George Scutaru: Cred că ar fi o mare greșeală dacă americanii s-ar retrage prea repede și într-un număr prea mare din Europa, din care ar da un semnal greșit Federației Ruse, care ar putea fi speculat. Să nu uităm că o retragere în pripă din Afganistan a fost unul dintre argumentele care l-au determinat pe Putin să ia în calcul agresiunea împotriva Ucrainei

A noua ediție a Black Sea and Balkans Security Forum a avut loc la București în organizarea New Strategy Center cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Externe. Colega noastră Cătălina Țăruș a vorbit la începutul lucrărilor forumului cu George Scutaru, directorul general al New Strategy Center, de la care a aflat că evenimentul a reunit numeroși experți, decidenți și reprezentanți ai mediului academic și de afaceri din țară și străinătate, care au analizat provocările actuale din regiunea Balcanilor și a Mării Negre.

Publicat de Gabriel Stan, 2 iunie 2025, 16:25

Cătălina Țăruș (reporter): Domnule George Scutaru, un forum foarte important a fost găzduit de țara noastră. Cât de important este în actualul context de securitate?

George Scutaru: Este  a noua ediție a Black Sea and Balkan Security Forum organizat de New Strategy Center și Ministerul Apărării Naționale în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe. Este o ediție importantă fiindcă vine în contextul războiului din Ucraina, a negocierilor pentru o pace în Ucraina. Și urmărim câteva teme importante.

În primul rând, evoluția relației transatlantice. Vrem să vedem cum va evolua relația între Europa, între Uniunea Europeană și Statele Unite, care va fi dimensiunea militară a Statelor Unite în Europa.

De asemenea, vrem să vedem, și am adus foarte mulți speakeri, buni, din Ucraina, din alte state, să discutăm despre ce fel de pace vom avea în Ucraina. Considerăm că dacă va fi o pace justă și robustă, cu garanții de securitate, riscul de a avea graniță comună cu Federația Rusă se diminuează.

Dacă însă va fi doar o simplă încetare a focului, fără nimic concret în ceea ce privește instrumentele reale de descurajare a Rusiei, este ris că acest război se reînceapă? Și, Doamne ferește, să ne trezim că avem graniță comună cu Federația Rusă, ceea care va crește riscul pentru securitatea României.

A treia temă de interes pentru noi este ce se va întâmpla cu Rusia. Vom avea o Rusie mai agresivă, după o pace prin care poate clama că este de fapt o victorie? Sau poate fi vorba de un proces cumva democratic în care, până la urmă, sub presiunea războiului, a problemelor economice, dictatura lui Putin să aibă probleme.

Și am adus doi lideri foarte importanți ai opoziției ruse. Este fostul premier Mihail Kasianov, aflat în exil în Statele Unite. Și istoricul și publicistul Vladimir Karamurza, care a primit o condamnare de 25 de ani cu închisoare din partea regimului Putin. A stat mai bine de un an în închisoare și a fost eliberat în acel celebru schimb între prizonieri politici și diverși spioni arestați ai rușilor în diverse state occidentale.

Vladimir Karamurza este pentru prima oară în România și mâine vom avea în cursul conferinței noastre un foarte interesant panel despre adevărata față a dictaturii și a societății ruse. Și, de asemenea, o altă temă dragă pentru noi este promovarea Republicii Moldova.

Avem miniștrii de externe, ministrii de interne, președintele Parlamentului, experți din Republica Moldova care vor fi alături de noi și vor vorbi despre importanța parteneriatului cu România, despre importanța parcursului european, fiindcă Republica Moldova are în septembrie alegeri, alegeri parlamentare importante.

Sunt foarte mulți militari care vorbesc, vor fi miniștri apărării din România, Bulgaria, Republica Moldova și vice-ministru apărării din Turcia, aliați importanți ai României în Marea Neagră, va fi șeful apărarii, alături de șeful apărării din Moldova.

Vor fi practic toți șefii categoriilor de forțe, vor fi speakeri, șeful forțelor speciale. Mulțumim Ministerului Apărării, șefului statului major pentru suportul constant și suntem bucuroși ca întotdeauna să avem cât mai mulți ofițeri, generali, amirali, arături de noi.

Cătălina Țăruș (reporter): Ne povesteați că acest forum se află la noua ediție.Cum arăta situația de securitate acum 9 ani?

George Scutaru: În 2016 eram la 2 ani după anexarea Crimeei. Trebuia să ne obișnuim cu faptul că, de facto, Rusia este vecină cu noi în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a României, învecinându-se cu zona economică inclusivă din jurul Crimei, ocupată de Federația Rusă. Era încă șocul ocupării Crimeei, lumea a încercat să se acomodeze cu faptul că trebuie să investească mai mult în apărare.

Anul următor era primul an în care România avea oficial 2% pentru apărare, dar nici pe departe nu credeam că lucrurile vor ajunge așa cum sunt acum. Din păcate, privind retrospectiv, situația de securitate s-a înrăutățit.

Rusia este mai aproape de noi, Rusia este mult mai agresivă. Am trecut printr-o pandemie și am avut crize suprapuse, criză epidemiologică, criză energetică, această oboseală a războiului. Și am avut un război hibrid, feroce, declanșat de Rusia, inclusiv în România și lucrul acesta s-a văzut inclusiv la ultimele alegeri.

Când practic Rusia a reușit, folosind instrumente hibride, să divizeze societatea românească, să provoace diverse disensiuni și să creeze o schismă care va fi, nu imposibil, dar foarte, foarte greu de reparat. De fapt, asta cred că va fi demersul noului președinte și a noii clase politice, să reunească românii, care, din păcate, s-a văzut cât de divizați au fost.

Cătălina Țăruș (reporter): Cum arată România acum, cu un război la graniță? Unde se situează țara noastră în prezent?

George Scutaru: Sunt trei paliere din punctul meu de vedere. În primul rând, unul intern. Președintele, noul președinte al României, clasa politică, vreau să vă arăt că foarte clar că situația de securitate este una tensionată și că există riscul, inclusiv a unei confruntări cu Rusia. Să vorbim onest românilor, că de aceea avem nevoie să investim mai mult în apărare și inclusiv să ne pregătim mental, așa cum o fac scandinavii, așа cum o fac finlandezii, suedezii.

Vorbim foarte cinstit, foarte onest cu cetățenii. Spune-le că există un pericol. Deci nu mai trebuie să ascundem, ca să folosesc o expresie românească, gunoiul sub preș, să încercăm să mimăm că nimic nu există.

Asta a fost una din cele mai mari stupizenii ale conducătorilor noștri până acum. Al doilea lucru trebuie pe care trebuie să-l facem, să clarificăm relația cu Statele Unite și să vedem ce înseamnă prezența militară americană.

Cred că ar fi o mare greșeală dacă americanii s-ar retrage prea repede și într-un număr prea mare din Europa, din care ar da un semnal greșit Federației Ruse, care ar putea fi speculat. Să nu uităm că o retragere în pripă din Afganistan a fost unul dintre argumentele care l-au determinat pe Putin să ia în calcul agresiunea împotriva Ucrainei și, la fel, acea incapacitate a președintelui Obama de a fi ferm în relația cu regimul Assad.

Au fost unele din motivele care au stat la baza agresiunii rusești împotriva Crimeei în 2014. Deci, Statele Unite ar trebui să dovedească fermitate, chiar dacă vorbim de o reașezare a intereselor americane mai mult spre zona Indo-Pacifică. Rusia rămâne un stat agresiv. Și, în al treilea rând, noi ar trebui să avem o voce mult mai puternică în Europa, să beneficiem de fondurile europene pentru reînarmare, pentru construirea unor capabilități ale industriei de apărare.

Din punctul meu de vedere, eu cred că foarte curând trebuie să ne asumăm 3% pentru apărare și să avem în vedere și 3,5% pentru apārare. Trebuie sa schimbăm legislația pentru achiziții, fiindcă este o legislaţie cronofagă de prea mult timp și avem nevoie să învățăm din lecțiile Ucrainei.

Mai multe drone, mai multe capabilități în ceea ce înseamnă război electronic, capabilității ISR, Intelligence, Surveillance, Reconnaissance și, de asemenea, poate ar fi cazul ca noua analiză strategică a apărării să ia în calcul și majorarea numărului de militari. Eu cred că cu actualul număr pe care îl avem, România trebuie să și-l crească pentru a reprezenta o forță și mai puternică de descurajare.

Și neapărat întărit de forțele navale, chiar dacă vom avea o încetare a focului temporară sau îndelungată, cred că Rusia își va menține aceeași agresivitate în Marea Neagră și noi avem să ne apărăm interesele economice în perimetrul nostru offshore, în zona economică exclusivă.

În 2027 România va fi cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană. Trebuie să ne apărăm interesele vitale, economice în Marea Neagră și acest lucru se face în primul rând cu capabilități navale puternice. De aceea trebuie să sprijinim oamenii din marină cât putem de bine.