Ileana Rotaru: „Avem o apărare comună și avem o siguranță comună”

Publicat de prosavioleta, 8 aprilie 2026, 09:37

Larisa Ciofu: Doamna Rotaru, discuția de astăzi este concentrată în jurul rezultatelor barometrului. Începe chiar cu percepția asupra securității naționale. Observăm o distribuție destul de fragmentată. Ce ne spune ea despre felul în care românii înțeleg astăzi securitatea națională?
Ileana Rotaru: Ideea este la ce anume se referă în momentul în care o persoană este întrebată de securitatea națională, pentru că acest concept are, desigur, mult mai multe aspecte și fiecare cetățean înțelege prin securitatea națională altceva. Ceea ce putem să remarcăm este că, totuși, aproape 51% din cetățeni percep nivelul de siguranță al României între foarte sigur și mai degrabă sigur. Prin urmare, securitatea aceasta națională definită din perspectiva aceasta foarte largă trebuie rafinată. Ideea este că nu doar chestiunile legate, să spun, de războiul care este la granița României, războiul din Orientul Mijlociu care, din nou, se manifestă cu o intensitate foarte, foarte mare și care are repercusiuni destul de vizibile la adresa percepției securității naționale, și aici mă refer creșterea prețului carburanților din perspectiva cetățeanului care simte că va fi afectat. Deci iată că siguranța aceasta și securitatea aceasta națională vizează și elemente care țin efectiv de zona militară, de zona armată, de zona geopolitică, dar și de chestiuni economice.
Larisa Ciofu: În cazul alianțelor politico-militare, aproape 77% dintre respondenți consideră că România ar trebui să se orienteze către vest, către Uniunea Europeană, NATO, în timp ce 10% cred că direcția potrivită ar fi către est. Cum explicați faptul că, deși România rămâne majoritar orientată strategic spre vestul democratic, vedem în același timp în spațiul public și semne de fragilizare a încrederii în funcționarea democrației?
Ileana Rotaru: Din această perspectivă, orientarea marii majorități a cetățenilor României către vestul Europei este măsurată constant, cel puțin în ultima vreme și în ultimii ani. Vedem că există această constantă în orientarea, să spunem, la modul general pro-europeană a românilor și a României, în același timp. Pe de altă parte, există anumite fluctuații pe care, iarăși, le-am observat în aceste cercetări longitudinale, fluctuații care, cum spuneam și mai devreme, sunt determinate de proximitate, problemele economice, problemele sociale, perioadele anului în care se realizează astfel de cercetări. Și, desigur, trebuie menționat un lucru pe care l-am avertizat eu și alți colegi de-ai mei încă de la începutul războiului din Ucraina, că va interveni o formă de oboseală, chestiune care, din păcate, nu a fost suficient contrapunctată, argumentată din perspectiva comunicării strategice guvernamentale.
Larisa Ciofu: Ce înțelegem prin această oboseală? Cum o descrieți?
Ileana Rotaru: Este un război de uzură psihică, este un război informațional care continuă și care se manifestă cu diferite grade de intensitate. Iar având în vedere noul conflict care se desfășoară, în momentul de față, în Orientul Mijlociu, lucrurile cu siguranță vor isca noi dezbateri și noi valuri de poziționări. Iar această oboseală psihică, emoțională, această îngrijorare constantă, câteodată chiar cu accente de panică, iată cum este posibil să se întâmple în următoarea perioadă, vizavi de bunăstarea socială economică a românilor, poate să alimenteze o parte destul de importantă în intensificarea nemulțumirilor și în amplificarea unei portavoci a acestor nemulțumiri la nivelul societății care, desigur, cel mai probabil peste trei ani, poate patru ani, se vor materializa în comportamente electorale, în comportamente de vot.
Larisa Ciofu: În acest context, ar trebui să vorbim mai mult despre alfabetizarea media ca politică de securitate națională, nu doar ca temă educațională?
Ileana Rotaru: Din punctul meu de vedere, alfabetizarea media trebuie înțeleasă la nivelul structural al societății, pentru că media se transformă într-un mod extraordinar de rapid, într-un mod extraordinar de puternic. Sunt provocări, iar această alfabetizare care este acum în discursul aproape al tuturor, mie teamă că va rămâne, dacă vreți, doar la nivel declarativ și doar la nivel discursiv formal, mai mult decât o campanie fără corelare la nivelul digitalizării și al procesului de digitalizare al diferitelor instituții publice, cum spuneam, până la nivelul de transparentizare a datelor și până la chestiuni legate de securitate cibernetică profundă, astfel încât omul să se simtă și orice cetățean să se simtă în siguranță și să considere că ceea ce alege ca informație poate să fie o dietă, dacă vreți, consistentă, sigură și sănătoasă. Ideea care pe mine mă preocupă este aceea că toate aceste elemente ar trebui, totuși, să implice o comunicare strategică asumată prin proiecte care, într-adevăr, să targeteze nu doar, de exemplu, populația tânără, care a fost prin diferite campanii menționată legate de riscuri și siguranță în mediul online, ceea ce este foarte, foarte bine. Dar să ne gândim, totuși, că pe lângă acești tineri avem un grup de vârstă mult mai numeros, care nu are nici competențele tehnice de acces, nici de înțelegere a modului în care funcționează tehnologiile și în care funcționează sistemul media la modul general – aici includ și sistemul media online – și care, din păcate, sunt cele mai vulnerabile. Iar proporția acestei categorii de populație la nivelul României este una mult mai mare. Da, să ne gândim la deficitul demografic pe care îl avem, iar lucrurile, din punctul acesta de vedere, chiar ar trebui targetate, cum spuneam, prin campanii care se adresează în special persoanelor mature și persoanelor în vârstă.
Larisa Ciofu: Pe final, doamna Rotaru, care credeți că este cel mai important lucru pe care societatea românească ar trebui să-l înțeleagă astăzi despre securitate, dincolo de frică, dincolo de reacții de moment?
Ileana Rotaru: Calitatea de membru al României într-o alianță transatlantică, în alianța NATO, în alianță geopolitică și militară, faptul că suntem stat membru al Uniunii Europene și lucrul acesta ne asigură și ne consolidează, până la urmă, o poziție cu drepturi egale într-un spațiu european în care ne-am dorit atât de mult să facem parte și pe care ne-l dorim în continuare să fie alături de noi, eu consider că sunt cele mai importante elemente de siguranță și de securitate pentru fiecare cetățean, pentru că amenințările care se manifestă la adresa unui român de rând sunt aceleași care se manifestă, iată, și la nivelul unui cetățean german de rând, al unui cetățean italian, finlandez sau leton. Deci amenințările puternice care există în momentul de față sunt în egală măsură amenințările tuturor și doar în acest context, din punctul meu de vedere, putem să spunem că avem o apărare comună și că avem o siguranță comună.