Iulian Fota: „Situația noastră de securitate s-a deteriorat grav în ultimii ani, de când Rusia a atacat pentru a doua oară, februarie 2022, Ucraina”
Publicat de prosavioleta, 25 noiembrie 2025, 09:00
Constantin Herțanu: Bine ați venit la „Jurnal Militar”!
Iulian Fota: Bună ziua!
Constantin Herțanu: Strategia Națională de Apărarea Țării este în dezbatere publică. Vorbim despre Strategia Națională de Apărarea Țării 2025-2030. Am vrea să aflăm părerea dumneavoastră despre acest document, aflat în dezbatere publică, după cum spuneam, și aș porni acest demers al nostru prin a vă întreba care ar fi principalele schimbări în mediul de securitate, care au făcut necesară o nouă strategie?
Iulian Fota: Bun, acum să lămurim un pic aspectele constituționale și legale, pentru că președintele este obligat de o lege, Legea planificării apărării, să pregătească această strategie. Legea spune că, în termeni de șase luni, trebuie să trimită Parlamentului Strategia Națională de Apărare a Țării. O singură precizare mai fac, de ordin general, e cea mai importantă strategie de 35 de ani și acum încep să vă răspund și la întrebare, pentru că situația noastră de securitate s-a deteriorat grav în ultimii aproape patru ani de zile, de când Rusia a atacat pentru a doua oară, februarie 2022, Ucraina. Avem la graniță un război mare, un război convențional, clasic, cu consumuri mari de muniții, cu număr mare de pierderi și acest război, dacă te uiți la cauzele lui, dacă te uiți la obiectivele rușilor, ne pune în egală măsură în pericol și pe noi, dincolo de agresiunea directă împotriva Ucrainei. De aici, și importanța strategiei, pentru că ea trebuie să reflecte în momentul ăsta grav, periculos la adresa României și să vină cu soluții pentru ca cetățeanul, cum ne dorim toți, să fie apărat.
Constantin Herțanu: Vorbeați despre amenințări hibride, în același timp, strategia vorbește și despre reziliență. Cam cum ați traduce acest termen pentru cetățenii care ar fi pe recepție la asta oră?
Iulian Fota: După părerea mea, importanța rezilienței, ca și a războiului hibrid, sunt mari doar dacă le înțelegem corect din punct de vedere conceptual și le încadrăm în efortul mai amplu al Rusei, care, înainte de orice, include și agresiunea militară, că, de exemplu, o critică pe care eu o am acestui document este că vorbește prea mult de război hibrid, dar reziliență nu ne spune mare lucru, nu ne explică strategia cum o să fim noi mai rezilienți, care sunt soluțiile alea practice sau miraculoase care vor face România mai reziliență. Dar ideea, e adevărată, este menționată. În schimb, strategia este foarte vagă și cel puțin la capitolul amenințări lipsește complet agresiunea militară rusă. Strategia spune un lucru bun și aici e un pas înainte față de ultima strategie, cea din 2020, clarifică termenii relației noastre cu Rusia, ne spune că Rusia este cauza principalelor amenințări. Deci, Rusia este principala amenințare de securitate națională a României. Ăsta e un pas mare înainte.
Constantin Herțanu: Dacă vorbim despre un alt subiect: modernizare, buget, industrie chiar, ce credeți, alocarea de peste 5% din PIB pentru apărare ar fi suficientă pentru modernizarea armatei în acest moment?
Iulian Fota: Strategia ar trebui, în mod normal, să reia și să clarifice o dată în plus, angajamentele internaționale pe care România deja și le-a luat, pentru că aici sunt două categorii de angajamente pe care noi deja le-am luat la nivel NATO și UE. La nivel NATO ne-am luat deja angajamentul lui 3,5 plus 1,5 infrastructură, nu?, acel 5% pe care deja l-am agreat, discutat cu Donald Trump și l-am agreat la ultimul summit NATO, cred că la Haga, dacă nu mă înșel. Deci obligațiile astea le avem. Ele ar trebui să fie clar exprimate și în strategie. Doi – noi să nu uităm că, la nivelul Uniunii Europene, undeva, cred că pe la jumătatea lui octombrie, cred că chiar 15 octombrie, dacă nu mă înșel, UE-ul a decis că undeva, la orizontul următorilor ani, este foarte probabil un război cu Rusia și trebuie să fim pregătiți pentru acest război. Asta apropo și de remarca mea anterioară, că războiul trebuie să fie preocuparea principală a strategiei, pentru că la nivel de UE, România, ca stat membru, a fost de acord cu această decizie și, dacă nu mă înșel, avem cinci ani cam așa, cred că asta și spunea UE în comunicat, cinci ani ca să ne pregătim. Deci, 3,5 plus 1,5 și pregătire rapidă.
Constantin Herțanu: Mai există un punct sensibil cu care avem de furcă fiecare dintre noi aproape în fiecare zi, și anume acel punct al dezinformării: dezinformare în media, dezinformare pe rețelele de socializare și așa mai departe. Cum credeți că ar putea întări cultura de securitate, reziliența în fața acestei dezinformări?
Iulian Fota: Aici am câteva aspecte în atenție. În primul rând că dezinformarea în România este gravă, pentru că analfabetismul funcțional e mare și lumea e needucată.
Constantin Herțanu: Categoric, așa este.
Iulian Fota: Și avem și o păcătoasă moștenire istorică, pentru că, vedeți, suntem țara care a avut fascismul ei – ca să dau un exemplu, din anii ’30, neaoș – legionarii noștri nu au fost o invenție italiană sau nazistă germană; deci că s-au influențat și inspirat de acolo e altceva. Deci, toate elementele astea… Asta e o țară cu foarte mulți „idioți utili” – ăsta e un concept sociologic, să nu mă certe cineva că vorbesc urât, deci sunt niște ghilimele aici – dar sunt oameni care, de bună credință, ei fac rău propriei țări, neînțelegând, să zic așa, răul pe care îl fac, vehiculând anumite teorii sau cuplând la anumite puncte de vedere. Deci, e foarte mult de lucru în interior și, dincolo, repet, de intențiile ostile ale unora din străinătate, problema e că noi, în interior, amplificăm mult dezinformarea, devenind, nu de puține ori și uneori inconștient, cutii de rezonanță pentru tot felul de narațiuni contrare intereselor românești și asta reclamă înțelegere, educație, cultură, organizări specifice. Când e vorba de război informațional, ne lipsesc niște organizări, ne lipsesc organizări pe securitate economică. Speranța mea e în continuare că poate strategia asta aduce un plus de ordine și de organizare.
Constantin Herțanu: Înainte de final, dacă ar fi să tragem o concluzie generală, de exemplu, care ar fi un mesaj principal pe care credeți că îl transmite strategia de apărare 2025-2030?
Iulian Fota: Asta e problema cu ea, că dă mai multe mesaje și unele sunt contradictorii și nu știu care e cel dominant. De-aia eu am spus pe Facebook, după ce am citit-o, și am citit-o atent, și am citit-o cu bună credință, că nu mă simt mai bine apărat după citirea documentului, pentru că sunt o serie întreagă de aspecte pe care sper că Administrația Prezidențială le va clarifica, pentru că ăsta este… Aici să spunem un lucru, ăsta e de apreciat acest demers pe care președintele l-a decis de a pune strategia în discuție publică și de a invita opinia publică să vină cu contribuții. Sunt convins că multă informație utilă și relevantă se va strânge. Evident, nu o să fie ușor pentru Administrația Prezidențială, dar eu sper să țină cont de unele puncte de vedere exprimate, de mine și de alți analiști care știu despre ce e vorba, pentru că în final interesul nostru este să iasă un document cât mai bun, că aia e strategia națională de apărare a țării.
Constantin Herțanu: Vă mulțumim mult pentru toate aceste informații, pentru prezența în „Jurnalul Militar”. Vă reamintesc faptul că a fost alături de noi conferențiarul universitar Iulian Fota. Vă mulțumim încă o dată!
Iulian Fota: Cu mare plăcere!