Expoziția de fotografie „Chemarea Athosului – Trei zile în Sfântul Munte”

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:54

Paul Palencsar: E prima mea călătorie la Athos, a fost în martie, anul ăsta, în 2024. Nu fusesem la Athos niciodată. Mulți dintre prietenii mei au fost. Nu știam neapărat că dacă nu mă duc, dacă ratez ceva sau în sfârșit a fost așa o dorinţă, o chemare. Trei zile în Athos, aşa este şi subtitlul acestei expoziţii de fotografie. Nu mi-am luat cu mine aparat foto profesional, am avut un telefon mobil. Toată expoziția pe care cei care vin aici o pot vedea pe simeze este făcută exclusiv cu telefonul mobil și editată pe telefonul mobil. Athosul e un loc al rugăciuni, un loc în care miile de călugări s-au retras tocmai pentru a fi departe de tumultul acestei lumi şi am vrut să fiu cât mai discret, să nu tulbur, cât mai puțin intruziv. Am plecat la Athos fără mari speranțe. Dostoievski spune foarte frumos în „Frații Karamazov” că nu minunea naște credința, ci credința naște minunea, iar Athosul este locul în care nu vei găsi sfinți zburând printre nori, vei găsi ceea ce cauți, vei găsi ceea ce ești. Practic, oriunde te duci dai tot peste tine în sus. Și Athosul îţi confirmă asta.
Andra Barbul (reporter): Această expoziție ne dă posibilitatea să vedem Athosul prin ochii lui Paul Palencsar. Ce ați găsit acolo? Spuneați că ați găsit ceva. Ce ați găsit mai exact?
Paul Palencsar: Am găsit liniște, am găsit multă pace, mult sens, alt ritm de viață cotidiană. În Athos găsești foarte bine reflectată formularea evanghelică a lui Iisus, „Împărăția mea nu e din lumea aceasta”, și într-adevăr așa este. Cei care s-au dus acolo, cei care au ajuns acolo încearcă să trăiască împărăția lui Dumnezeu încă din lumea aceasta. Sigur, trei zile în Athos nu e mare lucru ca timp, deși poate fi totul. La fel, poți să stai trei luni și să să te întorci acasă ca și cum ai stat jumătate de zi, depinde ce cauți și ce vrei. Sunt locuri extraordinare. Majoritatea mănăstirilor sunt de prin secolul IX, X, XI, sunt patrimoniu UNESCO, toate mănăstirile de acolo. Multă istorie, multă cultură, în Athos chiar și un agnostic sau un ateu se poate delecta cu bunătăți intelectuale, culturale, pentru că locul acesta poate fi asimilat și exclusiv în spectru cultural, fără nici o problemă, la fel ca și expoziția noastră de astăzi.
Andra Barbul (reporter):  Ce mesaj doriți să le transmiteți celor care au fost astăzi aici, la Cercul Militar?
Paul Palencsar: Ortodoxia e firescul vieții, creștinismul e firescul vieții. Iisus este firescul vieții noastre. Și cred sau sper că fotografiile mele, deși când spun mele mi se pare că sunt insolent, arogant, că nu sunt ale mele, sunt de acolo, e efectiv ca și cum aș fi furat ceva și vin și-mi arog niște drepturi care nu-mi aparțin, fotografiile astea transmit pentru mine mult firesc, multă normalitate. Deci nimeni în Athos nu se trântește cu capul de pământ și își plânge păcatele. Nu, dimpotrivă, foarte mulți călugări sunt binevoitori, cu zâmbetul pe buze, dar nici ospitalieri. Și cred că cei care vin la această expoziție, dacă ar pleca măcar cu gândul ăsta, că Dumnezeu e firesc, că viața noastră poate fi trăită și altfel decât în grabă, mereu în grabă, mereu în stres, că nu e timp decât pentru iubit, nu e timp decât pentru iertare, că viața asta e mult prea scurtă pentru a trăi altfel decât așa.

Zi liberă pentru elevi și profesori, de Ziua Internațională a Educației!

Publicat de Andra Radu, 5 octombrie 2022, 09:01 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Ziua Internațională a Educației e sărbătorită anual, în data de 5 octombrie. Conform ordinului privind structura anului școlar actual și contractului colectiv de muncă, în data de 5 octombrie nu se organizează cursuri.

Educaţia transformă vieţi şi se află în centrul misiunii UNESCO de a construi pacea, de a eradica sărăcia şi de a stimula dezvoltarea durabilă.

Această zi a fost desemnată de UNESCO şi marchează semnarea, în 1966, a „Recomandării UNESCO/OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor”. Recomandare, alături de cea „privind învăţământul superior” din 1997, constituie principalul cadru de referinţă pentru abordarea drepturilor şi responsabilităţilor cadrelor didactice la scară globală.

Ziua mondială a educaţiei a fost marcată, în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, sub sloganul „Profesorii: Conducerea în criză, reimaginarea viitorului”, fiind esenţială contribuţia cadrelor didactice pentru a oferi învăţare la distanţă, pentru a sprijini populaţiile vulnerabile, pentru a redeschide şcolile şi pentru a se asigura că lacunele în materie de învăţare au fost atenuate, potrivit site-ului en.unesco.org.

În ţara noastră, Ziua mondială a educaţiei este marcată distinct de Ziua învăţătorului (5 iunie) începând cu anul 2013 şi a fost introdusă în structura anului şcolar 2013-2014.

„Ţinutul Buzăului” – Geoparc Internaţional UNESCO!

Publicat de Andra Radu, 22 aprilie 2022, 12:06 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

„Ţinutul Buzăului” a primit joi, în mod oficial, titlul de Geoparc Internaţional UNESCO, fiind recunoscut drept teritoriu cu valori naturale şi culturale de importanţă globală.

„Ţinutul Buzăului” a devenit astfel al doilea geoparc din România inclus în Reţeaua Internaţională a Geoparcurilor (GGN), după „Ţara Haţegului”.

Ceremonia a avut loc în cadrul unui eveniment online, la care au participat, printre alţii, şi reprezentanţi ai altor şapte geoparcuri din Brazilia, Finlanda, Germania, Grecia, Luxemburg şi Suedia, acreditate alături de cel din judeţul Buzău.

Teritoriul rural din zona submontană a judeţului Buzău inclus în acest geoparc se întinde pe o suprafaţă de peste 1.000 de kilometri pătraţi şi are o populaţie de peste 40.000 de locuitori care trăiesc în 18 comune.

Ţinutul Buzăului va beneficia de promovarea UNESCO şi prin Reţeaua Europeană şi Globală a Geoparcurilor, iar noul statut va atrage turişti şi va avea potenţial pentru a convinge antreprenori să investească în turismul alternativ, în agroturism, turism cultural ori de aventură.

De asemenea, acest statut va atrage după sine finanţări şi investiţii în multe alte domenii de activitate, fiind o ocazie de renaştere economică şi socială a acestui teritoriu.

Lista geoparcurilor UNESCO este compusă din 177 teritorii din 46 de ţări, ale căror situri şi peisaje de valoare internaţională sunt administrate printr-o abordare integrată, ce cuprinde dezvoltarea turistică, educaţia şi conservarea patrimoniului natural şi cultural.

Cluj-Napoca a primit titulatura de City of Film!

Publicat de Andra Radu, 9 noiembrie 2021, 12:38 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Cluj-Napoca a intrat în reţeaua oraşelor creative UNESCO, cu titulatura de City of Film, alături de Cannes (Franţa) şi Gdynia (Polonia), devenind primul oraş din România membru al acestei structuri internaţionale.

La nivel mondial există 21 de oraşe de film UNESCO, care se întind pe tot globul, din Japonia până în America de Sud, reţeaua încurajând parteneriatele şi schimbul de idei. În total, reţeaua de oraşe creative UNESCO, creată în 2004, cuprinde aproape 300 de oraşe din peste 80 de ţări.

„Clujul primeşte această titulatură în anul în care Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) a aniversat 20 de ediţii, marcând două decenii în care a contribuit masiv la transformarea oraşului într-unul dintre cele mai active din România, din punct de vedere cultural.

Unul dintre cele mai importante festivaluri din regiune, TIFF a pus Clujul pe harta industriei cinematografice, având ca obiectiv comun cu autorităţile locale, pe termen lung, transformarea sa într-un centru major de producţie de film, care să atragă producători români şi străini, investiţii în economia locală şi formarea profesioniştilor la nivel local”, se arată în comunicatul Asociaţiei Festivalului de Film Transilvania.

Planurile pe următorii ani includ lansarea primului fond regional de film din România, dezvoltarea studioului de film din cadrul Centrului Regional de Excelenţă pentru Industriile Creative (CREIC) şi stimularea industriei locale de film.

„Mă bucur că această titulatură consfinţeşte influenţa majoră pe care brandul TIFF a avut-o asupra oraşului în ultimii 20 de ani. Primul eveniment cultural major din Cluj a deschis calea către alte proiecte mari, a influenţat generaţii de copii şi tineri, a modelat mentalităţi şi a impulsionat turismul şi dezvoltarea unor afaceri locale, a pus în valoare locuri devenite acum simbolice pentru oraş. TIFF-ul a avut un impact puternic asupra profilului cultural al oraşului, a determinat apariţia unor noi facultăţi de film. Clujul este, fără dubii, oraşul filmului”, declară Tudor Giurgiu, preşedintele TIFF.

Ziua mondială a patrimoniului audiovizual

Publicat de Andra Radu, 27 octombrie 2021, 10:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Ziua mondială a patrimoniului audiovizual este marcată, anual, la 27 octombrie, fiind o iniţiativă a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Învăţământ, Ştiinţă şi Cultură.

UNESCO ne reaminteşte faptul că o bună parte din arhivele istorice sunt în pericol iminent de deteriorare şi dispariţie. Lucru cu atât mai grav cu cât un procent semnificativ al acestora este direct legat de istoria naţiunilor, comunităţilor, relevanţa mediilor de stocare a informaţiilor istorice ajungând până la nivel direct personal.

Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual sunt aducerea la cunoştinţa publicului larg a importanţei păstrării documentelor audiovizuale, sublinierea pericolului de deteriorare în care se află o parte a acestui patrimoniu, recunoaşterea prestigiului cultural al patrimoniului audiovizual.

Pentru ediţia din 2021 a Zilei mondiale pentru patrimoniul audiovizual, UNESCO reia tema celei din anul precedent: „Fereastra ta către lume” („Your Window to the World”).

Documentele audiovizuale extind cunoaşterea noastră a lumii, transformându-ne în martori ai unor evenimente la care n-am fost prezenţi, oferindu-ne posibilitatea de a auzi cuvântări din trecut ale celor ce nu mai pot vorbi şi de a recupera întâmplări şi situaţii cu relevanţa istorică sau, pur şi simplu, inedite.

La 25 octombrie 2021, UNESCO a organizat, pe platforma online Zoom, lansarea cărţii „Să explorăm memoria lumii” („Let’s Explore the Memory of the World”), dedicată copiilor, arată events.unesco.org. În acest fel, cei mici au posibilitatea să afle informaţii de bază despre importanţa păstrării şi conservării patrimoniului audiovizual de pe mapamond.

Proiecte ale Forțelor Navale Române pentru protejarea biodiversității mediului marin

Publicat de Gabriel Stan, 17 august 2021, 14:04

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Navale Române au lansat în această săptămână două proiecte de responsabilitate socială care au ca obiectiv protejarea biodiversității mediului marin și responsabilizarea viitoarelor generații de marinari militari, pentru combaterea schimbărilor climatice și a încălzirii apei oceanului planetar.

Primul dintre proiecte presupune implicarea Marinei Militare Române în programul mondial al ONU denumit „Decada oceanului planetar”, care se desfășoară până în anul 2030 sub patronajul UNESCO.

Concret, este vorba despre un marş în jurul lumii al Navei școală ‘Mircea’, planificat a avea loc peste doi ani, pe timpul căruia echipajul și cadeții de la bordul velierului vor încerca să aducă în atenția opiniei publice, printre altele, efectele negative ale încălzirii apelor mărilor și oceanelor – am aflat de la ofițerul de relații publice al Statului Major al Forțelor Navale, colonelul Corneliu Pavel:

Corneliu Pavel: Vizează nu numai protejarea oceanului planetar și combaterea efectelor de încălzire globală a acestuia, ci și dezvoltarea segmentului de cercetare științifică în domeniul științelor marine și dezvoltarea învățământului din acest domeniu.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un alt proiect al Forțelor Navale Române este intitulat „Lumea de sub navă” și se desfășoară în cooperare cu filiala Constanța a Comitetului Național pentru Drepturile Copilului.

Proiectul se adresează în special elevilor și studenților din instituțiile militare de învățământ de marină și cuprinde activități de protejare a biodiversității mediului marin în vederea responsabilizării tinerelor generații de marinari militari pentru transmiterea unui mediu curat generațiilor următoare.

Roșia Montană a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO!

Publicat de Andra Radu, 27 iulie 2021, 14:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Roșia Montană a intrat în Patrimoniul UNESCO. Institutul Național al Patrimoniulu anunță că Roșia Montană a fost inclusă și lista Patrimoniului Mondial în Pericol „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.

„Valoarea universală excepţională a Peisajului cultural minier Roşia Montană – cel mai important, extins şi divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichităţii romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor definite de Convenţia Patrimoniului Mondial.

O idee care a crescut şi a rezistat în ultimele două decenii – datorită comunităţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, instituţiilor de specialitate, comunităţii locale şi societăţii civile strânse în jurul său şi adusă de România în atenţia UNESCO – este validată la cel mai înalt nivel astăzi când ţara noastră sărbătoreşte 65 de ani de la aderarea la Convenţia UNESCO.

Este încurajată cooperarea internaţională şi este recomandată invitarea la Roşia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă şi un program de măsuri pentru asigurarea ieşirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol.

Este astfel deschis drumul cooperării internaţionale pentru salvgardarea unei resurse culturale unice în lume, prin valorificarea potenţialului său economic în relaţie cu dezvoltarea turismului cultural şi de mediu, care însoţesc statutul de sit al patrimoniului mondial. (…)

Este o realizare şi, în acelaşi timp un început de drum, pentru România şi toţi cei care înţeleg că viitorul este al solidarităţii şi al dezvoltării sustenabile, care nu sacrifică nici istoria, cunoaşterea sau spiritul unui loc, nici perspectivele generaţiilor viitoare”, a scris INP pe pagina sa de Facebook.

Una din trei țări nu întreprinde nicio acțiune pentru a ajuta elevii să recupereze pierderile din procesul de învățare!

Publicat de Andra Radu, 26 iulie 2021, 14:31 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Aproximativ una din trei țări în care școlile sunt sau au fost închise nu a implementat încă programe remediale după închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19, conform unui „Sondaj privind răspunsurile sistemelor naționale de educație la închiderea școlilor din cauza COVID-19” realizat la nivel global de către UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În același timp, doar o treime din țări iau măsuri pentru evaluarea pierderilor din procesul de învățare în ciclurile de învățământ primar și secundar inferior – în principal, țările cu venituri mari.

„Evaluarea pierderilor din procesul de învățare este primul pas esențial către reducerea consecințelor. Este extrem de important ca țările să investească în evaluarea  magnitudinii unor astfel de pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, a declarat Silvia Montoya, Directorul Institutului de Statistică al UNESCO.

Mai puțin de o treime din țările cu venituri mici și medii au raportat că toți elevii s-au întors la școală în mod fizic, crescând astfel riscul apariției de pierderi în procesul de învățare și de abandon școlar.

Însă majoritatea țărilor au raportat folosirea a cel puțin unei forme de sprijin pentru a încuraja elevii să se întoarcă la școală, inclusiv implicarea comunității, monitorizarea elevilor prin intermediul școlii, modificarea serviciilor pentru apă, salubritate și igienă, stimulente financiare și revizuirea politicilor de acces în școală.

„Educația remedială este esențială pentru a ajuta acei copii care au lipsit de la școală să ajungă la zi cu materia și să reducă pierderile pe termen lung din procesul de învățare. Acest lucru necesită un efort urgent pentru a stabili nivelurile de învățare ale elevilor din prezent și a colecta date de calitate pentru a le integra în practicile din sălile de clasă, după cum s-a preconizat în Inițiativa privind datele calitative ale educației încheiat de UNICEF, UNESCO și Banca Mondială”, a subliniat Jaime Saavedra, Directorul pentru educație la nivel global al Băncii Mondiale.

Sondajul documentează modul în care țările monitorizează și reduc pierderile din procesul de învățare, adresând provocarea de a redeschide școlile și de a dezvolta strategii de educare de la distanță. În total, 142 de țări au răspuns la sondajul care acoperă perioada cuprinsă între luna februarie și luna mai 2021 și acoperă ciclul de învățământ preșcolar, primar, secundar inferior și secundar superior.

„Educația de la distanță a reprezentat o ancoră de salvare pentru mulți copii din lume în perioada în care școlile au fost închise. Dar pentru cei mai vulnerabili, chiar și aceasta era inaccesibilă. Este imperativ să readucem fiecare copil în clasă acum. Dar nu ne putem opri acolo; redeschiderea în condiții mai favorabile înseamnă implementarea de programe de recuperare pentru a ajuta elevii să ajungă la zi cu materia și asigurarea că le vom acorda prioritate  fetelor și copiilor vulnerabili în toate eforturile depuse”, a declarat Directorul pentru educație al UNICEF la nivel global, Robert Jenkins.

Constatările cheie ale sondajului includ:

1. Țările au răspuns prin numeroase măsuri pentru reducerea posibilelor pierderi din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor: aproximativ 40% dintre țări au prelungit anul școlar și un procent similar dintre țări a prioritizat anumite secțiuni ale programei școlare. Însă peste jumătate din țări au raportat că nu au fost făcute și nici nu se vor face ajustări;

2. Multe țări și-au îmbunătățit standardele de sănătate și de siguranță de la centrele de examinare. Cu toate acestea, 28% din țări au anulat examinările pentru ciclul secundar inferior și 18% dintre țări au făcut acest lucru pentru ciclul secundar superior;

3. Verificarea sau revizuirea politicilor de acces era rară, în special pentru fete – un motiv de îngrijorare, din moment ce fetele prezintă cel mai mare risc de a nu se întoarce la școală în țările cu venituri mici și medii la limita inferioară;

4. Țările cu venituri mici întârzie în implementarea chiar și a celor mai de bază măsuri pentru a asigura întoarcerea la școală. De exemplu, doar sub 10% au raportat faptul că au suficient săpun, apă curată, instalații igienico-sanitare și măști, în comparație cu 96% dintre țările cu venituri mari.

Sondajul oferă informații de asemenea despre implementarea și eficiența educației de la distanță și a sprijinului aferent, la peste un an de la pandemie. Rezultatele arată că:

1. Majoritatea țărilor au întreprins mai multe acțiuni pentru a oferi educație de la distanță: emisiunile de televiziune și radio au fost mai populare în țările cu venituri mici, în timp ce țările cu venituri mari au oferit platforme de învățare online. Însă peste o treime din țările cu venituri mici și medii inferioare au raportat că mai puțin de jumătate din elevii din ciclul primar au beneficiat de acestea;

2. Asigurarea asimilării și a implicării necesită strategii de învățare de la distanță potrivite contextului, implicare parentală, susținere și din partea profesorilor, asigurarea faptului că fetele și alți copii marginalizați nu sunt neglijați. De asemenea, necesită generarea unui volum consistent de date privind eficiența educației de la distanță. În timp ce 73% dintre țări au evaluat eficiența a cel puțin unei strategii de educare de la distanță, încă sunt necesare dovezi mai bune pentru eficiență în cele mai dificile contexte.

„Este imperativ să găsim dovezi mai multe și mai bune cu privire la eficiența educației de la distanță, în special în contextele cele mai dificile, și să susținem dezvoltarea politicilor de învățare de la distanță”, a declarat Andreas Schleicher, Director în cadrul Directoratului OECD pentru educație și abilități.

În 2020, școli din toată lumea au fost închise complet pentru toate cele patru nivele de educație, în medie timp de 79 de zile școlare, reprezentând aproximativ 40% din totalul de zile școlare calculate în medie în țările OCDE și G20. Cifrele variau de la 53 de zile în țările cu venituri mari până la 115 zile în țările cu venituri mici și medii inferioare.

În România, potrivit Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor în contextul pandemiei de COVID-19, realizată de UNICEF în prima jumătate a anului 2020, accesul limitat la internet și accesul limitat la echipamente IT au fost cele mai menționate bariere pentru copii în furnizarea serviciilor în educație.

Pentru a aborda problema îngrijorătoare a pierderilor din procesul de învățare, UNICEF în România a inițiat un dialog cu Ministerul Educației în vederea co-organizării unui workshop cu toate părțile interesate relevante, care să aibă ca rezultat stabilirea unui plan sustenabil de acțiuni pe termen mediu și lung pentru educație remedială.

Cererea pentru finanțare crește, concurând cu alte sectoare, în timp ce veniturile publice scad. Cu toate acestea, 49% dintre țări au crescut bugetul pentru educație în 2020 față de 2019, în timp ce 43% și-au menținut bugetul constant. Finanțarea este prevăzută să crească în 2021, având în vedere că peste 60% dintre țări plănuiesc să mărească bugetul pentru educație în comparație cu 2020.

Aceste constatări consolidează importanța redeschiderii școlilor, a educației remediale și a unor sisteme de educație de la distanță mai eficiente, care să poată face față mai bine viitoarelor crize și să permită tuturor copiilor să beneficieze de acestea.

În plus, constatările arată că evaluarea pierderilor din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un efort critic pentru majoritatea țărilor și pentru partenerii de dezvoltare, evidențiat prin parteneriatul încheiat recent între UNESCO, UNICEF și Banca Mondială cu privire la Inițiativa privind datele calitative ale educației.

Sondajul este pe aceeași linie cu proiectul Misiune: recuperarea educației 2021 în cadrul căruia Banca Mondială, UNESCO și UNICEF colaborează pentru a susține țările implicate pentru ca acestea să ia toate măsurile posibile pentru a planifica, a prioritiza și a se asigura că toți elevii se întorc la școală; că școlile iau toate măsurile necesare pentru a se redeschide în siguranță; că elevii beneficiază de cursuri remediale eficiente și de servicii complete, pentru a-i ajuta să recupereze pierderile din procesul de învățare și a le spori bunăstarea generală; iar profesorii lor sunt pregătiți și susținuți, pentru a îndeplini necesitățile elevilor în materie de educație.

Sarmizegetusa Regia – „Capitala Daciei – Muzeu viu al Patrimoniului Cultural European“

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 iunie 2021, 11:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române, partener în proiectul de restaurare și punere în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia

Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din București al Academiei Române va participa, în calitate de partener științific, la realizarea proiectului „Capitala Daciei – Muzeu viu al Patrimoniului Cultural European“, proiect gestionat de Consiliul Județean Hunedoara și conceput în asociere cu Institutul Național al Patrimoniului și SC Profesional Construct Proiectare SRL București. La finele lunii mai 2021 cele patru entități au semnat contractul pentru serviciile de proiectare și asistență tehnică, în valoare de 612.000 de lei, având ca obiect conservarea, restaurarea și punerea în valoare a cetății Sarmizegetusa Regia. Contractul semnat acum reprezintă continuarea unui proiect derulat în perioada 2017-2018, care a vizat întregul sit arheologic Sarmizegetusa Regia, proiect la care Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ a participat, de asemenea, tot în asociere cu Institutul Național al Patrimoniului.

În perioada 2017-2018, Institutul de Arheologie al Academiei Române a contribuit la realizarea studiului istoric-arhitectural, care trasează direcțiile proiectului de intervenție. În acest scop, au fost efectuate cercetări arheologice în zone mai puțin cunoscute, iar cercetătorii din cadrul Sectorului de Arhitectură al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ au realizat cercetările de arhitectură complementare cercetărilor arheologice și au analizat și cercetat piesele litice dacice cunoscute sau mai puțin cunoscute, precum și pe cele nou-descoperite. Studiile de arhitectură arheologică realizate au condus, în faza preliminară a proiectului, la recuperarea unor elemente importante ale arhitecturii dacice de la Sarmizegetusa Regia. Aceste rezultate ale cercetării de arhitectură arheologică au fost integrate în proiectul de restaurare, întocmit de Institutul Național al Patrimoniului.

După avizarea de către Ministerul Culturii a propunerilor proiectului privind conservarea, restaurarea și punerea în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, punct „Dealul Grădiștii“, Consiliul Județean Hunedoara, care este beneficiarul proiectului de restaurare și administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, a obținut finanțare, prin programul RO-CULTURA, pentru zona „Fortificația romană“ a sitului arheologic.

„Este un proiect important pentru judeţul Hunedoara, menit să salveze o componentă importantă a monumentului UNESCO şi să revitalizeze întreg ansamblul de vestigii. Ne bucurăm că am reuşit să atragem această finanţare pentru Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai spectaculoase şi valoroase situri dacice de la noi din ţară. Suntem mândri că putem implementa un astfel de proiect, realizat în premieră într-un sit dacic.“ – preşedintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurenţiu Nistor.

Cercetătorii Sectorului de Arhitectură ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ vor realiza în perioada următoare cercetări de arhitectură, în scopul obținerii de date suplimentare privind configurația cetății, informații ce vor permite fundamentarea în detaliu a intervențiilor proiectate de către Institutul Național al Patrimoniului.

Începând cu anul 2022, se va desfășura etapa de punere în operă a lucrărilor de restaurare și de punere în valoare a monumentului. Toate lucrările de proiectare și execuție sunt finanțate prin programul RO-CULTURA, derulat de către Ministerul Culturii, apelul „Restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice“, fondurile fiind asigurate prin Granturi SEE – fonduri norvegiene, 2014-2021.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 12:32

Camelia Stroiu (corespondent): Miercuri, 28 aprilie, a avut loc o videoconferinţă la care au participat Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu şi echipele de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, dar şi în misiunea din Polonia.

Militarii români au prezentat analiza situaţiei de securitate din zonele de responsabilitate şi stadiul de îndeplinire a misiunilor, iar conducerea Ministerului Apărării i-a asigurat de tot sprijinul instituţiei pentru activitatea desfăşurată şi le-a urat sărbători fericite.

De asemenea, militarii din Afganistan au fost îndemnaţi să rămână vigilenţi şi să pregătească foarte bine repatrierea. Până la reîntorcerea militarilor în ţară, veştile ne sunt transmise de Andrei Vicol.

Andrei Vicol (ofițer de relații publice): Săptămâna Mare a fost onorată de Jderi prin simple gesturi creştine. Avem bucuria că în noaptea sfântă putem lua lumina Învierii de la preotul nostru. De aici, din baza aeriană Bagram, urăm tuturor Hristos a înviat!

Camelia Stroiu (corespondent): În Bosnia şi Herţegovina, operaţiunea condusă de NATO s-a încheiat în 2004, transferând responsabilităţile privind menţinerea securităţii către UE, prin misiunea Althea EUFOR, în care România este al şaptelea stat din cele 19 contributoare.

În schimb, în Kosovo, Alianţa Nord-Atlantică a decis continuarea misiunii KFOR, conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX a UE. România contribuie în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de Stat Major în cadrul Comandamentului NATO. Despre rolul acestora mai ales în această perioadă, Iuliana Niţă.

Iuliana Niţă (ofițer de relații publice): Rolul nostru aici este ca, împreună cu partenerii strategici, să contribuim la menţinerea unui climat stabil în zonă şi să asigurăm libertatea de mişcare.

Comunitatea sârbă are posibilitatea să participe la slujbele religioase cu ocazia sărbătorilor pascale în mănăstirile creştin-ortodoxe din această regiune.

Unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult este Mănăstirea Dečani, aflată sub patrimoniul UNESCO, dar şi sub protecţia forţelor NATO KFOR.

Atât eu, cât şi colegii mei, militarii români dislocaţi în misiune, le dorim tuturor celor dragi de acasă sărbători luminate!

Camelia Stroiu (corespondent): Militarii rotaţiei a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din cadrul Grupului multinaţional de luptă din Polonia au preluat misiunile, iar după îndeplinirea acestora şi-au făcut timp şi pentru altfel de activităţi.

Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În Săptămâna Mare, pe lângă activităţile de instrucţie specifice, am organizat o competiţie care a fost primită cu bucurie şi entuziasm de către militari, deoarece ne oferă susţinerea necesară, atât fizică, cât şi psihică, pentru a ne duce la bun sfârşit sarcinile pe care le avem de îndeplinit împreună cu aliaţii noştri din cadrul Grupului de luptă.

În numele militarilor din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană, rotaţia a IX-a, un Paşte fericit tuturor şi multă sănătate familiilor acestora!

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Bosnia și Herțegovina

Video-teleconferinţă în Afganistan

Ziua mondială a libertăţii presei

Publicat de Andra Radu, 3 mai 2021, 09:06 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Pe 3 mai este marcată Ziua mondială a libertăţii presei pentru a sărbători principiile fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea libertăţii presei în întreaga lume şi pentru a aduce un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa la datorie.

Tema din 2021, „Informaţia ca bun public”, evidenţiază importanţa informaţiei ca bun public şi solicită îmbunătăţirea şi facilitarea obţinerii, distribuţiei şi recepţiei conţinutului informaţiei pentru a consolida meseria de jurnalist.

Implicaţiile temei sunt foarte importante pentru jurnalismul din toate ţările din lume. Prin tema zilei se recunoaşte procesul de schimbare în care se află în prezent sistemul de comunicare şi informare, şi care are un impact deosebit asupra sănătăţii noastre, asupra drepturilor omului, asupra democraţiilor, şi în dezvoltarea durabilă la nivel planetar, potrivit www.un.org/en/observances/press-freedom-day.

Pentru a sublinia importanţa informaţiilor în cadrul mediului online, cu prilejul Zilei mondiale a libertăţii presei din 2021, Organizaţia Naţiunilor Unite evidenţiază trei subiecte-cheie, pe pagina online dedicată zilei:

• măsurile pentru a asigura viabilitatea economică a mijloacelor de informare;
• mecanismele pentru asigurarea transparenţei companiilor de internet;
• capacităţile sporite de competenţe pentru a dezvolta proiecte de alfabetizare media, care să permită oamenilor să recunoască şi să aprecieze jurnalismul ca parte vitală a informaţiei, ca bun public.

Conferinţa mondială, organizată anual începând din 1993, dedicată Zilei mondiale a libertăţii presei în 2021, este găzduită de UNESCO şi de guvernul Namibiei. Deschisă pe 29 aprilie, la Windhoek, se încheie pe 3 mai.

Evenimentul reprezintă o experienţă care va combina atât participarea virtuală cât şi cea fizică. Conferinţa are pe agenda sa teme care trebuie dezbătute urgent, precum: ameninţarea cu dispariţia a presei locale din întreaga lume, o criză agravată de pandemia COVID-19; necesitatea de a veni cu noi idei pentru a face faţă provocărilor mediului online şi de a pune presiuni pe o mai mare transparenţă a companiilor de internet, toate acestea pentru a consolida siguranţa jurnaliştilor şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale acestora, potrivit sursei menţionate.

Primăria Constanţa candidează la titlul de Capitală Mondială a Cărţii!

Publicat de Andra Radu, 16 aprilie 2021, 07:17 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Primăria municipiului Constanţa a depus dosarul de candidatură pentru obţinerea titlului de Capitală Mondială a Cărţii UNESCO 2023.

„Primăria municipiului Constanţa a transmis astăzi către Secretariatul UNESCO dosarul de candidatură pentru obţinerea titlului de Capitală Mondială a Cărţii UNESCO 2023, potrivit apelului de candidaturi lansat la începutul acestui an (…).

Este pentru prima oară când municipiul Constanţa depune un program de candidatură pentru desemnarea în calitate de Capitală Mondială a Cărţii UNESCO.

Iniţiativa UNESCO a fost lansată în 2011 pentru încurajarea culturii scrise şi a lecturii. La nivel mondial, titlul de Capitală Mondială a Cărţii se acordă pe o durată de 12 luni, începând cu Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor (23 aprilie), unui singur oraş”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Primăria Constanţa.

„Candidatura municipiului Constanţa a primit scrisoarea oficială de aprobare a candidaturii de către Comisia României pentru UNESCO şi este sprijinită la nivel naţional de patru asociaţii naţionale profesionale active (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România / APLER, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România / ANBPR, Asociaţia Bibliotecarilor din România / ABR, Uniunea Scriitorilor din România – filiala Dobrogea), cărora li se adaugă Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Asociaţia Municipiilor din România / AMR, Asociaţia Naţională a Oraşelor şi Regiunilor Istorice şi de Artă / ALZIAR, precum şi numeroase edituri, fundaţii, asociaţii şi publicaţii culturale din România, precum Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană, Editura Litera etc.”, a menţionat Primăria Constanţa.

12 localităţi din România – municipiile Bucureşti, Oradea, Alba-Iulia, Vaslui, Bacău, Drobeta-Turnu Severin, Olteniţa, Reghin, Râmnicu Vâlcea, Deva, Piteşti, precum şi oraşul Ovidiu – sprijină candidatura Constanţei, apreciind că are şanse reale de a aduce, în premieră în România, titlul de Capitală Mondială a Cărţii UNESCO.

Candidatura este sprijinită totodată, prin scrisori de susţinere, de către şapte oraşe din afara României: Brest/Franţa, Sulmona/Italia (oraşul naşterii lui Publius Ovidius Naso), Batumi/Georgia, Turku/Finlanda, Fort Lauderdale/SUA, Novorossisk/Rusia, Kaohsiung/Taiwan.

„Mottoul candidaturii este: „Ovidiu, ce trăieşte demult pe ţărmul getic, / Din Tomis vă trimite-acum aceste cărţi!” (Publis Ovidius Naso), iar conceptul candidaturii mizează pe simbolurile şi metaforele culturale ale relegării poetului latin Publius Naso la Tomis: Constanţa preia mesajul de rezistenţă al patronului său cultural Ovidius şi trimite cărţi către lume, în calitate de Capitală Mondială a Culturii UNESCO 2023, cu mesajul că niciodată şi nicăieri cultura nu îngenunchează, nu se predă”, a informat Primăria Constanţa

Copiii din țările cele mai sărace au pierdut aproape patru luni de școală!

Publicat de Andra Radu, 2 noiembrie 2020, 14:16 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au pierdut deja aproape patru luni de școală de la începutul pandemiei, comparativ cu șase săptămâni în țările cu venituri mari, potrivit unui nou raport publicat de UNESCO, UNICEF și Banca Mondială.

„Nu trebuie să privim prea departe pentru a vedea dezastrul provocat de pandemie în educația copiilor din lumea întreagă. În țările cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, acest dezastru este amplificat de accesul limitat la învățământul la distanță, riscul crescut de tăieri bugetare și întârzierea redeschiderii școlilor, care împiedică orice șansă la normalitate pentru elevi”, a afirmat Robert Jenkins, coordonator educație în cadrul UNICEF. „Prioritizarea redeschiderii școlilor și atât de necesara recuperare a lecțiilor sunt critice”.

Raportul centralizează rezultatele anchetelor privind răspunsul țărilor la COVID-19 în domeniul educației, anchete desfășurate în aproape 150 de țări în perioada iunie-octombrie.

Potrivit raportului, elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au fost cei mai defavorizați în ceea ce privește accesul la educația la distanță și monitorizarea pierderilor de învățare, prezentând totodată cel mai mare risc de a se confrunta cu întârzieri în redeschiderea școlilor și de a frecventa școli lipsite de resursele necesare pentru funcționarea în siguranță.

• Deși peste două treimi dintre țări și-au redeschis școlile complet sau parțial, una din patru a ratat data stabilită pentru redeschiderea școlilor sau nu a stabilit încă o dată, majoritatea acestora fiind țări cu venituri mici și țări cu venituri medii inferioare.

• Doar una din cinci țări cu venituri mici a raportat că zilele în care se face educație la distanță reprezintă zile de școală oficiale, recunoscând impactul redus al măsurilor legate de învățământul la distanță, comparativ cu trei sferturi dintre țări la nivel mondial.

• Dintre cele 79 de state care au răspuns la întrebările referitoare la finanțare, aproape 40% dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare au redus sau intenționează să reducă bugetul educației în actualul sau următorul an financiar.

• Deși majoritatea țărilor au raportat că procesul de învățare al elevilor este monitorizat de către profesori, un sfert dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare nu monitorizează procesul de învățare al copiilor.

• Jumătate dintre respondenții din țările cu venituri mici au raportat că nu dețin fonduri adecvate pentru măsurile de siguranță, precum dotări pentru spălarea mâinilor, măsuri de distanțare socială și echipament de protecție pentru elevi și profesori, comparativ cu 5% dintre țările cu venituri mari.

• Aproximativ două din trei țări cu venituri mici au introdus măsuri în sprijinul accesului sau incluziunii celor expuși riscului de excluziune.

• Peste 90% dintre țările cu venituri mari și venituri medii superioare care au răspuns în cadrul anchetei le-au cerut profesorilor să continue să predea în perioada în care au fost închise școlile, în comparație cu mai puțin de 40% dintre țările participante cu venituri mici.

„Pandemia va adânci decalajul legat de finanțarea educației în cazul țărilor cu venituri mici și medii. Dacă se investește corespunzător acum, fără a mai aștepta, acest decalaj s-ar putea reduce semnificativ”, a declarat Stefania Giannini, Directorul general adjunct pentru educație al UNESCO.

„În cadrul Reuniunii globale privind educația organizate de UNESCO, împreună cu Ghana, Norvegia și Regatul Unit, în data de 22 octombrie, în jur de 15 șefi de stat și de guvern, aproximativ 70 de miniștri ai educației și parteneri din domeniul dezvoltării s-au angajat să protejeze fondurile dedicate educației și să acționeze în sensul redeschiderii în siguranță a școlilor, sprijinirii tuturor cadrelor didactice care sunt în linia întâi și reducerii decalajului digital. Sunt demersuri ce ne responsabilizează pe toți”.

Alte constatări sunt:

• Aproape toate statele au inclus învățământul la distanță în răspunsul lor din domeniul educației, sub forma platformelor online, a programelor TV și radiofonice și a pachetelor dedicate învățării acasă.

• Nouă din zece țări au facilitat accesul la educația online, cel mai des prin intermediul telefoanelor mobile sau oferind acces la Internet la un tarif subvenționat ori gratuit, însă gradul de acoperire a variat semnificativ.

• Șase din zece țări au furnizat materiale care să îi ghideze pe părinți pentru realizarea lecțiilor acasă, în timp ce patru din zece țări au oferit consiliere psihosocială copiilor și persoanelor responsabile de copii pe durata închiderii școlilor. Astfel de demersuri au fost mai des întâlnite în rândul țărilor cu venituri mari și în mediile în care existau deja resurse.

„În ciuda numeroaselor eforturi, există diferențe importante între țări la nivelul capacității de a oferi copiilor și tinerilor programe eficiente de educație. Și probabil sunt diferențe și mai mari la nivelul țărilor în ceea ce privește stimularea educațională de care beneficiază copiii și tinerii.

Înainte de pandemie, ne îngrijoram de sărăcia educațională și de inegalitatea oportunităților de învățare. Acum baza educațională este și mai scăzută, iar creșterea inegalității oportunităților ar putea fi catastrofală. Reluarea procesului de învățare constituie o sarcină extrem de stringentă”, a afirmat Jaime Saavedra, Directorul global pentru educație al Băncii Mondiale.

23 aprilie – Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor!

Publicat de Andra Radu, 23 aprilie 2020, 16:39 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor se sărbătoreşte, în fiecare an, la data de 23 aprilie, începând cu anul 1996, la iniţiativa UNESCO.

Această zi marchează moartea, în 1616, a trei mari scriitori ai lumii: unul englez, William Shakespeare, unul spaniol, Miguel de Cervantes, şi unul peruan de origine spaniolă, Inca Garcilaso de la Vega. De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a numeroşi scriitori, precum Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.

Cărţile digitale oferă noi posibilităţi de acces la cunoştinţe, având costuri reduse şi o accesare pe arii geografice mari. Cărţile tradiţionale dispun însă de o largă apreciere.

Toate formele de cărţi aduc o contribuţie valoroasă educaţiei şi propagării culturii şi informaţiilor. Această diversitate este o bogăţie comună, făcând din cărţi mai mult decât un obiect fizic: unelte ale schimbului de idei dincolo de limitele spaţiului şi timpului.

În fiecare an, UNESCO şi organizaţiile internaţionale care reprezintă cele trei sectoare majore ale industriei de carte – editori, librării şi biblioteci – selectează „Capital World Book” pentru o perioadă de un an, evident din 23 aprilie.

Pentru 2020, a fost aleasă capitala Malaysiei, Kuala Lumpur. Oraşul asiatic a fost selectat datorită faptului că pune un accent puternic pe educaţia incluzivă, dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere şi lectură accesibilă pentru toate segmentele din populaţia din Kuala Lumpur.

Sub sloganul „KL – grijă prin lectură”, programul pentru această zi se concentrează pe patru teme: citirea sub toate formele sale, dezvoltarea infrastructurii industriei de carte, incluziunea şi accesibilitatea digitală şi dezvoltarea de abilităţi ale copiilor prin lectură.

Obiectivul marcării în acest an a Zilei Mondiale a Cărţii şi a Dreptului de Autor este de a încuraja o cultură a lecturii şi a incluziunii: „Un oraş care citeşte este un oraş căruia îi pasă”.

Ziua Mondială a Radioului!

Publicat de Andra Radu, 13 februarie 2020, 13:15 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Ziua Mondială a Radioului (World Radio Day) este sărbătorită în fiecare an pe 13 februarie, de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite. A fost aleasă în amintirea primei emisii a postului de radio al Naţiunilor Unite – 13 februarie 1946.

Obiectivele marcării acestei Zile sunt de a sensibiliza publicul şi mass-media asupra importanţei radioului şi să încurajeze factorii de decizie să stabilească şi să ofere acces la informaţii prin radio, precum şi pentru a consolida reţeaua şi cooperarea internaţională între radiodifuzori.

Radioul rămâne la nivel global cel mai accesat mijloc de informare, potrivit ONU.

Abilitate unică de a ajunge la cea mai largă audienţă face ca radioul să poată modela experienţa diversităţii unei societăţi şi să reprezinte o tribună unde toate vocile să fie reprezentate şi auzite.

Posturile de radio ar trebui să servească diverse comunităţi, oferind o mare varietate de programe, puncte de vedere şi conţinut şi să reflecte diversitatea publicului, arată ONU.

Pentru Ziua Mondială a Radioului 2020, UNESCO face apel la posturile de radio să menţină diversitatea, atât în redacţii, cât şi pe undele radio.

În mesajul cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului, secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că radioul aduce oamenii împreună și trebuie să fie un prilej de recunoaştere a capacităţii deosebite a radioului de a promova diversitatea şi de a ajuta la construirea unei lumi mai paşnice şi mai favorabile.

Într-o epocă de evoluţie rapidă a mass-media, radioul îşi păstrează un loc special în fiecare comunitate ca sursă accesibilă de ştiri şi informaţii vitale, arată António Guterres.

Academicianul Mihai Cimpoi despre Anul Internațional Eminescu

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 15 ianuarie 2020, 15:16 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Ca un gest de restitutio cultural, vă oferim spre audiție interviul pe care l-am realizat în urmă cu deceniu cu domnul academician Mihai Cimpoi din Republica Moldova, prin care am dorit readucerea în prim plan a climatului cultural universal care i-a conferit Poetului Nepereche titlul de ”Poetul anului 2000”. UNESCO declarase anul 1989 ”Anul Internațional Eminescu” în urma demersurilor făcute de marile spirite românești din Basarabia. O voce remarcabilă în acest demers a fost cea a criticului și istoricului literar Mihai Cimpoi. Detalii despre acest moment excepțional în cultura română și în cultura universală vor fi dezvăluite de domnul acad. Mihai Cimpoi.

Interviu de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni, în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

3 Mai – Ziua Mondială a Libertății Presei

Publicat de Andra Radu, 3 mai 2019, 10:35 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991.

Această zi sărbătorește libertatea presei şi apărarea independenţei jurnaliştilor. De asemenea, e o zi în care îi comemorăm pe cei care şi-au pierdut viaţa, făcându-şi datoria de reporter.

Jurnalismul poate fi periculos. În 2014, cel puţin 60 de jurnalişti au fost omorâţi şi mulţi alţii răniţi, hărţuiţi, arestaţi sau ameninţaţi. Au fost ucişi în timp ce îşi exercitau profesia sau asigurându-se că transmit publicului informaţii despre situaţii dificile sau periculoase.

Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională apărării şi promovării libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol.

Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi.

Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei, şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale.

Trebuie sa aplaudăm hotărârea jurnaliştilor de a descoperi adevărul indiferent de mărimea pericolelor la care se expun, indiferent de câte eforturi se fac pentru a-i reduce la tăcere.

Pericolul incendiului de la Catedrala Notre-Dame a fost eliminat

Publicat de Andra Radu, 16 aprilie 2019, 10:45 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.

Vestea bună este că pericolul a fost eliminat, dar nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat marţi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei, citat de AFP şi Reuters.

Structura catedralei a fost salvată, precum și două turnuri. Pagubele au fost importante, însă 30% dintre operele din patrimoniul UNESCO au fost salvate.

Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv „coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare, dar și o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris.

Cauza incendiului este încă necunoscută, iar autorităţile îşi continuă ancheta, a adăugat el. La această oră au loc 15 audieri. Este vorba despre muncitorii care lucrează la refacerea turlei.

”La ora 08:00 (06:00 GMT, 09:00 ora României) va avea loc o întrunire cu experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilim dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „Vom reconstrui Notre-Dame”. Acesta a lansat un apel un apel internaţional de strângere de fonduri pentru refacerea catedralei.

Un miliardar francez a anunţat că va dona 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei, care atrage 13 milioane de turişti anual.

Reacțiile pe care acest incendiu le-a provocat au apîrut imediat.

Mesajele s-au înmulţit luni seară, după incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, notează AFP. Acestea au venit din partea Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, Belgia, Uniunea Europeană, Spania, Italia, Austria, Norvegia și România.

De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, a transmis următorul mesaj :”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil”.

Vaticanul şi-a exprimat tristeţea luni seară în timp ce un incendiu devasta Catedrala Notre-Dame din Paris, ”simbol al creştinătăţii, în Franţa şi în lume”.

”Suntem alături de catolicii francezi şi populaţia Parisului. Ne rugăm pentru pompierii şi pentru toţi cei care fac tot posibilul pentru a înfrunta această situaţie dramatică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Vaticanului într-un comunicat

S-a redeschis drumul către Sarmizegetusa Regia

Publicat de Cristina Ion, 27 martie 2019, 11:16 / actualizat: 27 martie 2019, 14:52

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara au verificat modul în care au fost executate lucrările de reparaţii şi au decis că acesta îndeplineşte condiţiile de siguranţă pentru a fi redat traficului auto.

Timp de șase zile au fost realizate lucrări de consolidare pe zona în care drumul devenise impracticabil pentru circulația rutieră din cauza ruperii acostamentului sau a surpării terenului de susținere a șoselei. Concomitent, firma care derulează lucrări de întreținere și reparații pe acest drum a executat lucrări de curățare a șanțurilor și a rigolelor și de toaletare a copacilor de pe marginea drumului. Tot în aceste zile au fost scoase trunchiurile de copaci aduse de viituri în albia pârâului de pe Valea Albă, care reprezentau un pericol pentru infrastructura drumului.

Drumul spre cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este foarte important pentru autorități, ne asigură administratorul public al județului Hunedoara, Costel Avram: “De acum înainte drumul spre Sarmizegetusa Regia va fi prioritatea zero fiindcă Sarmizegetusa este simbolul județului Hunedoara și leagănul poporului român.”

Lucrările spre cetatea dacică vor continua pentru ca turiștii care vizitează monumentul UNESCO să se poată bucura de condiții optime de acces. De asemeanea, autoritățile continuă demersurile pentru a impune restricții de tonaj pe drumul Costești – Sarmizegetusa, astfel încât carosabilul să nu mai fie distrus de camionele care transport lemnul adus din pădurile din Munții Orăștiei.

Festivalul Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”, ediția a 50-a, jubiliară, 2017

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 noiembrie 2017, 12:24 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:55

Teatrul Tony Bulandra din Targoviste – Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Anul 2017 este un reper artistic deosebit pentru oraşul Târgovişte, pentru România, o aniversare specială muzicală jubiliară – organizarea celei de a 50-a ediţii a  Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”!

Festivitatea de deschidere a Festivalului National de Interpretare si Creatie a Romantei CRIZANTEMA DE AUR 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

În perioada 19-21 octombrie 2017 s-a desfășurat în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cea de-a 50-a ediție, jubiliară, a Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”.

Festivalul a fost organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Uniunea Muzicienilor din Moldova, în coproducție cu TVR și în parteneriat cu Radio România.

Gazda evenimentului a fost şi în acest an Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște.

NOUTĂȚILE EDIȚIEI A 50-A JUBILIARĂ

• PREMIERĂ: Inaugurarea „Casei Romanței” la Târgoviște, miercuri, 18 octombrie 2017, ora 17:00 – spațiu muzeal unic în România, sub patronajul Federației Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO din Europa și America de Nord,
  

  Muzeul Casa Romantei – Targoviste, Romania 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

  cu participarea extraordinară a Președintelui onorific al Federației Mondiale UNESCO – George Christophides; (vezi album foto la finalul articolului)

• Omagiu corifeilor romanței – omagierea Reginei Romanței, Ioana Radu, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea sa; omagierea Trubadurului Romanței – Ionel Fernic; omagierea, împreună cu Fundația „Henry Mălineanu”, a marelui compozitor român de romanțe – Henry Mălineanu; omagierea marelui compozitor român din Moldova – Eugen Doga, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea sa;

• Masă rotundă „Romanța pentru Patrimoniul Mondial UNESCO” – vineri, 20 octombrie, ora 10:00, la Muzeul Romanței din Târgoviște. Au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Național al Patrimoniului, Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Federației Europene și Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO, invitați speciali ai centrelor culturale și instituțiilor muzicale din țară care organizează festivaluri și concerte de romanțe, membrii juriilor, compozitori și interpreți de romanțe din țară și din străinătate, reprezentanți ai organizatorilor festivalului. Organizator: Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște.
• Electrecord – casa de discuri a romanței românești – a participat cu stand permanent la festival pentru lansări de CD-uri de romanțe și de muzică românească;
• Lansări editoriale și discografice ale laureaților festivalului, precum și ale altor invitați speciali;

afis Crizantema de Aur 2017.640

• Ediția a 50-a a Festivalului „Crizantema de Aur” a fost structurată pe trei mari secțiuni: Concursul de Interpretare, Concursul de Creație și Concertele extraordinare „Gala Crizantemelor Populare”, „Gala Crizantemelor Clasice”, „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău” și „Ambasadorii Romanței” susținute de câștigători ai Trofeului „Crizantema de aur” și ai Premiului I ai Festivalului din perioada 1968-2016, de mari artiști din România și din alte 10 țări: Republica Moldova, SUA, Rusia, Japonia, Franța, Italia, Germania, Olanda, Finlanda și Bulgaria, acompaniați de orchestre și de dirijori profesioniști.
• Micro-recitalurile „Stele ale romanței” au fost susținute în fiecare seară de mari interpreți de romanță: Daniela Vlădescu, Florin Georgescu și Matilda Pascal-Cojocărița;
• În cadrul Concursului de interpretare au evoluat 16 concurenți selecționați în urma a 7 preselecții regionale, realizate în perioada aprilie-iunie 2016, cu jurii de specialitate, în România și în Republica Moldova.
• În afara Concursului de Interpretare, în premieră, anul acesta au fost prezenți în Festival 5 „boboci de Crizantemă” din România și din Republica Moldova, selecționați în urma preselecțiilor regionale;
• Concursul de Creație a îmbogăţit patrimoniul muzical național cu 12 romanțe în primă audiție, selectate în urma preselecției naționale, realizată în colaborare cu UCMR și jurizată de compozitori desemnați de UCMR;

Joi, 19 octombrie și Vineri, 20 octombrie, s-au desfășurat Concursurile de Interpretare și de Creație urmate de Gala Crizantemelor Clasice și Gala Crizantemelor Populare, încheiate cu Micro-recitalurile „Stele ale Romanței”, susținute de Daniela Vlădescu și Florin Georgescu;

Recital Florin Georgescu – Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Sâmbătă, 21 octombrie a avut loc Gala Laureaților încheiată cu Micro-recitalul  „Stele ale romanței” susținut de Matilda Pascal-Cojocărița.

Recital Matilda Pascal Cojocarita la festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

În partea a 2-a a serii, a avut loc Concertul extraordinar „Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău”,
susținut de Trofeele „Crizantema de aur” din Republica Moldova și cu participarea compozitorului Eugen Doga, care a fost omagiat la aniversarea a 80 de ani.

Aniversare 80 de ani a Maestrului artist şi compozitor Eugen Doga pe scena Festivalului Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Seara a 3-a s-a încheiat cu Concertul extraordinar „Ambasadorii Romanței” susținut de câștigători ai Trofeelor „Crizantema de aur” și de mari artiști din 10 țări care iubesc și promovează Romanța românească pe scenele internaționale: Marcel Roșca – Opera din Essen Germania; Mirela Spînu – Italia; Margareta Ivănuș – artist al poporului din Republica Moldova; Alina Mavrodin – România; Ivan Varbanov – Bulgaria; Mireille Rivat – Franța; Iurie Gâscă – artist al poporului din Republica Moldova; Codruț Bârsan – Opera din Chicago SUA;  Minna Liettya-Tyni – Finlanda; Liduin Stumpel – Olanda; cu participarea excepțională a lui Vladimir Samsonov – Teatrul „Mariinsky” din Sankt Petersburg, Rusia și a tenorului Ryo Kasuga – Japonia.

Orchestra „Dor Românesc” dirijată de Ştefan Cigu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Au acompaniat orchestrele „Dor românesc” – dirijor Ștefan Cigu,
  

  Orchestra „Romanţa” dirijată de Lucian Vlădescu la festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

  „Romanța” – dirijor Lucian Vlădescu

  

  Orchestra „Folclor” dirijată de Petre Neamţu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

  și „Folclor” – dirijor Petre Neamțu;

  

  Actorii Miruna Ionescu şi Silviu Biriş – prezentatorii Festivalului Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Prezentatori: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu;
  Miruna Ionescu și Silviu Biriș;
  

  Actriţa Alexandra Velniciuc şi prezentatorul Octavian Ursulescu la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Juriul Concursului de Interpretare a fost format din mari interpreți de romanță și personalități ale vieții muzicale din România și din străinătate;
• Juriul Concursului de Creație a fost format din renumiți compozitori români desemnați de UCMR și UMM;
• Juriul Presei a fost format din reprezentanți ai presei de specialitate din țară și din străinătate care promovează Romanța și Festivalul Național „Crizantema de aur”;

Ediția a 50-a, jubiliară, în premii:

Secțiunea Interpretare (vezi galeria foto la final):

Olguţa Novac Berbec – Trofeul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Trofeul „Crizantema de Aur” –Olguța Novac-Berbec
• Premiul I – Mădălin Alexandru Băldău Drăgan
• Premiul II – Valentin Butucel
• Premiul III – Andrei Cocîrlea
• Premiul special „Ioana Radu”- Theodora Manolache
• Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Iulia Daiana Berbec
• Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Iulia Vătafu
• Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Iulian Bratu

Secțiunea Creație (vezi galeria foto la final):

Premiul I secţiunea Creaţie – Dumitru Lupu, în foto primeşte premiul interpretul Marian Stere, la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

• Premiul I – Dumitru Lupu, „Voi nu vedeți că deranjați?”
• Premiul II – Nicolae Caragia, „Să nu-ți dorești singurătate”
• Premiul III – Ionel Bratu Voicescu, „Și-atât”
• Premiul special „Ionel Fernic”- Constantin Bardan, „Și dacă…”
• Premiul special Fundația „Henry Mălineanu”- Ana Ghibea, „A mai căzut o frunză”
• Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Mircea Ciugudean, „Dor”
• Premiul special al Primăriei Municipiului Târgovişte – Marcel Iorga, „Un buchet de crizanteme”

Premiul Presei

• Secțiunea INTERPRETARE – Andrei Cocîrlea
• Secțiunea CREAȚIE –Francisc Reiter, „Vioara și inima mea”

Președintele Festivalului: Cristian Daniel Stan, Primarul municipiului Târgoviște,

Regia și scenografia: Mihai Constantin Ranin, directorul Teatrului „Tony Bulandra” Târgoviște

Direcția artistică: Alina Mavrodin Vasiliu, directorul Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște

Dr. Teodor Vasiliu – inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur” – Diploma de excelenţă din partea UNESCO la Festivalul Crizantema de Aur 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Deloc întâmplător, la Târgoviște, Romanța românească se simte la ea acasă pe scena Festivalului Național „Crizantema de aur”. Istoria emoționantă a acestui mare eveniment muzical național m-a inspirat să inițiez realizarea Casei Romanței – spațiu muzeal unic în România. Clădirea în care vă puteți întâlni cu Romanța și slujitorii ei este cea în care a fost semnat actul de naștere al Festivalului Național „Crizantema de aur” în anul de grație 1968, pe Bulevardul Regele Carol I, nr. 3. Casa Romanței este onorată de patronajul Federației Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. Mulțumesc Consiliului Județean Dâmbovița pentru atribuirea clădirii și tuturor celor care m-au spijinit în realizarea acestui proiect unic în România.

Dr. Teodor Vasiliu

Alina Mavrodin Vasiliu – director artistic al Festivalului Crizantema de Aur și director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște primeşte Diploma de excelenţă UNESCO 2017 (foto by Bogdan Dragomir)

Personal, în calitate de director artistic al festivalului, dar și de director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, mulțumesc Bunului Dumnezeu și ajutorului Maicii Domnului pentru că, fără ocrotire divină, vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, nu am fi putut realiza obiectivele artistice ale acestei ediții jubiliare între care strălucește Casa Romanței – un spațiu muzeal unic în România și în lume pe care cu toții va trebui să îl prețuim și să îl îmbogățim pe măsura istoriei fabuloase a Romanței și a Festivalului „Crizantema de Aur”, slujite cu multă dăruire de Teodor Vasiliu, inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur”.

Alina Mavrodin Vasiliu
Director artistic al Festivalului Național „Crizantema de Aur”

Radio România Regional felicită organizatorii pentru efortul extraordinar depus la realizarea acestui REGAL muzical oferit ascultătorilor, telespectatorilor dar şi spectatorilor din sala Teatrului Tony Bulandra şi de asemenea, felicită pe toţi participanţii artişti şi în mod special premianţii apreciaţi cu înalte distincţii la acest eveniment aniversar jubiliar! La Mulţi Ani, Crizantema de Aur – Târgovişte, România!

 * * * * *

Sursa: Comunicat de Presă al Festivalului, youtube.com şi materiale jurnalistice din arhiva personală. Mulţumim organizatorilor evenimentului pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional

Galerie foto (imagini din Festivalul CRIZANTEMA DE AUR 2017 realizate de Bogdan Dragomir):

Compozitorul Dumitru Lupu (foto din arh. pers. a compozitorului)

Galeria foto a Muzeului CASA ROMANŢEI (fotografii realizate de Bogdan Dragomir cu ocazia inaugurării Muzeului „Casa Romanţei” – Târgovişte, România):

Ziua Internațională a Bărbatului

Publicat de adinaiftime, 20 noiembrie 2017, 10:40 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

Ziua Internațională a Bărbatului este un eveniment anual sărbătorit pe 19 noiembrie. Inaugurată în 1999 în Trinidad și Tobago, ziua și evenimentele sale găsesc susținere de la multe persoane și grupuri în Australia, Caraibe, America de Nord, Asia, Europa, Africa și Organizația Națiunilor Unite.

Vorbind în numele UNESCO, Directoarea pentru Femei și Cultură a Păcii Breines Ingeborg a spus de Ziua Internațională a Bărbatului: „Aceasta este o idee excelentă și ar oferi un echilibru de gen.” Ea a adăugat că UNESCO așteaptă cu nerăbdare să coopereze cu organizatorii.

Obiectivele sărbătoririi Zilei Internaționale a Bărbatului includ concentrarea asupra  sănătății bărbaților și băieților, îmbunătățirea relațiilor dintre sexe, promovarea egalității între sexe și prezentarea de modele masculine de urmat. Este o ocazie pentru a evidenția discriminarea față de bărbați și băieți și pentru a sărbători realizările și contribuțiile lor, în special contribuțiile lor la comunitate, familie, căsătorie și grija de copii.

Ziua Internațională a Bărbatului este sărbătorită în peste 60 de țări, la 19 noiembrie, inclusiv Trinidad și Tobago, Jamaica, Australia, India, China, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Singapore, Malta, Marea Britanie, Africa de Sud, Tanzania, Zimbabwe, Ungaria, Irlanda, Ghana, Canada, Danemarca, Norvegia, Austria, Bosnia și Herțegovina, Franța, Italia, Pakistan, Antigua și Barbuda, St Kitts și Nevis, Sfânta Lucia, Grenada si Insulele Cayman, iar susținerea globală este vastă.

La 3 februarie 2016, în România, plenul Camerei Deputaților a adoptat un proiect de lege pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii și 19 noiembrie – Ziua Bărbatului, țara noastră aliniindu-se și ea acestei sărbători internaționale.

Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii și 19 noiembrie – Ziua Bărbatului a fost promulgată de președintele României, Klaus Iohannis, la 3 martie 2016, și publicată în Monitorul Oficial, la 7 martie 2016.