DIE PRESSE: România va fi în 2019 în Schengen?
Publicat de Camelia Teodosiu, 26 octombrie 2018, 08:50 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21
Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker ar dori să treacă peste împotrivirea unor guverne încă în timpul mandatului său.
Participarea preşedintelui României Klaus Iohannis la şedinţa de marţi a Parlamentului European s-a desfăşurat fără disputele înflăcărate, aşteptate din partea deputaţilor de stânga şi de dreapta, privind viziunea asupra lumii. Iohannis, membru al partidului creştin-social PPE, constituie un spin în ochii guvernului de la Bucureşti format din social-democraţi şi liberali. Exceptând câteva remarci critice dure rostite în plen din partea unor conaţionali, cea de-a 11-a dezbatere despre viitorul Europei s-a desfăşurat într-o atmosferă paternalistă. Iohannis, fostul primar al Sibiului, şi-a ascuns cu diplomaţie critica sa privind atenuarea de către guvernul român de stânga a regulilor luptei împotriva corupţiei: “În România cetăţenii au precizat foarte clar ce îşi doresc”, a afirmat în faţa prezenţei destul de rarefiate, ca de obicei, la şedinţa plenară, făcând aluzie la demonstraţiile de masă împotriva guvernului. “Vrem să luptăm pentru o Românie care să nu slăbească statul de drept şi care să lupte cu succes împotriva corupţiei”- a spus Iohannis.
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-a folosit de dezbaterea cu Iohannis pentru a stabili aderarea României la spaţiul Schengen drept unul din obiectivele sale din ultimele 12 luni ale mandatului său. “Aş vrea foarte mult ca înainte de încheierea mandatului acestei Comisii, să văd România cooptată în spaţiul Schengen. Însă acest lucru este posibil doar dacă în ţară va exista un consens privind apărarea statului de drept şi o luptă împotriva corupţiei. “În caz contrar recomandările Comisiei vor putea cu greu susţine aderarea la spaţiul Schengen”, a avertizat Juncker. “Pentru aceasta este nevoie de unanimitate din partea statelor membre.” Olanda se împotriveşte de mai mulţi ani aderării României.
România şi Bulgaria, ambele membre ale UE din 2007, se află din cauza insuficientelor reforme adoptate în domeniul justiţiei, corupţiei şi în privinţa statului de drept, sub o procedură de control a Comisiei, care s-a dovedit însă insuficient de eficientă până acum.
