de zile am reușit să mă urc din nou pe schiuri. Schiez destul de bine și vreau să mă îmbunătățesc cât de mult se poate, chiar dacă sunt dureri foarte mari; dar asta nu mă împiedică să merg mai departe. Deci, orice se poate, din punctul meu de vedere.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Anatolie Nosatîi: Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări
Publicat de prosavioleta,
10 septembrie 2024, 08:20
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, este un fel de a spune bine ați venit, că de fapt noi am venit de la București și vă mulțumim pentru această premieră, este prima ediție a „Interviului săptămânii” realizată la Chișinău, aici, în sediul Ministerului Apărării.
Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos pentru invitație.
Cristian Dumitrașcu: Sunteți într-o funcție care nu-i ușoară deloc, într-o perioadă care nu este deloc una care să relaxeze cumva nici opinia publică, nici ceea ce aveți dumneavoastră de făcut. Pentru că suntem chiar de Ziua Armatei Moldovei, care e starea de spirit a militarilor și a opiniei publice față de siguranța pe care o furnizează armata, până la urmă, pentru ei?
Anatolie Nosatîi: Această situație pe care o trăim acum cu toții ne face să fim mai mobilizați și mai dedicați profesiei pe care o avem, să luăm lucrurile în serios și să lucrăm în interesul cetățeanului, să lucrăm în interesul dezvoltării acelor capabilități care ar asigura pacea, securitatea și stabilitatea.
Cristian Dumitrașcu: Este ceea ce am remarcat la ceremonia de mai devreme, unde a fost invitată și doamna președinte Maia Sandu, în care am auzit de mai multe ori: „suntem pregătiți să ne instruim pentru a asigura securitatea cetățeanului” și sintagma asta este una mult mai adevărată aici, în Moldova, pentru că sunt provocările pe care le știm cu toții. V-aș întreba despre felul în care este percepută armata de către civili, Armata Moldovei?
Anatolie Nosatîi: Pregătirea militarilor este o preocupare permanentă. Reieșind din circumstanțele de securitate și dispoziția geografică, aflându-ne în vecinătatea unui război nejustificat lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, ne face ca lucrul care ni-l facem, să-l concentrăm pe o activitate concretă și mai rapidă pentru a consolida acea capacitate de apărare de care avem nevoie. Cu regret, paradigma de securitate s-a schimbat radical. Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări. Aceasta ne-a făcut ca să lucrăm împreună cu partenerii, să ne consolidăm capacitatea noastră națională pentru a atrage o atenție mai sporită la modernizarea și transformarea Armatei Naționale. Lecțiile învățate, analiza schimbărilor din ultima perioadă ne face ca să orientăm acele resurse care le avem și care ni le oferă partenerii pentru a atinge obiectivele de interoperabilitate și standardizare, pentru a fi capabili să ne instruim și să activăm în comun. În primul rând pentru a da acel spirit de încredere de care cetățenii au nevoie în această perioadă, cum ați menționat, și reieșind din celelalte provocări.
Cristian Dumitrașcu: Am vorbit cu câțiva militari și mi-au spus care este ritmul de instruire, care este implicarea lor în această reformă accelerată. M-am uitat la ei și am văzut Armata Română în urmă cu câțiva ani, în care și noi am fost implicați într-o reformă, dar parcă, și o să vă rog să-mi spuneți dacă eu greșesc, mi se pare că altă șansă nu este acum decât să concentrați această reformă la două-trei viteze mai mult decât am făcut-o noi, România, având în vedere contextul, având în vedere perioada.
Anatolie Nosatîi: Aceasta am și făcut-o, am revizuit documentele de planificare strategice. După câte cunoașteți, chiar și avem o nouă strategie națională de apărare. Am elaborat strategia securității naționale și suntem la finalizarea strategiei militare.
Documentele acestea strategice ne permit să ajustăm structura armatei și capabilitățile de care avem nevoie, precum corelarea cu planul de modernizare și dezvoltare. Am grăbit timpul de instruiri, o facem folosind resursele disponibile, dar la fel și colaborarea cu partenerii. Și aici aș remarca o bună cooperare cu Armata Română. Avem un număr sporit de activități, instruiri, antrenamente care sunt în beneficiul ambelor armate. Avem o bună cooperare a Statelor Unite. Aș vrea să menționez și alți parteneri care ne sunt alături în cadrul instruirilor, precum Lituania, Marea Britanie, Germania, Franța, ceea ce ne permite într-adevăr să atingem acel nivel de interoperabilitate pe care ni-l dorim în conformitate cu standardele occidentale și aceasta ne permite pentru a ne dezvolta, a ne instrui și a ne pregăti pentru activități în cadrul chiar și misiunilor internaționale. Chiar actualmente, militari noștri au finalizat instruirea comună în România pentru a fi detașați în misiunea Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina, Althea.
Cristian Dumitrașcu: Și mai sunt și cele din Africa. Sunt lucruri care vin și care pun cărămidă cu cărămidă, presupun, la instruirea și mai bună de mai târziu.
Anatolie Nosatîi: Este corect că acest schimb de informații și instruire comună este o valoare foarte importantă pentru a grăbi aceste procese. Și având în vedere că nu este bariera de limbă pe care o vorbim, putem să implicăm mai mulți militari în aceste activități folosind poligoanele și centrele de instruire din România.
Cristian Dumitrașcu: N-am cum să ocolesc un subiect foarte drag nouă, celor din România, Ziua Limbii Române, care a fost acum câteva zile, înaintea Zilei Armatei Moldovei.
Anatolie Nosatîi: Limba de comunicare în armata națională este limba română. Toți militarii folosesc pentru activitate doar limba română. Într-adevăr, avem și militari care de origine sunt de alte naționalități și au vorbit în familie sau din comunitățile din care vin alte limbi, dar avem o unică limbă de comunicare pentru comandă și control: limba română.
Cristian Dumitrașcu: Considerați că sistemul pe care mergeți în Republica Moldova, cu stagiul militar obligatoriu, este un capitolul important și real pentru că noi nu mai avem stagiu militar obligatoriu și pe lângă armata profesionistă este poporul însuși?
Anatolie Nosatîi: Este o formă de pregătire a rezervei active. Unele țări au modificat și nu mai au această posibilitate și, din câte am înțeles, regretă, iar alte țări reintroduc serviciu militar obligatoriu. Pentru armata profesionistă, completată doar prin militari pe contract, dumneavoastră cunoașteți, este nevoie de resurse, resurse considerabile și, totodată, o abordare, să spunem, la nivel politic, corespunzătoare. Noi suntem în proces de transformare și am analizat mai multe metode de care ar avea nevoie armata națională. E clar că numărul militarilor profesioniști trebuie să fie în creștere, fiindcă doar acel militar care are o experiență bazată pe un termen mai lung de aflare în serviciu, mergând prin diferite instruiri, aplicații, misiuni, e clar că el poate contribui mai mult la îndeplinirea și mai calitativă a îndeplinirii misiunilor. Dar, totodată, având acești tineri care vin de pe băncile școlii sau după școlile profesionale, tehnice sau alt fel de instruire, este posibilitatea de a le da o instruire primară militară, dar, totodată, poate și a-i îndrepta pentru viitorul acestora, pentru a le arăta valoarea profesiei militare, care este o profesie nobilă, în interesul țării. Și, într-adevăr, dintre acești tineri, peste un timp, avem un număr care doresc să devină și ei militari pe contract.
Cristian Dumitrașcu: Ziua Armatei Moldovei, 33 de ani. Am vorbit acum la Chișinău cu colegi ai dumneavoastră care mi-au spus un lucru foarte interesant: pentru noi, 1859, pentru noi românii, și eu aș spune că și pentru moldoveni, este un an cu o simbolistică extraordinară. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a unit cele două provincii românești și a apărut, chiar dacă mai târziu, la 1862, România – şi mi-au spus ceva ce n-am știut, că 1859 pentru oamenii din Republica Moldova a reprezentat altceva: de atunci au început opresiunile cu privire la limba română, la calitatea de român din partea, sigur, a imperiului ţarist de atunci, lucruri care s-au perpetuat până acum. Voiam să vă întreb: cum o vedeți dumneavoastră acum, că ați făcut și sunteți într-o reformă în care aveți nevoie de oameni care să vadă limba română, armata națională, Republica Moldova, să le vadă corect, având în vedere că în urmă au fost sute de ani de manipulări și de trimis într-o zonă de derizoriu, calitatea de români sau de limbă română?
Anatolie Nosatîi: Amprenta aceasta de schimbări istorice prin care a trăit Republica Moldova și dominanţa imperiului rusist pentru a distruge identitatea națională a poporului din meleagul acesta pe care îl numim Republica Moldova definitiv a avut un impact negativ și îl are şi acum, şi îl resimțim îndeosebi în această perioadă ca element al războiului hibrid, care vine cu o campanie foarte bine țintită pentru dezbinarea societății, pentru a readuce acele narative false de pe timpul fostei Uniunii Sovietice și a face ca cetățenii Republicii Moldova să se orienteze la diferite valori. Și aceasta vine ca rezultat al unei campanii bine organizate care are ca scop readucerea dominanţei Federației Ruse în Republica Moldova. O vedem, o simțim și avem de lucrat zilnic în acest domeniu. Campania de dezinformare și ştiri false care vine împotriva instituției de apărare este una dintre cele mai mari după Oficiul președintei, fiindcă armata națională este pilonul statalităţii, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și de aici pornește identitatea noastră. Distrugând aceasta, ei urmăresc scopul lor principal, pentru a atinge obiectivele strategice într-un mod mai rapid și mai ales în această perioadă care este destul de importantă, când suntem în ajunul alegerilor și, cel mai principal, referendumului pentru obiectivul nostru strategic de integrare în Uniunea Europeană.
Cristian Dumitrașcu: Vreau să știți că aveți în România un prieten, în Armata Română un partener și spuneați despre știrile false care abundă și vin să atace imaginea armatei, imaginea statalității, aveți nevoie și de o presă militară puternică, și aici vom lucra împreună atât cât vom putea pentru ca aceste știri false să nu aibă nici un rezultat.
Anatolie Nosatîi: Într-adevăr, comunicarea strategică și aducerea la cunoștința cetățenilor informație corectă este o prioritate pentru noi, pentru a nu crea acel spațiu care este manipulat de către cei care își doresc să atingă obiectivele sale prin folosirea numeroaselor resurse pe care le au la dispoziție pentru a duce în eroare, pentru a dezinforma cetățenii. Apreciez foarte mult conlucrarea dumneavoastră și a colegilor de la Centrul de comunicare, de la mass-media, pentru a deveni mai buni, pentru a nu doar contracara, dar a preveni și a veni cu cele mai bune mesaje de explicare corectă a situației şi a nu permite ducerea în eroare a cetățenilor.
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. La mulți ani de Ziua Armatei Moldovei și să ne vedem cu bine, sănătoși, împreună.
Anatolie Nosatîi: Vă mulțumesc mult și apreciez extrem de mult prezența dumneavoastră aici și buna cooperare pe care o aveți cu colegii. Vă rog să continuați în aceasta acum, aici, așa și în România. La fel, doresc să vă văd în cadrul mai multor activități și să ne ajutați să devenim mai buni, să devenim mai pregătiți, colegii să-și facă misiunea la nivelul la care îl faceți dumneavoastră. Vă felicit și pe dumneavoastră pentru rezultatele obținute și pentru deschiderea pentru cooperare și împărtăşirea bunelor cunoștințe și practici pe care le aveți.
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Angel Tîlvăr: Vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o carieră de viitor. Presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism
La Interviul Săptămânii invitatul lui Cristian Dumitrașcu este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a vorbit despre deciziile...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un comandament NATO pentru coordonarea sprijinului pentru Ucraina va fi constituit în Germania – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Comandamentul va fi operațional în luna septembrie, va avea 700 de persoane și va coordona eforturile aliaților – a mai precizat Stoltenberg. Potrivit declarației finale a Summitului NATO de la Washington, Alianța a numit și un înalt reprezentant al NATO în Ucraina: Patrick Turner își va începe mandatul la Kiev în luna septembrie. Acesta a ocupat anterior funcțiile de secretar general adjunct al NATO pentru operațiuni și de secretar general adjunct pentru politica de apărare și planificare. La Summitul NATO de la Washington, aliații au convenit să înființeze și programul de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina, pentru a coordona mai bine furnizarea de echipamente militare și de instruire.
Cosmin Covei (reporter): Domnule general, vă spunem la mulți ani. Iată că a fost un cer senin și cred că cerul senin este și la propriu și la figurat cerul senin zilele acestea, pe cerul României. General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Vă mulțumim frumos pentru urări. Cu siguranță cerul senin al României va rămâne senin nu doar zilele acestea, ci mereu, deoarece suntem prezenți la datorie atât cu F-16, cu rachetele Patriot, cât și cu celelalte sisteme care se află în serviciile de luptă. Suntem 24/7 prezenţi la datorie. Cosmin Covei (reporter): Peste 100 de ani de forțe aeriene, cum este acum, de când suntem în NATO, de 20 de ani, cum era înainte? Suntem, cred, mult mai avansați. General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Cu siguranță, da. Eram foarte buni și înainte, dar acum, conform sintagmei NATO, „Împreună suntem mai puternici”, nu este doar o sintagmă, a devenit și un fapt, o realitate. Vorbim aceeași limbă, aceleași tehnici, tactici, proceduri, aceleași SOP-uri. Sunt proceduri comune și atunci este mult mai ușor să interacționăm cu Suedia, Finlanda, America, Germania, numiți dumneavoastră orice altă țară din NATO unde vorbim aceeași limbă și este mult mai ușor și doar împreună. Cosmin Covei (reporter): A fost o ceremonie frumoasă, atât militară, cât și religioasă. Armata și biserica sunt întotdeauna împreună. Ce ne puteți spune despre cei pe care i-ați decorat astăzi și un mesaj de la mulți ani pentru Forțele Aeriene Române? General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Bineînțeles că armata și biserica, nu întâmplător se află în primele două opțiuni ale populației din România. Suntem români în primul rând, suntem creștini și suntem membri ai forțelor aeriene. Profit de această ocazie să le doresc colegilor mei din Forțele Aeriene, și aici mă refer la toate specialitățile și armele din compunerea Forțelor Aeriene, un călduros „la mulți ani”, sănătate, bucurii, atât dumnealor, cât și familiilor care îi susțin din spate și „Doar împreună” este deviza noastră. Ne place să credem că am creat o echipă. Suntem o echipă sudată, unită. Bineînțeles, nu este totul perfect, dar suntem perfectibili.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, în Germania, cu reprezentanții companiilor românești din domeniul aeronautic aflați la expoziția de profil de la Berlin.
Discuțiile s-au axat pe găsirea soluțiilor de cooperare în domeniul producției și afacerilor cu celelalte firme participante, precum și pe promovarea propriilor produse pe plan internațional.
Angel Tîlvăr a spus că armata va continua să achiziționeze echipamente și tehnică militară performante, care să asigure capabilitățile necesare îndeplinirii misiunilor și a angajamentelor asumate față de NATO și față de cetățenii români.
Ministrul apărării a mai arătat că susține implicarea firmelor românești în vederea realizării în țară a unei părți cât mai mari a echipamentelor de ultimă generație, ceea ce va permite crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu strategic.
La ediția din acest an a expoziției organizate de Asociația Industriei Aerospațiale Germane participă peste 600 de firme.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Armata Română participă cu 2.300 de militari la exercițiul multinațional Swift Response, organizat până pe 24 mai de Comandamentul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa. Exercițiul cuprinde misiuni de desant aerian, într-un scenariu care presupune recuperarea unei baze militare ocupate prin intervenția prin paraşutare a unei forțe aliate. În cadrul antrenamentelor va avea loc una dintre cele mai mari operațiuni de desant aerian din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu implicarea a aproximativ 2.000 de parașutiști din Franța, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos. În țara noastră, principalele secvențe ale exercițiului se vor desfășura în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, Poligonul Bogata din județul Cluj și Centrul Național de Instruire pentru Luptă din Cincu. Se vor folosi și facilitățile Bazei 90 Transport Otopeni, Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic Boboc și Aeroportul Banat din Caransebeș. Swift Response face parte dintr-o serie mai largă de exerciții parte a Defender 24, cel mai mare exercițiu din acest an al armatei americane în Europa, la care participă peste 40.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): O nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Reprezentanții celor 50 de state care fac parte din acest format au analizat progresele în ceea ce privește sprijinul pentru țara vecină și posibilele evoluții ale războiului. Constantin Herțanu a urmărit subiectul și are detalii. Constantin Herțanu (reporter): Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cel care prezidează în mod obișnuit acest format, a avertizat că supraviețuirea Ucrainei este în pericol și a încercat să convingă aliații că Statele Unite ale Americii rămân angajate față de Kiev, chiar dacă la Washington există un blocaj pentru acordarea unui nou pachet de asistență pentru Ucraina. Proiectul de lege, care ar oferi alte 60 de miliarde de dolari ucrainenilor, încă nu a fost supus votului Congresului american. Între timp, Administrația Biden a anunțat că va trimite totuși Ucrainei 300 de milioane de dolari, ca o măsură extraordinară, după ce Pentagonul a făcut economii în urma unor contracte militare. Și cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk au reafirmat sprijinul țărilor lor pentru Ucraina. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat marți în acest sens un pachet de ajutor în valoare de 500 de milioane de euro. Adrian Gîtman (realizator rubrică): La reuniunea de la Ramstein, România a fost reprezentată de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Simona Cojocaru a arătat în intervenția sa sprijinul țării noastre pentru Ucraina, inclusiv prin participarea la misiunea Uniunii Europene, EUMAM, pentru instruirea militarilor ucraineni și la misiunea Interflex, condusă de Marea Britanie.
Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Forțele pentru Operații Speciale din 13 state aliate și partenere au desfășurat timp de două săptămâni exercițiul „Trojan Footprint ’24”.
Antrenamentele au avut loc în Bulgaria, Georgia, Germania, Grecia, Macedonia de Nord și România.
Adrian Gâtman: „Trojan Footprint 24” este cel mai important exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale desfășurat pe continentul european.
Circa 2.000 de militari s-au instruit între 4 și 15 martie în cadrul acestui exercițiu condus de Comandamentul Forțelor Speciale Americane din Europa.
Scopul exercițiului a fost să arate capacitatea națiunilor aliate și partenere de a răspunde oricărei amenințări. Seria de exerciții „Trojan Footprint 24” a debutat în anul 2002, iar din 2016 se desfășoară la fiecare 2 ani, anul acesta aflându-se sub umbrela Steadfast Defender, cel mai mare exercițiu NATO din ultimele trei decenii.
Uniunea Europeană va înființa Operaţiunea Militară Navală Aspides
Publicat de Gabriel Stan,
26 februarie 2024, 18:56
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Uniunea Europeană a decis în cadrul reuniunii miniștrilor de externe, care a avut loc recent la Bruxelles, înființarea operațiunii militare navale ASPIDES.
Misiunea va fi condusă de Grecia și de Italia și urmează să se desfășoare pe durata unui an, cu scopul apărării traficului maritim la Marea Roșie, perturbat de atacurile rebelilor houthi – a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Mai multe țări, printre care Belgia, Germania și Franța, au anunțat că vor să participe la misiune. Cele 27 de țări ale Uniunii s-au pus de acord asupra principiului unei misiuni de supraveghere și patrulare maritimă la Marea Roșie, cu condiția ca mandatul acesteia să fie complet defensiv.
Rebelii mișcării houthi, care dețin controlul unor regiuni vaste în Yemen, anunță că desfășoară aceste atacuri în solidaritate cu palestinienii în războiul din Fâșia Gaza, unde Israelul poartă un război sângeros împotriva Hamas.
Valeriu Pricină: Patria se apără dincolo de sistemul politic, de viziuni ideologice sau de grup
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 20:07
Cristian Dumitrașcu: Domnule Pricină, bun venit la „Interviul săptămânii”.
Valeriu Pricină: Bun găsit.
Cristian Dumitrașcu: Ascultătorilor mai tineri le spun că ați fost șeful grupului mass-media înaintea înființării Trustului de presă, în 2001, apoi director pentru mass-media în Trustul de presă, drept pentru care ne-am gândit să vă invităm la acest interviu și să vorbim despre o situație fără precedent. Foarte multe voci europene și politice, dar și militare din NATO spun că ne putem aștepta, din păcate, la un posibil atac al Rusiei împotriva unei țări NATO. Se invocă pregătirea populației pentru apărare, de fapt, un concept care nouă nu ne este deloc străin.
Valeriu Pricină: Lumea nu a depășit ideea unei conflagrații mondiale, unei conflagrații devastatoare și toată lumea încearcă să-și pregătească populația, teritoriul, să se înarmeze, să își formeze sisteme militare puternice. Era normal ca acest lucru să ni se întâmple și nouă, pentru că avem de-a face aici cu o neglijență istorică, după părerea mea. După decembrie ’89, mai ales după intrarea în NATO, s-a considerat că nu mai avem o sarcină directă pentru apărarea țării, pentru a ne pregăti pentru apărare. Ne apără NATO, prin acel articol 5, care prevede intervenția în caz de pericol pentru România. Ei bine, lucrurile nu stau așa. NATO este un complex de armate ale unor țări. NATO nu poate intra spontan cu tot sistemul o dată, pentru că sunt și inegalități între statele membre, de potențial, de capabilități militare și așa mai departe.
Cristian Dumitrașcu: Infrastructură.
Valeriu Pricină: Deci cu cine intri în conflict? Să zicem că ar fi un conflict între zona occidental-clasică, să zicem Germania, Franța și Rusia, să zicem. Deci pe unde ar trece? Deci întâi trebuie să lichidezi Polonia, nu țară membră NATO, ca să ajungi să te bați cu nemții și cu francezii. Deci chestiune este foarte complicată. Primul articol din Constituție zice așa: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Și la capitolul privitor la misiunile oștirii române, articolul 118, alineatul 1 zice așa: armata este subordonată exclusiv voinței poporului, pentru garantarea – a cui? – a suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. Și se spune că suveranitatea aparține întregului popor, de unde decurge misiunea apărării, care e sarcina întregului popor. Eu am o definiție a Patriei… Patria nu este legată de sentimente, e legată de conștiință, de datorie, de spirit de sacrificiu, pentru că Patria este totalitatea valorilor convocate sistemic, adică în consonanță, create de un popor în toată existența lui istorică pe teritoriul numit țară, care contribuie la patrimoniul ăsta de valori cu valorile specifice, resurse şi tot ce are ţara mai bun, valori asumate, sporite prin muncă și creație, apărate cu jertfă de sânge. Patria se apără dincolo de sistemul politic, de viziuni ideologice sau de grup, de gașcă sau de nu știu ce, dincolo de neajunsurile momentului. La Mărășești nu l-au apărat pe rege ăia care au sărit…
Cristian Dumitrașcu: În cămășile albe.
Valeriu Pricină: … în cămăşi la arme, și-au apărat țărâna, pentru că noi avem cinci valori de bază, trei instituționale și două care țin de loc: educația adică școala, instituția școlii, credința adică instituția religioasă, apărarea adică instituția militară sunt sacre și două locuri mai sunt sacre împreună cu asta, locul de naștere care te leagă pentru totdeauna de o coordonată geografică, care trece prin personalitatea ta, prin sufletul tău, în creierul tău, prin tot ce ai tu mai bun, și locul care te hrănește, țarina, țărână, de unde vine cuvântul ‘țară’, de acolo de unde răsare bobul ăla de grâu ca să poți să-ți faci pâinea.
Cristian Dumitrașcu: Întorcându-ne la povestea asta, la furtuna asta, începând cu declarația generalului Bauer, „un război nu-l câștigă doar armata, îl câștigă și societatea civilă dacă susține armata”, şi asta vine, cum spuneam, din educație, valul a pornit apoi, după acele declarații ale șefului Apărării, ale generalului Gheorghiță Vlad, ale cărui vorbe au fost răstălmăcite. S-a tras concluzia că acel stagiu militar voluntar ar fi fost de fapt vorba acolo despre stagiul militar obligatoriu.
Valeriu Pricină: Să dea D-zeu ca prin voluntariat să se asigure cuantumul de luptători necesar pentru o eventuală apărare a patriei. Dar eu vă spun un lucru Părerea mea este că este neapărat necesar să asigurăm partea de personalitate care este luptătorul. Adică omul ar trebui că-i place, că nu-i place, că îi întrerupe niște comodități, că-i intersectează niște interese. Sigur, aici trebuie să se intervină juridic și să i se garanteze locul de muncă de unde a plecat…
Cristian Dumitrașcu: Continuitate.
Valeriu Pricină: … ca să fie instruit, să i se acorde şi un salariu, că poate unii dintre ei au copii, au familii, măcar salariul minim sau ăla mediu, nu știu care, țara poate face sacrificiul ăsta. Apăi nu om fi în stare să plătim niște oameni care vin să se instruiască pentru apărarea țării? Șase luni, nu în cazarmă. Te duci ca la serviciu dimineața, la ora 8:00, îți bagi hainele civile într-un dulăpior, ei, hainele militare, opt ore ești instruit, înveţi să tragi, înveţi să te adăpostești, înveţi tot ce trebuie.
Cristian Dumitrașcu: Supravieţuire, toate.
Valeriu Pricină: … pentru un luptător de primă linie, ca să zic așa. După care ai venit la 15:30 și te duci și-ți vezi de treabă.
Cristian Dumitrașcu: Domnule Pricină, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acceptat să fiți cu noi la „Interviul săptămânii”. Vă mai așteptăm și cu alte ocazii și pentru alte subiecte. Mulţumesc tare mult!
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 19:55
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică desfășoară până pe 25 februarie exercițiul Dynamic Front 24, destinat instruirii trupelor de artilerie. Exercițiul este condus de Comandamentul 56 Artilerie al Forțelor Terestre Americane în Europa, iar manevrele au loc în Germania, Polonia, Spania și în România. Constantin Herțanu are detalii.
Constantin Hertanu (reporter): Dynamic Front parte din prima fază a celui mai mare exercițiu NATO desfășurat în acest an, Steadfast Defender. La antrenamente iau parte circa 1.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere. Comandantul Comandamentului 56 Artilerie, generalul-maior Andrew Gainey, a declarat că exercițiul oferă ocazia consolidării cooperării printr-un proces continuu de pregătire și un schimb constant de idei. Ediția din acest an a exercițiului include pentru prima dată implicarea Comandamentului Corpului de Dislocare Rapidă al NATO din Spania pentru conducerea tuturor forțelor participante. România participă la Dynamic Front cu 100 de militari în Germania și în poligonul de la Smârdan.
Sorina Vrânceanu (realizator rubriă): Germania, Țările de Jos și Polonia au semnat un acord destinat să reducă procedurile birocratice care împiedică deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor și armelor de la Marea Nordului către flancul estic al Alianței.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, atât NATO, cât și Uniunea Europeană au început să accelereze măsurile pentru a fi pregătite în faţa unei eventuale extinderi a conflictului ruso-ucrainean.
Potrivit publicației adevărul.ro, NATO a avertizat țările membre că prea multe formalități birocratice împiedică deplasarea trupelor în Europa, iar mai mulți diplomați europeni au declarat că este esențial să existe condiții care să permită desfășurări militare rapide înainte de apariția unui eventual conflict.
Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?
Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.
Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.
Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?
Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?
Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Consiliul NATO-Ucraina s-a reunit pe 10 ianuarie la Bruxelles
Publicat de Gabriel Stan,
15 ianuarie 2024, 11:52 / actualizat: 15 ianuarie 2024, 13:02
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Consiliul NATO-Ucraina s-a reunit miercuri la Bruxelles, ca urmare a recentelor atacuri aeriene ale Federației Ruse împotriva localităților și infrastructurii ucrainene.
Întâlnirea s-a desfășurat la nivel de ambasadori ai statelor aliate și cu prezența, prin sistemul de videoconferință, a comandantului forțelor aeriene și a ministrului adjunct de interne din țara vecină.
Aliații au condamnat utilizarea de către forțele rusești a rachetelor balistice provenite din Coreea de Nord și a dronelor din Iran. În cadrul consiliului a fost reafirmat angajamentul de a consolida și mai mult apărarea Ucrainei.
Germania i-a livrat recent sisteme de apărare antiaeriană Patriot și Skynex și rachete suplimentare IRIS, iar Regatul Unit trimite aproximativ 200 de rachete.
Membrii alianței au precizat că vor continua să ofere Ucrainei asistență militară, economică și umanitară. Consiliul NATO-Ucraina a fost creat la Summit-ul NATO din iulie 2023 și servește drept forum pentru consultări comune și luare a deciziilor.
Publicat de Gabriel Stan,
29 decembrie 2023, 19:30
Ultimul articol din categoria Inedit vine cum nu se putea mai bine în finalul de an cu un sport de iarnă, pentru că tot suntem în sezonul rece.
Este vorba de bob și monobob, un sport nu atât de promovat în mediul online și în mass-media românească, însă unul extrem de spectaculos și plin de adrenalină.
În interviul din această ediție vom afla care sunt secretele din spatele acestei competiții alături de intervievata noastră, Andreea Grecu, sportiva legitimată la CSA Steaua, care a reușit performanțe notabile în cariera ei.
Aceasta a pornit cu atletismul la origine, ca prim sport, însă pe parcurs a ajuns să practice bobul, din considerente pur personale și sportive.
Anul acesta a pornit cu dreptul la Campionatul Mondial feminin de monobob din Franța, de la La Plagne.
După prima etapă, clasamentul arată în felul următor:
Kaysha Love (SUA) | 2:07.92
Melanie Hasler (ELV) | + 0.21
Andreea Grecu (ROM) | + 0.29
Locul 4 a fost obținut de o altă americancă, Elena Meyers Taylor, în timp ce poziția a 4-a și a 5-a a fost împărțită de sportiva din Germania, Laura Nolte și australianca Bree Walker.
Competiția continuă și lupta este una acerbă așa cum ne dezvăluie Andreea Grecu.
La 29 de ani, sportiva noastră are deja în palmares două medalii de argint obținute la Campionatele Europene de la Sigulda (2020) și Altenberg (2023), plus două de bronz la Konigssee (2017) și La Plagne (2023).
La Jocurile Olimpice, cea mai bună performanță a fost obținută la tineret în 2012, un loc 6.
Celelate performanțe obținute la Jocurile Olimpice:
Sochi 2014 – locul 17 * proba bob două persoane;
Pyeong Chang 2018 – locul 15 * proba bob două persoane;
Beijing 2022 – locul 12 * proba monobob;
– locul 18 * proba bob două persoane.
Despre complexitatea competiției, planurile de viitor și gândurile pe final de an vom afla din interviul realizat de Gabriel Stan, de la redacția Jurnal Militar, Radio România Actualități.
Publicat de Gabriel Stan,
30 octombrie 2023, 12:56
Teodora Mazere (realizator rubrică): În contextul acțiunilor organizate cu ocazia sărbătoririi Zilei Armatei României, echipele de comandă ale structurilor românești dislocate în teatrele de operații din Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Republica Centrafricană, precum și cele ale detașamentelor din Bulgaria și Polonia, au participat la o videoconferință cu ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.
Agenda convorbirilor a cuprins informări ale militarilor privind preluarea misiunilor, integrarea în structurile multinaționale, precum și despre condițiile de cartiruire și muncă.
Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, le-a transmis militarilor aflați în misiuni internaționale faptul că modul în care își îndeplinesc misiunile contribuie zi de zi la întărirea profilului de securitate și a prestigiului României în plan internațional.
Totodată, le-a adresat mulțumiri familiilor militarilor care îi susțin necontenit: Mă bucur că ni s-a raportat că, în funcție de specificul fiecărei zone în care activează, militarii români reprezintă piloni de stabilitate.
În Bosnia, de exemplu, avem cea mai puternică reprezentare din punct de vedere numeric.
De asemenea, în Kosovo, partenerii și colegii mei vorbesc întotdeauna la superlativ de activitatea militarilor români și mă bucur că și acolo militarii români își fac datoria așa cum își fac datoria și în Bulgaria sau, mai nou, în Republica Centrafricană, o zonă care merită atenția noastră și unde, iată, România este prezentă și face o treabă foarte bună.
Teodora Mazere (realizator rubrică): A fost ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr.
Continuăm seria veștilor de la colegi aflați în misiuni externe, iar primele noutăți le aflăm din Kosovo, acolo unde NATO și-a întărit recent forța de acțiune în zonă prin suplimentarea efectivelor cu un contingent format din 200 de militari britanici și 130 de militari români.
La două săptămâni de la sosirea în acest teatru de operații, Vânătorii de Munte desfășoară misiuni alături de partenerii NATO, în vederea menținerii unui mediu sigur și stabil, cât și pentru asigurarea libertății de mișcare a tuturor locuitorilor.
Cu ocazia Zilei Armatei României, colegii noștri au fost felicitați de către camarazii din celelalte armate.
Martha Nigrelle:Sunt locotenent-colonel Martha Nigrelle, ofițer în cadrul Armatei Statelor Unite ale Americii. Este o onoare să particip la această misiune alături de camarazii din România. De Ziua Armatei Române, le urez tuturor: La mulți ani!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Balcani poposim în Polonia, unde continuă procesul de predare-primire a misiunii între cele două detașamente românești. Zilele acestea s-au făcut recunoașteri în poligoanele de instrucție și în zonele de desfășurare a prezentărilor de tehnică.
Pe lângă ceremonia dedicată Zilei Armatei, colegii noștri au participat la o vizită oficială organizată de către Ambasada României din Polonia, vizită la care au avut invitați aliați americani și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO și din cadrul națiunii gazdă, Polonia.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultima oprire o facem în baza Hohenfels din Germania, acolo unde militarii detașamentului românesc, participant la exercițiul „Combine Resolve XIX”, au sărbătorit Ziua Armatei prin muncă, ei fiind angrenați într-o simulare a unei lupte reale, bazată pe un scenariu fictiv, al cărei obiectiv a fost perfecționarea deprinderilor militarilor în vederea îndeplinirii misiunilor specifice.
Participarea la exercițiu constituie o oportunitate reală de a dezvolta relații de cooperare cu structuri din cadrul NATO și asigură capacitatea de reacție la nivel tactic, precum și perfecționarea capabilităților de dislocare și instruire în comun
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Germania a donat Republicii Moldova alte două transportoare blindate Piranha dintr-un total de 19, prevăzut într-un acord semnat acum doi ani de ministerele apărării din cele două țări. Blindatele Piranha sunt recepționate în contextul realizării obiectivului de modernizare a capabilităților Armatei Naționale, se arată într-un comunicat al Ministerului moldovean al Apărării. Vehiculele de luptă vor fi folosite în cadrul procesului de instruire a militarilor care urmează să fie detașați în misiuni internaționale de menținere a păcii.
Aflată la Chișinău, unde are loc a IV-a ediție a Platformei de sprijin pentru Moldova, Annalena Baerbock, ministrul german al afacerilor externe, a promis continuarea sprijinului pentru Moldova. Germania va sprijini Republica Moldova în probleme energetice și economice, precum și în reformele pe care trebuie să le adopte pe calea aderării la UE, şi va aloca anul viitor 95 de milioane de euro pentru a ajuta la atingerea acestor obiective – a mai declarat Baerbock, citată de săptămânalul german „Die Zeit”.
Romania a participat la exercițiile multinationale „Saber Junction 23” din Germania și „Falcon Leap 23” din Olanda
Publicat de gabrielasaksa,
25 septembrie 2023, 12:08
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Militarii Batalionului 52 Geniu „TISA” din Satu Mare au încheiat pe 20 septembrie participarea la exercițiul multinațional „Saber Junction 23”, desfășurat în poligonul Hohenfels, din Germania. Exercițiul se desfășoară anual și permite aliaților și partenerilor NATO să se antreneze împreună pentru dezvoltarea și îmbunătățirea interoperabilității.
În acest an, la „Saber Junction” au luat parte 4.000 de militari din 14 națiuni. Batalionul multinațional de Geniu „TISA” a fost constituit în urma unui acord semnat de România, Ungaria, Slovacia și Ucraina, pentru a participa în principal la sprijinul populației afectate în eventualitatea unor inundații de mari dimensiuni în bazinul hidrografic al râului Tisa.
Iar un alt exercițiu multinațional, cu participare românească, a fost „Falcon Leap 23”, în care 1.200 de militari din 13 țări s-au reunit în Olanda pentru a desfășura operații tactice aeropurtate. În cadrul manevrelor a fost executat și un desant aerian masiv, prin care s-a dorit rememorarea celebrei operațiuni militare „Market Garden”, desfășurată de trupele aliate în cel de al Doilea Război Mondial pentru eliberarea unor obiective aflate sub controlul trupelor germane. Forțele Aeriene Române au fost prezente la exercițiu cu două aeronave C-27J Spartan și cu un detașament de parașutiști.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un acord militar istoric va fi semnat de Israel și Germania pentru vânzarea sistemului israelian de apărare antirachetă Arrow-3.
Înțelegerea a necesitat acordul Statelor Unite, cu care sistemul este dezvoltat și produs în comun. Contractul are o valoare de 3,5 miliarde de dolari și, potrivit ministrului israelian al apărării, este cel mai mare din istoria țării.
Semnificativ este și faptul că Germania achiziționează capacități de apărare israeliene, a mai precizat Yoav Gallant. Sistemul este conceput pentru a intercepta rachetele balistice de la o distanță de până la 2.400 de kilometri.
Arrow-3 a fost desfășurat pentru prima dată într-o bază a forțelor armatei israeliene în anul 2017 și a fost folosit pentru a proteja Israelul împotriva atacurilor cu rachete din Iran și Siria. Germania așteaptă ca sistemul să fie livrat forțelor sale aeriene spre sfârșitul lui 2025.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 29 iulie-12 august Comitetul de Legătură Internațională a Organismelor Militare Sociale desfășoară pentru prima dată în România Tabăra internațională de Tineret. La eveniment sunt înscriși 162 de adolescenți, cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani, precum și 16 lideri de grup, cu vârsta peste 21 de ani.
La tabără participă copiii militarilor și personalului civil din armatele înscrise în program și este găzduită anual de către una dintre țările membre ale comitetului, respectiv Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Ungaria. Prezent la Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu:
Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu: A fost o plăcere să fim la Sibiu, să salutăm pe cei care participă la prima tabără pe care o organizăm în România în cadrul organizației CLIMS. 12 state participante în cadrul organizației, șapte state au trimis reprezentanții aici. Timp de două săptămâni au ocazia să stea în Academia Forțelor Terestre, să vadă câte ceva și din viața de student militar, dar mai ales să se bucure de ospitalitatea românească, să înțeleagă modul nostru de viață, să fie un schimb cultural extraordinar.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În Australia se desfășoară zilele acestea exercițiul militar Talisman Sabre 2023. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării de la Canberra, la manevre vor participa aproximativ 30.000 de militari din 13 țări, care vor fi desfășurați în mai multe zone din nordul și vestul Australiei și, pentru prima dată, în jurul insulei Norfolk. Emblema aplicației militare – săbiile încrucișate – simbolizează cele două comenzi ale exercițiului, australiană și americană. Aflat la cea de-a 10-a ediție, exercițiul integrează operațiuni din domeniile aerian, terestru, maritim, spațial și cibernetic. Regiunea Indo-Pacific este de mare importanță pentru pacea și prosperitatea țărilor membre NATO, iar în mod specific, Germania, stat aliat, precizează că, pentru prima dată, Bundeswher va participa la exercițiul Talisman Sabre din Australia, cu forțe terestre, navale și aeriene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania a prezentat noua sa strategie de securitate națională, care definește prioritățile și ambițiile Berlinului într-o Europă despre care cancelarul Olaf Scholz spune că a fost transformată de invazia Rusiei în Ucraina. Ideea de bază a conceptului arată că sunt luate în considerare toate amenințările interne și externe la adresa siguranței țării. Strategia de securitate națională nu se limitează doar la apărarea ţării, ci implică mai multe domenii. Pentru a combate dezinformarea și alte forme de influență străină, guvernul federal are în vedere modificări la nivelul serviciilor secrete germane. Strategia prevede beneficii pentru întreprinderile care stochează materii prime esențiale și dezvoltă rezerve strategice. Documentul vorbește și despre o consolidare substanțială a Bundeswehrului – armata federală. Guvernul german dorește să atingă, încă de anul viitor, obiectivul de două procente din produsul intern brut pentru apărare, agreat de NATO.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Aeronavele detașamentul Carpathian Vipers au participat timp de 12 zile la exercițiul multinațional BALTOPS 2023.
Cu peste 50 de ani de tradiție, acesta este cel mai important exercițiu maritim NATO în regiunea baltică.
La ediția din acest an și-au dat concursul 19 țări aliate cu 50 de nave, 45 de aeronave și peste 6.000 de militari, secvențele de instruire întrunită desfășurându-se în zona Mării Baltice, cât și în spațiul terestru și aerian al Germaniei, Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei.
Cu detalii vine locotenent Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului Carpatian Vipers: Printre scenariile de exercițiu au fost incluse: apărare aeriană, operațiuni de deminare, de eliminare a munițiilor expozive, de combatere a vehiculelor subacvatice fără pilot, dar și proceduri de răspuns medical.
Acest tip de instruire simulează îndeaproape operațiile reale și oferă o pregătire esențială comandanților și echipajelor operaționale.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Final de exercițiu pentru militarii Batalionului 49 Apărare CBRN Argeș, care au avut ocazia să își pună în valoare cunoștințele și abilitățile de acțiune în cadrul exercițiului „Platinum Mask”, desfășurat în Germania.
Pe durata a două săptămâni, militarii plutonului participant la forța de răspuns a NATO au avut parte de antrenamente privind reacția la diferite tipuri de incidente, cele mai comune fiind surprinderea în ambuscadă și atacul forțelor adverse asupra locului de dispunere al trupelor proprii.
Programul de lucru pentru decontaminatorii piteșteni a fost unul intens. Încă de la primele ore ale zilei, luând parte la diverse misiuni de apărare CBRN, ceea ce a presupus lucrul cu mijloacele de protecție în poziție de luptă în vederea desfășurării misiunilor de specialitate pe timp îndelungat.
Sergent Alexandra Budună, comandant grupă de contaminare tehnică de luptă din cadrul plutonului participant la forța de răspuns a NATO în cadrul exercițiului „Platinum Mask”: Din cauza poziționării noastre în vecinătatea unei mine de cărbune, dar și a lipsei precipitațiilor, una dintre provocări a constat în desfășurarea activităților într-un mediu poluat, rezultat al exploatării minereului.
Am reușit să conlucrăm suficient cu ceilalți participanți la exercițiu, depășind o nouă etapă de instruire colectivă în contextul multinațional.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Germania, facem un salt în baza Bemowo Piskie din Polonia, acolo unde acționează grupul de luptă NATO, în vederea consolidării prezenței înaintate pe flancul nord-estic al Alianței. La două luni de la preluarea misiunii, militarii dobrogeni din cadrul detașamentului „Iron Cheetahs” au avut parte de o experiență inedită în ceea ce privește antrenarea la simulatorul de tragere. Gheparzii de fier, membri ai Batalionului 348 Apărare Antiaerian Dobrogea reprezintă cel de-al 13-lea contingent dislocat de țara noastră în Polonia.
Căpitan Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului românesc „Iron Cheetahs”: Am avut ocazia de a ne antrena la simulatorul de trageri cu armamentul de infanterie al aliaților polonezi.
Simulatorul ne-a oferit un mediu de antrenament în condiții reale, specifice câmpului de luptă și având la dispoziție mai multe scenarii.
Pentru unii dintre colegii noștri a fost prima dată când au participat la o astfel de activitate, fiind o experiență pe care cu siguranță nu o vor uita.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică desfășoară, până pe 24 iunie, cel mai mare exercițiu al forțelor aeriene din istoria organizației. Air Defender 23 este condus de Germania, iar la manevre iau parte circa 10.000 de militari din 25 de țări, cu 250 de aeronave.
Forțele participante la exercițiu acționează într-un scenariu care simulează activarea Articolului 5 al NATO, adică apărarea colectivă a teritoriului aliat, a declarat șeful de Stat Major al Forțelor aeriene germane, generalul-locotenent Ingo Gerhartz.
Ingo Gerhartz:Aproximativ 100 de aeronave sosesc din Statele Unite în Germania. Exercițiul a fost proiectat încă din 2018, după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea.
Știam că trebuie să ne concentrăm din nou pe apărarea Alianței și să urmărim scenarii adaptate la aplicarea Articolului 5 din tratatul NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele aeriene Române participă la exercițiul Air Defender cu un detașament format din 21 de militari și o aeronavă C27 Spartan.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Fregata Regele Ferdinand a încheiat participarea la operația EUNAVFOR MED IRINI, desfășurată în Marea Mediterană sub egida Uniunii Europene.
Nava a revenit acasă după șase săptămâni de misiune, pentru asigurarea respectării embargoului asupra armelor impuse Libiei și pentru combaterea traficului de produse petroliere, droguri și persoane.
Militarii români au monitorizat traficul maritim și au executat verificări la peste 160 de nave comerciale. Misiunile au fost desfășurate în comun cu nave din Italia, Germania și Grecia.
Brigada Regele Ferdinand a avut la bord un detașamente de forțe pentru operații speciale și un echipaj format din 239 de marinari, comandați de comandorul Victor Durea.
Victor Durea:Sunt mândrul comandant al unui echipaj care poate raporta la sfârșitul celor 42 de zile de participare la operația IRINI, misiune îndeplinită.
Încă o dată, Regele Fernand a demonstrat că poate fi un ambasador al forțelor navale al Armatei României, al României în întregul ei, ca un aliat de nădejde, un membru activ al Uniunii Europene.
Ciprian Pangași Violeta Proșa (realizatori rubrică): Un detașament format din 33 de militari și două elicoptere IAR 330 Socat din Baza 95 Aeriană Bacău a participat la exercițiul „Adriatic Strike 23”, desfășurat pentru al unsprezecelea an consecutiv în Slovenia.
Exercițiul și-a propus perfecționarea instruirii echipajelor pentru misiunile specifice naționale, dar și ca forță de răspuns a NATO.
Detașamentul Bazei 95 a executat în cadrul exercițiului misiuni de sprijin aerian apropiat, sub coordonarea echipelor de control aerian tactic aliate și trageri reale cu tunul de bord și cu proiectile reactive nedirijate.
Căpitanul Șerban Timofte ne spune cum s-a desfășurat un antrenament al detașamentului de elicoptere: Am ajuns în poligonul Pocek, unde am executat trageri pe timp de noapte cu muniție trasor asupra țintelor indicate de echipa de control aerian tactic şi am executat foc cu 1.400 de proiectile.
Este fluxul oricărei misiuni din cadrul exerciţiului. Toată lumea respectă procedurile standard de operare, care sunt cunoscute și sunt aplicate unitar.
Ciprian Pangași Violeta Proșa (realizatori rubrică): Tot în această perioadă, 36 de militari români cu autospeciale de decontaminare a personalului, tehnicii și terenului din cadrul Batalionului 49 Apărare CBRN Argeș participă în poligonul de instruire Oberlauds din Germania, la exercițiul „Platinum Musk 2023”, alături de alți peste 700 de militari din țări precum Germania, Italia, Slovenia, Bulgaria, Cehia, Franța, Ungaria și SUA.
Obiectivele principale ale exercițiului constau în menținerea unui nivel ridicat de instruire în context multinațional, precum și întărirea relațiilor de cooperare și a încrederii între militarii țărilor participante.
Ce urmează pentru militarii români, ne spune plutonierul Florin Popa, comandant grupă decontaminare tehnică de luptă: Ne aflăm în etapa premergătoare a unui exercițiu cu trupe în teren, în care se vor exersa în comun proceduri de operare în medii contaminate chimic, biologic, radiologic și nuclear.
Plutonul nostru va fi testat în ceea ce privește instalarea unui raion de decontaminare și executarea decontaminării personalului, tehnicii, terenului și materialelor.
Ciprian Pangași Violeta Proșa (realizatori rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în Polonia, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană ‘Gheparzii de Fier’, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, își continuă instruirea.
În această săptămână, mai mulți militari polonezi din Batalionul 16 Apărare Antiaeriană al Brigăzii 15 Mecanizată i-au vizitat pe militarii dobrogeni pentru a se familiariza cu tehnica acestora. Aceștia au fost la Motor Pull, locul de dispunere al ‘Gheparzilor’ pentru a cunoaște aceste sisteme și modul în care ele pot sprijini trupele în luptă.
Au fost interesați de caracteristicile tehnico-tactice și de modalitatea de manevrare a tehnicii și au pus numeroase întrebări.
La rândul lor, militarii români au aflat detalii despre tunurile antiaeriene ZU-23-2 din dotarea Armatei poloneze, astfel realizându-se un schimb de informații în ceea ce privește tehnica de apărare antiaeriană pe care o au în dotare cele două națiuni.
