Victor Boștinaru: De la sfârșitul Războiului Rece, NATO n-a fost niciodată confruntată cu o criză, cu o amenințare atât de reală, atât de concretă, pe unul din teatrele din Europa

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2023, 11:43

Miniștrii apărării din statele membre NATO au decis, printr-un acord de principiu, crearea unui nou format de discuții în relația cu Ucraina, la întâlnirile pe care le-au avut în această săptămână la Bruxelles.

Noul concept prevede crearea unui consiliu NATO-Ucraina, ceea ce ar reprezenta o evoluție de la actuala comisie de colaborare bilaterală şi ar facilita luarea unor decizii comune în materie de securitate și apărare. Aceasta urmează să fie aprobată formal la Summit-ul NATO de la Vilnius, programat în iulie anul curent.

La „Subiectul săptămânii” avem un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de joi, 15 iunie. Radu Dobrițoiu a dezbătut aceste subiecte alături de invitați săi: Victor Boștinaru, fost membru al Comisiei de securitate și apărare a Parlamentului European și profesorul universitar Ștefan Popescu, doctor la Sorbona în istoria relațiilor contemporane internaționale, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Radu Dobriţoiu (realizator): Săptămână importantă pentru NATO, cu o reuniune ministerială la Bruxelles, unde discuțiile se concentrează pe modalitățile de a sprijini cel mai eficient Ucraina acum și în viitor. Pe ordinea de zi sunt incluse interoperabilitatea, precum și modernizarea și capacitatea complexelor militar-industriale ale națiunilor aliate și partenere. În prezent, sprijinul pentru Ucraina se concentrează pe apărarea aeriană, sistemele antiblindate și asigurarea munițiilor.

Aceste sisteme sunt necesare pe măsură ce forțele ucrainene își proiectează contraofensiva cu arme combinate împotriva pozițiilor rusești bine apărate, care au fost întărite cu mine și capcane antitanc.

Avem la Bruxelles consultări între miniștrii apărării din Alianță, dar și cu Suedia, țară care este acum în parteneriat cu NATO, în așteptarea consensului pentru a face parte din cea mai puternică alianță militară de pe planetă. Procesul de aderare al Suediei este blocat în continuare de Ungaria și Turcia.

Se discută la Bruxelles și despre inițiativa NATO de depozitare multinațională a munițiilor, un proiect menit să le ofere participanților o soluție scalabilă, extensibilă și flexibilă pentru stocarea multinațională de muniție. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru intensificarea ajutorului militar occidental pentru armata ucraineană, astfel încât aceasta să poată continua contraofensiva, în pofida pierderilor deja suferite.

Discutăm în această ediție despre dezbaterile NATO de la Bruxelles din această săptămână. Invitații „Euroatlantica” sunt Victor Boștinaru, fost membru al Comisiei de securitate și apărare a Parlamentului European și profesorul universitar Ștefan Popescu, doctor la Sorbona în istoria relațiilor contemporane internaționale, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Tema ediției: Ucraina în top pe agenda NATO. Domnule Victor Boștinaru, o reuniune importantă la Bruxelles. Participă la anumite ședințe și reprezentanții Ucrainei. Putem spune că NATO revine, după încheierea Războiului Rece, la misiunea sa inițială concentrată în jurul Articolului 5?

Victor Boștinaru: De la sfârșitul Războiului Rece, NATO n-a fost niciodată confruntată cu o criză, cu o amenințare atât de reală, atât de concretă, pe unul din teatrele din Europa. Misiunile NATO, acțiunile și operațiunile desfășurate au vizat alte teatre unde NATO participa nu ca factor esențial, ci ca unul dintre factorii implicați în operațiunile respective, fie în Irak, fie în Afganistan, cum bine spuneați.

De data aceasta, țările europene constată că o condiție sine qua non a securităților este capacitatea NATO de a respinge o agresiune. Se reconfirmă că singura amenințare reală și, aș zice, extrem de periculoasă încă rămâne cea din partea Rusiei.

De aceea și coeziunea renăscută a Alianței NATO, de aceea și reconsiderarea importanței fundamentale a relațiilor transatlantice și, nu în ultimul rând, redescoperirea elanului pentru investițiile în apărare, după o perioadă de aproape trei decenii în care Europa Occidentală, cel puțin, făcea alergie numai când se discuta de creșteri simbolice ale bugetelor de apărare.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule Ștefan Popescu, avem probabil cea mai importantă ministerială NATO la nivelul miniștrilor apărării, înainte de summitul Alianței de la Vilnius, de luna viitoare. Credeți că se poate discuta și un demers? Poate decide Franța o implicare mai mare în România, cu forțe militare, pe fondul actualei situații geopolitice?

Ștefan Popescu: În orice caz, toate mediile franceze discută de importanța Europei de Est, ca niciodată și pe necesitatea ca România să fie pivotul prezenței franceze. Bineînțeles, se discută ca efectivele de la Cincu, efectivele franceze să ajungă până în 2025 la nivelul unei brigăzi.

Prin urmare, o brigadă dotată cu tancuri Leclerc, deci cu mijloace grele, ceea ce este foarte important. Criza din Ucraina a însemnat și o revenire a Franței în regiune. Acest lucru trebuie să îl salutăm.

Sperăm ca acest angajament strategic al Franței, pe care autoritățile române l-au și înțeles, și decizia de a achiziționa două submarine Scorpene vine să dea substanță și să consolideze un angajament pe termen lung.

Dar sperăm ca acest angajament va fi dublat și de o implicare economică mult mai puternică a Parisului. Parisul are nevoie să se repoziționeze pe reconstrucția Ucrainei în țările de proximitate și România oferă un avantaj din acest punct de vedere. Și aș lega această prezență franceză și de relația extraordinară a Parisului cu Republica Moldova.