Mărturia lui Matei Gheorghe, ultimul veteran al Războiului de Independență (1877-1878)
Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 14:45
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este unul dintre cele mai speciale interviuri pe care le-am difuzat vreodată şi asta pentru că este vorba despre, poate, singurul interviu radio existent cu un om care a luptat în Războiul de Independenţă, la 1877.
Este vorba despre mărturia lui Matei Gheorghe din Fălticeni, care s-a înrolat voluntar, alături de tatăl său, pentru a participa la luptele din Balcani.
Interviul a fost difuzat prima dată în 11 aprilie 1957, de către redacţia Emisiunilor politice, secţia Informaţii, aşa cum se numea la acea vreme.
Îi mulţumesc pentru suport colegei Laura Vezeteu, de la Serviciul Patrimoniu Cultural. Ascultăm interviul cu Matei Gheorghe şi revenim.
Matei Gheorghe: Peste o săptămână, vine tata, spune: ”Hai, dragul tatii, mergem să apărăm țara noastră contra turci!” După aceea, am făcut mămăligă – ”trunchi”, așa se spunea pe atunci. Am luat și am mers cu bătrânul, eu, un băiet de 22, am mers cu el două săptămâni pe jos, până la Iași. De la Iași, ne întâlnim … Întreb eu: ”Da’ ce-i aici?” ”Aici e trenu’.”
Ne întâlnim cu tovarășii ruși: ”E! Ce faci?” ”Noroc!” Așa… Acuma, ne suim în tren, plecăm. Trei trenuri o fost. Îmi dă o păreche de haine, o capelă… rupte, nu am vrut să ieu. Am luptat cu a mele, cu cămeșa însemnată cu fluturele, cămeși din acelea cu fluturele și cu hainele mele, cu….Na!
Ai noștri, România, și cu tovarășii ruși i-o încercuit pe turc. Osman-Pașa își mânca dinții! Ah! Comandantul turcesc. Mare bătălie o fost! Clinci, baionietă, scotea ochii! Eu cu bâta, cu măciucă! Pân’ te ardem!
Reporter: Nu aveai pușcă?
Matei Gheorghe: Da, dar ce?! O cioară nu puteai să puști. Până încărcai… Dar lumea se ucidea, ce crezi mata? Dar ai noștri i-or încercuit … Căpitan Aderca mă cheamă: „Ia vino încoace, Matei Gheorghe! Te-ai făcut bine la picior?”
Mi-a dat o decorație: „Ai făcut și tu oleacă de treabă!” Dar și eu i-am spus: „Să trăiți, domn’ căpitan, bine că am scăpat cu zile!” După aceea, tovarășii ruși îmi dau pâine, îmi dau conserve, îmi dau zahar, să am mâncare pe drum.
Că s-au împrăștiat la Iași, ne-au împrăștiat. Iar ne-am suit în tren, știi mata, am venit înapoi.Și am venit acasă. Iar două săptămâni pe jos şi cu două, o lună de zile, tovarășe dragă. România noastră săracă o fost strașnic de bogată, dacă au ajuns așa zile! Și bogdaproste că au mai îndreptat țara noastră aceștia ai noștri tovarăși. Dar acum să vă spun drept, pe bătrânețile mele, e foarte frumos și țara noastră, cât e de mică, s-a mai îndreptat, merg toate cele binișor.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Tocmai ce am ascultat poate singurul interviu cu un veteran al războiului de la 1877 din fonoteca Radio România. Interviul se poate asculta și pe radio-arhive.ro, secțiunea „Istoria României”.
