Italia, omul bolnav al Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 martie 2018, 12:53 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare în Italia nu prevestesc nimic bun nu numai pentru această țară, dar nici pentru întreaga Europă.

Este fără îndoială în primul rând un succes neobișnuit pentru partidele populiste eurosceptice, care împreună strâng aproape 60% din voturi. Independent de aceasta, cine va ajunge la Palazzo Chigi și va conduce noul guvern va trebui să țină seama de această orientare a opiniei publice. Aceasta înseamnă, între altele, înăsprirea dură a politicii față de imigranți, dezvoltarea programelor sociale în țară, care și așa este îndatorată până peste urechi, și respingerea politicii de austeritate, pe care o impune de mai mulți ani Bruxelles-ul și Berlinul.

Veștile proaste nu se termină însă aici. Victorioasă în aceste alegeri va fi mai mult ca sigur coaliția de centru-dreapta Forza Italia, Ligile și Frații italieni, care poate obține 36% din voturi, ceea ce înseamnă un pic mai mult decât mișcarea populistă de stânga, Mișcarea Cinci Stele, care poate conta chiar pe un sprijin de 32,5%.

În primul rând însă, deși liderul Forza Italia, Silvio Berlusconi, a intrat într-o alianță nu prea de lăudat cu grupările postfasciste, nu are majoritate în parlament. Vor urma deci luni lungi de paralizie, de negocieri pentru atragerea în acest bloc de noi grupări și poate chiar organizarea de noi alegeri. Or, Italia are nevoie mai mult decât orice țară din Europa de un premier puternic, care să facă, în sfârșit, reformele implementate de mult în Spania, Portugalia, fără să mai vorbim de Polonia. Economia țării bate pasul pe loc de decenii, tinerii fug peste graniță din lipsă de perspective, iar șomajul nu are egal în Uniune, cu excepția Spaniei și a Greciei.

Coaliția de centru stânga, condusă de Partidul Democrat, a obținut în aceste alegeri abia 20-23%din voturi, poate chiar de două ori mai puțin decât la votul precedent de acum 5 ani. În acest fel a fost împinsă la margine ultima grupare pro-europeană, care a încercat să combată populismul. Duminică dimineața, decizia SPD german de formare a unui nou guvern cu CDU/CSU a oferit pentru o clipă speranță euroentuziaștilor că planul de adâncire a zonei euro, pe care atât de mult îl sprijină Emmanuel Macron, poate că va fi transpus în viață într-o oarecare măsură. După anunțarea rezultatelor alegerilor italiene, știm deja că acest lucru nu mai este real. Germania nu va fi niciodată de acord să-și asume răspunderea pentru datoria Italiei în valoare de 2,3 mii de miliarde euro, din moment ce această țară nu are șanse să facă reformele. Iar acest lucru ar însemna formarea la Bruxelles a unui buget adevărat al zonei euro, hârtii comune a celor îndatorați și un ministru comun de finanțe. Italienii vor pune capăt deci ideii unei Europe cu două viteze. Bine ar fi să nu pună capăt cu această ocazie ideii de Uniune.

Comentariu de Jedrzej Bielecki