Radu Miruță: „Atunci când este o problemă, nu poți să o ascunzi la infinit”
Publicat de prosavioleta, 3 martie 2026, 08:47
Gabriel Stan: Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a răspuns invitației Agenției Media a Armatei și a oferit răspunsuri la întrebări referitoare la teme de interes privind domeniul apărării. Într-un interviu acordat directorului și redactorilor-șefi ai agenției, el a arătat care ar fi principalele avantaje ale faptului că programe esențiale pentru înzestrare a armatei se derulează cu finanțare prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene.
Radu Miruță: Sunt trei aspecte pe care le-am identificat. Unu – ne forțează să ne mișcăm foarte repede până în 2030. E o provocare fantastică. România se mișcă greu în decizie. Faptul că avem această placă de presiune ne forțează să ne mișcăm mai repede, ceea ce e un câștig. Doi – militarii Armatei Române vor avea tehnologie nouă care îi ajută în puterea de a descuraja. Toate țările democrate investesc în armată nu pentru a ataca, ci pentru a descuraja un atac al celor care nu respectă niște reguli internaționale. Îi descurajezi dacă dovedești că ai cu ce. Trei – este o ocazie rară de a dezmorți industria națională de armament. Nu-i suficient pentru Armata Română să aibă niște produse. Armata Română gândește strategic și vrea să și aibă garanția și siguranța că, într-un caz nedorit de nimeni, al unui atac, al unei implicări într-un conflict militar, ceea ce are acum pe stoc și se consumă poate fi reparat sau poate fi reînnoit de o industrie din interiorul României. Avem parteneriate foarte bune cu alte țări; avem contracte foarte puternic juridic făcute, dar în caz de război primul pe care trebuie să te bazezi ești tu. Și atunci, prin faptul că sunt acești foarte mulți bani puși pe masă astăzi, 9,53 miliarde de euro doar pentru înzestrarea Armatei Române, noi vrem ca tot ce este mai bun și societatea vrea ca tot ce este mai bun să se facă în România. Industria națională de armament n-a mai primit investiții de vreo 30 de ani. Noi nu putem face, nu știu, roboți cu inteligență artificială într-o fabrică de armament unde cresc acum buruieni.
Gabriel Stan: Săptămâna trecută a fost adoptată de guvern și pusă în dezbatere publică ordonanța privind reforma în administrație, în care se arată că pentru instituțiile publice din familia ocupațională apărare, ordine publică și securitate națională, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată de efectele generate de implementarea reformei sistemului pensiilor militare de stat. Ministrul Radu Miruță a explicat principalele argumente ale acestei decizii.
Radu Miruță: Nu se va schimba modul în care se calculează pensiile, nu se va reduce numărul de militari ca să scadă cheltuiala, nu se va reduce venitul militarilor ca să scadă cheltuiala. Se încearcă mărirea zonei în care să fie incluși specialii. Militarii n-au ce căuta în camera aia, că nu sunt speciali. Se spune că militarii ies la pensie cu 13 ani mai devreme. 98% este un neadevăr! Dacă ai o activitate care într-un mod dovedit îți scurtează perioada de viață, este nedrept să te țin să muncești până la 65 de ani dacă tu pe medie la 67 mori, că nu vei mai avea o perioadă suficient de mare în care să iei și tu bani de unde ai pus. Există categorii în care activitatea este foarte grea, și nu este doar la militari – oamenii care lucrează în radioactivitate, oamenii care lucrează în subteran. Legea definește foarte multe categorii de oameni care se consideră că, din cauza activității de la serviciu, le este afectată sănătatea și se pensionează mai devreme. Pe perioada profesională a activității unui militar, el trece prin holul de unde obține reducerea vârstei de pensionare o anumită perioadă de timp, cu un an, cu doi, cu trei, cu cinci, dar foarte puțini obțin cu 13. Anul trecut, un singur om din Armata Română s-a pensionat cu 13 ani mai devreme, dar nu se poate ca în jurul unui singur exemplu să spunem că asta e toată situația în Armata Română. Anul trecut, vârsta minimă la care se putea pensiona un militar în condiții ideale era undeva pe la 48 de ani. Media celor care s-au pensionat este 52 de ani. Pensia medie netă, cât primește un om după ce a muncit în zona militară, anul trecut a fost 5.008 lei. Care dintre etichetele astea îndreptățesc să se spună că pensionarii militari sunt pensionari speciali? Niciuna! Se discută despre creșterea vârstei de pensionare în zona ordine publică și apărare. Avem o lege astăzi care spune că până în 2035 va ajunge vârsta standard de pensionare la 65 de ani. Unde să le mai creștem vârsta asta de pensionare? Eu sunt convins de următorul lucru – pentru ca un om să stea mai mult în activitate, neforțat de nimeni, trebuie să aibă un stimulent. Ministerul Apărării nu plătește doar salarii și pensiile le plătește Ministerul Muncii. Ministerul Apărării plătește pentru un om pensia, dacă este la pensie, plătește și salarii. Ambele obligații sunt din banii Ministerului Apărării. Provocarea mea este să fac rost de bani, astfel încât un om care ajunge să se pensioneze la o vârstă mai devreme că îndeplinește condițiile, să fie interesat de la sine decizie să stea mai mult că primește mai mulți bani.
Dacă un om se pensionează astăzi, Ministerul Apărării, mutându-l în camera de pensionari, va plăti pentru el pensie și Ministerul Apărării va plăti salariul pentru unul nou care vine să-l înlocuiască. Deci eu voi avea cheltuieli și cu pensia, și cu salariul. Dacă eu îl conving pe cel care poate să se ducă la pensie să nu se ducă, dându-i niște bani în plus, nu știu, 10%-20%, acel 10%-20% reprezintă o cheltuială mai mică decât pensia celui care ar pleca la pensie. Nu pot să anticipez cât de mulți oameni vor alege să primească acest stimulent. Propunem o sumă, vedem câtă lume este interesată de ea, vedem câți bani se economisesc. Aia este o paranoia, este o frenezie să se discute că se modifică pensiile, că se trimit oamenii în poligon la 65 de ani să facă nu știu ce activități. E o nebunie, nu se va întâmpla asta.
Gabriel Stan: Radu Miruță a vorbit și despre dezinformare și despre provocările pe care Ministerul Apărării le are în lupta contra fake newsurilor.
Radu Miruță: Mă provoacă lupta asta, pentru că inginer software fiind, cu un doctorat în rețele cu procesare bazată pe conținut, îmi este extrem de limpede că împotriva algoritmilor trebuie să lupți tot cu algoritmii. Nu poți să limitezi libertatea de exprimare. Sunt absolut de acord, da, libertatea de exprimare este un drept care este asociat unei persoane. Nu pot să invoci libertate de exprimare asociată unor algoritmi, unor conturi false, care sunt coordonate de un software cu inteligență artificială care să genereze conținut și să impregneze în percepția publică o stare nereală. Cei care sunt în spatele acestor acțiuni, de fapt, generează un conținut care are sens. Când îl asculți, așa, în timp ce speli vasele în bucătărie, zici: băi, dar bine zice ăsta, uite ce coerent e, are logică. Însă este o logică paralelă cu realitatea, nu este real. Convingea mea este că, la nivel european, trebuie luată o decizie politică astfel încât acești algoritmi să elimine în mod automat, ceea ce se poate tehnic, bucățile care sunt mincinoase pe teme de interes major. E adevărat că gândirea critică e cel mai bun filtru și cel mai democrat, dar noi nu putem stimula gândirea critică în ritmul în care funcționează tehnologia. Trebuie comunicat mult. Dacă la o dezinformare iese un om în uniformă militară și spune, cu puterea gradului, a funcției pe care le are, de ce nu este adevărat, are o credibilitate să mai stingă în focurile pe care le fac algoritmii să propage astfel de lucruri. Este și o chestiune interinstituțională cu lupta împotriva acestei dezinformări. Nu doar Armata Română este responsabilă să limiteze dezinformarea, sunt mai multe instituții. Provocarea mea este să identificăm în interiorul Ministerului Apărării o echipă de 10-20 de oameni, cu care să lucrez și eu, astfel încât aceste informații să fie gestionate de o aplicație coordonată și făcută de Armata Română.
Gabriel Stan: Ministrul Radu Miruță a vorbit în ultimele zile în spațiul public și despre o serie de nereguli constatate de instituțiile de control ale Ministerului Apărării Naționale în unitățile militare din țară, astfel că jurnaliștii Agenției Media a Armatei au deschis și această temă de discuție.
Radu Miruță: Atunci când este o problemă, nu poți să o ascunzi la infinit. E ca o pietricică în cizmă, calci pe ea, te enervează până la urmă, te așezi pe bordură, te descalți și o arunci, că nu o mai poți suporta. Faptul că iese la iveală câte o componentă de corupție este o dovadă că Armata Română are anticorpi să scoată asta la suprafață și să o extirpe de acolo. Uniforma militară are o rigurozitate în spate, are o disciplină în spate, dar nu exclude complet predispoziția umană spre fapte de corupție. Problema ar fi dacă nu s-ar identifica corupția, și am trăit într-un dolce far niente din ăsta, nu știm că, de fapt, unii își bag joc puțin de munca celor mulți. Ar fi o problemă majoră dacă ministrului i s-ar pune pe masă, că sunt structuri în Armata Română care scot la iveală asta, și asta e bucata funcțională a luptei împotriva problemelor, i se pun în față problemele și ministrul spune: știi, dar ăla e de-al meu, lasă-l, bag-o în sertar. Eu nu fac asta, și cred că trebuie să discutăm deschis. A spune că nu există în armata, că noi suntem mai speciali pe zona asta și că aici nu e nicio problemă, eu cred că nici nu trebuie făcut asta, și nu crede nimeni. Capacitatea unei instituții de a evolua și de a se curăța este direct proporțională cu disponibilitatea de a-și corecta din probleme. Asta este preocuparea mea, și o s-o fac în continuare, fără niciun fel de menajament.
