Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade
Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 13:04
Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!
Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?
Ștefan Ciochinaru: Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.
Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.
Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.
Ștefan Ciochinaru: Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.
Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.
Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?
Ștefan Ciochinaru: Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.
Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.
Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…
Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?
Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.
Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.
Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.
Ştefan Ciochinaru: De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.
Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.
Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.
Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.
Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.
Ştefan Ciochinaru: Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.
Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?
Ştefan Ciochinaru: Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.
Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere.
