Petru Fabian: Manipularea se poate face și prin mesaje care au conținut care dezinformează, dar se poate face și prin multe alte metode, atât în spațiul online cât și în spațiul analog, prin diferite metode, dezinformarea fiind una dintre acestea
La Interviul Săptămânii invitatul Gabrielei Saksa este Petru Fabian, consilier pe politici europene, din divizia pentru combaterea manipulării informaționale,de la Bruxelles. Vă propunem un dialog constructiv despre acest fenomen ce modelează tot mai mult peisajul informational global – dezinformarea. Aflăm și cum să ne protejăm individual, în fața fluxului constant de informații dar și despre necesitatea unei strategii naționale coerente, în această direcție.
Publicat de Gabriel Stan, 16 iunie 2025, 17:57
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Bună ziua! Mulțumim că ați acceptat invitația noastră la Interviul săptămânii, la Jurnal Militar.
Petru Fabian: Bună ziua!
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Vedem din ce în ce mai multe mesaje de dezinformare, mesaje de manipulare și am vrea să știm pentru început dacă există o diferență între un mesaj de dezinformare și un mesaj manipulare.
Petru Fabian: Nu sunt diferențe mari între dezinformare și manipulare. Manipularea se poate face și prin mesaje care conțin conținut care dezinformează, dar se poate face și prin multe alte metode, atât în spațiul online cât și în spațiul analog, prin diferite metode, dezinformarea fiind una dintre acestea.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): În momentul în care scrollăm pe internet, cum ne dăm seama că este vorba despre un mesaj de dezinformare?
Petru Fabian: Sunt anumite semne clare, de exemplu, apel emoțional foarte puternic, apel la furie, la frică, indignare sau lăcomie.
Dacă, de exemplu, avem știri sau mesaje unde observăm lipsa sursei sau avem surse obscure, neverificabile, acestea sunt semne clare. Pe lângă astea, de exemplu, și titluri foarte senzaționaliste și bombastice, care după aia nu au foarte multe argumente sau dovezi în spate.
Și, desigur, mesaje sau, mă rog, conținut care face apel la teorii conspiraționiste, la prejudecăți sau la narative de genul nimeni nu vrea să vă spun adevărul, citiți aici ca să aflați ce se întâmplă de fapt.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Deci niciodată când vedem un asemenea titlu nu ar trebui să dăm crezare.
Petru Fabian: Exact, ar trebuit să verificăm de două ori informația și eventual să nu ne grăbim la a redistribui și a retremite familiei, prietenilor și așa mai departe, inclusiv dacă vrem să o facem pe un ton ironic, ca să zic așa, putem desigur să specificăm asta, dar foarte multă lume având în vedere că este apetit pentru astfel de narative senzaționaliste, poate nu toată lumea este pregătită să facă diferențierea dintre ceva cu tentă ironică, umor și ceva ce chiar poate să alarmeze societatea.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Și avem șanse să ne ferim de aceste mesaje de dezinformare? Cum putem să facem asta?
Petru Fabian: Putem să recunoaștem poate anumite tipare, având în vedere cele spuse anterior. O nota bene aici ar fi să încercăm să nu ne luăm știrile de pe social media sau de pe site-uri obscure și categoric să căutăm mereu surse alternative, să verificăm înainte să dăm încredere și să gândim și un pic logic să ne dezvoltăm acest simț al gândirii critice și să știți că sunt anumite extensii de browser, dacă vorbim despre mediul online, care ne pot semnala, de exemplu, prezența unor tipare care se văd des în mesaje cu tentă de dezinformare sau manipulare.
De exemplu, NewsGuard este o extenție de acest tip. Printr-o analiză tehnică a conținutului sau prin verificarea mai multor size-uri, a mai multor surse, astfel de instrumente pot semnala anumite nereguli sau anumite suspiciuni.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Se tot vorbește despre bulele online. Am putea să credem oare că dacă rămânem în bula noastră, suntem feriți de dezinformare?
Nu, știu, dăm unfriend la prietenii care nu au aceeași viziune ca a noastră și încercăm să rămânem doar cu cei care văd la fel lucrurile? Este acesta un mod de a ne feri de dezinformare? Este un mod bun?
Petru Fabian: Nu, neapărat. Cred că mereu este bine să ascultăm și păreri cu care nu suntem în totalitate de acord. Desigur, dacă ajungem într-un așa numit cognitiv, care se numește, de exemplu, în doctrina militară chineză, astfel de grupuri, de ecochamber-uri pot crea falsa iluzie că toată lumea gândește la fel.
Și atunci ne consolidăm opiniile cu atât mai mult, ceea ce poate să ducă înspre polarizare, ceea care este extraordinar de nociv între societate dacă noi ajungem să nu mai putem să avem un dialog deschis unii cu ceilalți, pentru că dacă nu ești de acord cu mine, înseamnă că ai ceva cu mine.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Cum se vede de la Bruxelles? Este România într-un război hibrid din punctul acesta de vedere, al dezinformării?
Petru Fabian: Da, putem spune asta, cel puțin în domeniul informațional. Desigur, războiul hibrid are foarte multe dimensiuni. Putem vorbi și despre infrastructură critică, putem să vorbim și despre șantaj economic și așa mai departe.
Categoric în zona spațiului informațional și, cum să zic, război cognitiv, competiție informațională, România este o țintă clară și de la Bruxelles pot să spun că noi am văzut cu mare bucurie evoluțiile la nivelul instituțiilor statului.
Am văzut și în pre-campanie și după campanie o poziționare mult mai abilă a instituțiilor aferente, competente în acest domeniu, atenționând populația în legătură cu anumite mesaje care circulă și așa mai departe.
Deci putem să vorbim aici și despre o maturizare, o conștientizare a amenințării și a adaptării în concordanță cu această amenințare. Vedem, într-adevăr, România către țintă, dar în același timp vedem și mai multă reziliență din partea statului.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale, zic eu, a punctat bine în direcția aceasta. Există un Inforadar unde pot fi verificate toate informațiile care apar în mediul online cu privire la Ministerul Apărării Nаționale. Mesajele de dezinformare se rostogolesc. Ce ar trebui făcut ca să putem să ajungem la toate categoriile sociale, să ajungă mesajul corect și cel real la toată lumea?
Petru Fabian: Responsabilitatea este împărțită. Și în UE există acest portal UVS Disinfo, care are 19.000 de cazuri de incidente de dezinformare pro-Kremlin, cu 38 de milioane de vizualizări anul trecut. Totuși, în același timp, vedem că amenințarea persistă.
Și ea va persista pentru că este ajutată de evoluțiile tehnologice, de prezența inteligenței artificiale, de tot ce înseamnă revoluția informațională și democrația în era social media. Este destul de ușor, nu este deloc costisitor, nu este deloc o activitate care presupune foarte multe resurse.
Pur și simplu să fie inundat spațiul informațional cu tot felul de narative, cu tot felul de conținut manipulator. Deci, categoric, nu este de ajuns să avem o singură soluție. Soluția trebuie să vină din mai multe domenii, din mai multă părți ale societății.
De aceea, tot timpul la Bruxelles se vorbește de whole of society approach, în care toată lumea are un rol foarte important, atât familia, cât și școala, cât și societatea civilă, cât și platforma de instituții de mediu politic și așa mai departe.
Trebuie să continuăm lupta pentru că amenințarea nu va exista și atunci aceste eforturi, fie ele aduc un plus foarte important, trebuie menținută energia, dedicația, decredibilizarea anumitor narative sau anumitor network-uri, canale și așa mai departe.
Nu ne putem da bătuți, pentru că este o luptă foarte importantă. Și atunci, dacă adunăm energii și depunem efort pe mai multe domenii și pe mai multe dimensiuni ale societății, vom ajunge mai aproape.
Deci fiecare om convins că domnule, uite, sunt expus la chestia asta, ar trebui să fac ceva în privința autoapărării, este un mare plus.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Vedem ce se întâmplă aproape de granița noastră. Toată tensiunea aceasta care există din partea Rusiei, se fac mișcări la nivelul Uniunii Europene cu un hub informațional, international?
Petru Fabian: Vedem această tentativă din partea Rusiei de a deveni din ce în ce mai agresivă în spațiul informațional. Vedem tot felul de povești, cum că Uniunea Europeană s-a pregătit de război contra Rusiei, cum că fiecare cetățean va fi recrutat, se vor lua bani din conturile cetățenilor pentru a susține o înarmare a Europei și așa mai departe.
Deci, suntem extraordinar de expuși, având în vedere și sistemul democratic în care trăim, libertatea de exprimare și așа mai departe, și pentru asta categoric se iau măsuri importante la nivelul Uniunii Europeane.
Pe una, deja am menționat această platformă în care monitorizează și demontează rațiuni dezinformatoare rusești…
Avem echipe de analiști și echipe de experți care monitorizează situațiile online și nu numai pe zona de detecție, ci și pe zona de răspunsuri. Avem sistemul de alertă rapidă între statele membre și instituțiile europene, în care se transmit informații real-time despre orice fel de atac în orice stat membru.
Prin această colaborare putem mult mai ușor să vedem tendințe, să analizăm trenduri, să vedem această natură transfrontalieră a amenințării. Și pe lângă asta, desigur, avem și o cooperare foarte bună atât cu NATO, care are un centru de excelență pe comunicații strategice, care produce foarte multe analize despre propaganda rusă. Avem cooperare foarte bună și cu membrii G7.
Există acest mecanism de reacție rapidă, Rapid response mechanism, unde nu numai că se distribuie analize, ci se și coordonează, cum spuneam, răspunsuri la aceste atacuri. Și avem și așa numitul FIMI-ISAC, care este un centru de Information Sharing and Analysis Center, schimb de informații și analiză, care este platformă pentru societatea civilă.
Avem foarte multe organizații care, în baza analizelor OSINT, Open Source Intelligence, ne ajută foarte mult cu tot felul de expuneri de cazuri, cu tot felul de analize importante, care ne ajută în coagularea acestor răspunsuri și în înțelegerea mai armonizată a amenințării.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Cum vindeci o societate care a fost manipulată?
Petru Fabian: Trebuie să fim și conștienți de faptul că, odată înrădăcinate, anumite tendințe sunt greu de ameliorat sau de eliminat.
În primul rând, cred că trebuie să ne uităm înspre sistemul de educație, să promovăm gândirea critică, educația civică, digitală și așa mai departe, să fim conștienți de riscurile la care ne expunem, și la vulnerabilitățile pe care le avem, repet, în această democrație, în era social media, nu trebuie să stigmatizăm oamenii neștiind o opinie dacă sunt ridiculizați, trebuie să ne păstrăm tot timpul deschiderea în a informa și a nu pune la colt, și trebuie să lucrăm mai mult în construirea sau, mă rog, în găsirea unor soluții în spațiul public pentru dialog.
Deci astfel de interviuri, emisiuni, podcast-uri, forum-uri și așa mai departe, unde trebuie să vorbim despre această amenințare, despre cum se materializează ea la nivelul societății, care este impactul și care sunt obiectivele unei astfel de campanii de dezinformare.
Și, desigur, într-un final, poate că și acordarea de sprijin psihologic și social în comunități afectate de propaganda, până la urmă, și de astfel de narative de dezinformare ar trebui să aibă un rol.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Pare poporul român că este predispus sau îi plac conspirațiile și poate de asta suntem așa de ușor de manipulat prin dezinformări?
Petru Fabian: Da, să știți că asta a fost o întrebare mai des pusă. Cumva România are ceva anume pe care o face să fie mai vulnerabilă la astfel…. Nu, categoric nu. Nu este ceva specific poporului român.
Este ceva specific unei societăți și populații care își petrece foarte mult timp pe ecrane, care își ia știri de pe ecrane, care își trăiește viața în spațiul cibernetic, unde natura umană și felul nostru de a gândi pare mult mai interesant.
Dacă ai o poveste conspiraționistă, poți să te gândești la chestii la care nimeni nu vrea să-ți spună adevărul, dar uite că tu ai aflat. Și așa mai departe, este aproape o chestie mistică în această gândire.
Dacă vrem să numim o amenințare, o provocare, și mai departe este una categoric globală. Și vedem foarte multe cazuri în alte state.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Vă mulțumim frumos pentru acest interviu și vă mai așteptăm la Jurnal Militar.
Petru Fabian: Eu mulțumesc și cu mare drag.
