Două aeronave ale Forţelor Aeriene au acţionat la stingerea incendiului de pădure din Caraş-Severin
Publicat de Gabriel Stan,
2 septembrie 2024, 19:34
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au intervenit din nou, miercuri, pentru stingerea incendiului de pădure declanșat în zona fondului forestier al județului Caraș-Severin.
Două aeronave C27 Spartan au fost solicitate de către Departamentul pentru Situații de Urgență pentru că zona afectată de incendiu este inaccesibilă mijloacelor rutiere de intervenție.
A fost cea de-a doua misiune de acest fel a aeronavelor armatei, în luna august, în județul Caraș-Severin, iar din anul 2017 și până în prezent Forțele Aeriene Române au mai intervenit pentru stingerea incendiilor de pădure în Mehedinți, Alba, Hunedoara, Buzău și Bacău, dar și în Franța, Slovenia, Grecia și Macedonia de Nord.
Cristian Dumitrașcu: S-au împlinit 193 de ani de la înființarea muncilor militare din România. „Interviul săptămânii” pe care l-am realizat la Inspectoratul General al Muzicilor Militare de aici din București, cu inspectorul general de armă, colonelul Aurel Gheorghiță.
Cristian Dumitrașcu: Domnule Inspector General Aurel Gheorghiță, vă mulțumim că ne-ați primit cu „Interviul săptămânii” la dumneavoastră acasă și „La mulți ani pentru cei 193 de ani de muzici militare în România!”.
Col. Aurel Gheorghiță: Cu drag! La 1831, 1 iulie este semnat primul document oficial în cadrul „Strajei pământești” de înființare a muzicilor militare moderne. Este foarte important de spus că existau și înainte muzici militare, dar acest act de la 01 iulie 1831 este actul de naștere a muzicilor militare moderne românești.
Cristian Dumitrașcu: Este un drum foarte lung de atunci, de la înființare și până acum. Este un drum sinuos. Nu este acum un moment de dezvoltare atât cât ar fi putut să fie muzica militară în România, pentru că în anii de reformă muzicile militare s-au redus foarte mult.
Aurel Gheorghiță: Actualmente în România sunt 17 muzici militare, trei în garnizoana București și 14 în marile centre culturale din România, mai precis la Craiova, la Constanța, Cluj, Iași și pot enumera până la 14 muzici în țară. Aceste muzici sunt coordonate din punct de vedere profesional de către Inspectoratul General al Muzicilor Militare și este o onoare și o plăcere pentru noi de a dezvolta aceste muzici prin Centrul de Instruire pentru Muzici Militare care livrează resursă umană către aceste garnizoane, către muzicile militare din România.
Cristian Dumitrașcu: A fost Școala Militară de Muzică, apoi a fost Liceul Militar de Muzică „Iacob Mureșeanu” care din păcate a fost la un moment dat desființat. Centrul de Instruire pentru Muzici Militare asigură, precum spuneați, resursa umană din liceele de muzică, din facultățile de muzică. Este pentru armată aceasta o variantă care înlocuiește cu succes fosta variantă de filieră directă, unde aici, vreme de cinci ani, de șapte ani, se formau subofițeri și ofițeri de muzică.
Aurel Gheorghiță: Este important de spus că această școală militară, cum toată lumea o cunoaște…
Cristian Dumitrașcu: Școala Militară de Muzică.
Aurel Gheorghiță: Școala Militară de Muzică a avut la un moment dat și 500-600 de elevi, ciclul de învățământ de la 14 ani până la 19 ani era un timp suficient de formare a acestor tineri viitori subofițeri. Am ajuns în situația în care să avem și 25-35 de elevi. Pentru noi este un pas înainte, pentru că astfel reușim să trimitem în teritoriu subofițeri care să deservească și să slujească muzica militară. Urmează să facem demersurile necesare să dublăm această cifră de școlarizare pentru că, din păcate, nu reușim să facem față misiunilor care ne sunt încredințate.
Cristian Dumitrașcu: Până să ajungem la performanțele muzicii reprezentative despre care vreau să vorbim la finalul interviului, aș insista pe această particularitate a muzicienilor militari sau a muzicanților, cum li se spune îndeobște în armată. Este o situație unică, în care sunt două laturi foarte importante, aceea muzicală, unde trebuie să fie la un standard, la o valoare pe care o au, de pildă, filarmonicile, dar este și această latură militară, foarte importantă, partea de ceremonii, de primiri de demnitari, este imaginea armatei în joc și acolo, până acum câțiva ani, muzicienii militari erau instruiți, precum spuneam, pe filieră directă. Sunt voci care spun că nu mai este aceeași performanță din punct de vedere militar, ca reprezentare, pentru că nu au decât o perioadă destul de scurtă, din punctul ăsta de vedere, pe partea de instruire militară.
Aurel Gheorghiţă: Din păcate, este adevărat. Trebuie menționat faptul că și în viața civilă este un deficit mare de instrumentiști. Noi toată resursa umană o recrutăm din viața civilă. Aici, în cadrul Centrului de Instruire pentru Muzici Militare, reușim, cu greu, într-adevăr, să-i aducem la performanța de a face față misiunilor încredințate pentru muzici militare. Cu siguranță nu se pot echivala nouă luni de zile cu cinci ani sau cinci ani de zile cu nouă luni, dar cu toate acestea, avem copii care vin de la liceele de muzică, de la facultate, de la Conservator – și copii foarte bine instruiți. Aici noi reușim să-i canalizăm, să le deschidem acea dragoste pentru muzica militară și la sfârșitul acestui curs să își ia gradul de sergent.
Cristian Dumitrașcu: Aveți o misiune foarte grea, pentru că probele la intrare sunt aceleași ca pentru orice militar și nu de puține ori am înțeles că oameni foarte buni, cu o foarte bună pregătire muzicală, nu au trecut proba sportivă, de exemplu.
Aurel Gheorghiţă: Da, este adevărat, probele sportive sunt date la centrele zonale. Ele trebuiesc trecute, pentru că fără aceste probe nu pot să se prezinte la examenul de la Centrul de Instruire pentru Muzici Militare. O dată ce au trecut aceste probe, noi îi luăm în calcul și bineînțeles, trebuie să facă dovada științei unui instrument muzical, că știe să citească, știe armonie, știe contrapunct și să-și poată desfășura activitatea muzicală în acest cadru. În urma acelor nouă luni de zile de instruire, ei sunt repartizați la instituțiile din teritoriu.
Cristian Dumitrașcu: Ce vă faceți cu acele situații în care aveți nevoie de instrumentiști pe instrumente specifice, cum ar fi basfligornul, eufoniul, uneori și tuba? Sunt instrumente care nu se regăsesc decât în formații militare muzicale.
Aurel Gheorghiţă: Aşa este. În cadrul programului nostru, în aceste nouă luni de zile reușim să-i canalizăm. Trebuie să nu uităm că această continuă profesionalizare durează toată viața.
Cristian Dumitrașcu: Muzica reprezentativă reprezintă un obiectiv, până la urmă, pentru orice instrumentist militar din această țară să ajungă, dacă se poate, e un fel de echipă națională și este un nivel foarte înalt, este un palmares, precum am aflat și mai devreme, absolut impresionant, cu turnee în toată lumea, în festivaluri militare, unde această orchestră militară de suflători a reprezentat cu cinste România.
Aurel Gheorghiţă: Ne bucurăm că din anul 2022, prima invitație a fost în Polonia, unde au participat România, formația Lituaniei și formația Sloveniei. Ne-am bucurat de o primire călduroasă din partea formațiilor poloneze. Ne-am bucurat de faptul că avem aceste contacte minunate cu formațiile din mai multe țări. De asemenea, tot în același an am avut un turneu internațional la Madrid, unde am avut concerte de sală, sală Radio, cu Guardia Civil din Madrid. Toate aceste turnee, toate aceste manifestări culturale sunt o încercare și în același timp, o foarte mare responsabilitate pentru muzica militară, în special pentru muzica reprezentativă. De ce vă spun acest lucru? Pentru că îmi este dragă. Am pornit în carieră cu acest dar, muzica reprezentativă și este la momentul actual cea mai bună formație din țară.
Cristian Dumitrașcu: Câți ani ați fost dirijorul Muzicii Reprezentative?
Aurel Gheorghiţă: 20 de ani.
Cristian Dumitrașcu: 20 de ani. După ce ați fost înainte și instrumentist acolo.
Aurel Gheorghiţă: Am fost și instrumentist, ’86-’89, am fost instrumentist la Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. Sunt oameni admirabili, da, dedicați meseriei. Am reușit să trecem peste foarte multe lucruri și să facem concerte de sală Radio cu doar două piese, Concertul de Pian în La Minor de Grieg și Simfonia a 9-a de Dvořák. Ceea ce este un palmares, este un vârf de realizare profesională.
Cristian Dumitrașcu: Este un vârf de realizare și aș întări ceea ce aţi spus. Aceste concerte, care au fost scrise pentru orchestre de coarde, pentru pian și orchestră, este o provocare în sine să fie orchestrate pentru instrumentele specifice fanfarei, instrumente de suflat – este un alt acordaj, este o altă particularitate a instrumentului.
Aurel Gheorghiţă: Este foarte important de spus că în cadrul acestui Inspectorat al Muzicilor Militare, avem și un birou de creație, un birou de repertoriu în care oameni, care sunt dedicați meseriei, orchestratori vin cu aceste noi propuneri către muzica reprezentativă. Foarte multe piese care sunt scrise pentru orchestra simfonică sunt adaptate pentru Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, dar, în același timp, pentru formațiile din țară, ceea ce este un lucru foarte bun, pentru că dăm posibilitatea acestor oameni să abordeze un repertoriu diferit.
Cristian Dumitrașcu: Și iată, nu mai departe de acum câteva zile, un exemplu concludent: la Ambasada Statelor Unite ale Americii ați acompaniat o solistă, pentru care ați fost nevoiți să reorchestrați și să transpuneți într-o tonalitate potrivită vocii sale.
Aurel Gheorghiță: Vocii sale. Este important ca aceste adaptări pe care noi le facem aici trebuie să fie cât se poate de bine adresate și orchestrate pentru solistul cu care lucrăm.
Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, o ultimă întrebare: dintre toate festivalurile internaționale, unde ați reprezentat România cu cinste, am și fost la câteva astfel de festivaluri, unul la Oslo, altul la Berlin, care v-a rămas cel mai aproape de inimă? Și care credeți că este, să zicem, cel mai reprezentativ? Un fel de Champions League al muzicilor militare? Mi s-a părut cel de la Oslo, Tattoo, de exemplu.
Aurel Gheorghiță: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a participat cred că în toate țările din Europa. Și n-aș vrea să le enumer, bineînțeles, să ne aducem aminte și de festivalul din China. Cert este că fiecare festival este unic, iar tu, ca formație, trebuie să te prezinți la cel mai înalt nivel. Într-adevăr, Festivalul de la Oslo a fost una din reprezentările în care a fost foarte important să participăm. De ce? Pentru că acolo au venit cele mai bune muzici, cele mai titrate muzici militare. Și este foarte important de spus că acest festival, Festivalul de la Oslo, este patronat de Casa Regală. Noi ne-am dorit, am ajuns acolo și, în același timp, ne-am dat seama că nu suntem departe de performanțele pe care ei le-au atins, ceea ce îmi doresc foarte mult. Îmi doresc foarte mult aceste întâlniri, da, în așa fel încât să putem să arătăm și noi performanța noastră și nivelul la care am ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, vă mulțumesc tare mult. La mulți ani, încă o dată, și să ne revedem cu bine la, poate, nu știu, cel mai important concert care va avea loc anul acesta pentru publicul din România.
Aurel Gheorghiță: Și eu vă mulțumesc pentru amabilitate și am deosebita onoare și plăcere să vă invităm la Festivalul Muzicilor Militare de la Brăila, în perioada 9-12 august. De asemenea, vreau să urez muzicienilor militari, în primul rând, multă sănătate, să performeze pe cele mai înalte scene ale cetăților unde sunt în garnizoanele respective și le doresc să atingă performanțele muzicii reprezentative și, de ce nu, să le depășească.
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Capitala Poloniei, Varșovia, a găzduit pe 3 și 4 octombrie a 10-a ediție a Forumului de Securitate, una dintre cele mai prestigioase conferințe dedicate cooperării transatlantice.
Tema centrală din acest an a fost dedicată rolului din ce în ce mai relevant al Europei Centrale și de Est în actualul context de securitate euroatlantic.
România a fost reprezentată la eveniment de ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a participat la dezbaterile forumului și, în context, s-a întâlnit cu omologii din Polonia și Slovenia și cu președintele Comitetului Militar NATO, cu care a discutat despre situația de securitate regională, măsurile adoptate la nivel aliat pentru întărirea posturii de apărare și descurajare și despre cooperarea la nivelul Uniunii Europene și în plan bilateral.
Președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat la Varșovia că este necesar ca industria de apărare din țările aliate să crească producția într-un ritm mult mai susținut, pentru a putea menține în continuare sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Federația Rusă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Între 2 și 9 iunie, un detașament format din 33 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT din cadrul Bazei 95 Aeriană Erou Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu din Bacău a participat la exercițiul „ADRIATIC STRIKE 23”, care a avut loc în Baza Aeriană Cerklje din Slovenia, iar între 6 și 17 iunie, un atașament format din 30 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT participă la stagiul de instruire aplicativ APROC 22, în Baza Aeriană Albacete din Spania. Acolo, aviatorii militari români vor executa o gamă largă de exerciții de tip instruire în comun conform procedurilor NATO. Am fost vineri la Bacău, unde am vorbit cu comandantul Bazei 95, comandorul Ioan Mischie. Ascultăm. Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): De aproximativ o lună și un pic suntem implicați permanent în exerciții internaționale și naționale. Dacă acum aproximativ o lună, o parte din colegii mei au finalizat misiunea „Adriatic Strike” în Slovenia, ulterior acum două săptămâni a participat la DV Day-ul de la „Dacian Strike”, în România. Ieri au început dislocarea pentru Spania, un drum de aproximativ 3.500 de kilometri, cu aproximativ trei escale. Luni ar trebui să înceapă exercițiul în Spania, un exercițiu foarte important pentru noi, aviatorii. În momentul de față sunt la PAPA, au un zbor de trei zile până în Spania, dacă condițiile meteo permit desfășurarea acestui zbor în siguranță. Luni, 26, ar trebuit să înceapă exercițiu în Spania. „Adriatic Strike” a fost un exercițiu desfășurat în Slovenia, în care s-au exersat tehnici, tactici, proceduri specifice misiunii de sprijin aerian nemijlocit al trupelor de suprafață. În cadrul acestui exercițiu, detașamentul nostru a executat, printre altele, trageri reale cu tunul de bord și cu proiectile reactive nedirijate, atât ziua, cât și noaptea. Cred că a fost o premieră tragerea de noapte într-o țară străină. Ulterior au revenit în țară, așa cum spuneam, la exercițiul „Dacian Strike”, în cadrul căruia au lansat real patru rachete antitanc. Și nici după o săptămână, după alte pregătiri, au început dislocarea pentru Spania. În Spania, un exercițiu foarte important pentru noi, pentru că are două părți practic acest curs. Un curs de predare teoretică a elementelor despre ceea ce înseamnă mod de planificare și executare a misiunilor specifice și a doua parte a cursului este punerea în practică a învățămintelor, adică zborul efectiv într-un cadru multinațional integrat și cu forțe atât albastre, cât și roșii în teren. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Acum, pentru că vorbim despre exerciții, lipsește întrucâtva o misiune reală, așa cum ați avut-o dumneavoastră în Mali? Suplinește această experiență un astfel de exercițiu? Sigur că ele sunt diferite, au avut valențe diferite.
Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): Acest tip de exercițiu ne pregătește pentru misiune reală. Nu pot fi comparabile. O misiune reală înseamnă amenințări reale. Or, orice pilot care merge într-un exercițiu știe că de fapt acele amenințări sunt doar simulate, adică cumva îți permiți să greșești. Din punctul meu de vedere, este foarte important ca Armata României să continue misiunea internațională, pentru că fiecare misiune este un câștig operațional pentru fiecare militar al ei, lucru care ne face să fim mai buni pentru misiunile reale care ar putea să se întâmple în România. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Câți militari aveți dintre cei pe care-i aveți în subordine care au fost cu dumneavoastră în Mali, aveți? Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): În momentul actual, dislocat în Spania este un singur militar dintre cei care au fost cu noi în Mali, dar poate vor veni și în alte misiuni viitoare. Vom vedea. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ceea ce voiam să întreb este, și aproape că eu zic că știu răspunsul, că ați împărtășit din experiența asta înainte să plece în exercițiu și le-ați mai povestit cum a fost acolo și cum ați reacționat la riscurile reale de acolo. Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): Așa este. Toate lecțiile identificate au devenit lecții învățate. Ne antrenăm în conformitate cu lecțiile pe care le-am dedus din acea misiune. Mai mult decât atât, să știți că învățăm și din lecțiile învățate din războiul care este în vecinătatea granițelor noastre. În acest sens, spre exemplu, am schimbat inclusiv tehnicile și tacticile de tragere cu elicopterele într-un mediu simulat. În ultimul timp tragem doar din zbor orizontal, de la o înălțime foarte mică, observând că nu mai este nevoie să tragem scolastic, adică să fim la înălțime mare, cu o expunere foarte mare a aeronavei. Și lucrurile merg foarte bine. Tinerii sublocotenenți practic asta au învățat și sunt convins că așa vor duce mai departe. Nu mai este ca vechea generație care învăța pentru început să tragă de sus, cu viteză mică, fapt ce expune aeronava forțelor adversarului.
Ciprian Pangași Violeta Proșa (realizatori rubrică): Un detașament format din 33 de militari și două elicoptere IAR 330 Socat din Baza 95 Aeriană Bacău a participat la exercițiul „Adriatic Strike 23”, desfășurat pentru al unsprezecelea an consecutiv în Slovenia.
Exercițiul și-a propus perfecționarea instruirii echipajelor pentru misiunile specifice naționale, dar și ca forță de răspuns a NATO.
Detașamentul Bazei 95 a executat în cadrul exercițiului misiuni de sprijin aerian apropiat, sub coordonarea echipelor de control aerian tactic aliate și trageri reale cu tunul de bord și cu proiectile reactive nedirijate.
Căpitanul Șerban Timofte ne spune cum s-a desfășurat un antrenament al detașamentului de elicoptere: Am ajuns în poligonul Pocek, unde am executat trageri pe timp de noapte cu muniție trasor asupra țintelor indicate de echipa de control aerian tactic şi am executat foc cu 1.400 de proiectile.
Este fluxul oricărei misiuni din cadrul exerciţiului. Toată lumea respectă procedurile standard de operare, care sunt cunoscute și sunt aplicate unitar.
Ciprian Pangași Violeta Proșa (realizatori rubrică): Tot în această perioadă, 36 de militari români cu autospeciale de decontaminare a personalului, tehnicii și terenului din cadrul Batalionului 49 Apărare CBRN Argeș participă în poligonul de instruire Oberlauds din Germania, la exercițiul „Platinum Musk 2023”, alături de alți peste 700 de militari din țări precum Germania, Italia, Slovenia, Bulgaria, Cehia, Franța, Ungaria și SUA.
Obiectivele principale ale exercițiului constau în menținerea unui nivel ridicat de instruire în context multinațional, precum și întărirea relațiilor de cooperare și a încrederii între militarii țărilor participante.
Ce urmează pentru militarii români, ne spune plutonierul Florin Popa, comandant grupă decontaminare tehnică de luptă: Ne aflăm în etapa premergătoare a unui exercițiu cu trupe în teren, în care se vor exersa în comun proceduri de operare în medii contaminate chimic, biologic, radiologic și nuclear.
Plutonul nostru va fi testat în ceea ce privește instalarea unui raion de decontaminare și executarea decontaminării personalului, tehnicii, terenului și materialelor.
Ciprian Pangași Violeta Proșa (realizatori rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în Polonia, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană ‘Gheparzii de Fier’, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, își continuă instruirea.
În această săptămână, mai mulți militari polonezi din Batalionul 16 Apărare Antiaeriană al Brigăzii 15 Mecanizată i-au vizitat pe militarii dobrogeni pentru a se familiariza cu tehnica acestora. Aceștia au fost la Motor Pull, locul de dispunere al ‘Gheparzilor’ pentru a cunoaște aceste sisteme și modul în care ele pot sprijini trupele în luptă.
Au fost interesați de caracteristicile tehnico-tactice și de modalitatea de manevrare a tehnicii și au pus numeroase întrebări.
La rândul lor, militarii români au aflat detalii despre tunurile antiaeriene ZU-23-2 din dotarea Armatei poloneze, astfel realizându-se un schimb de informații în ceea ce privește tehnica de apărare antiaeriană pe care o au în dotare cele două națiuni.
Germania va prelua comanda forţei de intervenţie rapidă a NATO
Publicat de Gabriel Stan,
3 ianuarie 2023, 12:43 / actualizat: 3 ianuarie 2023, 14:39
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania va conduce în 2023 forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat a Alianței Nord-Atlantice.
Pe măsură ce războiul ilegal al Rusiei în Ucraina continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa, hotărârea NATO de a proteja și apura fiecare centimetru din teritoriul aliat trebuie să fie fără îndoială.
Ca răspuns de primă linie, această forță este o componentă esențială a apărării noastre colective, a transmis Alianța Nord-Atlantică. Germania preia comanda de la Franța, care a fost la conducere în 2022.
Efectivele forței vor cuprinde aproximativ 11.500 de militari din nouă țări membre NATO: Belgia, Cehia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Slovenia.
Forța întrunită, cu un nivel de reacție foarte ridicat, a fost înființată în anul 2014 ca parte a întăririi forței de răspuns a NATO în urma anexării Crimeii de către Rusia și a crizelor din Orientul Mijlociu.
Structura este elementul forței de răspuns a NATO cu cel mai înalt nivel de pregătire. Statele aliate se schimbă la conducere printr-o rotație anuală.
Peste o sută de tineri, selectaţi din ţări de pe patru continente, participă în această săptămână la MILSET Expo Sciences Europe, manifestare găzduită de Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV).
Expo Sciences Europe este o expoziţie internaţională de ştiinţă şi inventică pentru tineret, ce se desfăşoară pentru prima dată în România.
Tinerii care participă în această săptămână la activităţile organizate la Suceava în cadrul acestei manifestări sunt din Algeria, Belgia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Italia, Coreea de Sud, Luxemburg, Mexic, Nepal, Olanda, Polonia, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Tunisia, Turcia, Ucraina şi România.
Programul cuprinde expoziţii de proiecte ale elevilor, prezentări pe teme ştiinţifice, workshop-uri şi ateliere, prezentări ale unor cercetători internaţionali şi ale unor firme, vizite ştiinţifice şi culturale în municipiul Suceava şi în judeţ, seri culturale româneşti şi internaţionale, concursuri pe teme ştiinţifice.
Publicat de Gabriel Stan,
23 noiembrie 2021, 12:33
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat, în perioada 17 – 19 noiembrie, la Conferința șefilor apărării din Europa Centrală, organizată la Sofia de Comandamentul Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii din Europa.
La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Comandamentului american și șefii apărării din Cehia, Croația, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria și din țara gazdă, Bulgaria. Analiza situației de securitate din regiune și exercițiile majore de instruire ale NATO din acest an au fost subiecte pe agenda de lucru a conferinței.
Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia
Publicat de prosavioleta,
9 septembrie 2021, 19:11
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.
Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” câștigă Premiul LUX Film 2019 decernat de Parlament
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska a câștigat cea de-a treisprezecea ediție a Premiului LUX Film, a anunțat miercuri la Strasbourg Președintele Sassoli.
David Maria Sassoli, Președintele Parlamentului European, i-a felicitat pe cei trei finaliști și a declarat:
„Nu este întotdeauna ușor să gestionăm complexitatea activității noastre de zi cu zi fără să ne pierdem în detaliile tehnice ale activităților parlamentare. În același timp, trebuie să comunicăm emoții și să folosim noi moduri de comunicare. Premiul LUX este un instrument extraordinar ce ne însoțește în acest demers: gestionarea imigrației, a dreptului la sănătate, a feminismului și a eticii politice prezente în filmele promovate de Premiul LUX, sunt oportunități de care trebuie să profităm. Abordarea situațiilor de urgență climatică, a trecutului nostru colonial sau dezbaterea modelului nostru de societate prin intermediul cinematografiei sunt provocări stimulante, care trebuie încurajate. Suntem singurul Parlament din lume care acordă un premiu pentru film. Să fim mândri de acest lucru.”
Președintele a adăugat: „Repet: trebuie să fim deosebit de mândri de premiul LUX, premiul Parlamentului nostru, de regizorii și autorii pe care am avut onoarea de a-i cunoaște. Trăiască libertatea de exprimare, trăiască cinematografia europeană, trăiască Premiul LUX .”
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska este o coproducție Macedonia de Nord, Belgia, Slovenia, Croația și Franța. Filmul spune povestea unei tinere șomere care câștigă cursa pentru Sfânta Cruce în timpul ceremoniei ortodoxe de Bobotează. Brusc, ea are acces la o tradiție religioasă, rezervată de obicei doar bărbaților. Filmul este privit ca o contribuție semnificativă în lupta feministă împotriva societăților conservatoare.
Celelalte două filme finaliste ale ediției din 2019 au fost: documentarul „Cold Case Hammarskjöld”, o coproducție Danemarca, Norvegia, Suedia și Belgia a regizorului danez Mads Brügger și „Jocuri de putere” (The Realm) de Rodrigo Sorogoyen, coproducție Spania/Franța.
Începând cu ora locală 15.30 (16.30 ora României) este programată o conferință de presă la Strasbourg cu vicepreședintele PE, Klara Dobrev (S&D, HU), Sabine Verheyen (PPE, DE), președinta comisiei de cultură, regizorii și producătorii celor trei filme. Conferința de presă poate fi urmărită în direct aici.
Canotcile Rowmania au oferit un adevărat spectacol pe lacul Bled, unde s-au întrecut în competiții de vâslit membrii misiunilor diplomatice din Slovenia, elevi ai școlilor din Bled, sportivi de la Centrul Bled Rowing și vizitatori ai frumosului oraș sloven.
“Vâslim în aceeași barcă europeană. Sub egida Președinției romane a Consiliului UE, celebrăm la Bled dragostea de apă și de natură, pe care o avem atât noi, românii, cât și slovenii. Sunt valori împărtășite în toată Europa; suntem bucuroși și mândri că, mulțumită competiției Rowmania, am arătat cât de mult contribuie o personalitate de anvergura lui Ivan Patzaichin la promovarea proiectelor de mediu”, a susținut cu această ocazie Anton Niculescu, ambasadorul României în Republica Slovenia.
“Am învățat foarte multe de la felul în care Bled își protejează apele și modul in care este îngrijit și <<exploatat>> acest lac minunat, pentru a ridica profilul orașului”, a spus Ivan Patzaichin.
Inițiativa realizării acestui eveniment îi aparține Ambasadei României în Republica Slovenia, care și-a propus să marcheze Președinția României la Consiliul UE cu o acțiune care să scoată în evidență valori comune pentru Slovenia și România, respectiv bogăția patrimoniului natural și grija pentru patrimoniul hidrografic.
Competiția, la care au participat 9 echipe, a avut loc sâmbătă, pe 18 mai 2019, pe lacul Bled, la centrul Bled Rowing, care va găzdui anul viitor Campionatul Mondial de Canotaj.
Evenimentul s-a bucurat de o largă participare a corpului diplomatic acreditat în R. Slovenia, inclusiv a Șefului Reprezentanței Comisiei Europene în Slovenia, Zoran Stančič, precum și de cea a tinerilor sportivi, turiștilor și localnicilor din Bled.
După premierea câștigătorilor, participanții s-au bucurat de borșul pescăresc gătit la ceaun pe malul lacului, după o rețetă tradițională românească, replicată cu succes de restaurantul Spica, deținut de un fost campion mondial la cantoj, Janez Klemenčič.
„UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”, a declarat prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, în cadrul celui de-al 21-lea Târg economic internaţional de la Mostar, din Bosnia şi Herţegovina. „Le mulţumesc gazdelor pentru invitaţie. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a depus foarte multe eforturi, iar eu, ca persoană din Balcani, îi cunosc pe sârbi şi ştiu cât de dificil le este, ştiu câte eforturi se depun pentru continuarea procesului şi menţinerea păcii. Chiar sper ca şi colegii din Kosovo să continue în acelaşi spirit. Aceste provocări şi conflicte recente au început să provoace îngrijorări, deoarece rănile sunt încă proaspete. În general, starea de spirit nu este foarte optimistă, ci mai degrabă există sentimentul că urmează ceva rău. În urmă cu câteva luni, nu era astfel. Fac apel la fraţii noştri musulmani, bosniaci, fraţii noştri croaţi, sârbi, întreaga regiune din Grecia, România, Croaţia, Slovenia, Balcani – să dăm dovadă de raţiune, deoarece consecinţele nu vor fi numai pentru Balcani. Niciun stat din Balcani nu trebuie să fie egoist şi să ne gândim că un anumit conflict va trece pe lângă noi. Mostar este un loc bun pentru a spune aceste lucruri. Fac un apel către toţi liderii din Balcani – să manifestăm raţiune; consecinţele vor fi pentru noi toţi. Există un interes geostrategic. Mama noastră este Europa. Sunt convins, ascultându-mi colegii din Europa, din Consiliul European şi UE, că ei doresc pace şi prosperitate în Balcani. Încă o dată, îl felicit pe preşedintele Vucic pentru energia sănătoasă şi sperăm să continue astfel şi în viitor, pentru că nu întotdeauna, în Europa, ceea ce doreşti se întâmplă imediat, uneori lucrurile sunt mai lente”, a mai spus premierul bulgar.
Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.
Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.
Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.
La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.
Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.
Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.
Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac
„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.
Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.
Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
Domeniul construcțiilor este considerat fundamental pentru economia europeană. Chiar președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, exprima, pornind chiar de la bazele Uniunii Europene, acest adevăr:
Cu 65 de ani în urmă, părinții fondatori ai Europei au pornit proiectul lor european. Ei au ales să înceapă cu cărbune și oțel. Aceste două materiale, baza industriei de armament, care se crede că au fost responsabile pentru cele două mari războaie din secolul XX, se întâmplă să fie, în același timp, materii de bază pentru construcții, domeniu fundamental pentru economia noastră.
Astăzi, în zona euro, construcțiile civile sunt cele care au făcut ca situația din domeniu să fie stabilă în luna iunie a acestui an comparativ cu luna mai.
Potrivit Eurostat, ele au înregistrat o creștere cu 1,2%, în vreme ce construcțiile de clădiri au scăzut cu 0,2%.
La nivelul statelor membre, în luna iunie, s-a înregistrat o creștere de doar 0,2% în prima categorie și o scădere de 0,5% în cea de-a doua, ceea ce a dus la cădere de 0.3 procente.
Cel mai mare avânt în această lună l-au avut Ungaria, Slovenia și Slovacia, in timp ce Cehia, Polonia și Bulgaria au înregistrat scăderi.
Pentru România, vestea bună vine din compararea cifrelor din luna iunie a lui 2016 cu cele din aceeași perioadă din 2015. Țara noastră este pe locul al treilea în Uniunea Europeană, în urcare cu 4,6%. Primele două poziții sunt ocupate de Suedia, cu o creștere de 16,3% și de Spania, cu 6,9%.
La polul opus, se situează Ungaria, Slovenia și Polonia.
Peste 12 mii de imigranti au intrat in tara in numai 24 de ore si alte mii sunt asteptati sa soseasca astazi si in zilele urmatoare. Sorin Pavel de la Bucuresti fm are amanunte
Comisia europeana a convocat pentru duminica la Bruxelles o reuniune la nivel inalt a tarilor din sud- estul Europei pentru a gasi solutii concrete, coordonate la nivel european, in contextul in care se apropie iarna si mii de refugiati vor continua sa soseasca in Europa, ne-a transmis Sorin Pavel, 98.3 fm sau bucuresti fm.ro
Mii de hectare de pădure sunt mistuite anual de flăcări. Deși țările din sudul Europei prezintă cel mai mare risc de incendii forestiere, niciun stat nu este ferit. Atunci când autorităţile naționale sunt depășite, se activează mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul Greciei. Explică Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.
Premierul elen Alexis Tsipras a cerut ajutorul statelor europene pentru a stinge mai repede incendiile de vegetaţie. Trei sate din sudul Greciei au fost evacuate din calea flăcărilor. Franţa s-a numărat printre ţările care au răspuns prompt solicităriii şi au trimis două avioane speciale şi unul de recunoaştere. În prezent situaţia este sub control, însă riscul rămâne. Poliţia din Atena a arestat doi bărbaţi, un grec şi un bulgar, suspectaţi că au contribuit involuntar la declanşarea incendiilor care au făcut ravagii.
Incendiile de pădure sunt frecvente vara în Grecia, din cauza vânturile puternice şi temperaturile ridicate. Cel mai devastator incendiu a fost înregistrat în 2007, când au murit zeci de persoane şi mii de hectare de pădure au fost distruse.
Atunci când avem de-a face cu un dezastru, fiecare minut contează. Un răspuns imediat, coordonat şi pre-planificat salvează vieţi. Centrul de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgenţă a fost înființat în mai 2013, exact pentru acest motiv: pentru a permite Uniunii Europene şi statelor sale membre să răspundă rapid și în mod eficient la copleşitoarele dezastre naturale şi artificiale. Centrul este noua ‘inimă operațională’ a mecanismului de protecție civilă. El colectează și analizează informații în timp real, are capacitatea de a coordona acțiuni de intervenție simultane, în diferite zone, timp de 24 de ore / 7 zile pe săptămână.
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a monitorizat peste 300 de dezastre și a primit mai mult de 200 de cereri de asistență. A intervenit în unele dintre cele mai devastatoare dezastre, spune Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.
În 2012 au existat nouă cereri de asistență. Este vorba de Bulgaria, Muntenegru, Albania, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Grecia și Portugalia, care au solicitat sprijin aerian. De asemnea Spania a deschis un caz de pre-alertă. În 2013, Mecanismului Uniunii Europene de protecție civilă a fost activat pentru a răspunde cererilor de asistență pentru incendii forestiere în Bosnia Herțegovina și Portugalia, precum și pentru o pre-alertă în Bulgaria. În 2014, au existat cereri de asistență din Suedia și Grecia.
Legislația mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost revizuită în 2013. Atunci a fost creat un centru de răspuns pentru situaţii de urgenţă al Uniunii Europene, care are scopul de a monitoriza activ riscul incendiilor forestiere și incidența în întreaga Europă. Pe parcursul perioadei de vară, sunt organizate conferințe video săptămânale cu țările cu risc ridicat de incendii forestiere: Croația, Franța. Grecia, Italia Portugalia și Spania.
Uniunea Europeană este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume şi ajută anual peste 120 de milioane de persoane.
Reacţionând la valul de refugiaţi fără precedent şi la tragediile de pe Marea Mediterană, Uniunea Europeană a lansat la începutul acestei săptămâni operaţiunea EUNAVFOR Med.
Anunţul lansării operaţiunii navale pe Mediterana a fost făcut personal de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini:
„Este probabil prima dată când Uniunea Europeană reacţionează atât de hotărât şi rapid la problema migraţiei, încât decide în unanimitate lansarea unei asemenea operaţiuni. Aş spune că este un semn în sensul că întoarcem o pagină!
Cu mai puţin de două luni în urmă, Consiliul European ne-a însărcinat cu pregătirea unei operaţiuni menite în primul rând să salveze vieţi şi să întrerupă modelul de afaceri al traficanţilor de persoane şi al contrabandiştilor pe Marea Mediterană. Vreau să fiu foarte clar: ţinta nu sunt migranţii, ci aceia care profită de pe urma lor, fac bani pe seama vieţii şi mult prea des, pe seama morţii acestora! Salvarea vieţilor este parte a efortului nostru.”
Ţările participante la Operaţiunea navală EUNAVFOR Med sunt: Italia, Marea Britanie, Germania, Slovenia, Grecia, Franţa, Luxembourg, Spania, Belgia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Olanda şi Suedia.
Prima fază a operaţiunii constă în colectarea de informaţii şi patrularea în larg pentru a sprijini detectarea şi monitorizarea reţelelor de trafic şi contrabandă.
Înaintea de a trece la faza a doua, respectiv a treia, Consiliul va evalua îndeplinirea cerinţelor legate de stadiul unu – a spus Înaltul Comisar.
Operaţiunea navală este doar o latură a unei strategii mai ample. Din perspectiva afacerilor externe, eforturile se concentrează pe ceea ce se petrece înainte ca bărbaţi, femei şi copii s-ajungă pe ţărmurile Mediteranei. Acesta este motivul pentru care Înaltul Comisar a avut întrevederi cu cei cinci miniştri de externe ai ţărilor din Sahel, convorbirile fiind focalizate pe Niger şi regiunea Agadez.
Federica Mogherini: „Lucrăm cu ţările Africii pe teme cum ar fi oportunităţi economice şi de lucru pentru tineri, controlul frontierelor şi lupta împotriva crimei organizate şi internaţionale.
Lucrăm de asemenea în mod cotidian la cauzele fenomenului migraţional, în speţă sărăcia, crizele şi conflictele din Siria, Yemen şi Libia, precum şi cu agenţiile ONU, care se ocupă de migranţi şi refugiaţi în ţările de tranzit.”
Partea externă a muncii va da roade numai dacă ea este completată de o strategie internă eficientă, pentru că atunci, când oameni disperaţi bat la uşa noastră, nu putem evita întrebarea, cum să le dăm bineţe la noi în Europa! – a subliniat Înaltul Comisar
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.