Reuniunea miniștrilor de externe din statele membre NATO

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2024, 08:23

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, a participat în perioada 3-4 decembrie la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre NATO, desfășurată la Bruxelles. Întâlnirea a cuprins mai multe sesiuni care au vizat dezvoltările din vecinătatea sudică a NATO, evoluțiile din Ucraina, inclusiv atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice, relația NATO-Ucraina și cooperarea NATO-Uniunea Europeană. Ultima parte a reuniunii a fost dedicată agendei strategice a NATO, priorităților aliate din perspectiva Summit-ului de la Haga, în special, consolidarea măsurilor de întărire a flancului estic, parte a răspunsului aliat la amenințările din partea Rusiei.
Luminița Odobescu: Nimeni nu vrea război. Exact de aceasta, NATO este cea mai bună asigurare că România și românii sunt la adăpost. Toate ororile războiului se întâmplă în țări care nu au o umbrelă de securitate precum cea oferită de NATO. Apartenența la NATO ne oferă cele mai puternice garanții de securitate pe care țara noastră le-a avut vreodată și sunt înscrise în Articolul 5. Un atac armat împotriva oricărui membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor, iar fiecare aliat este chemat să ofere sprijin.

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Oficialul român a mai declarat că peste 5.000 de soldați aliați sunt în România pentru descurajare și întărirea apărării noastre, demonstrând că NATO este astfel implicată direct și vizibil în protejarea securității României.

Reuniune a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 08:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene în formatul miniștrilor apărării a avut loc marți, la Bruxelles. Oficialii europeni au purtat discuții privind nivelul de pregătire al Uniunii în domeniul apărării și despre suportul pentru Ucraina, unde au fost analizate progresele realizate prin intermediul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei și prin utilizarea facilității Europene pentru pace. În capitala Belgiei, ministrul român al apărării, Angel Tâlvăr, a participat și la întrunirea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare, în a cărei marjă au fost semnate scrisori de intenție pentru colaborarea cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul dezvoltării capabilităților de apărare. România și-a exprimat interesul pentru două domenii strategice sistemele integrate de apărare aeriană și antirachetă și munițiile cu capacitate de supraveghere, survolare, identificare și lovire ținte.

Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Schimbări la vârful ierarhiei NATO

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 15:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Olandezul Mark Rutte a devenit marți, în mod oficial, noul secretar general Alianței Nord-Atlantice. El a preluat cea mai înaltă poziție în ierarhia NATO de la norvegianul Jens Stoltenberg, cel care a condus Alianța în ultimii 10 ani. De la Mark Rutte, fost prim-ministru al Olandei, se așteaptă un interes deosebit pentru coordonarea dintre NATO şi Uniunea Europeană, într-un moment în care aceasta din urmă este din ce în ce mai implicată în probleme de securitate. Noul secretar general și-a anunțat la Bruxelles prioritățile mandatului său.
Mark Rutte: Ucraina este, bineînţeles, în fruntea listei, dar trebuie să facem mai mult în ceea ce privește apărarea colectivă și descurajarea. Trebuie să investim mai mult în apărare, să reducem decajele între capabilități și să atingem obiectivele pe care NATO și le-a propus. Trebuie facem mai mult pentru a construi cu adevărat parteneriatele pe care NATO le-a stabilit de-a lungul anilor.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): O altă schimbare la vârful ierarhiei NATO este și preluarea comenzii Comandamentului Aliat pentru Transformare de la Norfolk, Statele Unite, de către generalul francez Pierre Vandier de la conaționalul său, generalul Philippe Lavigne.

Reuniune NATO la Bruxelles

Publicat de prosavioleta, 18 iunie 2024, 07:11

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, desfășurată la Cartierul General al NATO de la Bruxelles. Reuniunea a avut trei sesiuni – una dedicată consolidării postului de descurajare și apărare, o sesiune în formatul Consiliului NATO-Ucraina, iar alta în formatul Grupului de Planificare Nucleară. Ministrul Tîlvăr a fost prezent și la întâlnirea Grupului de Contact pentru Ucraina.

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Comitetul Militar al Uniunii Europene

Publicat de Gabriel Stan, 20 mai 2024, 13:45

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a participat miercuri, la Bruxelles, la ședința Comitetului Militar al Uniunii Europene. Reuniunea s-a axat pe situația curentă de securitate și planurile de menținere a stabilității pe continent.

Discuțiile șefilor europeni ai apărării au vizat asigurarea sprijinului militar pentru Ucraina, desfășurarea operațiilor maritime Eunavfor Aspides și Eunavfor Atalanta și continuarea operaționalizării capacității Uniunii Europene de dizlocare rapidă.

Generalul Vlad a subliniat importanța operațiilor și misiunilor executate, sub egida politicii de securitate și apărare comună, pentru menținerea relevanței Uniunii Europene ca actor de securitate în plan global.

Armata României contribuie în prezent la toate operațiile și misiunile militare ale Uniunii. Șefii apărării au ales în acest cadru următorul președinte al Comitetului Militat, generalul-locotenent Seán Clancy din Irlanda, al cărui mandat va începe în 2025.

Uniunea Europeană va înființa Operaţiunea Militară Navală Aspides

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 18:56

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Uniunea Europeană a decis în cadrul reuniunii miniștrilor de externe, care a avut loc recent la Bruxelles, înființarea operațiunii militare navale ASPIDES.

Misiunea va fi condusă de Grecia și de Italia și urmează să se desfășoare pe durata unui an, cu scopul apărării traficului maritim la Marea Roșie, perturbat de atacurile rebelilor houthi – a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Mai multe țări, printre care Belgia, Germania și Franța, au anunțat că vor să participe la misiune. Cele 27 de țări ale Uniunii s-au pus de acord asupra principiului unei misiuni de supraveghere și patrulare maritimă la Marea Roșie, cu condiția ca mandatul acesteia să fie complet defensiv.

Rebelii mișcării houthi, care dețin controlul unor regiuni vaste în Yemen, anunță că desfășoară aceste atacuri în solidaritate cu palestinienii în războiul din Fâșia Gaza, unde Israelul poartă un război sângeros împotriva Hamas.

Participarea ministrului apărării naționale la ministeriala UE, la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 12:51

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): O nouă reuniune a miniștrilor apărării din statele membre ai Uniunii Europene a avut loc pe 30 și 31 ianuarie, la Bruxelles.

Discuțiile au vizat sprijinul Uniunii pentru Ucraina și consolidarea capacității de răspuns în domeniul apărării, inclusiv în contextul viitoarei strategii privind industria europeană de apărare.

Agenda de discuții a inclus și o sesiune privind angajamentele operaționale din Africa de Vest și din Marea Roșie.

La eveniment a participat și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, care a declarat că țara noastră împărtășește proiectul achizițiilor în comun la nivelul Uniunii Europene, însă nu trebuie exclusă nici opțiunea achiziționării de echipament și din afara spațiului european.

Obiectivul nostru principal rămâne indiscutabil dezvoltarea industriei de profil din România, a mai declarat ministrul apărării.

Și tot la Bruxelles, liderii celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene s-au înțeles în privința ajutorului multianual în valoare de 50 de miliarde euro pentru Ucraina, a anunțat joi Charles Michel, președintele Consiliului European.

Prima întâlnire a Comitetului Militar al NATO din 2024

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:05

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șefii apărării din statele Alianței Nord-Atlantice s-au reunit în această săptămână la Bruxelles pentru prima întâlnire a Comitetului Militar al NATO din acest an. Oficialii aliați au discutat despre provocările de securitate și despre cele mai adecvate modalități de creștere a capacității de reacție. Consolidarea posturii de descurajare și a apărării NATO poate fi realizată prin maximizarea punerii în execuție a noilor planuri de apărare adoptate la Summitul de la Vilnius – a declarat amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar.

Amiralul Rob Bauer: Acestea sunt cele mai cuprinzătoare planuri de apărare pe care le-a avut NATO de la sfârșitul Războiului Rece. Ne confruntăm cu cea mai periculoasă lume din ultimele decenii. NATO a intrat într-o nouă eră a apărării colective. Împreună apărăm mai mult decât siguranța fizică a celor un miliard de oameni și a celor 31, în curând 32 de națiuni. Apărăm libertatea și democrația.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a fost reprezentată la lucrările comitetului de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.

Consiliul NATO-Ucraina s-a reunit pe 10 ianuarie la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 15 ianuarie 2024, 11:52 / actualizat: 15 ianuarie 2024, 13:02

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Consiliul NATO-Ucraina s-a reunit miercuri la Bruxelles, ca urmare a recentelor atacuri aeriene ale Federației Ruse împotriva localităților și infrastructurii ucrainene.

Întâlnirea s-a desfășurat la nivel de ambasadori ai statelor aliate și cu prezența, prin sistemul de videoconferință, a comandantului forțelor aeriene și a ministrului adjunct de interne din țara vecină.

Aliații au condamnat utilizarea de către forțele rusești a rachetelor balistice provenite din Coreea de Nord și a dronelor din Iran. În cadrul consiliului a fost reafirmat angajamentul de a consolida și mai mult apărarea Ucrainei.

Germania i-a livrat recent sisteme de apărare antiaeriană Patriot și Skynex și rachete suplimentare IRIS, iar Regatul Unit trimite aproximativ 200 de rachete.

Membrii alianței au precizat că vor continua să ofere Ucrainei asistență militară, economică și umanitară. Consiliul NATO-Ucraina a fost creat la Summit-ul NATO din iulie 2023 și servește drept forum pentru consultări comune și luare a deciziilor.

România și Bulgaria susțin necesitatea menținerii siguranței și liberei circulații pentru navele comerciale în Marea Neagră

Publicat de gabrielasaksa, 16 octombrie 2023, 11:31

Adrian Gâtman (realizator rubrică): O nouă rundă a dialogului strategic în domeniul apărării între România și Bulgaria a avut loc la București, cu participarea secretarului de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, și a ministrului adjunct bulgar al apărării, Atanas Zaprianov. Ambele părți au susținut necesitatea menținerii siguranței și liberei circulații pentru navele comerciale în Marea Neagră, în acord cu principiile dreptului internațional. Cei doi oficiali au evidențiat importanța cooperării dintre cele două state în dezvoltare Comandamentului regional de componentă pentru operații speciale. Simona Cojocaru a participat și la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, care a avut loc pe 11 și pe 12 octombrie, la Bruxelles, împreună cu locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, generalul-locotenet Gheorghiță Vlad. România, Grecia și Bulgaria au semnat în acest cadru scrisoarea de intenție privind cooperarea pe linia dezvoltării și extinderii lanțului NATO de aprovizionare cu combustibil pe flancul estic. În marja evenimentului au avut loc și o nouă întâlnire a Grupului de Contact pentru Ucraina și reuniune a Consiliului NATO-Ucraina.

Generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării “… trebuie să spunem populației că suntem într-o situație de securitate stabilă în ceea ce ne privește pe noi. Suntem o țară NATO, beneficiem de toate asigurările de securitate.”

Publicat de gabrielasaksa, 25 septembrie 2023, 12:23

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): A venit momentul să ascultăm interviul promis la început. Comitetul Militar NATO, în formatul șefilor apărării, s-a reunit timp de două zile în Norvegia, unde s-a discutat în principal despre implementarea deciziilor luate la summitul de la Vilnius. Reprezentanții statelor aliate au analizat punerea în aplicare a planurilor regionale de apărare, pentru care sunt necesare creșterea efectivelor cu capacitate crescută de reacție, îmbunătățirea sistemelor logistice și creșterea numărului de exerciții și antrenamente în comun. La conferința de la Oslo s-a decis prelungirea cu șase luni a mandatului amiralului Rob Bauer la președinția Comitetului Militar NATO, poziție care va fi ocupată apoi de șeful apărării din Italia, amiralul Giuseppe Cavo Dragone. Despre toate acestea aflăm la „Subiectul săptămânii” de la generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, în interviul pe care l-am realizat cu domnia sa în această săptămână. Domnule general, bun venit la radio!
Daniel Petrescu: Salut radioascultătorii și mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Trei comitete militare NATO pe an, două la Bruxelles, unul într-o țară membră NATO, acum a fost la Oslo. Lucrurile importante care s-au discutat. Vin, evident, din hotărârile summitului de la Vilnius.
Daniel Petrescu: A fost într-adevăr, o ședință a Comitetului Militar în format cu șefii apărării din statele NATO. S-a desfășurat la Oslo. Ne-am concentrat în principal pe ceea ce ține de recomandarea militară și ceea ce trebuie să facem la nivel strategic, operativ și tactic pentru a pune în aplicare deciziile summitului de la Vilnius. În principal ne-am concentrat pe discutarea planurilor regionale ale NATO, planuri care au fost aprobate la summit-ul NATO, ce forțe sunt necesare, cum sunt necesare aceste forțe și ce capacitate operațională trebuie să realizeze, cum sunt susținute forțele, cum trebuie, prin procesul de planificare al apărării NATO, să generăm capabilitățile care ne sunt necesare. Bineînțeles, în marja întâlnirii comitetului militar, am prezentat și o informare privind evoluția situației de securitate în zona noastră, incidentele pe care le-am înregistrat în ultima perioadă și am avut și oportunitatea unor întâlniri bilaterale, în principal cu omologii mei din Statele Unite, Germania, Portugalia și Spania.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Există o îngrijorare din această direcție pentru situația noastră de la graniță, nesiguranța de la granița cu Ucraina?

Daniel Petrescu: În principal, trebuie să spunem populației că suntem într-o situație de securitate stabilă în ceea ce ne privește pe noi. Suntem o țară NATO, beneficiem de toate asigurările de securitate. Ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, constatăm o intensificare a atacurilor Rusiei asupra unor obiective civile ucrainene din apropierea granițelor noastre. Această intensificare a atacurilor a generat și incidentele cu dronă de pe teritoriul nostru, incidente pe care le cunoașteți. Nu este numai pericolul acestor drone, există și îngrijorări privind minele marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Toate aceste lucruri le analizăm cu foarte mare atenție, avem reacție, avem capabilități implicate, facem tot ceea ce depinde de noi, astfel încât populația din zonă, în principal populația României în general, să fie protejate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Din punctul dvs. de vedere, la acest stadiu al implementării pe partea de regional, sunteți mulțumit de cum se desfășoară acum?
Daniel Petrescu: Este foarte important că avem niște planuri agreate. Orice plan necesită capabilități, necesită un sistem de comandă și control bine pus la punct, necesită autorități pentru comandanți, autorizarea anumitor acțiuni și, de asemenea, necesită exersarea prin instruire și exerciții. Suntem pe un drum bun, un drum care ne duce către eficiența acestor planuri și, la nevoie, posibila materializare în practică.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mesajul de sfârșit tradițional pentru cei care ascultă la radio?
Daniel Petrescu: Armata României își face datoria ca de fiecare dată, suntem la posturi, suntem atenți la ceea ce se întâmplă, avem capabilitățile necesare pentru acțiune și ne coordonăm permanent cu aliații noștri.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” general Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio.
Daniel Petrescu: Mulțumesc, toate cele bune!

Întâlnirea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 11:47

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, l-a primit marți, la Bruxelles, pe președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

Mircea Geoană a salutat aprofundarea parteneriatului dintre NATO și Republica Moldova, afirmând că Alianța va continua să sprijine Moldova pentru consolidarea instituțiilor de apărare și securitate, combaterea dezinformării și apărarea cibernetică.

Oficialul NATO a subliniat, de asemenea, sprijinul ferm al aliaților pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Mircea Geoană: NATO, toți aliații, susținem ferm dreptul Republicii Moldova de a-și decide propriul destin, propriul viitor și politica externă, fără interferențe externe și în deplin respect pentru neutralitatea constituțională a statului.

Salut eforturile Republicii Moldova de întărire a propriei securități naționale, precum și contribuția la securitatea euroatlantică.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Republica Moldova depune eforturi pentru a-și spori reziliența, a declarat Igor Grosu, care a mai subliniat că în ultimul an cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică s-a intensificat.

Igor Grosu: De-a lungul anilor, NATO a fost alături de Republica Moldova și a promovat democrația și stabilitatea în țara noastră și remarc cu satisfacție că în ultimul an cooperarea noastră a crescut.

Avem un program specific destinat Republicii Moldova, pornind de la necesitățile noastre, și vă mulțumesc pentru aceasta.

Reunirea miniștriilor apărării din țările NATO de la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2023, 09:36

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările NATO s-au reunit joi și vineri la Bruxelles, pentru o nouă rundă de discuții privitoare la sprijinul pentru Ucraina și la consolidarea postului de apărare și descurajare a Alianței, în preambulul summit-ului de la Vilnius de luna viitoare.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că Alianța va adopta noi planuri, va avea o nouă structură de forțe și va fi nevoie de întărirea angajamentelor de a investi mai mult în apărare.

Jens Stoltenberg: Mesajul principal la summit-ul de la Vilnius va fi că toți aliații sunt alături de Ucraina atâta timp cât este nevoie. Trebuie să ne asigurăm că președintele Putin nu câștigă acest război și că Ucraina va triumfa ca națiune suverană și independentă.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministeriala NATO a fost precedată de consultări ale Grupului de Contact pentru Ucraina, condus de Statele Unite.

Aliații NATO intenționează să mărească sprijinul pentru Kiev și să crească producția pentru propriile stocuri de armament.

Secretarul american al apărării, Loyd Austin: Săptămâna trecută, Statele Unite au anunțat un nou pachet în valoare de peste 2 miliarde de dolari în cadrul inițiativei de asistență pentru Ucraina. Ajutorul include muniție suplimentară pentru sistemele de apărare anti-aeriană Patriot și Hawk, proiectile de artilerie de diverse calibre.

Marți, președintele Biden a autorizat o nouă livrare de echipamente militare din stocurile americane, în valoare de 325 milioane de dolari, care conține muniții pentru sistemele ucrainene Nasams și Himars, vehicule de luptă Bradley și transportoare blindate Striker, armament antitanc și alte capabilități critice.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a fost reprezentată la Bruxelles de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

România a fost reprezentată la Bruxelles de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, și de șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.

Angel Tîlvăr: România se bucură de o reputație din ce în ce mai bună, datorită și consecvenței, dar și faptului a înțeles că în apărare nu se cheltuie ci se investește. Situația existentă dovedește că am luat decizii bune atunci când am mărit bugetul

Publicat de Gabriel Stan, 29 mai 2023, 15:17

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele Uniunii Europene, respectiv Comitetului director al Agenției Europene de Apărare.

Concluziile celor două reuniuni le-am aflat chiar de la ministrul apărării naționale, imediat după terminarea întâlnirilor în capitala Belgiei, la Bruxelles, într-un interviu realizat de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bună ziua și bine ați revenit la radio!

Angel Tîlvăr: Bună ziua, bun găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sunteți la finalul altei întâlniri importante, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles în formatul miniștrilor apăării din statele membre ale Uniunii Europene și, ca de obicei, sunt lucruri importante care se hotărăsc acolo.

Angel Tîlvăr: Vreau să vă spun că întâlnirea de astăzi este una importantă. Ea a început cu reuniunea Comitetului director al Agenției Europene de Apărare în formatul miniștrilor apărării, așa cum ați menționat și dumneavoastră.

Am continuat cu o sesiune care viza apărarea și sprijinul pentru Ucraina, după care am avut o întâlnire cu toți miniștrii apărării, la care a participat, pe lângă domnul Borrell, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare, în formatul miniștrilor apărării, este un format de decizie și în cadrul acestei activități am dezbătut documentul de reflecție elaborat la nivelul EDA privind analiza lecțiilor identificate în urma conflictului din Ucraina și impactul asupra stabilirii noilor priorități în materie de capabilități.

Din acest punct de vedere, pot să vă spun că, în contextul procesului de revizuire a planului de dezvoltare a capabilităților, plan care, așa cum știți, va fi finalizat în noiembrie 2023, am abordat – și, zic eu, a fost o discuție foarte bună – limitările actuale existente la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește capacitatea de producție a industriei de apărare, securitatea aprovizionării cu materii prime sau stimularea inovației în sectorul apărării.

Totodată, am considerat cu toții că această analiză de la care a pornit documentul nu trebuie să fie unica referință pentru stabilirea viitoarelor priorități în materie de capabilități, fiind necesară și reflectarea rezultatelor celor două cicluri derulate în contextul procesului de analiză.

Trec la sesiunea care viza sprijinul acordat Ucrainei. Aici am abordat aspecte privind situația din teren, stadiul implementării misiunilor de asistență, inițiativa privind achiziția comună de muniție și de capabilități din perspectivă europeană.

Așa cum știți, există o dezbatere care, datorită situației de securitate din Ucraina, a căpătat o relevanță din ce în ce mai mare privind elementul de complementaritate și de colaborare transatlantic, respectiv între Uniunea Europeană și Statele Unite.

Cunoașteți foarte bine că acest lucru se bazează pe o declarație din ianuarie și din acel moment s-au activat mecanisme de reflecție și de decizie, care vizează fie procurarea, achiziționarea în comun a elementelor necesare apărării, fie lucruri care țin de complementaritatea acțiunilor din punct de vedere politico-militar, aș spune eu.

Din această perspectivă, noi am oferit punctul de vedere al Ministerului Apărării Naționale, fiind format consacrat miniștrilor apărării, și am subliniat încă o dată necesitatea unei atenții sporite în ceea ce privește regiunea Mării Negre, atât pentru că lucrurile care au fost în discuție pe noi ne interesează în cea mai mare măsură, întrucât considerăm că Marea Neagră a câștigat în relevanță și în profil în contextul conflictului și al agresiunii neprovocate a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care avem tot interesul ca lucrurile discutate să se întâmple, pentru că este în folosul Armatei României.

Ultimul punct care s-a discutat – cooperarea UE-NATO. Discuțiile au avut loc în prezența secretarului general al NATO, dar nu în ultimul rând şi a comisarului Henri Bretton, pentru că sunt lucruri şi decizii care trebuie luate, care vizează atât iniţiativele comisiei, dar și felul în care Uniunea Europeană, care are în componența sa state membre NATO, se poziționează față de provocările de securitate prin care trecem acum.

Există o solidaritate importantă în ceea ce privește statele membre, cu mici nuanțe pe care probabil că le știți, nuanțe formulate de Ungaria, dar consider că ceea ce și-a propus Putin, și anume să producă fisuri în rândul țărilor democratice și să micșoreze atenția și sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, nu s-a întâmplat, motiv pentru care, din dezbatere, a reieșit că suntem motivați să continuăm acest sprijin şi România a făcut acest lucru încă din primele momente ale invadării Ucrainei de către Rusia în manieră multidimensională și am constatat și atunci când m-am întâlnit cu ministrul apărării din Ucraina, cu dl

Reznikov, care a fost la București, am constatat că România are reputația unui stat care apără valorile democratice și care, alături de aliații săi, este un factor de stabilitate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sigur că este greu să armonizezi aspecte legislative și militare între NATO și UE oricând, nu doar pe vreme de război, cum e acum, sigur, de război de lângă noi.

Credeți că totuși, în această situație nefericită a fost și un avantaj? Pentru că lucrurile poate că au mers mult mai țintit și mai unit din partea țărilor NATO și UE, având în vedere că este tocmai acest război de agresiune în desfășurare.

Angel Tîlvăr: Formatul în care ne-am întâlnit astăzi este un format UE la care participarea secretarului general al NATO a contat, pentru că discuțiile pe care le-am avut și faptul că au existat nuanțe în solidaritatea noastră au condus la creșterea coeziunii în ceea ce privește colaborarea dintre Uniunea Europeană și NATO.

Sunt lucruri care apar pe parcursul vieții politice și nu cred că sunt lucruri peste care nu se poate trece. Aceste nuanțe pe care le-am observat, și nu de puțină vreme sunt informații publice și au fost dezbătute public de-a lungul lunilor care au trecut, n-au făcut altceva decât să întărească coeziunea și solidaritatea în interiorul NATO și sperăm ca și cei care au avut rezerve vizavi de anumite decizii să revină la sentimente mai bune și prin dialog, prin diplomație, asta este și rolul acestor întâlniri – să poată fi depășite toate obstacolele.

Aceste obstacole nu sunt o creație nouă în politică, nici în cadrul relațiilor internaționale. Tocmai de aceea, formatele consacrate au loc și funcționează după reguli care permit depășirea obstacolelor. Eu sunt optimist în ceea ce privește acest aspect.

Nu în ultimul rând, ca de fiecare dată, am găsit de cuviință să pledăm pentru cauza Moldovei, pentru că noi considerăm că acest stat cu care noi avem o relație care este dincolo de orice îndoială, considerăm că acest stat trebuie sprijinit.

Și România a făcut-o, a făcut-o și nu de puțină vreme, pentru că drumul european pe care și l-a ales Moldova coincide cu interesele noastre și coincide cu felul în care noi vedem situația politică internațională, motiv pentru care de fiecare dată, în orice format, reprezentanții României, inclusiv eu astăzi, au pledat cauza Moldovei și nevoia de sprijin prin mecanismele și formatele pe care și Uniunea Europeană le are la dispoziție.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Putem dezvolta, domnule ministru, aici mai mult decât ceea ce aţi spus, care sunt mai în amănunt lucrurile cu care noi îi ajutăm pe frații moldoveni?

Angel Tîlvăr: În primul rând din punct de vedere politic, am susținut de fiecare dată proiectele lor care vizează punerea Moldovei pe un drum democratic și pe un drum pro-european, fără doar și poate.

Din punct de vedere economic, cred că toată lumea este la curent cu faptul că, energetic, am ajutat Moldova și am ajutat acest stat să depășească o iarnă care se anunța complicată. Și dacă avem în vedere și faptul că Moldova este cumva în prima linie a agresiunilor hibride ale Rusiei, considerăm că pacea socială și faptul că încercările de destabilizare ale guvernului de la Chișinău au eșuat și ca urmare a faptului că din punct de vedere economic nu s-a produs acea explozie la care se așteptau cei care încearcă să influențeze în mod negativ bunul mers al lucrurilor în Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, ținând seama de statutul de țară neutră al Moldovei din punct de vedere bilateral, cu mijloace neletale, încercăm și noi să ajutăm armata Republicii Moldova. Am salutat faptul că de la 0,38% acum alocă 0,55% nu este o creștere foarte mare, dar arată simbolic, dorința Moldovei de a avea posibilitatea să se apere și vedem că este pe un drum bun.

România se bucură de o reputație din ce în ce mai bună, datorită și consecvenței, datorită și faptului că de mai multă vreme, România a înțeles că în apărare nu se cheltuie ci se investește și, iată, situația existentă acum dovedește că am luat decizii bune atunci când am mărit bugetul la 2% în ultimii 6 ani, iar 2,5% alocați în acest an pentru apărare ne dau posibilitatea ca, pe lângă echipamentele și capabilitățile de înaltă tehnologie, vreau să subliniez, pe care le avem acum, să ne putem permite achiziționarea sau fabricarea altora care să satisfacă așteptarea cetățenilor în ceea ce privește datoria armatei de a asigura un climat de pace și de predictibilitate și stabilitate pentru o țară care chiar merită acest lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu alte cuvinte, domnule ministru Tîlvăr, și după această întâlnire puteți afirma, putem spune cu toții că stăm mai bine decât înaintea acestei întâlniri? Fiindcă au fost multe întâlniri de acest gen la care ați participat și nu este neapărat vorba aici despre o sinusoidă, ci este un progres, cred, după fiecare astfel de întâlnire.

Angel Tîlvăr: Categoric, dar este un proces. Această întâlnire este una dintr-o serie de întâlniri care au loc cu regularitate, ele țin de un calendar la care am consimțit și noi și pe care l-am adoptat și toate lucrurile se petrec în deplină înțelegere și în acord cu ceilalți parteneri.

Este evident că fiecare întâlnire de acest gen aduce un plus, pentru că pe de o parte, se aduc clarificări, pe de altă parte, așa cum vă spuneam la începutul interviului, lecțiile învățate, experiențele de la începutul conflictului din 24 februarie, de anul trecut și până acum, sunt elemente care ne ajută să ne optimizăm deciziile în ceea ce privește componenta de apărare, să ne armonizăm deciziile și să dovedim o dată în plus că țările care împărtășesc aceleași valori întotdeauna au de câștigat.

Din acest punct de vedere, eu sunt mândru de felul în care România s-a prezentat de-a lungul vremii la acest gen de format.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la sfârșitul săptămânii a fost ministrul apărării naționale, domnul Angel Tîlvăr. Domnule ministru, mulțumesc și ne reauzim aici la Radio România!

Angel Tîlvăr: Vă mulțumesc și eu și toate cele bune!

Ministrul apărării a participat la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe și la Reuniunea Comitetului director al Agenției Europene de Apărare

Publicat de Gabriel Stan, 29 mai 2023, 13:18

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Angel Tîlvăr a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene și la reuniunea Comitetului director al Agenției Europene de Apărare, desfășurate marți la Bruxelles.

Oficialii europeni au discutat despre sprijinul Uniunii pentru Ucraina și despre inițiativele recente privind achizițiile în comun în domeniul apărării, care urmăresc revitalizarea capacităților industriale ale statelor membre.

Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borell, a prezentat ultimele evoluții privind angajamentele operaționale ale Uniunii Europene și progresele Inițiativei pentru cooperarea structurată permanentă.

Miniștrii apărării europeni s-au întâlnit în acest cadru cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care au agreat elemente privind cooperarea dintre cele două organizații, cu un accent pe asigurarea unui răspuns comun la provocările din actualul mediu de securitate.

Șeful Statului Major al Apărării a fost prezent la reuniunile Comitetelor Militare ale NATO și UE

Publicat de Gabriel Stan, 13 mai 2023, 13:26

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat miercuri și joi la ședințele Comitetului militar al NATO, respectiv Comitetului militar al Uniunii Europene, în formatul șefilor apărării, desfășurate la Bruxelles.

În cadrul reuniunii comitetului militar aliat a fost analizată dinamica războiului Federației Ruse în Ucraina și au fost evaluate măsurile de consolidare a costului de descurajare și apărare înainte de summit-ul NATO de la Vilnius din luna iulie.

La nivel european, șefii apărării au discutat pe marginea provocărilor curente din domeniul securității și al apărării.

Aceștia au analizat și modalitățile de sprijinire în continuare a Ucrainei. Pe timpul întâlnirii a fost evaluată participarea statelor membre și partenere la misiunile și operațiile Uniunii.

Vizita secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale la cartierul general al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 24 aprilie 2023, 11:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Simona Cojocaru, s-a aflat miercuri, la Cartierul General NATO de la Bruxelles, într-o vizită de pregătire a următorului summit aliat ce va avea loc la Vilnius, în luna iulie.

Oficialul român a transmis că este absolut necesară continuarea demersurilor pentru implementarea deciziilor adoptate anul trecut la Madrid, de liderii ţărilor NATO, care asigură cadrul pentru adaptarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare.

Simona Cojocaru i-a asigurat pe oficialii NATO că România va continua să fie un aliat responsabil în procesul de consolidare a securităţii regionale la Marea Neagră şi a evidenţiat importanţa creşterii rezilienţei în vederea stabilizării mediului de securitate european. Secretarul de stat a mai subliniat importanţa alocării unui nivel adecvat de resurse financiare pentru sectorul militar.

România alocă în prezent 2,5% din produsul intern brut pentru apărare.

Finlanda a aderat la NATO

Publicat de Gabriel Stan, 10 aprilie 2023, 12:23

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. Evenimentul a fost marcat marți printr-o ceremonie care a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Țara scandinavă a înmânat instrumentele de aderare la alianță către Statele Unite ale Americii, depozitarul tratatului fondator Nord-Atlantic.

Finlanda este mai sigură în interiorul Alianței și, în același timp, aduce acesteia un plus de forță, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Spunem „Bun venit” Finlandei, ca al 31-lea membru al alianței noastre. Acest lucru va face Finlanda mai sigură și NATO mai puternic.

Este important pentru NATO, este important pentru Finlanda și nu în ultimul rând, pentru regiunea nordică și cea baltică. Puteți doar să vă uitați la hartă și să înțelegeți cât de importantă este Finlanda pentru securitatea celor două regiuni.

Finlanda aduce în alianță capabilități de vârf, forțe substanțiale și o industrie avansată de apărare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Următoarea extindere a Alianței are în vedere Suedia, a cărei aderare este în prezent blocată de Turcia și de Ungaria, dar oficialii aliați sunt încrezători că situația se va schimba până la viitorul summit NATO, care va avea loc în luna iulie la Vilnius.

Angel Tîlvăr: Întâlnirea a fost dedicată discutării evoluțiilor de securitate în contextul războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina. Rusia trebuie oprită în acest război de agresiune, iar Ucraina și poporul ucrainean trebuie să primească sprijinul care să le permită să o facă

Publicat de Gabriel Stan, 20 februarie 2023, 16:00

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat săptămâna trecută la trei întâlniri ale liderilor lumii libere, așa cum este deja cunoscută sintagma folosită de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova. Și nu întâmplător fac această trimitere, într-o perioadă în care retorica rusă este din ce în ce mai agresivă la adresa fraților de peste Prut.

Spuneam despre cele trei întâlniri din această săptămână ale liderilor NATO și din Uniunea Europeană, dar și din ONU. Ultima dintre ele este chiar acum în desfășurare în Germania, Conferința de Securitate de la München, care a început ieri și se va termina duminică.

Iar pe ministrul român al apărării l-ați putut asculta aseară la „Agenda globală”, cu o declarație exclusivă pentru Radio România Actualități, pe care mi-a acordat-o și din care am aflat cât de importantă este pentru Alianță, pentru Uniunea Europeană și pentru ONU, cum spuneam, zona noastră, zona Mării Negre, în contextul geopolitic actual.

La „Subiectul săptămânii” vă propun un alt interviu, realizat tot cu ministrul Tîlvăr și tot în exclusivitate pentru Radio România Actualități, despre primele două întâlniri importante ale săptămânii: reuniunea grupului de contact pentru Ucraina și reuniunea miniștrilor apărării din țările membre NATO, ambele desfășurate la Bruxelles.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ce este nou față de întâlnirile trecute, cu atât mai mult cu cât, iată, v-ați întâlnit cu ministrul ucrainean al apărării? Este un plus de speranță pentru ei? Sunt lucruri importante care s-au hotărât acum?

Angel Tîlvăr: Sunt lucruri care vin în linia determinării pe care alianța, pe care aliații, dar și lumea democratică au dovedit-o atunci când am putut vedea, şi eu am făcut lucrul acesta și înainte de a fi ministru al apărării, atunci când, ca senator, am fost acolo în calitate de președinte al Comisiei pentru afaceri europene, este clar că Rusia trebuie să fie oprită în acest război de agresiune, iar Ucraina și poporul ucrainean trebuie să primească sprijinul care să le permită să o facă.

Întâlnirea a fost dedicată discutării evoluțiilor de securitate în contextul războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina, dat fiind faptul că se va împlini un an de când agresiunea neprovocată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei a început.

Omologul meu ucrainean, cu care ne-am văzut și la Ramstein, dar și în alte formate, fie înainte de a fi ministrul apărării, eu am fost la Kiev și m-am întâlnit cu Oleksii și acolo. El ne-a informat asupra evoluțiilor privind apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a făcut o evaluare și o prezentare clară a nevoilor specifice din mai multe perspective.

Noi, în România, așa cum foarte bine știți, încă din primele zile am condamnat această agresiune și ne-am raportat față de vecinii noștri ucraineni, oferind sprijin multidimensional, cu accent pus pe componenta de management al crizei refugiaților. Am putut vorbi de o anumită criză, dată fiind amploarea procesului de trecere a frontierei de către vecinii noștri ucraineni, atunci când hub-ul de la Suceava a devenit un model la nivel internațional în ceea ce privește felul în care o țară cum este România înțelege să își utilizeze arhitectura instituțională pentru a oferi sprijin unor oameni care au plecat din casele lor ca urmare a unui act de agresiune.

Nu în ultimul rând, așa cum știți, dar o repet pentru ascultătorii noștri, România a făcut în așa fel încât prin noi să treacă aproximativ 13 milioane de tone de cereale, care au mers în locuri unde era nevoie de a preveni, ştiu eu, foametea, foamete care ar fi generat poate o altă…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Altă criză globală, sigur.

Angel Tîlvăr: Exact, exact. Și dacă tot vorbeam de ajutor umanitar, cred că peste 2 milioane de oameni care au tranzitat România și care au dus și la modificări în ceea ce privește legislația românească, au fost în jur de 20 de modificări, care să le permită vecinilor noștri să stea aici, să lucreze, să studieze, să beneficieze de asistență medicală sau persoane care aveau nevoie de asistență socială în sine au putut să o facă și ca urmare a modificărilor pe care statul român din punct de vedere legislativ le-a făcut.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): După această întâlnire, a urmat reuniunea miniștrilor apărării. Înțeleg că au fost alte discuții, mai puțin tehnice sau mai mult legate de partea militară.

Angel Tîlvăr: Evident, a existat și o componentă de abordare în ceea ce privește evoluțiile din această perspectivă, dar în primul rând s-au dat mesajele potrivite și au fost discuții potrivite care să țină de felul în care urmează să ne poziționăm, pentru că unul din atributele pe care lumea democratică l-a evidențiat a fost acela că suntem solidari, că există coeziune între noi.

Iar faptul că România este de partea bună a istoriei, că atât în format NATO, dar și în format al Uniunii Europene putem contribui pentru a transforma Europa și în zona în care ne aflăm într-o zonă de pace, de stabilitate și, de știu eu, condiții care să permită desfășurarea vieții de zi cu zi în condiții normale cred că nu este puțin lucru.

Evident că discuțiile au oferit perspectiva fiecărui stat asupra situaţiei cu care ne confruntăm, dar pot să vă spun că nu am sesizat divergențe sau abordări diferite vizavi de principalele căi de urmat. Prin asta înțeleg continuarea sprijinului unei ţări suverane care este victima unei agresiuni, abordarea poziţiei geografice, în care este și România, din perspectiva rezilienței, iar noi, ca români, avem dorința și încercăm să promovăm și încurajăm discuții care să vizeze Marea Neagră, pe care ni-l dorim, la rându-i, ca un spațiu de pace, de comerț liber și de sigurață, Marea Neagră căpătând și după summit-ul de la Madrid, apărând pe conceptul strategic NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Presupun că în ochii oficialilor Uniunii Europene și în ochii oficialilor NATO, pentru că ați folosit termenul de reziliență, noi suntem un pic mai importanți decât alți membri ai Alianței, fiind aici lângă război.

Angel Tîlvăr: Evident. Poziția de proximitate în care ne aflăm evident că ne particularizează, dat fiind faptul că avem o graniță foarte lungă cu Ucraina și, nu în ultimul rând, Insula Șerpilor, care a fost pentru scurt timp, din fericire, subiect de conflict armat, de agresiune, nu se află la distanță foarte mare de gurile Dunării.

Evident că fluxul mare de refugiați care au trecut prin România ne particularizează în raport cu alte țări, care se află la distanță mai mare, dar încercăm ca tot ce facem să facem în linie și în consultare permanentă cu aliații noștri, pentru că aici este vorba de un concept strategic și de o abordare unitară în raport cu valorile în care credem și de la care nu ne vom abate și în raport și cu obligațiile și cu drepturile pe care le avem ca membri ai Alianței și ai Uniunii Europene.

Dar lucrurile se petrec planificat, în acord unii cu ceilalți. Acesta este și motivul pentru care întâlnirile de tipul celei la care am participat își au rostul și sunt absolut lucrative și firești. Este foarte important ca să vorbim aceeași limbă și să avem aceeași viziune și să ne pregătim în același mod.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este așadar un mesaj echilibrat, un mesaj de optimism despre parteneriat și despre o planificare. Oare ați vorbit cu cei de acolo cam cât se așteaptă până când vine placea?

Angel Tîlvăr: Pacea va fi la îndemâna și la decizia celor care au pierdut teritorii și care sunt agresați și care suferă ororile unor acte de violență pe care nu ni le imaginam până acum ceva timp, deci, ei vor decide, pentru că ei au teritorii care le-au fost smulse, ei au plătit un tribut în victime umane, au infrastructura civilă atacată, viața socială este perturbată, deci, decizia de a discuta pe acest subiect aparține exclusiv Ucrainei.

Noi nu facem altceva decât ca, alianță defensivă – și nu întâmplător spun acest lucru -, să asigurăm o anumită pregătire și o anumită abordare care să permită Alianței să-și îndeplinească funcția pentru care a apărut, și anume aceea de a asigura pacea în țările care fac parte din alianță.

Vizavi de ajutorul pe care îl primim, mi-aș permite să vă spun că, în egală măsură, și noi ajutăm, deci nu este vorba de a fi ajutați, cât de a fi parte dintr-un format care garantează eficacitatea pregătirii și rezilienței. Deci nu trebuie să prezentăm România ca primind ajutor, ci ca parte dintr-o structură care generează pace și care garantează pace.

Vizavi de optimismul despre care vorbeați, nu este vorba de a fi optimist sau pesimist, este vorba de a spune cetățenilor țării noastre că la acest moment viața socială și economică în România se poate desfășura normal și că arhitectura de securitate a statului român funcționează așa cum a făcut-o întotdeauna.

Dar faptul că există în secolul acesta, în mileniul acesta, un loc nu departe de România în care o țară agresează o altă țară, agresează ilegal teritorii, nu este un lucru care să nu preocupe comunitatea internațională – din care, evident, facem și noi parte.

Şi aici trebuie să vă spun că pe această zonă, pe flancul estic și în regiunea Mării Negre, România este un pivot important, este un partener de nădejde pentru Alianță și intenționăm să rămânem așa.

Dar din perspectiva preocupărilor pe care dumneavoastră le-ați evocat, eu din nou repet că nu este cazul ca viața economică și socială din România să poată fi îngrijorată sau să nu se poată desfășura normal, pentru că avem lucrurile în analiză în permanență, iar cei care sunt în drept să se ocupe de aceste lucruri o fac.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la radio!

Angel Tîlvăr: Și eu vă mulțumesc și vă doresc mult succes!

Reuniunea miniștrilor apărării din țările membre ale NATO

Publicat de Gabriel Stan, 20 februarie 2023, 14:34

Sonia Raicu (realizator rubrică): La Cartierul General al NATO de la Bruxelles au avut loc în zilele de 14 și 15 februarie Reuniunea grupului de contact pentru Ucraina și, respectiv, cea a miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice.

În cadrul ministerialei s-a decis continuarea întăririi posturii de descurajare și apărare a Alianței, care include și noi orientări pentru planificarea apărării NATO, a declarat la finalul întâlnirilor secretarul general Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg: Trăim într-o lume mai periculoasă, în care avem comportamentul agresiv al Rusiei, amenințarea continuă a terorismului și provocările puse de China.

Planurile de apărare ale NATO vor conduce la schimbări de capacitate în anii următori pentru a ne asigura că descurajarea și apărarea noastră rămân puternice și credibile.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Miniștrii apărării au discutat și despre modalitățile de creștere a capacităților industriale pentru a reface stocurile de armament și muniții aflate la o cerere mai mare ca niciodată, în condițiile sprijinului aliat pentru Ucraina.

S-a făcut referire, de asemenea, la importanța investițiilor mai mari în apărare și despre viitoarele angajamente în acest sector dincolo de orizontul anului 2024.

România a fost reprezentată la Bruxelles de ministrul apărării, Angel Tîlvăr, și de șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.

Șeful Statului Major al Apărării, la prima sesiune a Comitetului Militar NATO din 2023

Publicat de Gabriel Stan, 23 ianuarie 2023, 16:37

Sonia Raicu (realizator rubrică): Prima sesiune din acest an a Comitetului Militar NATO în formatul șefilor Apărării a avut loc la Bruxelles, sub conducerea amiralului Rob Bauer, președintele Comitetului Militar.

România a fost reprezentată de generalul Daniel Petrescu, care, împreună cu ceilalți șefi de State Majore din țările aliate, au analizat războiul din Ucraina, provocările actuale de securitate și posibilitatea dezvoltării unor capabilități militare.

La reuniune au fost prezenți și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod Wolters, comandantul Comandamentului Aliat pentru Transformare, generalul Phillipe Lavinie, și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Comitetul Militar NATO este cea mai înaltă autoritate militară în cadrul organizației și are rolul de a furniza recomandări Consiliului Nord-Atlantic privind modalitățile în care Alianța poate răspunde la provocările globale de securitate.

Reuniunea s-a desfășurat într-o perioadă critică pentru securitatea euroatlantică. a declarat, în deschiderea dezbaterilor, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Mircea Geoană: Lumea noastră este diferită față de cum era cu un an în urmă. Regulile de bază ale ordinii internaționale se confruntă cu mari provocări.

Este în joc securitatea noastră, democrația este atacată și sunt afectate economiile și popoarele noastre. Cu aproximativ un an în urmă, președintele Putin a pornit propriul război pentru a prelua controlul Ucrainei și pentru a lua libertatea oamenilor, dar a subestimat priceperea și curajul poporului ucrainean, forțele armate și conducerea ucrainene.

A subestimat unitatea noastră și solidaritatea noastră cu Ucraina. El a subestimat reacția țărilor noastre. Am furnizat o asistență fără precedent pentru a susține dreptul Ucrainei de autoapărare.

Angajament comun semnat de Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică pentru sprijinirea Ucrainei

Publicat de Gabriel Stan, 16 ianuarie 2023, 15:24

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat, la Bruxelles, declarația comună privind cooperarea dintre Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.

Documentul își propune să consolideze și să extindă parteneriatul strategic dintre cele două organizații.

Jens Stoltenberg a subliniat importanța relației NATO-Uniunea Europeană, în contextul schimbării mediului de securitate ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Jens Stoltenberg: Declarația noastră arată clar că NATO rămâne baza apărării colective și rămâne esențială pentru securitatea euroatlantică. Documentul recunoaște, de asemenea, valoarea unei apărări europene mai capabile, care contribuie pozitiv la securitatea noastră și este complementară și interoperabilă cu NATO.

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Este al treilea acord de acest fel între cele două organizații, după precedentele declarații comune semnate în anii 2016 și 2018.

O nouă reuniune NATO va avea loc la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 9 ianuarie 2023, 14:27

Bogdan-Silviu Răducan (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atenționat joi că este periculos de subestimat Rusia și ambițiile președintelui rus Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Rușii au dat dovadă de o mare disponibilitate de a tolera pierderile și suferința, a declarat Stoltenberg la o conferință de afaceri în Norvegia.

Nu avem indicații că președintele Putin și-a schimbat planurile și obiectivele în Ucraina, așa încât este periculos să subestimăm Rusia, a conchis secretarul general al NATO.

Comitetul militar al NATO va avea o reuniune pe 18 și 19 ianuarie la Bruxelles pentru a analiza evoluția războiului pornit în februarie anul trecut de Rusia împotriva Ucrainei, precum și pentru a lua în discuție alte chestiuni de importanță strategică.

Tensiuni între comunitățile sârbe și kosovare

Publicat de Gabriel Stan, 19 decembrie 2022, 11:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Premierul kosovar, Albin Kurti, a cerut Forței Multinaționale NATO să intervină după ce protestatarii sârbi au blocat drumurile și persoane necunoscute s-au confruntat cu poliția pe fondul tensiunilor etnice, în creștere, din nordul țării.

La rândul său, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a trimis o cerere oficială comandantului misiunii KFOR pentru a permite desfășurarea unor efective ale armatei și poliției sârbe în Kosovo.

În ultimele săptămâni minoritatea sârbă a răspuns prin rezistență violentă la acțiunile întreprinse de Pristina, măsuri considerate anti-sârbești. Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO au cerut reținere din partea ambelor părți.

O pace fragilă a fost menținută în Kosovo de când țara și-a declarat independența față de Serbia, în anul 2008. Serbia nu recunoaște independența Kosovo. Belgradul și Pristina poartă discuții la Bruxelles pentru a încerca să normalizeze relațiile relațiie.

„Moștenitorii României muzicale” – concert extraordinar la Bruxelles cu ocazia Zilei Naționale a României!

Publicat de Andra Radu, 24 noiembrie 2022, 15:15

Violonista Ioana Cristina Goicea, violoncelistul Andrei Ioniță și pianista Daria Tudor – trei dintre cei mai cunoscuți și apreciați muzicieni români ai momentului, la nivel internațional – susțin un concert cameral extraordinar, la Bruxelles, prilejuit de sărbătorirea Zilei Naționale a României.

Evenimentul va avea loc miercuri, 30 noiembrie, la ora 14.00, în sala de concerte a emblematicului Muzeu al Instrumentelor Muzicale de la Bruxelles (MIM), în inima orașului ce găzduiește instituțiile reprezentative ale Uniunii Europene. Concertul se desfășoară sub emblema proiectului „Moștenitorii României muzicale”, unul dintre cele mai vizibile programe de promovare a tinerilor muzicieni români.

Repertoriul propus pentru această după-amiază camerală specială aduce în atenție opera compozitorului-simbol pentru România, George Enescu, în program figurând Sonata nr. 2 op. 6 pentru vioară și pian, alături de Sonata op. 26 nr. 2 pentru violoncel și pian. Cei trei muzicieni se reunesc apoi pentru a interpreta Trio op. 70 nr. 1 de Ludwig van Beethoven, lucrare ce figurează pe un album pe care artiștii îl lansează cu această ocazie, apărut la Editura Casa Radio, parte a corporației Radio România.

Concertul este organizat de ICR Bruxelles, la inițiativa Radio România Muzical, cu sprijinul Ambasadei României în Regatul Belgiei, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, Delegația Permanentă a României la NATO și Rotary Club Pipera din București.

Publicul bruxellez are acces gratuit la concert, în limita locurilor disponibile; concertul poate fi urmărit în direct pe contul Facebook Radio România Muzical.

„Anul 2022 este Anul european al tineretului și se concentrează pe rolul central pe care îl au tinerii în construirea unui viitor mai bun, mai incluziv. Suntem onorați și bucuroși să putem organiza la Bruxelles, în inima Europei, alături de toți partenerii noștri instituționali, un concert extraordinar, având ca protagoniști trei tineri muzicieni români de primă mărime: Andrei Ioniță, invitat în 2019 la Bruxelles în cadrul EUROPALIA România, Ioana Cristina Goicea, laureată a concursului Reine Elisabeth de la Bruxelles, în 2019, și Daria Ioana Tudor, semifinalistă a Concursului Internațional ‘George Enescu 2022’ – secțiunea pian, prezentă, între altele, alături de Andrei Ioniță, la Sala Radio, în iunie 2021. Moștenitorii României muzicale” este unul dintre cele mai importante programe de promovare a tinerilor muzicieni români și ne vom bucura alături de public, de Ziua Națională a României, să putem realiza acest proiect, într-una dintre cele mai frumoase săli din inima capitalei Europei, la Muzeul Instrumentelor Muzicale din Bruxelles.”, a subliniat Dr. Liliana Țuroiu, directorul Institutului Cultural Român de la Bruxelles.

Pentru violonista Ioana Cristina Goicea, acest concert este o ocazie de a reveni la Bruxelles, după ce, în 2019, ea devenea laureată a Concursului Reine Elisabeth, unul dintre cele mai importante la nivel mondial, pentru muzica cultă. Ioana Cristina Goicea (29 ani) este absolventă a Universității de muzică din Hanovra. Presa internațională o numește „o nouă stea în ascensiune pe firmamentul violonisticii mondiale”, iar Vadim Repin a descris-o drept “o adevărată artistă care are potențialul de a deveni un star”.

Premii foarte importante jalonează cariera deja impresionantă a violonistei române: pe lângă premiul de la concursul Reine Elisabeth, muziciana a obținut premiul I în 2017 la concursul Michael Hill din Noua Zeelandă, premiul I la concursul de la Bonn, premiul al V-lea la reputatul concurs de la Indianapolis.

Ioana Cristina Goicea a concertat în calitate de solistă pe importante scene internaționale din Europa, America, Australia, alături de orchestre reputate. Discografia ei internațională numără deja trei titluri – cel mai recent, cu opusuri de André Parfenov, lansat în noiembrie 2021, alături de Orchestra Simfonică din Aachen, dirijor Christopher Ward. Din octombrie 2020, Ioana Cristina Goicea este și profesor la reputata Universitate de Muzică și Arte din Viena.

Violoncelistul Andrei Ioniță (28 ani) este singurul român care a cucerit Medalia de aur a concursului Ceaikovski de la Moscova, în istoria de 64 de ani a acestei competiții. Un talent ieșit din comun, cu o tehnică și muzicalitate strălucitoare, aspecte elogiate de presa internațională, în egală măsură interesat de repertoriul concertant și cel cameral, Andrei Ioniță desfășoară o intensă carieră solistică pe marile scene ale lumii.

Andrei Ioniță a început studiul pianului la vârsta de 5 ani, iar de la 8 ani, a luat primele lecții de violoncel. A studiat violoncelul alături de Ani Marie Paladi, în paralel urmând cursurile Colegiului Național Sf. Sava din București, profilul matematică-informatică; a fost studentul lui Jens Peter Maintz la Universitatea de Arte din Berlin. Palmaresul său include și alte premii importante, la concursurile Aram Haciaturian de la Erevan, ARD din München sau Emanuel Feuermann din Berlin.

Andrei Ioniță a cântat deja pe scene dintre cele mai prestigioase din Europa, Statele Unite ale Americii și Asia, în recital sau în concerte alături de orchestre precum Filarmonica din München, Filarmonica Cehă, Filarmonica din Tokyo, BBC Philharmonic, Orchestra Simfonică din Montreal, Orchestra Simfonică din San Diego, Orchestra Simfonică Națională Daneză. Între anii 2016-2018, Andrei Ioniță a făcut parte din proiectul “BBC New Generation Artists”; înregistrări realizate pentru BBC au fost editate pe un disc lansat în martie 2019 la Casa Orchid Classics.

În stagiunea 2019-2020, Andrei Ioniță a fost artist în rezidență al Orchestrei Simfonice din Hamburg; în această calitate, a susținut în 2020 un emoționant recital fără public în compania legendarei pianiste Martha Argerich. Andrei Ioniță a fost invitatul unor prestigioase festivaluri, printre ele EUROPALIA România, Schleswig Holstein, Mecklenburg-Vorpommern și Verbier; pe 28 noiembrie 2022, Andrei Ioniță cântă la Wigmore Hall din Londra, recital transmis în direct de BBC Radio 3, preluat în rețeaua EBU.

Una dintre partenerele frecvente de recital ale lui Andrei Ioniță este pianista Daria Tudor (25 ani). Daria Tudor a debutat în concert la doar 9 ani, alături de Orchestra de Cameră Radio din București; este laureată a numeroase competiții naționale și internaționale și a susținut recitaluri și concerte pe mari scene, în special în Germania. În februarie 2015, Daria Tudor a fost acceptată la Universität der Künste Berlin la clasa prof. Pascal Devoyon și Rikako Murata.

În prezent, își continuă studiile de master în pian solo, muzică de cameră și acompaniament de lied la aceeași universitate, sub îndrumarea prof. Björn Lehmann, Artemis Quartet, prof. Frank-Immo Zichner și prof. Eric Schneider. Începând din mai 2015, Daria Tudor lucrează la Universität der Künste Berlin, în calitate de docent la clasele de Lied contemporan ale prof. Axel Bauni și Eric Schneider, precum și ca pianistă a clasei de violoncel – prof. Konstantin Heidrich. Din 2017, este acompaniatoare oficială a Rutesheim Cello Academy, Germania.

În iunie 2019, Dariei i-a fost acordat premiul pentru cel mai bun tânăr artist – Enlight Prize – în cadrul Festivalului Art of the Piano – Cincinnati, SUA. A participat la festivaluri din Finlanda, Germania și Austria: Alpenarte – Schwarzenberg, octombrie 2018; Kissinger Sommer – Bad Kissingen, iunie 2017; Mozartfest – Würzburg, iunie 2016; Festivalul Crescendo – Berlin, mai 2016, 2017. În 2022, a fost semifinalistă a Concursului Internațional “George Enescu” de la București.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării

Publicat de Gabriel Stan, 21 noiembrie 2022, 14:05

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Dezvoltarea capabilităților pentru apărare ale statelor Uniunii Europene a fost principalul punct de pe agenda reuniunii Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării, desfășurată marți la Bruxelles.

Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borell, a informat participanții cu principalele evoluții ale Politicii de securitate și apărare comună.

Accentul a fost pus pe noua misiune militară a Uniunii Europene de asistență pentru Ucraina, a fost analizat stadiul implementării Busolei Strategice și a fost discutat pachetul de apărare al Comisiei Europene.

România a fost reprezentată reuniune de ministrul apărării, Angel Tîlvăr, care a reconfirmat angajamentele țării noastre în cadrul Uniunii Europene și a punctat contribuția națională substanțială la operația Althea în Balcanii de Vest.

Ministrul Tîlvăr a participat miercuri și joi și la reuniunea miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, organizată la Sofia, sub președinția bulgară a Inițiativei.

Unul dintre proiectele derulate sud egida acestui for este participarea brigăzii din Europa de Sud-Est la misiuni internaționale de pace și la exerciții multinaționale organizate de NATO.

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” – 133 de ani de existență

Publicat de Gabriel Stan, 7 noiembrie 2022, 13:52

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Universitatea Națională de Apărare „Carol I” din București a marcat joi, printr-o ceremonie, împlinirea a 133 de ani de la înființare.

Instituția a fost fondată în anul 1889 de către generalul Ștefan Fălcoianu sub titulatura de Școala Superioară de Război, fiind a șasea școală din Europa destinată pregătirii personalului de stat major, alături de cele din Berlin, Viena, Paris, Torino și Bruxelles.

În prezent, învățământul în Universitatea Națională de Apărare asigură pregătirea necesară conducerii militare de nivel tactic interarme, operativ și strategic, în timp de pace, criză și război.

Jens Stoltenberg: NATO este pregătită să apere România!

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:17

Adrian Gâtman (realizator rubrică): NATO este pregătită să apere România și pe toți ceilalți aliați, este mesajul transmis de la Bruxelles de secretarul general, Jens Stoltenberg, la finalul întâlnirii cu prim-ministrul român, Nicolae Ciucă.

Cei doi oficiali au discutat la cartierul general al NATO despre situația de securitate în regiunea Mării Negre și despre forțele care asigură apărarea în flancul estic al Alianței. Jens Stoltenberg a apreciat contribuția României la securitatea aliată.

Jens Stoltenberg: România este un aliat de mare valoare și apreciez contribuția dumneavoastră importantă prin care asiguraţi securitatea în aceste vremuri.

Aceste dislocări transmit un mesaj clar: NATO este gata să apere România și orice alt aliat. Astăzi am discutat despre situația de la Marea Neagră regiune care este importantă pentru NATO din punct de vedere strategic.

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că țara noastră își va respecta angajamentele în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Nicolae Ciucă: Având în vedere dinamica ridicată a acestor evoluții, cât și impredictibilitatea comportamentului Rusiei, am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situația de la Marea Neagră.

Vasile Dîncu: Prin aceste prezențe în România a trupelor din SUA, Portugalia, Polonia, Belgia, Olanda și cu tehnica cea mai modernă, suntem din ce în ce mai apăraţi și mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO

Publicat de Gabriel Stan, 17 octombrie 2022, 14:51

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o nouă reuniune a miniştrilor apărării în ţările membre NATO. Dincolo de ce a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, în declaraţia de final a reuniunii, avem și alte decizii importante care s-au luat acolo, la Cartierul General al NATO, multe dintre ele care privesc în mod direct și România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, bun venit la Radio, la „Jurnal militar” și la „Subiectul săptămânii”.

Vasile Dîncu: Bună ziua! Mă bucur foarte mult să comunicăm de aici, de la Bruxelles, unde sunt, într-adevăr, discuții interesante din domeniul militar, din domeniul politicii militare, a apărării. Au fost două zile foarte pline, foarte condensate, în care am avut chiar discuţii istorice. De fapt, sunt două elemente care configurează importanța acestui summit al NATO.

În primul rând, este cel al asigurării implementării deciziilor aliate de la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Este foarte important. S-a făcut o revizie în cele două sesiuni, de exemplu, ale Consiliului Nord-Atlantic, am discutat, am aprobat şi andosat o serie de documente care sunt importante şi care privesc direcţiile politice privind directiva politică pe 2023, evident, pentru planificarea apărării şi evident că am vorbit și despre pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din 2023, pentru că direcţiile le-am trasat astăzi.

Deci, din perspectiva elementelor de strategie şi a elementelor executive, aș putea să spun că astăzi, temele principale ale celor două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic au fost raportul ministerial de dimensiunea de descurajare şi apărare.

Aici, sigur că noul model de structuri de forţe, am discutat despre implementarea politicilor NATO în domeniul spațial, evaluarea rezilienţei, viziunea transformării digitale, de asemenea, despre planuri de implementare pentru armament în întărirea posturii de descurajare. Au fost elemente, să spunem, care au fost calde şi care țin de zona executivă și asta a fost foarte important pentru astăzi.

De asemenea, tot în această discuţie am avut o importantă sesiune în ceea ce privește direcţiile de fond care au privit adaptarea posturii de descurajare şi apărare, mai ales acest context al modificării situației din Ucraina, trecerea într-o fază nouă a războiului, la ameninţarea nucleară a statului terorist care a devenit Rusia în aceste zile. Au fost lucruri foarte importante.

Am avut o sesiune specială în ceea ce priveşte grupul Framework Nations Concept, grup condus de Germania, care a prezentat al şaselea raport și unde România are o contribuție foarte importantă. Am avut, de asemenea, semnarea unei scrisori de intenţii pentru o iniţiativă legată de un viitor scut antibalistic pentru Europa, o iniţiativă condusă, de asemenea, de Germania și care va fi în viitor configurată, în funcție de nevoile noastre, după un studiu concept la care lucrează câteva țări în acest moment, o iniţiativă la care s-au înscris, din prima, 14 ţări.

Europa va deveni o forţă şi în domeniul industriei şi în domeniul producţiei de infrastructură, a protecţiei infrastructurilor, pentru că o altă discuţie a fost legată de protecţia de infrastructură fizică, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în zona nordică, în sabotarea conductelor Nord Stream.

Cu siguranţă că am discutat aici, fiind şi prima sesiune la care au participat Finlanda și Suedia. Am discutat aici și despre cererea Ucrainei privind accesul în NATO, invitarea inițială a Ucrainei, care s-a luat la București, în 2008. În Summitul de la București, noi, România susţinem un traseu pentru integrarea Ucrainei, care a demonstrat de facto că este o ţară care…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Îşi merită locul.

Vasile Dîncu: Nu există aici un consens. Aici sunt unele ţări care vorbesc despre un traseu mai lung. Dincolo de traseu, dincolo de viteza cu care se va desfășura acest lucru, noi, în mod principial, suntem susţinători ai Ucrainei pentru această postură. Am avut, în același timp, şi o bilaterală cu Canada.

Este un prieten al României. Avem un parteneriat important cu Canada. Au fost prezenți în acțiunile de poliție aeriană în România. Am stabilit să intensificăm relațiile, să facem un acord mai complet privind colaborarea cu această țară importantă. România a fost prezentă nu numai în evenimentele de care spuneam.

Ca subiect, am discutat în cadrul sesiunii privind descurajare şi apărare, am discutat și despre stadiul pregătirii battle group-ului care are Franţa ca lead nation în România. Aici am prezentat cu satisfacție modul în care am avansat la Cincu, împreună cu camarazii noștri, cu partenerii noștri din Franța, Olanda și Belgia în construcția de la Cincu. Am primit cu satisfacție și am mulțumit Franței pentru anunțul de a aduce noul echipament, în tancuri și transportoare blindate în România.

I-am mulțumit ministrului Lecornu, prietenul meu, pentru că a făcut un anunț legat de faptul că în această primăvară să sperăm că vom reuși nu numai să operaționalizăm battle group-ul, dar să ajungem în anul viitor și la operaționalizarea la nivel de brigadă.

Deci se va intensifica prezența franceză în România și acest lucru nu poate decât să ne bucure. România continuă să fie și își întărește poziția de furnizor de securitate în această zonă, în care întărim Flancul estic și echilibrăm zona sudică, să spunem, zona Mării Negre, cu Marea Baltică, acolo fiind mult mai dezvoltată la un moment dat prezența de descurajare a forțelor NATO.

Acum, prin aceste prezențe în România, am mulțumit Statelor Unite, Portugaliei, Poloniei, Belgiei, Olandei, tuturor celor care sunt în acest moment cu trupe pe teritoriul nostru – și nu numai cu trupe, și cu tehnica cea mai modernă. Asta înseamnă că suntem din ce în ce mai apăraţi și din ce în ce mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitatul de la „Subiectul săptămânii” de astăzi a fost ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Vasile Dîncu: La revedere, cu drag!

Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO