Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Bulgaria găzduiesc până la finalul lunii februarie unul dintre exercițiile importante desfășurate în acest an de Alianța Nord-Atlantică. Steadfast Dart 25 este planificat de Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și are rolul de a testa și antrena dislocarea operațională a forței de reacție Aliate în flancul estic al NATO, se arată în calendarul activităților Alianței pentru acest an. Exercițiul constă în planificarea și executarea unei operații multi-domeniu pentru a întări forțele aliate aflate deja pe teritoriul celor două țări. În total, vor participa aproximativ 10.000 de militari din nouă țări aliate, din toate categoriile de forțe terestre, aeriene, navale și pentru operații speciale. În România, secvențele de instruire vor avea loc în poligoanele Smârdan, Cincu, Bogata și Babadag. Forța de Reacție Aliată a fost creată la mijlocul anului trecut, în urma deciziilor luate la Summitul NATO de la Vilnius din 2023 și are rolul de a răspunde eficient la potențialele situației de criză în toate domeniile și tipurile de operații.
Escadrilă completă de F-16 pentru pregătirea piloților militari
Publicat de prosavioleta,
26 noiembrie 2024, 08:40
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ultimele două aeronave F-16 ale Forțelor Regale Olandeze puse la dispoziție pentru dotarea Centrului European de Instruire F-16 din România, au ajuns miercuri în Baza 86 Aeriană de la Fetești. 18 avioane de acest tip se află acum în țara noastră și formează o escadrilă completă care va fi folosită pentru pregătirea piloților români, aliați și parteneri, inclusiv ucraineni. Anul trecut, la Summitul NATO de la Vilnius, România a semnat, alături de alte 10 state, o declarație comună privind înființarea unei coaliții pentru pregătirea forțelor aeriene ale Ucrainei în operarea aeronavelor de luptă F-16. Ulterior, Ministerele Apărării din România și din Regatul Țărilor de Jos și compania americană Lockheed Martin au convenit formarea Centrului de Instruire de la Fetești. Prima serie de piloți români a finalizat programul de pregătire F-16 în luna iulie a acestui an, iar patru piloți ucraineni desfășoară în prezent activități de instruire în cadrul Centrului.
Publicat de Gabriel Stan,
4 septembrie 2023, 11:40
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc în capitală Reuniunea anuală a Diplomației Române, cu participarea șefilor misiunii diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor institutelor culturale românești.
Prezent la eveniment, președintele Klaus Iohannis a vorbit în discursul său despre solidaritatea țării noastre față de Ucraina, dar și despre sprijinul economic și politic pentru Republica Moldova.
În ceea ce privește rolul României în NATO, șeful statului a precizat că la recentul summit de la Vilnius, țara noastră și-a atins toate obiectivele, iar rolul diplomaţiei românești este de a contribui la implementarea deciziilor luate de liderii aliați pentru consolidarea securității euroatlantice.
Klaus Iohannis:Pentru orice amenințare de securitate care ar putea afecta România, alianța are, datorită adoptării noilor planuri de apărare, un răspuns pregătit pe măsură. Este creat și cadrul necesar pentru aducerea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forță de întărire, dacă situația o va impune.
Edi Nicola (realizator rubrică): Detașamentul român „Carpathian Vipers” a contribuit la asigurarea securității spațiului aerian al ţărilor baltice pe timpul desfășurării summitului NATO de Vilnius, prin executarea misiunii de poliție aeriană întărită, alături de aeronave de luptă ale mai multor țări aliate, printre care amintim pe cele ale Forțelor Aeriene Finlandeze și Forțelor Aeriene Franceze, dislocate temporar pe baza aeriană din Šiauliai.
Amănunte ne ofere locotenentul Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Piloții români și portughezi au executat misiuni în comun cu piloții avioanelor F-18 Hornet și Rafale.
Summitul NATO a creat noi oportunități de cooperare între aliați. Această colaborare demonstrează încă o dată că misiunea NATO de poliție aeriană întărită pe flancul estic este un efort multinațional și o componentă-cheie a poziției de descurajare și apărare.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în flancul estic al Alianței și următoarea oprire o facem în Polonia, unde, de mai bine de trei luni de zile, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs”, generate de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, au preluat misiunea.
Zilele trecute, artileriștii antiaerieni dobrogeni au participat la o ședință de tragere cu armamentul ușor de infanterie, ocazie cu care au reușit să schimbe impresii cu partenerii aliați în ceea ce privește performanța sistemelor de luptă.
Cu detalii vine căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al contingentului românesc: Am executat trageri de zi cu pistolul automat calibru 5,45mm și pistol calibru 9mm în poligonul automatizat din proximitatea bazei de instruire din Bemowo Piskie. Obiectivul principal al acestor trageri îl reprezintă antrenarea și perfecționarea deprinderilor individuale ale militarilor.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, mai precis în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii EUFOR ALTHEA.
În prezent, contingentul românesc participant la operațiunea Uniunii Europene în Bosnia și Herţegovina, are ponderea cea mai mare din numărul total de militari români aflați în misiuni externe.
Despre cum relaționează militarii români cu populația civilă, aflăm detalii de la căpitanul Alexandru Călin, comandantul Companiei Manevră Rotația a III-a: Populația civilă este prietenoasă cu trupele EUFOR, înțeleg misiunea noastră, înțeleg că suntem aici de a-i sprijini și de a asigura un mediu stabil și sigur pentru aceștia.
Tinerii cunosc mai bine limba engleză și putem să le explicăm care este rolul nostru în teatrul de operații și să-i întrebăm care este opinia lor despre trupele EUFOR.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Avem legătura directă cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr. Domnule ministru, bună dimineața! Bun venit la „Jurnal militar”, aici la Radio România Actualități.
Angel Tîlvăr:Bună dimineața.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Am ascultat mai devreme celebra piesă a celor de la Pink Floyd, era vorba despre un zid, care trebuia dărâmat. Iată că la cel mai important summit din ultima vreme, la Vilnius, unde ați participat și dumneavoastră şi șeful apărării, președintele, a fost vorba, din ce se pare, despre un zid de apărare și era prima întrebare despre această întâlnire dacă ați plecat mai optimiști acolo, dacă, într-adevăr, zidul ăsta despre care vorbim, sigur, metaforic, este unul care să ne liniștească.
Angel Tîlvăr:Vă mulțumesc, în primul rând pentru interesul pe care-l arătați activității noastre.
Am plecat de acolo cu sentimentul că ceea ce ne-am propus și lucrurile la care lucrăm de multă vreme, pentru că, alături de cei pe care i-ați pomenit, am avut parte și de prezența ministrului de externe, deci lucrurile la care am lucrat s-au întâmplat, în sensul că, pe de o parte, profilul Mării Negre a crescut din punct de vedere al documentelor adoptate de către NATO, ceea ce era și în intenția noastră, întrucât ştiți foarte bine și în emisiunile pe care le-am mai făcut împreună, am vorbit de mai multe ori despre cât de importantă este Marea Neagră în arhitectura de securitate regională.
Deci, pe de o parte, acest lucru, acest obiectiv a fost atins. Apoi adoptarea planurilor regionale, care ne dau posibilitatea să știm exact ce este de făcut și din punct de vedere al resurselor și din punct de vedere al felului în care ne poziționăm față de posibile situații.
Apoi avem aderarea Suediei, care a fost … aderarea la NATO a Suediei, care a fost decisă la acest summit și este foarte bine că cele două parlamente, care mai trebuie să valideze acest lucru, o vor face foarte repede, după ce Finlanda aderase la alianță.
Și, nu în ultimul rând, din punct de vedere al ministerului pe care îl reprezint, am semnat trei documente.
Unul se referă la faptul că vom avea o bază de instruire a piloților de F-16 în România, ceea ce ne satisface nevoia operațională de a avea piloții pregătiți pentru cele 32 de F-16 care urmează să vină în România.
Pe de altă parte, acest hub de pregătire va da posibilitatea și altor aliați să se pregătească la noi și în felul acesta, România să capete și să câștige relevanță din punct de vedere al programelor legate de F-16.
Apoi am semnat faptul că… o să avem un comandament regional pe forțe speciale, document pe care l-am semnat împreună cu partenerii bulgari și nu în ultimul rând, centrul de excelență legat de studiul climatic și de impactul modificărilor climatice asupra securității naționale, care este mult mai important decât pare la prima vedere, întrucât schimbările climatice modifică și logica în care ne abordăm elementele care țin de zona militară.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): De instruire, de apărare, sigur că da.
Angel Tîlvăr:Exact, exact. Totodată, sprijinul pentru Ucraina a fost din nou menționat și faptul că aliații se află în într-o solidaritate de nezdruncinat cred că e o veste proastă pentru Putin, dar este o veste bună pentru noi, pentru că atât în formatele europene din care facem parte, dar și în formatul NATO și vorbim de cea mai înaltă formă de reunire a aliaților, mă refer la Summitul de la Vilnius, am reușit din nou să dăm dovadă de solidaritate și mesajul nostru către ucrainieni este că îi sprijinim, iar către Putin este că solidaritatea noastră funcționează.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Un pic mai târziu, avem un interviu pregătit la „Subiectul săptămânii” și cu șeful Apărării, cu generalul Petrescu.
Va povesti pentru ascultători acolo cât de importantă este această integrare a deciziei politice și apoi de execuție pe partea militară.
Ultima întrebare, după părerea dumneavoastră, ce a câștigat România cel mai important, România, Armata Română, securitatea noastră la acest summit, dintre toate cele pe care le-ați amintit.
Angel Tîlvăr:Păi, printre altele, Spania a anunţat că vom avea o prezență a militarilor străini mai mare cu 200. Pe de altă parte, așa cum v-am spus, obiectivele cu care am plecat din țară au fost atinse, iar faptul că militarii români, de-a lungul vremii, au participat în multe teatre de operații și au dat dovadă de profesionalism, cred că a crescut foarte mult profilul de țară.
Nu-i mai puțin important și vreau să vă spun cu mândrie că a doua zi după summit m-am deplasat acolo unde militarii români execută misiuni de poliție aeriană, tot în zona baltică, tot în Lituania…
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): La Šiauliai, în baza de acolo, da…
Angel Tîlvăr:… şi am văzut cât de apreciaţi sunt. În același timp, deși facem eforturi importante, iar bugetul României vorbește de la sine, pentru că la summit, de exemplu, se vorbea de pragul de 2%, România de mai multă vreme îndeplinește acest criteriu, care a fost adoptat de către summit, lucru care ne permite să avem capabilitățile de care avem nevoie pentru a satisface exigențele de securitate națională.
Dar, așa cum vorbim foarte mult de armament, eu cred că principala înzestrare și principalul lucru care dă puterea Armatei Române reprezintă factorul uman, motiv pentru care rămân la fel de interesat ca să avem condiții de viață și de muncă și de carieră bune pentru militari, în așa fel încât tot mai mulți tineri să-și dorească să îmbrățișeze această carieră și tot mai puțini militari să-și dorească să plece din această, să zicem, nobilă profesie. Deci sunt lucruri de făcut.
Chiar dacă summitul a fost un succes din punct de vedere al poziționării noastre, vă asigur că, pe agenda mea, lucruri legate de nivelul de trai și de satisfacția pe care cei care îmbrățișează cariera militară o au se află foarte sus pe agendă şi mă preocupă în cel mai înalt nivel.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Vă mulțumesc, domnule ministru Angel Tîlvăr. A fost în direct la „Jurnal militar” ministrul apărării, Angel Tîlvăr.
Am un cântec pregătit, ”Cântec pentru prieteni’ după un asemenea summit, după asemenea rezultate. Vă mulțumesc foarte mult, weekend plăcut, să ne reauzim cu bine!
Angel Tîlvăr: … pentru prieteni, să difuzăm „Cântec pentru prieteni”.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Da, „Cântec pentru prieteni”, NATO pentru prieteni. Mulţumesc tare mult!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a semnat, la Summitul NATO de la Vilnius, Declarația comună privind formarea coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16.
Țara noastră s-a alăturat unui grup important de state aliate, format din Belgia, Canada, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Polonia, Portugalia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.
Semnarea declarației vine în contextul în care, în ședința de săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat înființarea în România a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
La reuniunea NATO din Lituania, președintele Klaus Iohannis a cerut mai multe trupe aliate în țara noastră: Am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții aliați și pentru cei ucraineni.
Solicitarea noastră, a celor de pe flancul estic, a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment.
Dan Dungaciu: Deciziile se iau înainte ca aceste summit-uri să se petreacă. Ungaria a declarat recent că dacă Turcia e de acord cu integrarea Suediei, va fi și ea, deci, mingea este în terenul Turciei
Săptămâna aceasta se va desfășura una dintre cele mai importante reuniunii NATO, după încheierea Războiului Rece.
La Vilnius, Alianța intenționează să invite Kievul într-un consiliu de apărare NATO-Ucraina, unde se va analiza cererea Suediei de aderare la Alianța Nord-Atlantică.
În emisiunea „Euroatlantica” de joi 6 iulie, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect cu profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, și cu Ion Petrescu, colonel în rezervă și fost șef al Trustului de Presă al Armatei.
Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule profesor Dan Dungaciu, îl citez pe amiralul Bauer: „Trebuie să mergem și să ne facem munca pentru a ajunge la un număr mai mare de forțe, cu un nivel de pregătire mai ridicat.
Este vorba de un efort important, care va consuma bani și resurse, va implica inclusiv industriile de apărare din țările NATO, trecând de la proiect, de la planșă, de la schițe, la aplicarea reală, ținând cont că unele state aliate sunt mai departe geografic de Rusia, altele au și interese economice sau politice diferite”.
Cum anticipați, domnule profesor Dungaciu, că vor reacționa statele NATO din această perspectivă?
Dan Dungaciu:Din această perspectivă, evident că NATO își va regândi, recalibra poziția și poziționarea, într-un summit care cu adevărat va fi unul istoric.
Din păcate, ultimele reuniuni ale Alianței au fost toate într-un fel sau altul tensionate, pentru că în ultima vreme, cel puțin pe flancul estic, s-au acumulat suficient de multe tensiuni care, nu o dată, au devenit aproape amenințări, chiar și la adresa NATO, nu doar la adresa vecinătății NATO.
Deci, din punctul acesta de vedere, există un grad de conștientizare a faptului că Alianța este cel mai puternic garant de securitate pentru toată lumea.
Din această perspectivă, cred că nu există foarte multe semne de întrebare. Și dimensiunea tehnică, dacă vreți, a Alianței, sper să funcționeze și mai bine de aici înainte, sprijinită și de decizia politică.
Alianța Atlanticului de Nord a avut însă mai degrabă probleme la palierul politic, pentru că acolo, până la urmă, se ia decizia finală şi acolo se desenează arhitectura de securitate în integralitatea ei.
Prin urmare, planuri operaționale pe care NATO le va face, le va redesena, instituțiile pe care le va crea, vor ține seama, sigur, și de decizia politică. Una vizează, cum foarte bine ati spus, Suedia, va fi sau nu parte a NATO, deci, va fi sau nu parte a planurilor operaționale. Alta va fi relația pe care NATO o va avea cu Ucraina.
Deci, dacă la nivel tehnic, NATO ne transmite în continuare un semnal sincronizat cu mesajul președintelui american Biden, „nu vom admite ca spațiul NATO să fi amenințat”, dimensiunea politică este în suspensie.
Urmează să vedem și acolo cum se vor închide lucrurile sau dacă se vor închide la fel de rotund precum pe dimensiunea tehnică.
Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule colonel Ion Petrescu, NATO revine la misiunea sa de bază: apărarea teritoriului aliat, după decenii de pace pe continent.
După misiunile de menținere sau de impunere a păcii, Alianța se întoarce la importanța Articolului 5 din Tratatul de la Washington, articol care apără și România. Sunt acestea măsuri bine venite pentru o alianță care vor fi accentuate la Vilnius?
Dan Dungaciu:Deja au apărut date privind cele trei regiuni care vor fi apărate de către NATO în cadrul comunității transatlantice. Prima acoperă Atlanticul și nordul Europei.
De defensiva acestei zone se ocupă Comandamentul Forțelor Comune ale NATO din Norfolk, peste ocean, în SUA. E vorba, apoi, de o a 2-a regiune care este apărată de aliați și acoperă Europa Centrală, de la Țările Baltice la Alpi, și aici revine responsabilitatea acestei defensive Comandamentul Întrumit al NATO de la Brunssum din Țările de Jos.
Şi o a 3-a regiune apărată de aliați acoperă Marea Mediterană până la Marea Neagră, sub responsabilitatea Comandamentul Întrunit al NATO din Napoli, Italia.
Şi dacă privim pe harta acestei zone observăm că este menționată și locația în care se află Comandamentul Multinațional de Sud-Est, în oglindă față de Comandamentul Multinațional de Nord-Est, care este în Polonia.
Da, summit-ul de la Vilinus va sigila, în noul sistem de apărare a spațiului transatlantic de către porțile desemnate, mai precis 300.000 de militari, cu o instruire aparte, cu capacitate de dislocare în 30 de zile.
Aș mai adăuga faptul că președintele Joe Biden s-a întâlnit cu prim-ministrul suedez și a spus foarte clar că susține integral, fără nicio reținere, prezența în NATO a Suediei, după care se va deplasa în Regatul Unit, de acolo la summit-ul NATO, şi ultima ţară vizitată din Europa va fi Finlanda. Pentru că știți foarte bine că această țară a reușit să devină parte a comunității transatlantice.
Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule profesor Dungaciu, există totuși divergențe, mă refer, de exemplu, la bugetele pentru apărare, la extinderea alianței, avem aici pozițiile Ungariei și Turciei, reprezintă Vilnius un prilej pentru rezolvarea acestor divergențe?
Dan Dungaciu:Deciziile se iau înainte ca aceste summit-uri să se petreacă, summit-urile le validează. Din punctul acesta de vedere, ca să încep cu ideea de extindere, e o problemă mai complicată decât Turcia sau Ungaria. Ungaria a declarat recent că dacă Turcia e de acord cu integrarea Suediei, va fi și ea.
Deci, mingea este în terenul Turciei, teoretic. Dar am sentimentul că este și în terenul Suediei, Suedia, dacă dorea, putea să evite aceste incidente majore pe care le are cu Turcia.
Din acest punct de vedere, neadmiterea Suediei în NATO evident că nu va suna deloc bine. Din punctul acesta de vedere, sper ca pe ultima sută de metri să se întâmplă vreun miracol, dar șansele sunt foarte mici.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România va găzdui un centru regional unde se vor antrena piloții care operează aeronavele F-16. Anunțul a fost făcut în urma ședinței de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Este vorba despre un proiect realizat împreună cu aliaţi NATO și cu producătorul acestui avion de luptă. Într-o primă fază, aici se vor instrui piloții români, ca ulterior centrul să fie deschis și antrenării piloților din statele aliate și partenere, inclusiv din Ucraina.
O altă decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării privește forțele armate care vor fi puse la dispoziție în anul 2024 pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național.
Peste 2.500 de militari vor participa anul viitor la misiuni și operații în afara teritoriului statului român şi alți 3.100 se vor afla în așteptare, cu posibilitatea de dislocare la ordin. Membrii CSAT-ului au discutat și despre obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius, de săptămâna viitoare.
Mircea Geoană a efectuat o vizită în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, unde a fost informat cu privire la rolul acesteia în cadrul Forțelor Aeriene Române, despre modul de operare și misiunile pe care le pot îndeplini dronele MQ-9 Reaper și elicopterele IAR-330 Puma SOCAT.
Mircea Geoană: Câmpia Turzii și în general ceea ce aliatul român, aliatul american și britanic fac aici este de o excepțională importanță pentru Alianța noastră. Avem nevoie de un flanc estic cât mai robust, avem nevoie de colaborare în cadrul NATO, și bilaterală, pentru a asigura apărarea și descurajarea în zona Mării Negre. Și ceea ce se întâmplă aici este, cred eu, embrionul unei armate române și unei forțe aeriene române de primă calitate. Sunt bucuros că NATO va continua să investească pentru modernizarea acestei baze importante. Salut faptul că aliații românii trec la o nouă generație de avioane de luptă, care sunt foarte importante, și cred că și colaborarea cu aliatul american și britanic aici vor face forțele noastre și mai interoperabile, mai performante și mai capabile să-și facă datoria. Le-am mulțumit militarilor români și aici, la Câmpia Turzii, și o fac cu orice ocazie, și o fac și acum, prin intermediul dumneavoastră. Armata Română este cea mai de încredere instituție în societatea românească. Și avem cu toții obligația să investim în păstrarea și întărirea acestei credibilități, investiții financiare, investiții logistice, dar mai ales investiții în materie de recunoaștere a rolului vital pe care armata îl joacă în societatea românească și în acest context foarte, foarte complicat. De aceea, felicitările mele au venit in inimă. Ele vin și de la mine, ca român, dar vin și din partea secretarului general, vin din partea întregii Alianțe. România este un aliat foarte respectat, foarte influent și pe care îl știm că ne putem baza.
Cornel Mituț (realizator rubrică): În contextul viitorului summit de la Vilnius, atât despre România, cât și flancul de est, în defensivă a NATO, trebuie să luăm în calcul și vecinii noștri, în special Republica Moldova, ca să nu mergem poate și către parteneriatul care se dezvoltă cu Ucraina, în ceea ce privește sprijinul tuturor membrilor NATO în conflictul de acolo. Ce se anunță în agenda summit-ului? Mircea Geoană: Va fi un summit foarte important. Liderii noștri vor aproba noua generație de planuri de apărare pentru NATO, cea mai importantă transformare în cultura de apărare și descurajare din ultimele decenii. Vom decide continuarea sprijinului pentru Ucraina. Vom avea ca invitați și Republica Moldova, Georgia și Bosnia, pentru că și acești parteneri ai noștri se află sub o imensă presiune de război hibrid din partea Rusiei. De aceea suntem hotărâți să continuăm să sprijinim Ucraina, iar drumul european al Ucrainei și al Republicii Moldova și relațiile tot mai apropiate cu NATO sunt lucruri de care credem că și prietenii noștri din Republica Moldova au nevoie. Am constatat la nivelul opiniei publice din Republica Moldova, a leadership-ului politic, o oarecare trezire strategică la o nouă realitate. Pentru decenii probabil că au crezut că a fi neutri și a nu deranja vecinul mare de la răsărit reprezintă o soluție. Iată că nu, Rusia este agresivă, și că noi avem obligația să încurajăm drumul european al Republicii Moldova, un lucru pe care NATO îl susține din toată inima.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat miercuri și joi la ședințele Comitetului militar al NATO, respectiv Comitetului militar al Uniunii Europene, în formatul șefilor apărării, desfășurate la Bruxelles.
În cadrul reuniunii comitetului militar aliat a fost analizată dinamica războiului Federației Ruse în Ucraina și au fost evaluate măsurile de consolidare a costului de descurajare și apărare înainte de summit-ul NATO de la Vilnius din luna iulie.
La nivel european, șefii apărării au discutat pe marginea provocărilor curente din domeniul securității și al apărării.
Aceștia au analizat și modalitățile de sprijinire în continuare a Ucrainei. Pe timpul întâlnirii a fost evaluată participarea statelor membre și partenere la misiunile și operațiile Uniunii.
Sondajul s-a desfăşurat în 83 de oraşe europene din toate statele membre ale UE, dar şi în oraşe din Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.
Cercetarea se axează exclusiv pe calitatea vieţii, arătând cât de satisfăcuţi sunt oamenii în legătură cu diverse aspecte ale vieţii urbane, precum oportunităţile de ocupare a forţei de muncă, prezenţa străinilor, transportul public şi poluarea din oraşele lor.
Studiul evidenţiază domeniile care merită o atenţie deosebită, majoritatea persoanelor considerând că serviciile de sănătate, şomajul şi educaţia reprezintă principalele trei probleme pentru oraşul lor.
Rezultatele arată că, în ansamblu, europenii sunt foarte mulţumiţi cu privire la oraşele în care trăiesc. În toate, cu excepţia a şase, cel puţin 80 % din respondenţi se declară mulţumiţi de viaţa pe care o duc în comunităţi.
Oslo, Zurich, Aalborg, Vilnius şi Belfast înregistrează cel mai înalt nivel de satisfacţie Sentimentul de siguranţă este domeniul care generează mulţumirea de a trăi într-un oraş. Găsirea unui loc de muncă şi locuinţe la preţuri accesibile sunt doi factori percepuţi ca provocări.
Concluziile cercetării mai arată o tendinţă pozitivă în comparaţie cu anii anteriori: de exemplu, în Budapesta şi în Cracovia, numărul celor care au o percepţie pozitivă asupra transportului public din oraşul lor a crescut cu 20 de procente faţă de 2012.
Oraşele din România în care s-a efectuat sondajul au fost Cluj Napoca, Piatra Neamţ şi Bucureşti.
Mihai Roşioru, ataşatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „Principala concluzie pentru România a acestui studio este că marea majoritate a românilor declară că sunt satisfăcuţi să locuiască în aceste trei oraşe. În ceea ce priveşte datele culese, s-au înregistrat evoluţii nesemnificative de-a lungul timpului. Comparativ cu sondajele similare efectuate în anii 2006 şi 2012, în ceea ce priveşte situaţia din Cluj, Piatra Neamţ şi Bucureştiaceasta nici nu s-a îmbunataţit, nici nu s-a înrăutăţit. Repet, vorbim despre percepţia asupra calităţii vieţii, nu despre indicatori care măsoară direct calitatea vieţii, ci percepţia acesteia în rândul locuitorilor din aceste trei oraşe.”
Sondajul ar trebui să ghideze factorii de decizie să urmeze o abordare de ansamblu a dezvoltării urbane durabile.
Reţeaua de dezvoltare urbană este alcătuită din mai mult de 500 de oraşe din întreaga UE responsabile cu implementarea acţiunilor integrate bazate pe strategii finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020.
15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de autorităţile oraşului pentru investiţiile în dezvoltarea urbană durabilă.
Oraşele sunt văzute atât sursă cât şi soluţie la provocările economice, de mediu şi sociale de astăzi. Zonele urbane ale Europei sunt acasa pentru mai mult de două treimi din populaţia UE, ele reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie şi generează până la 85% din PIB-ul Europei.
Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene şi trebuie să acţioneze ca un catalizator pentru creativitate şi inovare în întreaga Uniune. Prin urmare, politicile urbane au semnificaţie transfrontalieră, motiv pentru care dezvoltarea urbană este esenţială pentru politica regională a UE.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
