Conferința „Choose your future: În ce Europă vrei să trăiești?”

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 aprilie 2019, 11:28 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Conferința „Choose your future: În ce Europă vrei să trăiești?” a încheiat aseară, în capitală, seria de evenimente „EU’re here to stay”, organizate de Biroul Parlamentului European din România în șase orașe: Iași, Cluj Napoca, Oradea, Brașov, Craiova și București.

Ca și în celelalte orașe, cei prezenţi au putut afla mai multe detalii despre campania de promovare a importanței participării la alegerile europene din 26 mai, #DeDataAstaVotez și despre feluri în care putem decide cum va fi #ViitorulEuropei. O campanie pentru toți cei care înțeleg că Uniunea Europeană are istoria și experiența unui puternic vector economic și politic, cu o declarație de mare impact – Eu’re Here To Stay.

Invitați la eveniment, Cornel Amariei, Paula Herlo, Andrei Tudor și Tedy Necula au vorbit despre dorința de a trăi într-o lume mai bună, o Românie mai bună, o Europă mai bună, despre cum putem lupta pentru valorile în care credem… Și au făcut-o într-un mod personal, creativ, cu multă inspirație venită din suflet.

Cornel Amariei – „Românii sunt incredibil de creativi.”

În vârstă de 24 de ani, a fost inclus în ediţia din 2018 a topului celor mai remarcabili tineri din lume, fiind primul român care primeşte această distincţie. Forbes USA spune despre el că este unul dintre cei mai influenţi 30 de tineri din Europa, si a fost inclus într-un alt club select: 100 de tineri vizionari care ar putea contura un viitor mai bun pentru omenire. De profesie inginer, Cornel este cunoscut pentru inventarea dispozitivului Lumen, un sistem de asistență pentru persoanele cu deficiențe de vedere care le ajută să-și regăsească percepția vizuală.

Paula Herlo – Ne motivează să spunem ”România, te iubesc!”

Producător și corespondent senior al emisiunii “România, te iubesc!”, care oferă în fiecare duminică anchete jurnalistice excepționale privind aspecte critice ale societății românești. Lucrează la Știrile ProTV din 1998 și este unul dintre cei mai apreciați jurnaliști, implicându-se în numeroase proiecte si cauze care au dus la salvarea de vieți omenești. Devotamentul cu care a realizat și coordonat campania „Tu știi ce mai face copilul tău?” i-a adus în anul 2008, la New York, mult-râvnitul premiu Emmy la categoria Outstanding News.

Andrei Tudor – ”un copil face performanță din plăcere, nu împins de la spate.”

La doar 10 ani, Andrei este pasionat de robotică și știință și a participat deja la numeroase competiții naționale și internaționale cu invenția sa: o nouă modalitate de identificare a pietonilor și bicicliștilor în situații de vizibilitate scăzută. Își construiește și își programează singur roboții cu care participă în competiții, iar idolii săi sunt Nikola Tesla și Elon Musk.

Tedy Necula – ”Pe drumuri șerpuite, învățăm mai bine să facem alegeri.”

La 30 de ani, Tedy este un regizor recunoscut la nivel internațional. Povestea sa de viață este însă mai captivantă decât oricare dintre peliculele pe care le-a creat până acum. Este un învingător în ciuda tuturor greutăților: a rămas orfan de mamă de la vârsta de 5 ani si suferă de la naștere de o formă de paralizie care îi afectează mâinile și picioarele. Cu toate acestea, a trecut peste greutăți, și-a învins condiția și a devenit unul dintre cei mai cunoscuți povestitori ale tainelor cinematografiei.

Tedy a urcat pe scenă și, recitând poezia  Simetrie, a lui Marin Sorescu, a intrat în rolul mentorului care este de părere că ”noi alegem ce vrem să vedem”:

Mergeam așa,
Când deodată în fața mea,
S-au desfăcut doua drumuri :
Unul la dreapta,
Și altul la stânga,
După toate regulile simetriei.

Am stat,
Am făcut ochii mici,
Mi-am țuguiat buzele,
Am tușit,
Și-am luat-o pe cel din dreapta
(Exact cel care nu trebuia,
După cum s-a dovedit după aceea).

Am mers pe el cum am mers,
De prisos să mai dau amănunte.
Și după aceea în fața mea s-au căscat două
Prăpăstii :
Una la dreapta 
Alta la stanga. 
M-am aruncat în cea din stânga,
Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,
Grămada cu mine în cea din stânga,
Care, vai, nu era cea căptușită cu puf!
Târâș, m-am urnit mai departe.
M-am târât ce m-am târât,
Și deodată în fața mea
S-au deschis larg două drumuri.
„V-arăt eu vouă !” – mi-am zis – 
Și-am apucat-o tot pe cel din stânga,
În vrăjmășie.
Greșit, foarte greșit, cel din dreapta era
Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.
Și la prima răscruce
M-am dăruit cu toata ființa
Celui din dreapta. Tot așa,
Celălalt trebuia acum, celălalt…
Acum merindea îmi e pe sfârșite,
Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,
Nu mai dau din el muguri,
Să stau la umbra lor
Când m-apucă disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scârțâie și mârâie împotrivă-mi,
C-am ținut-o tot într-o greșeala…

Și iată în fața mea iar se cască
Două ceruri :
Unul în dreapta.
Altul la stânga.