Ziua Mondială a Libertății Presei 2026 marcată de UZPR și Comisia Națională a României pentru UNESCO
Ziua Mondială a Presei reprezintă un moment de reflecție asupra importanței libertății presei și servește drept memento pentru autorități privind necesitatea respectării angajamentelor asumate în acest domeniu. Totodată, Ziua Mondială a Presei este o zi dedicată profesioniștilor mass-media, invitând la reflecție asupra provocărilor legate de libertatea presei și etica profesională. În egală măsură, această zi exprimă solidaritatea cu instituțiile media supuse presiunilor, restricțiilor sau cenzurii și comemorează jurnaliștii care și-au pierdut viața în căutarea adevărului.
Publicat de Cristina Ion, 6 mai 2026, 12:03
Conferința Globală „Modelarea unui viitor al păcii” (Shaping a Future at Peace), dedicată Zilei Mondiale a Libertății Presei 2026, a avut loc în perioada 4–5 mai, la Lusaka, Zambia. În România, Comisia Națională a României pentru UNESCO a organizat, pe 5 mai, masa rotundă și expoziția „Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice”.
Evenimentul a evidențiat rolul esențial al presei în societatea contemporană, importanța libertății de exprimare și responsabilitatea actului jurnalistic în contextul actual.
Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO, a menționat: „Raportul World Trends in Freedom of Expression and Media Development pentru perioada 2022-2025 reafirmă rolul jurnalismului liber, independent, pluralist și profesionist ca pilon al democrației, dar, din păcate, evidențiază o tendință globală de deteriorare accentuată a libertății de exprimare și a libertății presei, în ciuda unor evoluții pozitive punctuale. Ceea ce cred că este foarte relevant pentru noi este modul în care, deși teoretic accesul la informație s-a democratizat, libertatea presei și libertatea de expresie pare că sunt puse sub semnul întrebării”.
Dan Constantin, președinte al UZPR, a subliniat faptul că: „Presa poate să aibă și un rol de informare, dar și un rol folosit cu abilitate, cu mare obstinație în ceea ce numim războiul hibrid. Așa încât au apărut nevoi de reglementare: o dată care să poată să pună stavilă manipulărilor, teoriilor conspiraționiste și să clarifice exact ceea ce înseamnă profesionalism și să clarifice meseria de jurnalist. UE are un ansamblu de directive, de reglementări care vor să asigure un cadru mult mai clar pentru desfășurarea acestei meserii, acestei activități care înseamnă mass-media. Iar propunerea pe care am făcut-o școlii de jurnalism este ca regulamentul EMFA să fie introdus încă din primii ani de studiu”.
Florin Brușten, secretar general al rețelei de studiouri teritoriale Radio România,, a punctat că „Este nevoie de o presă care să aibă un fundament solid și instituții de presă cu un fundament solid și așa cum este nevoie de o presă independent – în sensul că este independentă față de orice ingerință, inclusiv de partea de finanțare – în egală măsură este nevoie și de o presă publică, așa cum sunt televiziunea publică, radio-ul public, agenția de presă, Agerpres. Iar acest lucru pentru că ca o națiune să există și să continue, trebuie să învețe și să știe despre trecut, să cunoască valorile trecutului, să promoveze valorile în prezent și să se asigure că aceste valori merg mai departe”.
Expoziția asociată – „Presa de-a lungul timpului” – a oferit o perspectivă vizuală printr-o selecție de materiale documentare, fotografii și arhive relevante, ilustrând evoluția presei și provocările actuale ale jurnalismului.
FOTO: Agerpress
