Adrian Lesenciuc: În momentul de față, noi suntem asaltați de modul în care mijloacele de comunicare de masă s-au extins

Publicat de prosavioleta, 11 august 2025, 12:51

Ciprian Panga: Domnule colonel, bine ați venit la ‘Interviul săptămânii’ – ‘Jurnal militar’.

Adrian Lesenciuc: Bună ziua. Mulțumesc pentru această invitație, sunt onorat și mă bucur că, iată, cu această ocazie, sunt probabil foarte mulți dintre foștii mei studenți care mă ascultă.

Ciprian Panga: S-a tot vorbit în această perioadă despre amenințările hibride și războiul hibrid. Haideți să-i lămurim pe ascultătorii noștri ce înseamnă acest lucru.

Adrian Lesenciuc: În primul rând, termenul este destul de vechi. Dacă e să mă raportez la o sursă sigură, undeva în paginile de final ale lucrării despre război, Karl von Clausewitz vorbește despre faptul că oricum am lua războiul este hibrid. Prin urmare, această problemă a hibridizării războiului, iar conceptul de hibridizare în sine înseamnă foarte multe lucruri, acest concept este unul care a devenit cvasi operațional, începând cu anii 2000, când în Statele Unite ale Americii a apărut necesitatea de a se vorbi despre războiul hibrid ca fiind, de fapt, o punere împreună, în cadrul luptei, a mijloacelor convenționale și neconvenționale, a acțiunilor tipice, specifice zonei militare și a acțiunilor care vin din alt tip de forme de manifestare a puterii, putere soft, în special în ceea ce privește puterea simbolică. Discutăm despre diferite instrumente puse la dispoziția comandantului militar pe câmpul de luptă, care să determine un anumit tip de acțiune care nu mai este acțiunea militară clasică, ci este o acțiune hibridă.

Ciprian Panga: Trăim în era tehnologiei, trăim în era digitalizării. Ce rol joacă rețelele sociale în răspândirea dezinformării? Există platforme mai vulnerabile în momentul acesta și vorbim de platforme online?

Adrian Lesenciuc: Cu siguranță că da. Comunicarea se face în pași multipli. Ceea ce contează mai mult e mai degrabă mediul în care informația a ajuns să producă efecte. Odată cu inventarea rețelelor sociale, practic noi n-am făcut altceva decât să arătăm lumii că există acea structură de relații interumane. Acea structură este în prim plan, după care s-a mai întâmplat un lucru fantastic. Acest lucru fantastic este că în momentul în care discutăm despre mijloacele de comunicare de masă clasice, le spun în ordinea apariției: carte, presă scrisă, radio, cinematografie, televiziune – în cazul acestor mijloace de comunicare, în oricare dintre aceste cazuri, discutăm despre o redacție care are rolul de gatekeeping, adică de a păzi cumva poarta de intrare a informațiilor și de a permite doar ceea ce este adevărat și convenabil. În cazul mijloacelor de comunicare clasice, acest lucru funcționează. În cazul mijloacelor noi de comunicare de masă a rețelelor sociale, nu funcționează. Fiecare este practic păzitorul propriei porți, prin urmare este liber să ofere publicului larg tot ceea ce se poate și atunci, evident, din nevoia de a expune ceea ce consideră în funcție de nivelul de pregătire, de experiență de viață și așa mai departe, lucrurile sunt foarte permisive. În momentul de față, noi suntem – noi mă refer la întreaga societate umană, nu neapărat la România – suntem cumva asaltați de modul în care mijloacele de comunicare de masă s-au extins, fără ca noi să avem posibilitatea de a produce acele mijloace de reglare, prin care să nu permitem tuturor informațiilor să ajungă la public. Prin urmare, din punctul acesta de vedere, da, mijloacele de comunicare noi, rețelele sociale sunt probabil canalele cele mai utilizate pentru dezinformare.

Ciprian Panga: Este nevoie de educație pentru a reuși să selectăm ceea ce este important și mesajele pe care ar trebui noi să le primim? Și vă întreb acum dacă are un rol această educație media sau social media și cum poate fi încurajată în școli, în academie, predați în Academia Forțelor Aeriene.

Adrian Lesenciuc: În Strategia Națională de Apărare din 2015 s-a pus pentru prima dată problema culturii de securitate și, ulterior, prin ghidul strategiei, a fost descris atât conceptul de cultură de securitate cât și conceptul de educație de securitate. Eu am fost foarte preocupat de această chestiune pentru că, practic, discutând despre cultura de securitate, noi discutăm, de fapt, despre nivelul mediu de cunoaștere la nivelul unei națiuni în ceea ce privește aspectele care țin de securitatea națională. Conștientizarea amenințărilor și vulnerabilităților în ceea ce privește securitatea națională. Din acest punct de vedere, da, este necesară educația de securitate, iar această educație de securitate nu privește doar membrii organizației militare, ea privește întreaga societate. Prin urmare, discutăm despre conceptul fundamental, care este acela de reziliență societală. Ea privește întreaga societate. Prin urmare, discutăm despre conceptul fundamental, care este acela de reziliență societală. Conceptul de reziliență societală înseamnă, de fapt, capacitatea organismului social de a se recupera după atacurile de acest tip, atacurile hibride. Prin urmare, capacitatea noastră de a ne recupera după atacurile hibride este cu atât mai ridicată cu cât suntem mai conștienți de ceea ce produce acest lucru, cu alte cuvinte, cu cât cineva ne-a permis la un moment dat să ajungem la informația care, de altfel, este publică privitoare la ce reprezintă amenințările la adresa securității naționale. Educația de securitate este fundamentală.

Ciprian Panga: Trăim vremuri foarte interesante și vorbim aici și din punct de vedere al inteligenței artificiale. Cum vedeți viitorul acestui domeniu în contextul în care inteligența artificială pune oarecum stăpânire pe tot ceea ce înseamnă gândirea omului?

Adrian Lesenciuc: Am, din punctul acesta de vedere, o perspectivă oarecum diferită. Pentru că, în momentul în care ne raportăm la inteligența artificială, ne raportăm cumva și la câmpul de luptă funcționând ajutat de inteligența artificială și presupunând, de fapt, un mediu informațional, ceea ce stă la baza discutării despre operațiile informaționale, un mediu informațional care are trei paliere. Primul palier este cel informațional propriu-zis, adică informația care circulă. Al doilea este palierul fizic, adică presupune structura de canale prin care circulă informația, și aici mă refer și la computere, mă refer și la spectrul electromagnetic, mă refer la tot ceea ce permite transferul de informație. Şi, în al treilea rând, mă refer la dimensiunea cognitivă, care înseamnă, de fapt, informația ajunsă la decident și transformată în acțiune. Nu putem, cel puțin în zona militară, nu putem să eliminăm inteligența umană și nu putem să discutăm doar despre inteligența artificială atâta vreme cât, de fapt, deciziile sunt, în cel mai fericit caz, hibride, uman-artificial. Pe de altă parte, da, inteligența artificială s-a dezvoltat foarte mult și, din păcate, inteligența artificială este totodată purtătoare de ideologie. Inteligența artificială nu este, cu alte cuvinte, doar acel instrument prin intermediul căruia lăsăm mașina să gândească în locul omului, ci și acel instrument care, din perspectivă ideologică și, bineînțeles, din perspectiva operațiilor informaționale și acțiunilor hibride, ne poate influența ideologic.

Ciprian Panga: Domnule colonel, vă mulțumesc mult pentru că ați acceptat invitația la „Interviul săptămânii” și vă mai așteptăm cu mare drag.

Adrian Lesenciuc: Eu vă mulțumesc că a fost provocator și m-a bucurat foarte tare.