Temele care îi îngrijorează pe cetăţenii Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 aprilie 2019, 13:26 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Sondajul  realizat de YouGov în 14 ţări relevă faptul că unii europeni se pronunţă acum în favoarea „controlului emigraţiei”

Tema emigraţiei atrage mai multă îngrijorare în ţările din sudul şi din estul Europei decât cea a  imigraţiei, potrivit unui sondaj pe tema opiniilor exprimate în 14 ţări din Uniunea Europeană.

Sondajul a fost făcut pentru a se stabili care ar fi principalele motive de îngrijorare înaintea alegerilor parlamentare europene din luna mai., Sondajul a fost efectuat de YouGov, e fost realizat pe un eşantion reprezentativ, fiind chestionate aproape 50.000 de persoane, iar cele 14 ţări consultate vor ocupa 80% din totalul fotoliilor noului parlament.

În Spania, Italia, Grecia, Polonia, Ungaria şi România, şase dintre ţările unde numărul populaţiei este fie extrem de scăzut, fie în scădere simţitoare, tot mai mulţi cetăţeni afirmă că emigraţia este mai îngrijorătoare decât imigraţia, după cum relevă sondajul efectuat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

România, înregistrează cele mai dure scăderi. În ultimul deceniu, populaţia a scăzut cu aproape 10%, având în vedere că mai ales tinerii pleacă la muncă în Europa de Vest.

Totuşi, în ţările nordice şi occidentale, îngrijorările provocate de imigraţie le depăşesc cu mult pe cele cu privire la emigraţie.

Sondajul a constatat că, deşi subiectul a dominat politica şi retorica UE pe parcursul celor cinci ani de mandat al vechiului parlament, europenii sunt mult mai îngrijoraţi de alte probleme decât migraţia. Mulţi se gândesc şi la corupţie, la naţionalism, la terorism şi la schimbările climei.

La nivelul general al sondajului, 20% s-au arătat îngrijoraţi de emigraţie, iar 32%, de imigraţie.

În unele ţări, temerile legate de emigraţie au ajuns atât de mari, încât mulţi oameni au fost de părere că compatrioţilor lor nu ar trebui să li se permită să părăsească ţara pentru o perioadă lungă de timp.

„Alegerile din UE au fost recomandate drept o bătălie pentru inima Europei”, a declarat Mark Leonard, directorul ECFR, el adăugând că naţionaliştii încearcă să transforme votul într-un referendum pe tema migraţiei.

„Constatările acestui sondaj ar trebui să îi încurajeze pe proeuropeni şi să demonstreze că mai sunt încă voturi de câştigat pentru nişte probleme majore, precum schimbarea climei, tratamentul medical, spaţiul locativ şi nivelul de trai”, a declarat Leonard. „Ar face o mare greşeală strategică dacă ar accepta catalogarea partidelor antieuropene, potrivit căreia alegerile vor fi câştigate sau pierdute numai din cauza migraţiei”.

Lideri populişti, precum Viktor Orbán al Ungariei şi Matteo Salvini al Italiei, caută să facă din migraţie principala problemă şi totodată miezul alegerilor din 23-26 mai, când 374 de oameni vor vota noul parlament pentru următorul mandat de cinci ani. Recent, guvernul lui Orbán a apelat la un afiş-sperietoare, avertizând în legătură cu politica Bruxelles-ului pe tema migraţiei.

Ungaria a refuzat să preia refugiaţi în conformitate cu sistemul de cote al UE şi continuă să blocheze o lege europeană care propune un sistem permanent de redistribuire a azilanţilor. Afişul era dedicat acestui subiect, iar textul era următorul: „Vor să introducă nişte cote obligatorii de relocare”.

Orbán, asupra căruia se fac presiuni pentru ca el să părăsească grupul parlamentar european de centru-dreapta, a cerut ca politica pe tema migraţiei „să fie retrasă de pe agenda comisiei şi să fie realocată statelor membre”. Statele membre ale UE au deja un rol decisiv în privinţa politicii cu privire la migraţie.

Deşi Orbán şi-a redus atacurile din presă în urma presiunilor exercitate de aliaţii săi din Partidul Popular European, el a dat de înţeles că şi-ar putea relua campania anti-UE. „Acum, datoria noastră este să îi informăm încontinuu pe oameni în legătură cu planurile Bruxelles-ului”.

Dar, în ultimii doi ani, cifrele din domeniul imigraţiei au scăzut mult: potrivit UNHCR, în 2018, numărul persoanelor care au traversat Marea Mediterană a depăşit cu puţin 116.000, fiind cu aproape 90% mai mic decât numărul celor care făceau acest drum în 2015.

Sondajul a constatat că fundamentalismul islamic reprezintă principala îngrijorare – unul din cinci europeni arătându-se îngrijorat din această cauză – deşi îngrijorarea este cu mult mai mare în ţări precum Belgia, Franţa şi Olanda decât în estul Europei.

În aproape toate ţările, majoritatea chestionaţilor sunt de acord că problemele legate de mediu trebuie să devină o prioritate, chiar dacă asta ar afecta creşterea economică.

Dar cifrele au mai demonstrat totodată că, în diverse ţări, îngrijorările diferă, ceea ce înseamnă că, la nivelul continentului, alegerile vor avea mize diferite.

În Italia, România şi Grecia, economia reprezintă singura mare îngrijorare. În şapte dintre ţări – Ungaria, Italia, Polonia, România, Spania, Grecia şi Slovacia – peste 50% dintre persoanele chestionate au afirmat că o problemă importantă este corupţia.

Unii experţi au avertizat partidele de centru şi tradiţionaliste să nu accepte o abordare pro şi contra UE, ei temându-se că asta i-ar încuraja pe populişti să-şi precizeze argumentele-sperietoare.

Ca amploare, alegerile europene se situează pe locul al doilea în lume, după cele din India. Alegători din 27 de ţări urmează să aleagă 705 europarlamentari, care îşi vor prelua mandatul pe 2 iulie. Regatul Unit nu este programat să participe şi va trebui ca, până pe 12 aprilie, să informeze UE dacă doreşte să-şi aleagă euoparlamentari, asta însemnând o lungă amânare a Brexitului.

*Acest articol este rodul unei îndelungate colaborări sub genericul „Europa” între „The Guardian” şi alte cinci importante ziare europene – Le Monde, Süddeutesche Zeitung, La Stampa, La Vanguardia şi Gazeta Wyborcza, care l-au publicat în ediţia lor.