Ileana Rotaru: În momentele acestea de restriște, oamenii văd în armată, în instituțiile europene, precum și în Biserică, desigur ca fundament cultural, un ajutor sau un sprijin, după o perioadă destul de dificilă
Publicat de Gabriel Stan, 4 decembrie 2023, 13:31
Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Aceasta este o constantă a ultimilor 10 ani, iar, în perioada post-decembristă, alături de Biserică, a avut acest statut aproape permanent.
NATO și Uniunea Europeană sunt pe următoarele locuri în topul încrederii, potrivit datelor unui sondaj realizat de INSCOP, la cererea celor de la News.ro.
Invitata lui Constantin Herțanu la Interviul Săptămânii este doamna conferențiar universitar doctor Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara, a realizat o analiză a acestor aspecte, care ar fi cauzele și cum este influențată opinia publică de conflictul din Ucraina.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bine v-am regăsit la „Jurnal militar”.
Ileana Rotaru: Bună ziua și mulțumesc din nou pentru invitație.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): A apărut un nou sondaj de opinie care arată că Armata și Biserica au rămas în topul instituțiilor în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Cum am comenta acest prim aspect?
Ileana Rotaru: Este un sondaj care se face de către Institutul de cercetare INSCOP periodic și pe aceeași periodicitate putem să observăm că nu se schimbă și nu fluctuează foarte mult acest nivel al încrederii populației în Armată, fapt care ne confirmă această înclinație, dacă vreți, către instituțiile, să spun, de forță din peisajul public din România.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Este făcută și o paralelă cu anul 2013 și se arată în această cercetare faptul că eram tot cam pe acolo și în 2013, adică tot Armata și Biserica conduceau în preferințele din România.
Ileana Rotaru: Este mai mult decât un curent, aș putea spune, este o caracteristică faptul că românii au această încredere în cele două instituții, în Armată și în Biserică, în special în perioadele și, de fapt, în întreaga istorie post-decembristă a României.
Faptul că aceste instituții au beneficiat de o anumită legitimitate în spațiul public și Armata și Biserica sunt, să spun așa, legitimate simbolic cu această încredere, pentru că sunt două instituții care au suferit mai puține mișcări sau mai puține valuri de neîncredere sau de scandaluri sau lucruri de genul acesta, iar, pe de altă parte, comparativ, putem să spunem că în ceea ce privește zona politică sau zona instituțională, a instituțiilor statului de drept, lucrurile stau puțin mai slab, ca să nu spun prost, pentru că au tot fost diferite mișcări, crize, scandaluri ș.a.m.d.
Deci ele practic reprezintă, dacă vreți, un nucleu al încrederii oamenilor care în vremuri, cum spuneam, de tranziție, de criză, toate elementele acestea de nivel macrosocial și economic, care au traversat România în acești 30 de ani, au produs, bineînțeles, schimbări majore din acest punct de vedere și un grad crescut al neîncrederii, de exemplu, în clasa politică.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Acest clasament al încrederii, despre care vorbim, este continuat de două instituții internaționale, respectiv NATO, care are 55,4% încredere mare și foarte mare, față de 52,1% în 2013, și cealaltă instituție internațională, Uniunea Europeană, cu 50,3% față de 49,3% în 2013.
Dacă ne gândim și la faptul că scena geopolitică internațională este destul de complicată la acest moment, cum ar trebui să privim aceste două instituții internaționale?
Ileana Rotaru: Tot INSCOP a mai realizat, și aici o să încerc să fac o paralelă, un studiu foarte interesant în martie anul acesta, comparativ cu un studiu realizat în martie anul trecut, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina şi în acest context, poate ar fi bine să înțelegem faptul că această încredere în NATO, în mod special, în Uniunea Europeană, în plan secundar, dar la fel de important, iată, cu o amenințare foarte gravă la granița României, aceste instituții, practic, și-au dovedit, dacă vreți, în mentalul colectiv, în spațiul public din România, utilitatea și siguranța sau gradul de încredere și de securitate resimțit de români în acest context.
Dacă, din punct de vedere, să spun, al culturii civice, instituțional, legat de Uniunea Europeană, lucrurile au stat înainte de integrarea noastră în Uniunea Europeană și în instituția euroatlantică, doream acest lucru doar din perspectiva sau motivați de o perspectivă legată de intrarea în marile familii occidentale, după care s-a observat o diminuare, să spun, a cunoașterii legate de modul în care funcționează acest, să-i spun, univers instituțional, birocratic al Uniunii Europene, ce să mai spun despre NATO, legat de discuțiile care aveau loc privind acordarea celui 2% din bugetul de stat către instituția euroatlantică, iată că toate acestea, cum spuneam, din păcate, într-un context extrem de tumultuos, cum l-ați descris mai devreme, extrem de complicat, oamenii au văzut, efectiv, a fost un efect cât se poate de direct, utilitatea acestor, să spun investiții pe care le-am făcut motivați emoțional și foarte doritori de a fi parte din această zonă occidentală, imediat după ieșirea noastră din lagărul sovietic, și faptul că acum, iată, aceste instituții, practic, într-un mod cât se poate de pragmatic, și-au dovedit utilitatea.
Dacă gradul de cunoaștere, cum spuneam mai devreme, legat de felul în care funcționează instituțiile Uniunii Europene, ce este Comisia Europeană, ce sunt celelalte elemente care țin de mecanismele de luare a deciziilor, mecanismele de aderare ș.a.m.d.,de reglementare veneau cumva de sus în jos, iată că acum lucrurile sunt un pic mai clar înțelese sau acest context a fost cel care a făcut ca gradul de informare legat de acestea să fie unul cât se poate de consistent.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cele spuse și comentate de dumneavoastră confirmă cele spuse de dl. Remus Ștefureac, director INSCOP, faptul că încrederea multă și foarte multă a românilor în instituții și organizații interne și internaționale relevă o excepțională stabilitate în ultimii 10 ani, aceasta datorită faptului că acest clasament al încrederii primelor patru instituții este neschimbat din 2013 până în prezent, cu Armata, Biserica pe primele două locuri, urmată de NATO și Uniunea Europeană pe următoarele locuri.
Ileana Rotaru: Da, având în vedere că domnul Remus Ştefureac este și cel care a elaborat acest studiu, desigur că nu pot decât să confirm lucrurile acestea și, iată, le-am și explicat puțin mai devreme care sunt, să spun elementele fundamentale, elementele cheie care explică o astfel de încredere a românilor.
Momentul acesta, să spun, al perioadei martie 2023 – martie 2022 a devenit extrem de interesant legat de o nouă revigorare a acestei susțineri din partea românilor vizavi de cele două instituții şi, din câte îmi aduc eu aminte, rezultatele acelui sondaj iarăși confirmau și înclinația aceasta către instituțiile europene, să spun, și euroatlantice, într-o proporție de aproape 80%, 76% parcă pentru Uniunea Europeană și 80% pentru NATO.
Cam astea ar fi, din punctul meu de vedere, aceste date, care arată, practic, că în momentele acestea de restriște, oamenii văd în instituțiile europene, cum am spus mai devreme, și în instituțiile de securitate regională, națională, internațională, precum și în Biserică, desigur ca fundament, să spun, cultural, valoric, un ajutor sau un sprijin, după o perioadă destul de dificilă legată de, așa cum știm și ne aducem aminte, criza pandemică, criza aceasta a războiului din Ucraina, noul conflict din Orientul Mijlociu și, nu în ultimul rând, tot acest efect pe termen lung al campaniilor de dezinformare, care sunt în continuare destul de active în România.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Așa este. Şi o ultimă întrebare pentru dumneavoastră: încredere și stabilitate?
Ileana Rotaru: Da, desigur. Deci, în momentul în care vorbim de două instituții și alte două, care au venit puțin mai târziu, după 2003, în peisajul instituțional, să spun autohton, da, sunt extrem de importante și extrem de legitime în privința acestei stabilități.
Am spus un pic mai devreme faptul că da, iată, din păcate, să spun, aceste conflicte extrem de dureroase și extrem de grave în imediata noastră vecinătate, în proximitatea Mării Negre, și politica adusă în sensul unei informări corecte, pe cât posibil, confirmă această stabilitate. Oamenii văd în exterior acest sprijin și acest suport, şi aici mă refer la exterior la Uniunea Europeană și la NATO, iar în interior, în Armată și în Biserică, desigur, cum spuneam, pe această latură metafizică, dacă vreți, transcedentală, a încrederii în Cel de Sus, care este, practic, în vremurile fiecăruia, personal vorbim acum, entitatea de la care aștepți un ajutor atunci când spațiul, să spun politic, este unul extrem de fluctuat și dezamăgitor.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste explicații. Cu permisiunea dumneavoastră, o să închei acest dialog al nostru prin a spune celor care ne ascultă: „opinia publică este a doua conștiință” – este un citat din William Alger – şi cu această ocazie sper că ascultătorii noștri au putut să înțeleagă mai multe din aceste sondaje de opinie care, iată, ies pe piață la intervale mai mult sau mai puțin regulate.
Ileana Rotaru: Vă mulțumesc frumos pentru invitație și La mulți ani de 1 Decembrie!
Reporter: La mulți ani și dumneavoastră! La mulți ani tuturor românilor! Vă reamintesc că a fost alături de noi la „Interviul săptămânii” dna. conferențiar universitar dr. Ileana Rotaru de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.
Ileana Rotaru: La revedere și numai bine!
