Reuniunea miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Angel Tîlvăr a participat în această săptămână la o nouă întrunire a procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, desfășurată la Tirana. România deține până anul viitor președinția acestei inițiative. Pe ordinea de zi a întâlnirii s-a aflat, printre altele, creșterea importanței brigăzii din Europa de Sud-Est, elementul militar al inițiativei, la care contribuie cu trupe șase țări – Bulgaria, Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Turcia și România. Pe timpul mandatului României la conducere, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al acestui format. În Albania, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu omologul moldovean Anatolie Nosatîi, căruia i-a reafirmat sprijinul țării noastre în fața provocărilor de securitate și a încercărilor de destabilizare, parte a acțiunilor hibride ale Federației Ruse.

România propune revitalizarea Brigăzii din Europa de Sud-Est

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 09:00

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a condus delegația Ministerului Apărării Naționale la lucrările Reuniunilor Comitetului de coordonare și Comitetului director Politico-Militar ale procesului reuniunilor Miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est. Ședințele au avut loc la Constanța, în contextul exercitării de către România a președinției rotaționale a acestei inițiative regionale de cooperare în domeniul apărării. În cadrul discuțiilor, țara noastră a avansat propuneri pentru conectarea Brigăzii din Europa de Sud-Est la actualul context geostrategic.  SEEBRIG este elementul militar al inițiativei, format din unități ale celor șase țări afiliate: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia.

Șeful Statului Major al Apărării a participat la „Conferința șefilor Apărării din Balcani pe probleme de cooperare militară”

Publicat de Gabriel Stan, 22 mai 2023, 15:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat la Conferința Șefilor Apărării din Balcani pe probleme de cooperare militară, organizată la Sofia.

Forumul a ajuns la ediția cu numărul 16, iar oficialii militari au analizat situația de securitate în zona balcanică, precum și modalitățile de colaborare între statele din regiune.

Conferința în acest format se desfășoară anual și reunește șefii apărării din nouă țări din Europa de Sud-Est, Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.

Întâlnirile în acest format au ca scop dinamizarea cooperării militare regionale, dezvoltarea unui mecanism de gestionare a crizelor și participarea în comun la exerciții a forțelor armate din regiune.

La ediția din acest an au fost invitați și șefii apărării din Croația și Slovenia, precum și reprezentanți de nivel înalt ai NATO și Uniunii Europene.

Întâlnire oficială a ministrului apărării naționale cu omologul de la Chișinău

Publicat de Gabriel Stan, 27 martie 2023, 14:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit la Chișinău cu omologul moldovean Anatolie Nosatîi, cu care a discutat despre intensificarea cooperării în domeniul militar.

România susține Republica Moldova în parcursul pro-european și încurajează participarea la proiectele subsumate inițiativei regionale -Procesul reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, format în care țara noastră va exercita președinția începând cu a doua jumătate a acestui an.

Ministrul Tîlvăr a dat asigurări că România va susține creșterea fondurilor alocate Moldovei prin facilitatea Europeană pentru pace.

Partea română a apreciat demersurile Guvernului de la Chișinău de a contribui la misiunile de menținere a păcii sub egida Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene, iar șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a aflat în Italia la invitația omologului său, amiralul Giuseppe Cavo Dragone.

Cei doi oficiali militari au analizat situația regională de securitate și au discutat despre dezvoltarea capabilităților de apărare prin intermediul Mecanismului de Cooperare Structurată Permanentă al Uniunii Europene, precum și despre implementare a măsurilor NATO destinate întăririi posturii de descurajare și apărare pe flancul estic aliat.

Întrevederea Șefului Statului Major al Apărării cu omologul sârb

Publicat de Gabriel Stan, 3 octombrie 2022, 16:45

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit în această săptămână cu omologul sârb, generalul Milan Moisilovic, în cadrul vizitei pe care acesta a efectuat-o în România.

Cei doi oficiali au discutat despre mecanismele de gestionare a crizelor în cadrul inițiativelor regionale din Balcani și din Europa de Sud-Est, precum și despre stadiul relațiilor de cooperare între cele două armate.

În actualul context geopolitic, marcat de războiul Federației Ruse în Ucraina și de provocările de tip hibrid în Europa, cei doi șefi ai apărării au subliniat că stabilitatea în Balcanii de Vest reprezintă o prioritate strategică.

Programul delegației militare sârbe a mai cuprins și vizite la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est, la Academia Forțelor Terestre din Sibiu și la sediul Batalionului 26 Infanterie din Craiova.

Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 13:04

Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?

Ștefan Ciochinaru: Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.

Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.

Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.

Ștefan Ciochinaru: Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.

Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.

Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?

Ștefan Ciochinaru: Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.

Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.

Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…

Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?

Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.

Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.

Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.

Ştefan Ciochinaru: De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.

Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.

Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.

Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.

Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.

Ştefan Ciochinaru: Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.

Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?

Ştefan Ciochinaru: Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere.

Șeful statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu în vizită oficială în Statele Unite ale Americii

Publicat de Gabriel Stan, 20 iulie 2021, 12:40

Andreea Popescu (realizator rubrică): Șeful statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, s-a aflat săptămâna aceasta în vizită oficială în Statele Unite ale Americii, unde a avut întâlniri cu președintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata Statelor Unite, generalul Mark Miley și cu alți oficiali militari NATO și americani de rang înalt.

Vizita șefului Statului Major al Apărării face parte din întâlnirile curente în cadrul Parteneriatului strategic, ce urmărește consolidarea securității României și promovarea țării noastre ca vector de stabilitate în Europa de Sud-Est.

Europa de Sud-Est poate să economisească 4 miliarde de euro pe an dacă are acces la gaz, precum Europa de Vest

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 mai 2018, 14:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Dacă regiunea Europei de Sud-Est are acces la gaze naturale la preţuri comparabile cu cele din Europa de Vest, se pot economisi circa 4 miliarde de euro pe an din facturile pentru gaze naturale. Asta a spus coordonatorul departamentului pentru legături şi iniţiative regionale din cadrul Direcţiei Generale pentru Energie de pe lângă Comisia Europeană, Katarina Sikov-Magni, în timpul unei întâlniri a preşedinţilor comisiilor pentru energie a parlamentelor naţionale, care a avut loc la Sofia, în cadrul presedinţiei bulgare a Consiliului UE.

Conform afirmaţiilor sale, Europa este în mare măsură dependentă de o sursă de livrare de gaze naturale, ceea ce duce la preţuri mai mari pentru consumatori – cetăţeni şi industrie. O problemă e şi conectivitatea proastă a reţelelor de gaze în Europa.

„Interconectările de gaze existente se folosesc, însă nu la capacitate maximă. Capacitatea lor poate fi majorată şi noi avem discuţii intense cu vecinii noştri din statele din Africa de Nord, pentru a putea să extindem studiile privind zăcămintele şi transportul de gaze naturale”, a declarat Sikov Magni. Conform spuselor sale, realizarea interconectorului de gaze între Bulgaria şi Grecia, legătura între Bulgaria şi Serbia, precum şi coridorul BRUA care se construieşte în prezent, care leagă Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, sunt de o mare importanţă pentru obţinerea diversificării de surse în regiune. Ea a adăugat că prin realizarea tuturor proeictelor pentru un acces mai bun de gaze naturale în regiune vor ajuta pentru atingerea obiectivelor Europei de Vest.

România, în grupul la nivel înalt privind aprovizionarea cu gaze naturale

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 februarie 2015, 11:47

România şi alte 8 state membre ale UE fac parte din grupul la nivel înalt care se ocupă de interconectarea în domeniul gazelor naturale în Europa Centrală și de Sud-Est. Grupul are ca obiectiv asigurarea aprovizionării din cel puțin trei surse diferite a statelor din regiune. Principalele activităţi se referă la setarea prioritățillor pentru a avea infrastructura necesară și pentru a spori securitatea în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale.

Prima reuniune de lucru a grupului la nivel înalt a avut loc de curând, la Sofia. Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea energiei, Maroš Šefčovič.

”Azi, am stabilit componenţa grupului la nivel înalt privind aprovizionarea cu gaze, un grup care funcţionează pe doua direcţii: una politică şi una tehnică, de expertiză. Avem si sub-grupuri care lucrează pe zone distincte, e vorba de Europa Centrală şi de Sud- Est şi zona Adriatică. Fiecare stat membru din aceste regiuni va avea asigurată aprovizionarea cu gaze naturale din cel puțin trei surse diferite. Am făcut, de asemenea, şi un inventar al proiectelor de infrastructură ce au fost deja propuse şi care vor fi de asemenea co- finanţate din fonduri europene.”

Discuțiile s-au axat pe aspectele interne și externe ale situației din zonă în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze, astfel înât să fie posibile interconectarea regională şi folosirea optimă a infrastructurii existente acum.

Maroš Šefčovič: ”Am decis ca experţii noştri să înceapă să lucreze imediat astfel încât să poată pregăti până la urmatoarea noastră discuţie la nivel politic un plan de acţiune, pe care să- l discutăm până în luna Iunie. Am venit aici, la Sofia, pentru ca vream sa arătăm solidaritate Bulgariei, vream sa arătăm ca Uniunea Europeană e aici să ajute şi împreună cu partenerii din regiune suntem aici pentru a găsi soluţii bune privind securitatea aprovizionării cu energie în Europa de sud-est şi o mai bună interconectare cu Europa Centrală. Vrem integrarea întregii pieţe europene a energiei, pentru că acesta este obiectivul nostru pe următorii 5 ani, să avem o Uniune a Energiei benefică pentru fiecare stat membru.”

După această reuniune a grupului la nivel înalt, experţii vor face analize pentru a determina ce lipseşte şi ce bariere există în funcţionarea pieţei la nivel european. Grupul de lucru va adopta, până la începutul verii, un plan de acțiune cu monitorizare permanentă, astfel încât piaţa să nu mai fie fragmentată şi să poată fi prevenite crizele în aprovizionarea cu gaze naturale