Adrian Gîtman (realizator rubrică): Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu, județul Brașov, a împlinit 105 ani de existență. Momentul a fost marcat printr-o ceremonie militară, la care au participat Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad și şeful Gărzii Naționale din statul american Alabama, generalul brigadă David Pritchett. Cu prilejul aniversării, șeful apărării a decorat drapelul de luptă al centrului cu Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, conferit de Președintele României și a înmânat distincții mai multor cadre militare și civili care s-au remarcat prin activitatea desfășurată. În anul 1919 se înființa prima structură de instruire românească din Transilvania, Tabăra Regională Cincul Mare. De-a lungul timpului, poligonul de la Cincu a fost folosit pentru aplicațiile și exercițiile unităților de toate armele și pentru pregătirea detașamentelor de militari români care urmau să plece în teatrele de operații. În prezent, aici se află cea mai mare parte a Grupului de luptă NATO, găzduit de România.
Cristian Dumitrașcu: Domnule Scurtu, bine ați venit!
Costin Scurtu: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație. Sunt onorat să fiu într-un spațiu deosebit și, mai ales, cu prietenii care iubesc istoria, arta militară și, mai ales, instituția Armatei Române.
Cristian Dumitrașcu: De aici pornim interviul despre această perspectivă istorică, pentru că s-a vorbit în ultima vreme despre o prezență substanțială, militară, aici, la Kogălniceanu. Sigur, cu toate controversele de rigoare, cu toate fake-news-urile care apar, nu de astăzi, cred că ar fi foarte interesant pentru ascultătorii „Jurnalului militar”, de la Radio România Actualități, să facem această paralelă despre tradițiile marinei, dar și aviației. Împreună vom vorbi și despre „Operațiunea 60.000”. Se împlinesc, iată, 80 de ani, acum, în aprilie, de la marea debarcare dinspre Crimeea a trupelor române și germane și a altor trupe din acea vreme. Dar aș vrea, domnule Scurtu, să începeți să ne spuneți despre tradiția aviației și despre tradiția acestui loc, pentru că el vine pe locul unde a fost o bază de hidroavioane.
Costin Scurtu: Ceea ce se petrece astăzi, aici, în zona aceasta, numită „Mihail Kogălniceanu”, nu a venit peste noapte, nu a venit pentru că e un factor extern la care facem, acum, referire și în permanență avem o atentă organizare, pentru a putea să nu fim surprinși vreodată într-o situație nepotrivită, o situație cum în istorie s-a întâmplat, cum în istorie am avut de suferit. Pentru că ați amintit de „Operațiunea 60.000” din Peninsula Crimeei, când au fost nevoiți să fie retrași din zona de front pentru a putea să reorganizăm sistemul defensiv româno-german, la vremea aceea o contribuție importantă avea să aibă Marina. Atenție, Marina Militară, dar și Marina Civilă – cei care erau activi, dar cei care erau rezerviști. Pe lângă aceasta, ca să poți să-i aduci în viață pe tărâmul românesc, la Constanța, în portul Constanța, aveai nevoie de aviația care să fie, dacă se putea, zi și noapte în aer pentru a putea să protejeze acest flux. Pentru că nu a fost deloc ușor, era contratimp. Inamicul era superior din punct de vedere al capacităților de lovire și la nivel aerian, încât aviația noastră, și vorbim, aici, de Escadrilele 53-56 de Vânătoare, erau cele care aveau să înregistreze vestitele pagini de glorie, pentru că erau în situația în care luptau cu mai multe aeronave inamice. Aici, avem vestita poveste a locotenentului Bâzu Cantacuzino, care a fost în situația în care să fie și lovit, și să ajungă liniile inamicului și chiar să reușească și să scape de acolo. Dar avem povestea – care, uite, iar se împlinește un an… în anul acesta se face un secol – în care marinarii ofițeri au fost solicitați pentru a putea să se urce la bordul aeronavelor românești în Primul Război Mondial. Și îi găsim, în primul rând, în 1916, la Turtucaia, unde susțineau prin observarea directă a celor două maluri, pentru a putea să ajute trupele terestre române, sârbe și rusești care luptau împotriva inamicului format din Puterile Centrale. Vorbim, aici, de bulgari, de germani, de otomani, în care războiul avea să capete o altă valență. Aici, în Dobrogea, avea să fie prima provincie care să cadă sub ocupația inamică. Ei bine, acești dobrogeni aveau să se retragă în spațiul Moldovei libere, cât mai rămăsese, din România, la Primul Război Mondial. Iar acești dobrogeni, fie pe cale aeriană, fie pe cale terestră, aveau să înregistreze victoriile de la Mărășești, de la Mărăști. Aveam să-i găsim la granița cu Bucovina istorică. Aveam să-i găsim între 1918-1920 în partea de nord a Basarabiei, luptând împotriva bolșevicilor. Iar în 1919, cei care au plecat la luptă, din Dobrogea, aveau să ajungă chiar în Transilvania, unde în luptele duse, în primăvara anului 1919, să elibereze pe frații români, care erau sub presiunea și, mai ales, sub amenințarea bolșevicilor maghiari, la timpul respectiv. Ei, acest fenomen avea să ducă la o complexitate și o dezvoltare a armei Aviației Militare, după 1920. Dar, atenție, nu a început de undeva de sus; „Gata, s-a terminat Primul Război Mondial, avem foarte multe aeronave!” Da, erau, numai că nu mai puteau să fie ridicate de la sol. Chiar a început dramatic povestea Aviației Militare românești în perioada interbelică, pentru că s-au înregistrat foarte multe incidente. Au fost multe dintre ele soldate și cu morți în rândul piloților. De aici s-a plecat, de jos.
Cristian Dumitrașcu: Așa este.
Costin Scurtu: Din dificultatea aceasta. Din criza economică a României, în care, strategii noștri – cum, astăzi, suntem la alt nivel, aici, la Mihail Kogălniceanu – perspectiva de organizare defensivă a teritoriului național, așa s-a discutat și în perioada interbelică. „De câte escadrile ar fi nevoie, aici?” Dar acestea nu se puteau constitui peste noapte. Și pentru că ați amintit de prima structură aeriană, în Dobrogea este cea de hidroaviație. Cu ce am capturat din…. și am primit recompensa pentru despăgubirile de război de la inamic, așa s-a constituit prima escadrilă de hidroavioane. Am avut ingineri foarte buni la Constanța, care au venit să le îmbunătățească. Vorbim de vestitul model „Getta 1 și 2”, realizate de inginerii constănțeni. Din păcate, nu aveau să intre în acea competiție în care să devină producție de serie. Și cu toate acestea, statul român va ajunge din 1920, de când vorbim de prima structură de hidroavioane la Constanța, județul Constanța, vom ajunge în 1930, deja, să avem, aici, piloți de elită în hidroaviație – piloți care vor ajunge chiar la Istanbul, vor face Marea Mediteraneană, într-un mod în care onora această elită a piloților de aviație din Armata Română. Iar al Doilea Război Mondial avea să devină o necesitate strategică. În 1939 s-a pus în discuție foarte clar cum să fie apărat acest teritoriu. Dobrogea are întotdeauna – și a avut întotdeauna, din punct de vedere istoric, în cele mai vechi timpuri – necesitatea de a putea să fie apărată din aer, de pe apă și de pe uscat. Toți strategii, din punct de vedere istoric, au trebuit să țină cont de acest aspect. Gurile Dunării, nu mai discutăm despre ele. Podul de la Cernavodă avea să devină elementul strategic prioritar, încât în timpul celui de-al Doilea război Mondial, piloții… una dintre misiunile continue pe care le-au avut, a fost aceea să protejeze sectorul de cale ferată și Podul de la Cernavodă. Nu avea să fie chiar simplu. Dacă mai am un minut să-ți spun despre Al Doilea Război Mondial, ajungem exact la „Operațiunea 60.000” pentru că în prima fază, aici, unde aveam Escadrila 53, după aceea și 57 avea să vină. Ele se schimbau între ele în funcție de solicitările de pe front. La timpul respectiv puteau să fie la Constanța, în Mamaia. Puteau să fie la Buzău, puteau să fie la Ianca, unde era nevoie să participe la susținerea efortului terestru de luptă. Lucru care se petrece, și de aici a intrat în legendă povestea locotenentul lui Horia Agarici.
Cristian Dumitrașcu: Horia Agarici, sigur.
Costin Scurtu: Da, pentru că, aici, avem povestea în care o situație de luptă cu o întâmplare, cu un element neprevăzut, avea să transforme o situație de risc major pentru destinul Constanței, a județului Constanța, al Dobrogei, să fie întoarsă într-o victorie de înalt nivel, încât a rămas în conștiința neamului românesc, a rămas în analele istoriei aeriene, luptelor aeriene.
Cristian Dumitrașcu: Vestitul Horia Agarici care i-a bătut pe bolșevici. Erau și cântece.
Costin Scurtu: Erau și cântece. Și cântecul acesta a venit pe fondul în care presa a realizat valoarea simbolică a acestei victorii. De abia începuse, intrasem în război, România de-abia intrase în al Doilea Război Mondial. Se dăduse vestitul ordin de a se trece Prutul pentru a elibera pe frații din Basarabia și Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Și acțiunile militare, deja, intrau într-o dată componență… componentă a timpului specific. Iar, aici, această aeronavă n-a putut să decoleze odată cu celelalte, cu toată escadrila, dar avea să fie șansa pentru a putea să doboare bombardierele sovietice care aveau sarcini precise de a distruge toate punctele strategice din Dobrogea. Odată distruse atunci e clar că frontul românesc ar fi fost dat peste cap. Ei, tocmai acest gest al lui Horia Agarici avea să doboare, chiar trei bombardiere. Bineînțeles că a fost și o subestimare și lipsa de informație completă din partea inamicului, care era convins că nu mai e niciun avion de vânătoare, aici.
Cristian Dumitrașcu: În mod normal n-ar mai fi trebuit să fie.
Costin Scurtu: În mod normal, numai că acesta aflându-se în hangar, n-au putut să-l vadă la timpul respectiv de către aparatele de observare dinamică.
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Festivalul Medieval al Castelului Huniade din Timişoara, organizat în perioada 22-24 iulie, în parcul castelului, ajunge la cea de-a IV-a ediție.
Festivalul începe, vineri, cu o „Călătorie în timp” până în Evul Mediu, alături de formaţii de muzică din Transilvania, Cluj, Mediaş, Oradea, Bucureşti, Sibiu, Timişoara şi Slovacia.
Cel mai așteptat moment va fi parada participanţilor, când se vor prezenta cavaleri în armură, pe armăsari dichisiţi cu podoabe şi ţesături scumpe, războinici nomazi din stepele Răsăritului, arcaşi şi lancieri, mercenari pedeştri, cu halebarde şi tunuri, războinici din diferite perioade ale Evului Mediu sau ostaşii otomani.
Sâmbătă va avea loc Marele turnir al Castelului Huniade, în care întrecerile şi serbările vor captiva publicul. Seara se va încheia cu un bal mascat medieval şi cu poveşti misterioase.
Duminică va fi ziua în care spectatorii sunt invitaţi în lumea războiului medieval.
Judeţele Dolj, Olt, Teleorman şi Giurgiu se vor afla astăzi sub Cod portocaliu de caniculă şi disconfort termic accentuat, potrivit unei avertizări emise de ANM.
„În judeţele Dolj, Olt, Teleorman şi Giurgiu temperaturile maxime se vor situa între 38 şi 40 de grade. Disconfortul termic se va menţine deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi”, arată ANM.
Tot pentru astăzi a fost emis un Cod galben de caniculă valabil în judeţe din sudul, centrul şi estul ţării.
Potrivit meteorologilor, valul de căldură va persista astăzi în sudul, centrul şi estul ţării, disconfortul termic va fi în continuare accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii extinse pragul critic de 80 de unităţi.
Va fi caniculă în Oltenia, Muntenia, local în Moldova, vestul Dobrogei şi sudul Transilvaniei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse frecvent între 34 şi 37 de grade Celsius.
ANM a emis o avertizare nowcasting Cod portocaliu de ninsoare abundentă, valabilă la altitudini înalte din două judeţe situate în Transilvania.
Conform meteorologilor, până la ora 17:30, în zona de munte a judeţelor Braşov şi Sibiu, la peste 1.800 de metri altitudine, va ninge abundent, cu depunere de strat consistent de zăpadă de peste 30 – 40 cm. Totodată, vizibilitatea va fi redusă sub 100 de metri.
În zonele avertizate s-au depus, în ultimele şase ore, 40 – 60 cm de zăpadă.
De asemenea, până la ora 20:00, va fi Cod galben de viscol în judeţele Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi, unde la înălţimi de peste 1.800 de metri vântul va sufla la rafală în general cu 70 – 80 km/h, chiar peste 90 km/h viscolind ninsoarea, spulberând zăpada şi determinând scăderea vizibilităţii.
Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri printre care şi cea a salutului cunoscut chiar şi de cei mici – „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”.
Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii.
În ortodoxie, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.
De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul pe cât de unic, pe atât de predominant în zilele de Paşte.
Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh”.
Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc.
În Transilvania, băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, dacă îi plac, trebuie să le oferă un ou roşu.
În Maramureș, în prima zi de Paşti, copiii merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor “Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.
În Moldova, dimineaţa după noaptea Învierii, se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să-și atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.
De astăzi, timp de 5 zile, Caravana Gaudeamus Radio România va rămâne în inima Transilvaniei. Evenimentele din acest an se vor derula sub semnul Anului Cărţii în România și o vor avea ca președinte de onoare pe Gabriela Lungu, traducătoare, eseistă, doctor în filologie și cadru universitar.
Inaugurarea oficială a Târgului de Carte Gaudeamus este programată la ora 13:00, eveniment transmis în direct la Radio Cluj și pe pagina de facebook Radio Cluj.
Coordonatorul târgului, Connie Chifor, ne-a dezvăluit, în avanpremieră, câteva informații despre eveniment:
„Sunt peste 80 de edituri, în 70 de standuri, din nou am bătut un record, se pare că în fiecare an venim cu această formulă, avem toate editurile de top din România. E foarte greu ca un vizitator să plece nemulțumit sau să nu găsească ceva pe gustul lui, fie că este vorba de apariții foarte recente, pentru că toți editorii fac acest efort ca în preajma Târgului Gaudeamus să vină cu noutăți, fie de volume consacrate care poate nu se mai găsesc atât de ușor în librării și atunci faptul că vin la târg și discută direct cu editorii, le dă o șansă în plus celor interesați să facă rost de aceste cărți. Oferta târgului include promoții și oferte speciale, pachete, serii de autor care se pot completa de către doritori venind și stând de vorbă și răsfoind la fața locului.”
Astăzi, de la ora 17:00, Casa Cărții de Știință lansează o carte despre un subiect foarte actual: violența psihologică în familie. Este vorba despre un volum tradus din limba franceză și semnat de psiholoaga Yvane Wiart.
Seara de miercuri, 17 aprilie, este dedicată poeziei la Gaudeamus. Trei volume de versuri apărute la editura Ecou transilvan vor fi lansate de la ora 17.30.
Târgul poate fi vizitat în fiecare zi până la ora 20:00, iar duminică până la ora 16:00.
Lansat în a doua sa ediție, la opt ani după prima ediție dedicată țării noastre, Ghidului Verde Michelin pentru România a fost îmbunătățit cu locații noi unde turiștii străini în căutare de liniște sau peisaje tulburătoare pot încerca senzații pe care nu le-au mai simțit vreodată. Salina Turda, castrul roman Porolissum din Zalău, Valea Maramureșului sau Parcul Național Retezat se află printre acestea.
Ghidul Michelin a realizat o introducere a frumuseților României, pornind din București, către Transilvania și Bucovina.
”România poate fi una din cele mai importante destinații turistice din Europa. Marea Neagră, Dunărea și munții maiestuoși trasează portretul acestei țări și principalele trasee turistice, presărate cu multe mânăstiri, bisericuțe de lemn și sate tradiționale”, a declarat un reprezentant al Ghidului Verde Michelin, citat de punctual.ro.
Trei stele înseamnă merită vizitat, două stele se traduce prin merită o oprire, iar o stea este echivalentul interesant. Un obiectiv poate fi selectat şi descris în ghid chiar dacă nu a primit nicio stea.
“Aventurați-vă în adâncul României, în castelele sale, hanurile și tradițiile ancestrale și explorați legendara Transilvanie, unde orașul baroc Sibiu nu are egal. România tradițională se regăsește, de asemenea, în fermecătoarea Bucovina, bogată în sate decorate cu motive populare și mânăstiri cu picturi care îți taie respirația. Într-un alt registru, Munții Carpați sunt în egală măsură grandioși. Aici veți găsi vârfuri înalte, cascade încântătoare, defilee adânci și păduri dese, toate acestea așteptând exploratorii. Vă veți îndrăgosti de Delta Dunării, unde pământul și apa se întâlnesc într-o sumedenie de canale, pe care le puteți explora în liniște, la fel ca și malurile Mării Negre. Într-un final, toate prejudecățile pe care le-ați putea avea vor fi spulberate de dragostea de viață și ospitalitatea românilor, mereu prietenoși”, este caracterizarea făcută de către Ghidul Verde Michelin. Lansat pentru prima dată în lume acum 80 de ani, ghidul, este menit să îi ajute turişti să îşi organizeze călătoria în timpul pe care îl au la dispoziţie, astfel încât să nu rateze cele mai importante obiective turistice. Paradoxal, Ghidul verde Michelin provine la producătorul de anvelope care poartă același nume.
„Cea de-a doua ediţie aduce un număr mare de locaţii noi, printre care: Maramureş oferă două obiective noi care au primit distincţia de 3 stele, Valea Marei şi Valea Maramureşului, Parcul Naţional Retezat a primit 2 stele, Castrul Porolisum a obţinut 2 stele, de la o stea în prima ediţie, Ulpia Traiana a primit 2 stele, Salina Turda şi Cascada Bigăr, ambele nou intrate în ghid, au primit fiecare câte 2 stele”, au arătat reprezentanţii Michelin.
A doua ediţie a Ghidului Verde Michelin România este împărţit în trei secţiuni sugestive. În prima parte, „Să descoperim România”, iubitorii de călătorie sunt purtaţi prin 7 regiuni importante ale ţării, ca mai apoi, în cea de a doua parte, „Să înţelegem România”, să afle atât tainele artei şi tradiţiilor populare, cât şi istoria ţării. Iar partea a treia, „Organizarea călătoriei”, oferă informaţii practice şi utile pentru planificarea în detaliu a excursiilor.
Printre recomandările făcute de reprezentanţii Michelin se regăsesc cele zece obiective turistice din România: Mănăstirile pictate din Bucovina, Transfăgărăşanul, Delta Dunării, Biserica Fortificată din Prejmer Sibiu, Mănăstirea Hurez, Văile Maramureşului, Sighişoara, Bucureşti şi Castelul Peleş.
Cum va arăta parcul acvatic de 42 de milioane de euro din Cluj-Napoca
Publicat de Dan Boanţă,
1 martie 2019, 10:49 / actualizat: 6 martie 2019, 10:50
42 de milioane de euro vor achita autoritățile locale pentru noua zonă de agrement care ar urma să fie inaugurată în mai puţin de 3 ani.
Vorbim despre un proiect important în Cluj-Napoca.Amenajarea unui aquapark cu opt tobogane acvatice, un centru SPA, dar și un acvariu pe modelul celor din Valencia sau Barcelona. Viitorul parc acvatic va fi amenajat pe 12 hectare, adică suprafața totală a 24 de terenuri de fotbal, într-o fostă zonă de pășunat a orașului.
După 10 ani de planuri şi calcule, autorităţile din Cluj au pus pe hârtie un proiect grandios. Viitorul parc acvatic din inima Transilvaniei promite să fie cu mult peste cele din Ungaria, Bulgaria sau chiar Grecia.
„Cu dotări de ultimă generație, cu facilități moderne, cu tobogane inclusiv de 17 metri înălțime, dar și cu facilități de SPA, va funcționa pe parcursul întregului an nu numai vara”, a declarat pentru monitorulcj.ro, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.
În prezent, cei care vor să se bucure de un parc acvatic străbat sute de kilometri.
Zona interioară a parcului acvatic se va întinde pe o suprafaţă de 2 hectare, iar partea exterioară, care va cuprinde bazine, spaţii verzi şi alei pietonale – pe alte 10 hectare. Toboganele cu apă și centrul SPA nu vor fi singurele atracţii.
„Un acvariu de aproximativ 650 de metri cubi de apă va fi cu acces nelimitat și gratuit și vor putea să fie vizionate specii de pești, de meduze, peșteri, se vor putea face lecții cu clasa acolo”, a spus Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, citat de ziardecluj.ro.
Pentru accesul la viitorul aquapark din Cluj-Napoca autorităţile vor amenaja şi un drum în lungime de 800 de metri, cu două poduri. Investiţia totală se ridică la peste 40 de milioane de euro şi ar urma să fie gata peste aproximativ 2 ani şi jumătate.
Cel mai nou post din familia Radio România emite din 1 martie, la Braşov, pe frecvenţa 93,3 FM.
Radio România Braşov FM se adresează ascultătorilor dornici de informaţie echidistantă şi concisă, muzică bună, divertisment de calitate, cultură şi sport.
Sub sloganul Mereu la înălţime, studioul din inima ţării vine ca o completare firească şi necesară a reţelei studiourilor teritoriale Radio România. Ştiri, muzică, reportaje, interviuri, informaţii din trafic, sfaturi pentru sănătate, competiţii sportive, folclor, teatru radiofonic, se vor asculta pe 93,3 FM, în emisiuni precum Bună dimineaţa Transilvania, Pulsul Zilei, Sens Unic sau Pasaj Urban.
Buletinele de ştiri şi radiojurnalele Radio România Braşov FM vor prezenta actualitatea locală – deciziile autorităţilor braşovene, stadiul proiectelor implementate, informaţiile din trafic, vremea de la munte, evenimentele cultural-artistice şi competiţiile sportive, din 1 martie, pe 93,3 FM.
Inginer de profesie, Mircea Ungurean şi iubita lui, pictoriţa Oana Cerbu, au pus pe picioare o afacere de familie cu piese superbe de mobilier, pictate manual, care au cucerit imediat clienţi din toată lumea.
Bucătărie din mobilă pictată. Foto: Mobila Pictată Mircea Ungurean (Facebook)
Ideea i-a venit în 1996 atunci când Mircea Ungurean a văzut, la Braşov, un atelier de mobilă al unei doamne de origine maghiară, care picta piesele cu motive tradiţionale ungureşti.
„Atunci m-am gândit să încerc să continui tradiţia veche a mobilierului pictat săsesc, pentru că bunica mea era săsoaică. Până să mă apuc, au trecut şapte ani, şi în 2003 practic am început afacerea. Am dat anunţ în ziar şi, cu ocazia asta, am cunoscut-o pe Oana, cu care colaborez de atunci, şi am transformat treaba asta într-o afacere de familie. Avem cinci tâmplari la atelierul de tâmplărie şi trei persoane la pictură“, a povestit Mircea Ungurean pentru transilvaniabusiness.ro.
Cei doi artizani s-au documentat și au citit mult despre mobilierul tradiţional săsesc. Au vizitat Muzeul Astra din Sibiu, au studiat piesele de patrimoniu din depozitele muzeului și au făcut excursii de documentare în satele transilvănene.
Piesele lor de mobilier sunt împodobite cu flori stilizate, tradiționale din Transilvania. Specialiștii din atelier fac mobilă la scară normală (paturi, noptiere, comode, dulapuri, mobilă de bucătărie, uşi pictate, scaune, băncuţe, cuiere, birouri, cufere, scăunele pentru copii), dar și mici obiecte de decor, ceasuri, cutii de bijuterii sau ustensile de bucătărie.
Bucătărie din mobilă pictată. Foto: Mobila Pictată Mircea Ungurean (Facebook)
Designul, culorile şi simbolurile mobilei pictate i-au fascinat pe străini, astfel că Mircea Ungurean şi Oana Cerbu au clienţi din toată lumea. Mobilierul pictat la Cisnădioara a ajuns în Japonia, Pakistan, India, Australia, Israel, Danemarca, Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, SUA şi în Canada.
O cofetărie de la Versailles, un magazin alimentar de produse naturale de lângă München, şi un cabinet medical la Luxemburg, mobilate în stil săsesc, se numără printre proiectele lor.
Preţurile diferă de la un produs la altul. De exemplu, un scaun lucrat şi pictat în atelierul de la Cisnădioara costă între 450 şi 550 de lei, noptierele, 600 de lei, dulapurile, 2.600 de lei, paturile, 2.000 de lei, iar comodele nu mai mult de 1.600 de lei.
Firma celor doi antreprenori are o cifră de afaceri de 50.000 de euro pe an, cu un profit de aproximativ 25 la sută.
Cei trei piloni ai planului Juncker pentru noua Uniune Economică şi Monetară sunt crearea Fondului Monetar European , finalizarea uniunii bancare cu garantarea în proporţie de 100% a depunerilor bancare şi crearea instituţiei de ministru de finanţe pentru zona euro, care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Primul pilon este crearea Fondului Monetar European care va fi de fapt o transformare a ESM într-un FMI al ţărilor europene. Această schimbare este pregătită, este finalizată din punct de vedere tehnic şi ceea ce se cere este aprobarea acestei „transformări” de către Parlamentele naţionale. Participarea statelor-membre se va face pe baza cotelor şi capitalurilor valabile în prezent, ceea ce înseamnă că Germania va continua să aibă primul cuvânt.
Fondul Monetar European se va împrumuta pentru a împrumuta apoi membrii săi aflaţi în stare de necesitate finaciară şi va reprezenta mecanismul de sprijin de ultimă instanţă al Uniunii. În afara garanţiilor pe care statele-membre le vor oferi Fondului, va fi creată şi o mare „pernă-tamponă” (buffer) ca mecanism de siguranţă pentru crizele viitoare. Trebuie precizat că această idee ca soluţie pentru perioade de crize a fost deja proiectată şi aplicată în Grecia, care creează deja o „pernă-tampon” de 20 de miliarde de euro din tranşele de împrumut şi din excedentul bugetar primar în perspectiva revenirii sale pe pieţele financiare.
Al doilea pilon al proiectului este crearea instituţiei ministrului de finanţe al zone euro – Mr. Euro – care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Prin urmare, va fi persoana-cheie, dat fiind că va concentra în persoana sa nu numai funcţii şi atribuţii, ci şi puteri în exercitarea politicii economice din zona euro.
Toate aceste mari schimbări vor fi discutate pe 14 şi 15 decembrie la summitul UE la care participă toate statele-membre UE, nu numai membrii zonei euro.
Al treilea pilon îl reprezintă finalizarea uniunii bancare, noul element fiind decizia ca până în 2019 să se ajungă la o garantare totală a depozitelor, indiferent de valoare. Astăzi depozitele sunt garantate până la suma de 100.000 de euro per persoană şi per bancă.
Garantarea depozitelor de la primul până la ultimul euro este marea schimbare care, pe de o parte, va readuce încrederea deponenţilor în euro şi în bănci şi, pe de altă parte, va consolida încrederea pieţelor faţă de construcţia bancară europeană.
În paralel cu consolidarea EMU şi a euro la nivel politic, Comisia Europeană acţionează metodic pentru a limita – şi dacă este posibil pentru a „anihila” – consecinţele Brexit atât în economie, care pare a anticipa evenimentele, cât şi la nivelul ideii de Europa.
Din acest motiv s-a decis o accelerare a extinderii. În 2019 se aşteaptă să adere la euro ţările care îndeplinesc criteriile de la Maastricht, prima fiind Croaţia.
Proiectul prevede ca la data de 29 marite 2019, data Brexitului, la reuniunea la vârf care se va desfăşura la Sibiu, România, un oraş din Transilvania, să fie anunţaţi paşii următori pentru integrarea în Uniunea Europeană a Serbiei şi Muntegrului.
În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, primul obiectiv este ca acestea să adere la Spaţiul Schengen astfel încât să existe o zonă unitară de la Marea Neagră la Marea Egee, ceea ce va ajuta şi la dezvoltarea Greciei. În paralel, se desfăşoară programe de asistenţă economică şi tehnică pentru ca şi aceste economii să adere la euro.
Scopul planului este clar: în momentul în care britanicii pleacă, Europa se va mări.
Spectacolul regizorului târgumureșean Andi Gherghe este o incursine în bizareriile relațiilor româno-maghiare, prin zece scene ușor absurde.
Întâmplările se petrec în Transilvania, unde se întâlnește mândria etnică și complexul de inferioritate, sentimentele de dominare și nemulțumirile reale, durerea sinceră și umorul, condimentate bineînțeles cu multe gâlcevi și bruftuieli.
„MaRó e o cascadă de umor şi râs cu lacrim, o probă de comedie autentică”, scrie criticul de teatru Iulia Popovici.
În distribuție: Raisa Ané, Benedek Botond Farkas, Csaba Ciugulitu, Fodor Piroska, Hajdu Imelda, Keresztes Agnes, Ștefan Mura, Nagy István
Text: Székely Csaba
Regie: Andi Gherghe
Scenografie: Adrian Ganea.
Spectacolul se va juca la Sala Thalia din Sibiu, sâmbătă, 9 septembrie de la ora 19.00, in cadrul maratonului “25 DE ORE DE TEATRU NON-STOP”.
Este cel mai mare festival cultural dedicat promovării zonei săsești din Transilvania.
Ajuns la cea de-a 5-a ediție, festivalul va fi organizat în 10 localități reprezentative din Țara Ovăzului: Achita, Roadeș, Homorod, Viscri, Bunești, Saschiz, Mașendorf, Rupea, Criț și Cloașterf.
Zilele de 12 si 13 august (sâmbăta și duminica viitoare) sunt dedicate satelor: Mașendorf, Rupea si Criț.
Aici sașii întorși acasă dar și turiștii se vor bucura de vechi rețete si preparate redescoperite, muzică de fanfară și dansuri tradiționale, concerte de muzică clasică, proiecții de film în aer liber, jocuri și ateliere pentru copii.
Primele patru ediții ale festivalului Săptămâna Haferland au strâns peste 8000 participanți și s-au bucurat de prezența a zeci de personalități ale vieții culturale și sociale din România și din Germania.
De pe lista locaţiilor unde caravana Produs de Cluj poposeşte şi anul acesta nu putea lipsi Floreştiul, cea mai mare comună din România. Suntem convinşi de faptul că floreştenii vor participa într-un număr foarte mare la acest târg şi vor aprecia exponatele prezentate de partenerii noştri, a declarat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.
Locuitorii comunei, şi nu numai, sunt aşteptaţi la această ediţie a Târgului Produs de Cluj, îmcepând de vineri, 23 iunie și până duminică, 25 iunie, de cca. 70 de producători şi artizani din judeţul Cluj, colaboratori tradiţionali ai Asociaţiei, precum şi de invitaţi speciali din judeţele învecinate.
Astfel, pe parcursul celor trei zile de manifestări, floreştenii, dar şi clujenii, vor putea admira şi achiziţiona produse alimentare, uleiuri presate la rece, miere de albineşi produse apicole, prăjituri, pâine şi ciocolată de casă, ceaiuri, vinuri, ţuică, turtă dulce, gemuri, sucuri şi siropuri naturale. Toate acestea sunt preparate după reţete autentice, păstrate cu sfinţenie în familiile producătorilor.
Artizanii vor expune costume din zona Transilvaniei, sculpturi în lemn, sticle decorative, produse din piele, articole realizate pe bază de lavandă, bijuterii lucrate de mână, ceramică, păpuşi şi alte jucării.
Cei mici sunt aşteptaţi cu numeroase surprize, de la parcul de distracţii, la spectacole de magie, dar şi un atelier educativ şi amuzant de sculptură în fructe şi legume. Zilnic, artişti clujeni consacraţi, precum şi tinere talente, vor încălzi atmosfera pe scena special amenajată.
Târgul de la Floreşti încheie sezonul de primăvară al deplasărilor caravanei în judeţul Cluj, viitoarele evenimente organizare de Asociaţia Produs de Cluj urmând să aibă loc, în perioada următoare, la Sibiu, respectiv Timişoara.
Museikon, un complex muzeal unic în Transilvania, ce va găzdui de la rarități bibliofile, cum ar fi singurele file existente pe teritoriul României din cea mai veche carte în limba română păstrată – ”Evangheliarul” tipărit în anul 1551 la Sibiu, până la o colecție impresionantă de icoane, a fost inaugurat, vineri, 28 aprilie, la Alba Iulia, însă, pentru public, muzeul se va deschide cel mai devreme la sfârșitul lunii septembrie, ca urmare a necesității asigurării microclimatului interior pentru impresionanta colecție, conform legilor în vigoare, a declarat, ing. Dan Popescu, managerul proiectului ”Museikon”.
Colecția muzeului cuprinde peste 5.600 de obiecte, iar prin proiect au fost restaurate 52 de icoane clasate, dintre care 49 de fond și 3 de tezaur.
Muzeul va găzdui cele mai vechi icoane datate din Transilvania, respectiv din anul 1539, care sunt pe locul al doilea în topul celor mai vechi icoane din România și singurele aparținând unui atelier al Curții Voievodale din Moldova.
Au mai fost restaurate 15 cărți românești vechi, care vor face parte, ca și icoanele clasate, din expoziția permanentă.
În urmă cu aproape trei ani am avut șansa să primim această finanțare de la Universitatea Bergen din Norvegia, pentru că ne-am dorit să punem în valoare acest patrimoniu reprezentând, icoana. (Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba)
Oferta culturală cu care Museikon se adresează publicului cuprinde o expoziție permanentă, în care vor putea fi admirate în jur de o sută de obiecte de artă – icoane pe lemn și sticlă, carte veche românească și străină, diverse piese de cult, precum și expoziții temporare, cu rol de promovare a colecției și a artiștilor contemporani.
De asemenea, Museikon va fi și un spațiu al experienței, cu ateliere de creație, în cadrul cărora vizitatorii vor putea picta icoane sau, cu ajutorul unei prese tipografice aidoma celor folosite în secolele XVII-XVIII, vor putea redacta și imprima texte. (Ana Dumitran, muzeograf, responsabil cu amenajarea noului muzeu de artă religioasă)
Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, a folosit în premieră presa tipografică care a tipărit în cadrul evenimentului inaugural două diplome, pe care le-a semnat cu ajutorul unei pane cu penițe ca acum câteva sute de ani și pe care le-a oferit IPS Irineu Arhiepiscopul Alba Iuliei și directorului Muzeului Universității din Bergen, Henrik von Achen.
Ceea ce am dorit să facem noi aici, este ca patrimoniul cultural religios să devină accesibil mai ales pentru generațiile noi, cele tinere din România. Icoanele expuse la Museikon provin din Transilvania; sunt elemente locale, profund legate, timp de secole, de credința și viața liturgică din mănăstiri, dar și din cele mai mici și mai umile biserici.
Sperăm să continuăm colaborarea cu partenerii noștrii din proiectul Museikon. (Henrik von Achen, directorul Muzeului Universității Bergen, Norvegia)
IPS Irineu Arhiepiscopul Alba Iuliei, prezent la inaugurare, alături de un sobor de preoți, a oficiat o slujbă de binecuvântare a clădirii și a oferit câteva distincții celor care s-au implicat în realizarea proiectului Museikon.
Credem că am făcut o bună lucrare , știind că atât cartea veche cât și icoana, alături de fresce, broderii, sculpturi și obiecte de cult, constituie ingredientele nobile ale patrimoniului nostru etnic, patrimoniului nostru religios și românesc. Vizitând astfel de obiective turistice sau spațiu de artă și cultură, noi ne cultivăm gustul pentru frumos și gustăm din frumusețea autentică despre care Dostoievski spune că, salvează lumea. (IPS Irineu Arhiepiscopul Alba Iuliei)
Museikon, situat în clădirea care a găzduit primul spital militar din România, îi invită pe vizitatorii străini să afle despre icoana transilvană.
Scopul noului muzeu de artă religioasă Museikon, este acela de a conserva imaginile și cărțile vechi pentru a le face accesibile atât transilvănenilor, cât și turiștilor.
”Museikon. Un nou muzeu al icoanei revitalizează o clădire monument istoric restaurată în Alba Iulia” este realizat în parteneriat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia și Universitatea din Bergen – Norvegia.
Valoarea totală a proiectului este de 9,7 milioane de lei, din care valoarea eligibilă este de 8,5 milioane de lei.
Vremea se va încălzi în următoarele zile, devenind mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă, cu temperaturi ce vor atinge pe timpul zilei și 20 de grade Celsius în unele regiuni, în timp ce ploile vor fi prezente în ultimele două zile din martie, dar și în primul interval din luna aprilie, relevă prognoza Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), valabilă pentru perioada 27 martie – 9 aprilie 2017.
În Moldova, la începutul intervalului de prognoză media temperaturilor maxime va fi de 11 grade Celsius, iar pe 29 martie ea va ajunge la 19 grade. După două zile mai reci, vremea se va încălzi din nou, astfel încât, pe 2 aprilie, media regională a maximelor termice va reveni la 19 grade. În timpul celei de-a doua săptămâni, aceeași medie se va încadra între 15 și 17 grade. Temperaturile minime vor crește și ele în următoarele zile, de la o medie în jurul a 0 grade în prima noapte, până la 6 — 7 grade în jurul datei de 30 martie. Vor urma două nopți cu minime termice apropiate de pragul înghețului, iar ulterior această medie va oscila între 2 și 5 grade, adică un regim termic nocturn apropiat de normalul primei decade a lunii aprilie. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată în data de 30 martie și din nou în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.
În Banat, la începutul intervalului de prognoză, vremea se va încălzi, ajungând spre mijlocul primei săptămâni să fie mai caldă decât în mod normal la această dată, cu o medie a temperaturilor maxime de 19 — 20 de grade Celsius. După o răcire de scurtă durată, începând din 31 martie, această medie se va încadra în limite apropiate de normele perioadei, respectiv între 16 și 18 grade. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de 1 — 2 grade până la 6 — 7 grade în jurul datei de 30 martie. Ulterior, media acestora va scădea până spre 2 — 3 grade în ultima noapte din martie, urmând să oscileze între 4 și 7 grade, deci și regimul termic nocturn va fi apropiat de cel normal pentru prima decadă a lunii aprilie. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată în data de 30 martie și, din nou, temporar, în timpul celei de-a doua săptămâni.
În zona Crișanei, vremea se va încălzi treptat, ajungând spre mijlocul primei săptămâni să fie mai caldă decât în mod normal la această dată, cu o medie a temperaturilor maxime de 19 — 20 de grade, iar ulterior vor fi variații de la o zi la alta ale acestei medii, care se va încadra în limite apropiate de normele perioadei, respectiv între 16 și 18 grade. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de 1 — 2 grade în prima noapte, până spre 6 grade în jurul datei de 30 martie, iar apoi se va situa între 4 și 7 grade, ceea ce semnifică și pentru regimul termic nocturn o evoluție apropiată de cea normală pentru prima decadă a lunii aprilie. În ceea ce privește apariția ploilor, probabilitatea va fi mai ridicată în cursul celei de-a doua săptămâni.
În Transilvania, în primele zile, vremea se va încălzi, ajungând mai caldă decât în mod normal, în data de 29 martie, când media temperaturilor maxime va fi de 18 — 19 grade. Ulterior unei răciri de scurtă durată, această medie se va încadra în limite apropiate de normele perioadei, respectiv între 13 și 17 grade. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de—2 grade în prima noapte, până la 3 — 4 grade în jurul datei de 30 martie. Ulterior, media acestora va oscila între—1 și 4 grade, fapt ce semnifică și pentru regimul termic nocturn o situație apropiată de cea normală în prima decadă a lunii aprilie. Probabilitatea de apariție a precipitațiilor, predominant sub formă de ploaie, va fi mai ridicată în data de 30 martie și din nou, temporar, în intervalul 3-9 aprilie.
Prognoza de specialitate relevă că, în Maramureș, vremea se va încălzi, devenind mai caldă decât în mod normal, în data de 29 martie, atunci când media regională a temperaturilor maxime va atinge 18 — 19 grade Celsius. După o răcire de scurtă durată în 30 și 31 martie, vremea se va încălzi din nou, apoi temperaturile diurne nu vor avea variații semnificative, iar mediile valorilor maxime vor fi de 16 — 18 grade Celsius. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie regională în jurul a 0 grade în prima noapte, până la 5 — 6 grade în jurul datei de 30 martie, apoi, media acestora va oscila între 2 și 5 grade, fapt ce semnifică un regim termic nocturn apropiat de cel normal din prima decadă a lunii aprilie. În regiune, ploile vor fi prezente în intervalul 29 — 30 martie și temporar, pe parcursul celei de-a doua săptămâni.
Zona Dobrogei va fi caracterizată în intervalul 28-30 martie de o vreme mai caldă decât în mod obișnuit la sfârșit de martie, cu o medie a temperaturilor maxime de 17 — 18 grade Celsius. După o răcire de scurtă durată, această medie va crește treptat până la 14 grade pe 3 aprilie, pentru ca ulterior să se mențină apropiată de această valoare. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de 2 grade în prima noapte, până la 7 grade în jurul datei de 30 martie. Urmează o scădere de circa 5 grade, apoi până pe 3 aprilie media minimelor termice va crește spre 5 — 6 grade Celsius. Ulterior, media va oscila între 5 și 7 grade, ceea ce semnifică și pentru regimul termic nocturn o situație apropiată de cea normală în prima decadă a lunii aprilie, iar ploile va fi mai ridicată în intervalul 5 — 7 aprilie.
În Muntenia, procesul de încălzire a vremii va determina o medie regională a temperaturilor maxime de 20 de grade pe 29 și 30 martie. După o zi mai rece, din nou vremea se va încălzi, astfel încât pe 3 aprilie vor fi, în medie, temperaturi maxime de 18 grade. Ulterior, această medie se va încadra în limite apropiate de normele perioadei, respectiv între 16 și 18 grade Celsius. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de 1 — 2 grade în primele două nopți, până la 5 — 6 grade Celsius în jurul datei de 31 martie. După o noapte rece, această medie va urca treptat spre o medie de 4 — 6 grade Celsius. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată pe 30 martie și în intervalul 4 — 7 aprilie.
În regiunea Olteniei, procesul de încălzire a vremii va determina o medie regională a temperaturilor maxime de 20 de grade pe 29 și 30 martie. După o zi mai rece, din nou vremea se va încălzi astfel încât pe 3 aprilie vor fi, în medie, temperaturi maxime de 19 grade. Ulterior, această medie se va încadra în limite apropiate de normele perioadei, respectiv între 17 și 19 grade. Temperaturile minime vor crește și ele, de la o medie de 0 — 2 grade în primele două nopți, până la 4 — 5 grade Celsius în jurul datei de 31 martie. După o noapte rece, această medie va urca treptat spre 4 — 6 grade Celsius. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată pe 30 martie și în intervalul 3 — 7 aprilie.
La munte, până în data de 29 martie, vremea se va încălzi, astfel încât media maximelor termice va ajunge la valori în jurul a 10 grade. Zilele de 30 și 31 martie vor fi mai reci, dar ulterior media temperaturilor maxime se va încadra în limite apropiate de cele normale ale primei decade a lunii aprilie, respectiv între 6 și 8 grade. Media temperaturilor minime va fi cuprinsă între—2 și 2 grade, exceptând noaptea de 27 spre 28 martie, precum și intervalul 30 martie — 1 aprilie, când această medie va fi de—4 și—3 grade Celsius. Probabilitatea de apariție a precipitațiilor sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare va fi mai ridicată în data de 30 martie și din nou în unele zile ale intervalului 3-8 aprilie.
Estimările sezoniere sunt realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia, și au un grad de realizare de aproximativ 60%. (Agerpres/ FOTO cronicadefalticeni.ro)
Aproape o treime dintre angajatorii din România anticipează o creştere a numărului de angajaţi în al doilea trimestru din acest an, în timp ce doar 7% dintre reprezentanţii companiilor prevăd o scădere a personalului.
Așa arată datele unui studiu al grupului de resurse umane ManpowerGroup, privind perspectivele angajării de forţă de muncă, publicat astăzi.
Cererea mai mare de forţă de muncă este în cele două regiuni în care este împărţită Transilvania, care include judeţe dezvoltate şi dinamice precum Cluj, Sibiu sau Braşov, în timp ce Moldova şi Oltenia au cea mai slabă ofertă de locuri de muncă.
În raportul anterior, cu previziuni de angajare pentru primul trimestru din 2017, doar 19% dintre angajatorii intervievaţi din România prevedeau creşteri ale numărului total de angajaţi, 13% prevedeau reduceri.
În raportul actual, situaţia pe piaţa forţei de muncă arată o îmbunătăţire sensibilă.
Într-o zi de florar (16), era anul 1938, a văzut lumina zilei, în comuna Groşi-Maramureş, cel ce avea să dea instrumentului popular, taragotul, sunetele harului divin. „Noi avem în tradiţie instrumentele de lemn şi i-am dat taragotului personalitate cu trăirile interioare, cu dăruirea, cu sufletul meu”. Sunt mărturisiri ale celui ce a făcut să răsune tăriile cerului prin sunetele taragotului purtător de dor românesc. Maramureşan prin origine, trăind peste 40 de ani la Cluj, unde a plecat „cu câţiva bănuţi într-o desagă” pentru a învăţa la Liceul de muzică din inima Ardealului, va urma cursurile Academiei de muzică „Gh. Dima”, fiind licenţiat în oboi. Solist instrumentist şi dirijor al tarafului Ansamblului „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca din 1962, Dumitru Fărcaş va participa la peste 100 de concerte în turnee organizate în Europa, S.U.A., Australia, Africa, Asia. „Cel mai aproape de mine mă simt când ajung la Ţebea, la Alba, la Sarmisegetusa, pe la căminele culturale, unde umblam uneori cu Nichita Stănescu şi Tudor Gheorghe” – declara maestrul într-un interviu, în 1994, lui Ion Parhon. Cofondator al Fundaţiei culturale româno-americane, membru la Fundaţiei ETHNOS, cetăţean de onoare al oraşelor Phenian, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, membru al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA” şi laureat al Institutului Smithsonian – Washington DC, Dumitru Fărcaş va fi deţinătorul trofeelor de aur (Discul de Aur al Academiei Franceze „Charles Cros”, Colierul de Aur, Medalia de Aur pentru cel mai bun şef de orchestră) de la Dijon, Franţa. Profesor universitar doctor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, Dumitru Fărcaş va fi înnobilat cu cea mai înaltă distincţie a unei instituţii universitare: Doctor Honoris Causa.
Numit pe bună dreptate Voievod al taragotului, Dumitru Fărcaş va uimi lumea prin repertoriul bogat alcătuit din doine, balade, cântece şi dansuri, culese din Maramureş, dar şi de pe alte meleaguri ale Transilvaniei şi ale Banatului.
„În mâinile lui Dumitru Fărcaş, taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister” – definea prezenţa sa muzicală elveţianul Marcel Cellier.
Impresionat de sunetele venite parcă din Înalt ale taragotului lui Dumitru Fărcaş, Fănuş Neagu îi creiona profilul muzical: „Dumitru Fărcaş multiplică la nesfârşit mândria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări”:
Cel mai sugestiv însă se caracterizează însuşi maestrul Dumitru Fărcaş: „Înainte de a cunoaşte instrumentul, i-am receptat timbrul, care îmi exprimă sufletul. Îmbinările sale de sunet sunt ale tulnicului, trâmbiţei şi buciumului. Nu e nici corn, nici clarinet, nici oboi etc., ci din toate câte ceva pe deasupra. Poetul Nichita Stănescu a inventat, în ce mă priveşte, cuvântul „a taragota” şi spunea că „Dacă Bach a fost un got, Fărcaş este un taragot” (în interviul acordat lui Augustin Cosmuţa, 1988).
Dumitru Fărcaş despre taragot: “Noi suntem singura ţară în lume unde muzica populară se cântă cu taragotul”.
“Taragotul exprimă toate stările sufleteşti: de la melancolie la extaz; are blândeţe, dar şi stridenţe. Este un instrument pastoral, cu timbru adânc, apropiat de vocea umană, ce slujeşte bine repertoriului Maramureşului şi al Ţării Moţilor”.
“Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument, pentru veşnicie”.
Dumitru Fărcaş – un nume de rezonanţă unică într-o Galerie a interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional, o rubrică realizată şi prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin
Suita din Ţara Moţilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune Hora oilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune Mărunţelul din Groşi – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune Horea lui Pintea – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Prinţul Charles al Marii Britanii este de părere că oamenii au exploatat mediul înconjurător, fără a reda nimic naturii, şi consideră că Transilvania deţine cheia salvării planetei.
Prinţul – în vârstă de 65 de ani – acuză societatea că a exploatat mediul înconjurător, într-o declaraţie pentru BBC Radio 4, preluată de Mirror. Vorbind despre biodiversitate şi comunităţile rurale, prinţul Charles, care este el însuşi pasionat de agricultură, a spus că trebuie pusă o valoare economică pe ceea ce ne dă natura.
Sute de ani, am dat natura la o parte şi am exploatat, am luat, nu am pus nimic înapoi. Şi ne imaginăm cumva că suntem separaţi de natură, că doar există altundeva, că o poţi exploata, susţine prinţul Charles. Moştenitorul tronului Marii Britanii a cumpărat şi a renovat proprietăţi în Transilvania, după ce s-a îndrăgostit de această regiune în urmă cu 20 de ani.
În interviul său, Prinţul Charles spune că vrea să conserve mediul pentru nepoţii săi şi ai altor oameni şi susţine că biodiversitatea ar trebui pusă în centrul agriculturii. El susţine că „vechile tipare de viaţă” din Transilvania ar trebui păstrate, dând exemplul cositului fânului şi al oamenilor care au una sau două vaci.
Micul fermier, micul proprietar este absolut crucial pentru menţinerea siguranţei alimentare. Nu poate fi totul făcut de către corporaţii gigantice. Unele dintre ele încearcă, însă multe dintre ele nu sunt interesate de biodiversitate sau cultură, sau comunităţile rurale, mai spune fiul reginei Elisabeta a II-a.
Iată cum explică Prinţul Charles motivele pentru care a decis să opteze pentru o abordare ecologică a agriculturii:deoarece acea abordare menţine atât de multe lucruri care sunt vitale pentru supravieţuirea noastră pe termen lung.
Turismul istoric în Transilvania a crescut spectaculos în ultimii ani, impulsionat de promovarea pe care o face Prinţul Charles al Marii Britanii. Turiştii străini sunt atraşi şi de legenda lui Dracula sau de povestea Castelului din Carpaţi, scrisă de Jules Verne.
Agenţiile de turism propun circuite cu durata de o săptămână sau de 10 zile.
În mod aproape obligatoriu aceste circuite includ locuri precum Sighişoara, unde s-a născut domnitorul Vlad Ţepeş, cel care avea să inspire personajul Dracula.
Însă circuitele cuprind şi bisericile fortificate din sudul Transilvaniei, aflate pe lista UNESCO, ori diferite castele cum ar fi cel din Hunedoara sau Castelul Bánffy din Bonţida, restaurat cu sprijinul Prinţului Charles al Marii Britanii, a declarat pentru RRA expertul în turism Valentin Lungu.
Cei mai mulţi turişti care vizitează fortificaţiile din Transilvania provin din ţări precum Ungaria, Germania şi Marea Britanie – spun reprezentanţii agenţiilor de profil.
Singura colonie mixtă de stârci din Transilvania se află în judeţul Cluj aproape de localitatea Ţaga. Într-o pădure situată nu departe de Gherla, pot fi observate aceste păsări impunătoare care scot nişte sunete asemănătoare cu ale dinozaurilor.
Un spectacol care ne duce cu gîndul la pre-istorie şi la perioada cînd pămîntul era stăpînit de dinozauri , poate fi admirat în pădurea Ciuaşului de lângă lacul Ţaga. Aici trăieşte cea mai mare colonie mixtă de stârci din nord vestul României . Colonia este formată din stîrci de noapte şi stîrci cenuşii după cum ne explică biologul Alexandru Stermin
Stârcii cenuşii sunt nişte păsări care seamănă foarte mult cu berzele. Acolo, pe câţiva arii de pământ, într-o pădure lângă lacul Ţaga şi-au construit cuiburi, unul lângă celălalt. Ziua se hrănesc pe lacurile din jur, insă şi ziua putem să-i găsim în colonie. Şi dacă ne apropiem de colonie, o să vedem păsările acestea imense cum zboară pe deasupra noastră şi cum scot nişte sunete care se apropie foarte mult de sunetele pe care le auzim când vedem filme cu dinozauri. Oarecum te înspăimântă când ajungi acolo dar dacă stai mai departe şi te uiţi cu binoclul o sa ajungi să îndrăheşti aceste păsări. Ce este cel mai important este să nu mergem în lunile aprilie-mai pentru că atunci păsările cuibăresc şi ca să se apere, ele vor regurgita peste noi toată hrana pe care au mâncat-o în ziua respectivă.
În pădurea resăectivă sunt în jur de 40 de cuiburi . Ce are foarte special această colonie este faptul că e mixtă. Sunt şi stârci de noapte şi stârci cenuşii.Stârcul cenuşiu este o pasăre destul de comună însă stârcul de noapte deşi este comună în România, este protejată la nivel european. ( biologul Alexandru Stermin
Şi pentru că nu este o pădure foarte cunoscută, am vrut să aflu şi cum se ajunge aici:
Prin Gherla, însă când am ieşit din Gherla spre Nicula mergem tot înainte spre Ţaga. La un moment dat, după ce am ajuns în Ţaga se bifurcă un drum la stânga spre Năsal. O luăm pe drumul respectiv iar dupa o porţiune de mers vom vedea pădurea pe partea dreaptă, este prima pădure de lângă lac. Dacă ne uităm atenţi vom observa un punct din care pleacă şi vin stârcii. Putem lsa maşina pe marginea drumului şi putem merge spre pădure pe jos. Dacă mergem acolo până prin octombrie o să-i vedem sigur.
Comisia europeana a decis sa inceapa 2 investigatii aprofundate asupra taxelor de marketing platite de către aeroportul din Cluj și tarifele aeroportuare oferite de aeroportul din Târgu Mureș.
Mai mult, Comisia va examina și subvențiile primite de aeroporturi din partea autorităților locale.
Comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager spune ca in sectorul aerian se înregistrează o concurență puternică si prin urmare Comisia trebuie să se asigure că tarifele aeroportuare și alte condiții oferite de aeroporturile publice regionale nu denaturează condițiile de concurență echitabile de pe piață.
Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor aduce într-adevăr o contribuție reală la accesibilitatea Transilvaniei și la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni și dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimul necesar. Comisia va lua în considerare, de asemenea, relativa proximitate a aeroportului Târgu Mureș, aflat la o distanță de circa 1oo de km, care poate fi parcursă în aproximativ o ora si jumatate cu mașina.
Dealtfel comisarul Vestager a fost interpelata recent intr-o discutie in comisia pentru afaceri economice si monetare despre problema apropierii dintre aeroporturi
“Consider ca este important sa incepem o discutie si despre aeroporturi, dupa cum stiti avem o legislatie speciala privind aeroporturile si avem multe aeroporturi in Europa. Din cate imi amintesc peste 6o la suta dintre europeni se afla la mai putin de 2 ore distanta de mers cu masina de unul sau doua aeroporturi, deci avem multe aeroporturi.”
Vremea va deveni în general frumoasã şi se va încãlzi uşor. Totuşi, dimineaţa, pe arii restrânse în Oltenia, Transilvania şi Moldova va mai fi ger. Cerul va fi variabil spre senin, cu unele înnorãri la începutul intervalului în regiunile sudice unde izolat va mai fulgui. Vântul va sufla slab pânã la moderat, cu uşoare intensificãri în sudul Moldovei, Dobrogea şi Bãrãgan. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între -5 şi 5 grade. Dimineaţa, în zonele joase de relief, izolat se va semnala ceaţã
Presiunea atmosferica va fi uşor variabilã
Și nu uita că poti asculta programele Radio Romania Regional și online aici
www.radiocluj.ro are acum o interfaţă modernă, cu un conţinut complex. Vizitatorii sunt conectaţi rapid la actualitatea zilei şi pot asculta reportaje şi interviuri realizate de jurnaliştii postului regional al Radio România. Fluxul informaţional al Radio România Cluj este, astfel, la îndemâna oricărei persoane care deţine un smartphone.
Noul site este mai uşor de lecturat, cu imagini mai mari, realizat pe o structură adaptată sistemelor Apple sau Android.
Emisiunile au o secţiune separată, în cadrul căreia vor fi promovaţi invitaţii, subiectele cele mai interesante, dar şi concursurile dedicate ascultătorilor. Aceştia vor avea la dispoziţie podcast-uri pentru cele mai audiate emisiuni sau rubrici.
Campaniile Transilvania văzută la radio şi EU aleg ROMÂNIA aduc zilnic în atenţie cele mai frumoase locuri din Transilvania şi din întreaga ţară, iar Campania Radio Cluj ajunge la înălţime va reflecta traseul de 800 de kilometri efectuat în 52 de zile, pe crestele Munţilor Carpaţi, de cercetaşii din Dej.
Urmăriţi-ne, daţi-ne like-uri şi votaţi materialul preferat! În cadrul campaniei EU aleg ROMÂNIA aveţi ocazia să hotărâţi topul celor 80 de destinaţii încărcate de frumuseţe, spiritualitate, cultură, inedit sau spectaculozitate, cu un simplu vot. De Ziua Naţională, pe 1 Decembrie, vom afla care sunt preferinţele românilor.
De asemenea, am introdus articolele de opinie, scrise de redactorii şi reporterii Radio Cluj, dar şi cele mai bune articole din cadrul proiectului Studenţi la Radio Cluj, care se derulează din aprilie 2014 în colaborare cu facultăţile de Comunicare şi Jurnalism din Cluj şi Sibiu.
Noul site al Radio România Cluj oferă vizibilitate maximă şi pentru studiourile locale pe care Radio Cluj le are în coordonare, Radio Antena Sibiului şi Radio Sighet.
Accesând site-ul www.radiocluj.ro puteţi să-i cunoaşteţi pe cei pe care până acum doar i-aţi auzit, datorită camerei video din studioul de emisie. Streaming-ul video, dar şi cel audio pentru Radio Cluj şi posturile locale sunt cele mai performante la ora actuală pe piaţa new media românească.
Noutăţile vor continua să apară pe site-ul www.radiocluj.ro, pentru că dorim să oferim publicului nostru din ţară şi din străinătate cele mai bune produse jurnalistice
Deşi lungimea acestuia este de doar 8,7 kilometri, tronsonul este important pentru că va prelua cea mai mare parte a traficului dinspre Zalău şi Satu Mare de pe Drumul European E81.
Lucrările la noul tronson al Autostrăzii Transilvania vor fi realizate de asocierea dintre compania românească „UMB Spedition” şi firma italiană „Tehnostrade”. Lucrările vor trebui finalizate până în primăvara anului 2016.
Ele vor costa aproximativ 258 milioane de lei. Potrivit ministrului transporturilor, Ioan Rus, celelalte tronsoane ale Autostrăzii Transilvania până la graniţa cu Ungaria vor fi finanţate din bugetul de stat, prin intermediul noii accize pentru carburant.
Alte două tronsoane – Câmpia Turzii- Ogra şi Ogra-Târgu Mureş – vor fi finanţate din fonduri europene. Tot din fonduri europene va fi finanţată şi autostrada Turda – Sebeş, cea care va asigura legătura dintre Autostrada Transilvania şi cea de pe traseul Coridorului IV.
În prima jumătate a acestui an, aeroportul a deservit un număr de 170 de mii de pasageri, înregistrând o creștere de aproximativ 5 procente față de aceeași perioadă a anului trecut.
În 2013, peste 360 de mii de pasageri au utilizat serviciile aeroportului, cifră care l-a clasat pe locul al patrulea între cele 16 aeroporturi din România, după Otopeni, Cluj şi Timişoara.
Cele mai căutate curse de pe Aeroportul Transilvania sunt Londra-Luton (Marea Britanie), Barcelona și Madrid (Spania), respectiv zborurile operate către Roma și Milano din Italia.
În prezent, Aeroportul „Transilvania” asigură legături aeriene cu zece destinaţii europene, precum Barcelona, Budapesta, Dortmund, Frankfurt, Londra, Madrid, Milano, München, Paris şi Roma, la care se adaugă zborurile interne către Bucureşti (Otopeni).
Învingătoare la concursul zonal, echipa ISU Mureş s-a calificat la faza naţională a competiţiei serviciilor pentru situaţii de urgenţă.
Etapa regională a avut loc vinerea trecută în Harghita, iar pompierii mureşeni au învins echipele judeţului gazdă, dar şi pe cele din Braşov şi Covasna.
Faza naţională va avea loc la finele acestei luni, la Sibiu, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Mureş, Mihai Gagyi.
La etapa finală a competiţiei vor participa cele zece echipe calificate în urma desfăşurării etapei zonale.
ISU Bacău este câştigătorul concursului de anul trecut.
Aceasta a fost infiinţată de specialiştii Centrului de Cercetări Biologice din Jibou.
Ei au început să colecteze material biologic de la cele mai cunoscute soiuri de roşii româneşti, intâlnite în judeţele Sălaj, Cluj şi Bihor.
Programul vizează şi demonstraţii practice pentru populaţie, care va avea posibilitatea de a face diferenţa între o legumă coaptă forţat în hale industriale şi una românească, obţinută din grădinile oamenilor.
Noua unitate are rolul de a conserva cât mai multe soiuri de legume şi fructe întâlnite în zona Transilvaniei.
Evenimentul are loc în Sala Festivă a Bisericii Negre, de la ora 19.
Născut la Braşov, Johann Markel, primeşte primele lecţii de pian la vârsta de 10 în Germania. Urmează cursuri de pian la Conservatorul din Nürnberg şi la Conservatorul Regal din Haga. A avut apariții concertistice în Elveția, Italia, Olanda și Germania, ca muzician de cameră, acompaniator sau solist. Johann Markel locuieşte în prezent la Haga şi, pe lângă activitatea solistică, predă pian în oraşul olandez Houten.
Programul recitalului din seara aceasta, de la Sala Festivă a Bisericii Negre din Brașov, va cuprinde lucrări de Beethoven, Schubert, Chopin şi Skrjabin.
Recitalul de la Braşov face parte din turneul pe care pianistul Johann Markel îl întreprinde în Transilvania, el concertând până acum în Mediaş, Sebeş, Făgăraş, urmând ca turneul să se încheie duminică, la Viscri.
Universitatea „Transilvania” din Braşov va avea 4.000 de locuri bugetate pentru anul universitar 2014-2015, din care 2.750 pentru licenţă şi 1.250 pentru masterat. Este, practic, acelaşi număr ca şi anul trecut
Înscrierile pentru admitere la cele 18 facultăţi ale Universităţii „Transilvania” se fac în perioada 12-19 iulie, iar pentru masterat între 12-21 iulie.
La învăţământul la zi, de la cele 18 facultăţi, sunt 5.865 de locuri din care 2.750 de locuri sunt bugetate.
Instalat de puțin timp în funcție, ambasadorul Republicii Franceze a dorit să cunoască mai multe orașe din Transilvania, printre ele aflându-se Brașov și Făgăraș.
Diplomatul a purtat discuții cu primarul municipiului Brașov, George Scripcaru, cu care a discutat despre dezvoltarea economică a orașului, precum și cu prefectul județului Brașov, Romer Ambrus Sandor.
De asemenea, pe agenda vizitei ambasadorului a fost inclusă vizita la societățile Eurocopter și Aerotec, de pe platforma IAR Ghimbav.
Ambasadorul s-a întâlnuit și cu comunitatea oamenilor de afaceri francezi, care își desfășoară activitatea în zona Brașovului, în cadrul firmelor cu capital francez
După vizita de la Brașov, înaltul oaspete a plecat la Făgăraș, unde are programată întâlnirea cu oficialitățile locale, precum și o vizită la Cetatea Făgărașului și la o școală susținută de comunitatea oamenilor de afaceri francezi.
Porţile tunelului de la Bâlea Lac au fost deschise mai devreme, însă cine a mers acolo a făcut-o pe proprie răspundere. Şoseaua Trafăgărăşan leagă Transilvania de Muntenia şi traversează cel mai înalt lanţ muntos din România, Munţii Făgăraş. Drumul are un regim special. Măsura închiderii circulaţiei este luată în fiecare an la început de noiembrie de Compania Naţională de Autostrăzi, pentru că drumul nu poate fi deszăpezit pe timpul iernii, iar în zonă există risc de producere a avalanşelor