Roberta Metsola, noua președintă a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 ianuarie 2022, 14:59

Marți, 18 ianuarie 2022, eurodeputații au ales-o pe Roberta Metsola (PPE, Malta) în funcția de președinte al Parlamentului European până în 2024, cu 458 de voturi în primul tur de scrutin.

Roberta Metsola a câștigat alegerile în primul tur de scrutin, unde a primit o majoritate absolută de 458 voturi din 690 voturi exprimate, dintre trei candidați. La începutul zilei de marți, Kosma Złotowski (ECR, Polonia) și-a retras candidatura.

Roberta Metsola va conduce Parlamentul în a doua jumătate a actualei legislaturi, până la constituirea un nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024.

Rezultatele votului:

1. Roberta Metsola(PPE, Malta) 458
2. Alice Bah Kuhnke(Verzi/ALE, Suedia) 101
3. Sira Rego(Stânga, Spania) 57

Totalul voturilor exprimate: 690

Voturi albe sau nule: 74

Majoritatea absolută necesară: 309

Cine este Roberta Metsola

Născută în Malta în 1979, Roberta Metsola este deputată în Parlamentul European din 2013 și va fi cel mai tânăr președinte ales al PE. A fost aleasă prim-vicepreședintă în noiembrie 2020 și a fost președintă în exercițiu a Parlamentului după decesul președintelui Sassoli la 11 ianuarie 2022. Este a treia femeie președintă a Parlamentului European, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).

Adresându-se Parlamentului imediat după ce a fost aleasă, Roberta Metsola a declarat: „Primul lucru pe care aș dori să îl fac în calitate de președinte este să mă gândesc la moștenirea lui David Sassoli: a fost un luptător; a luptat pentru Europa și pentru noi, pentru acest Parlament. Îl voi omagia pe președintele David Sassoli susținând întotdeauna Europa și valorile noastre comune precum democrația, demnitatea, justiția, solidaritatea, egalitatea, statul de drept și drepturile fundamentale”.

„Doresc ca oamenii să recapete un sentiment de convingere și entuziasm pentru proiectul nostru. Dragi europeni, în următorii ani, oameni din întreaga Europă se vor uita către instituția noastră pentru un model de urmat, în timp ce alții vor continua să testeze limitele valorilor noastre democratice și ale principiilor noastre europene. Trebuie să luptăm împotriva discursului anti-UE care se extinde atât de ușor și atât de rapid. Dezinformarea și informațiile eronate, amplificate și mai mult în timpul pandemiei, alimentează cinismul și soluțiile ieftine ale naționalismului, autoritarismului, protecționismului, izolaționismului”, a adăugat aceasta.

Președinta Metsola a mai subliniat că „Europa înseamnă exact contrariul. Este vorba despre modul în care toți ne susținem reciproc, apropiindu-ne unii de alții. Este vorba despre a apăra cu toții principiile părinților fondatori care ne-au condus de la cenușa războiului și a holocaustului la pace, la speranță și la prosperitate. În urmă cu douăzeci și doi de ani, Nicole Fontaine a fost aleasă la douăzeci de ani după Simone Veil. Nu vor mai trece încă două decenii până ca următoarea femeie să se afle aici”, a declarat aceasta.

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, după alegerea Robertei Metsola ca președintă a Parlamentului European, a declarat:

„Roberta Metsola, candidata noastră, a Grupului PPE, tocmai a fost aleasă președintă a Parlamentului European încă din primul tur, cu o largă majoritate: 458 voturi.

Votul de astăzi este o veste foarte bună pentru Europa și pentru România. Roberta cunoaște foarte bine situația din România, este o prietenă a românilor și o apărătoare a statului de drept din țara noastră.

Roberta a fost alături de noi de fiecare dată când am ieșit în stradă pentru apărarea statului de drept: la protestele împotriva Ordonanței 13 de la începutul anului 2017, la protestele din 2018 împotriva modificărilor aduse Codului Penal care afectau grav independența justiției.”

La ora locală 12.00 (13.00 ora Roâniei), noua președintă a PE, Roberta Metsola, a vorbit cu reprezentanții mass-media în sala de conferințe de presă Daphne Caruana Galizia a Parlamentului European de la Strasbourg.

Înregistrarea conferinței de presă poate fi urmărită aici.

Suplimentarea bugetului UE cu 4,1 miliarde de euro pentru combaterea pandemiei

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 martie 2020, 22:08 / actualizat: 26 martie 2020, 14:14

Grupul PPE va vota mâine, 26 martie 2020, în plenul Parlamentul European, în procedură de urgență, toate măsurile propuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și, în plus, cere mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro în Bugetul Uniunii Europene pentru lupta împotriva pandemiei, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European.

„Noi, Grupul PPE, tocmai am decis să nu depunem niciun amendament la propunerile Comisiei Europene privind combaterea pandemiei de COVID-19 și să susținem votarea lor integrală mâine, în plenul Parlamentului European, în procedură de urgență. Mai mult, am decis să respingem orice amendament venit din partea altor grupuri politice care ar fi necesitat negocieri și ar fi dus la intrarea în vigoare întârziată a măsurilor.

Noi vrem adoptarea urgentă a acestor măsuri pentru ca banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei: pentru sprijinirea sistemelor medicale, achiziția de echipamente de protecție și alte echipamente medicale, achiziția de medicamente, dar și pentru sprijinirea sectoarelor economice vulnerabile și a micilor întreprinzători, tocmai pentru ca oamenii să nu-și piardă locurile de muncă”, a declarat Siegfried Mureșan, după ședința de astăzi a Grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

„Alocarea a 37 de miliarde de euro investiții din fonduri europene și toate celelalte măsuri propuse de Comisia Europeană pentru combaterea epidemiei de COVID-19 sunt foarte utile, de aceea am decis să le votăm astăzi. Dar avem nevoie să facem mai mult de atât.

De aceea, am propus să cerem Uniunii Europene și statelor membre mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro, fonduri noi, pentru a combate mai eficient, în comun, pandemia de Covid-19 și toate efectele sale. Există 4,1 miliarde de euro care ar putea fi mobilizate în anul 2020 prin utilizarea flexibilității pe care o permite bugetul UE. Grupul PPE a acceptat propunerea mea, a devenit poziție oficială a Grupului.

Este clar că împreună putem combate această criză mult mai eficient decât separat. Chiar săptămâna aceasta Comisia Europeană a finalizat o procedură comună de achiziții de echipamente medicale și de protecție medicală tocmai pentru a obține condiții mai avantajoase decât le-ar fi obținut fiecare stat membru separat.

De aceea, pentru a lupta împreună și a ne coordona mai eficient la nivel european resursele, trebuie să punem cât mai multe resurse la comun în această perioadă de criză. Pentru asta am cerut mobilizarea acestor 4,1 miliarde de euro fonduri suplimentare, care nu sunt încă în bugetul Uniunii Europene, dar care ar putea fi mobilizate”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.

Background:
Parlamentul European va vota mâine trei propuneri legislative ale Comisiei Europene. Prima propunere se referă la utilizarea a 37 de miliarde de euro din fondurile europene structurale nerambursabile pentru a sprijini statele membre în criza generată de COVID-19. Cea de-a doua măsură se referă la extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE destinat catastrofelor naturale și pentru gestionarea crizelor din domeniul sănătății; suma disponibilă este de 800 de milioane de euro. Cea de-a treia propunere prevede măsuri specifice de protejare a companiilor aeriene; astfel, se suspendă regula care obligă companiile aeriene să folosească cel puțin 80% din timpii aeroportuari alocați pentru a nu pierde acei timpi.

Consiliul Uniunii Europene a votat pentru numirea Laurei-Codruța Kövesi în funcţia de procuror-șef european

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 septembrie 2019, 14:49 / actualizat: 19 septembrie 2019, 22:13

Referitor  la susţinerea primită de Laura-Codruța Kövesi, din partea de Consiliului pentru ocuparea funcţiei de procuror-șef european, deputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) a declarat:

„Laura-Codruța Kövesi a câștigat acum în mod categoric votul pentru poziția de procuror-șef european în Consiliul Uniunii Europene. Candidata noastră a obținut 17 voturi din 22 de voturi exprimate. Este o victorie categorică.

A câștigat dreptatea. A câștigat justiția. A câștigat România oamenilor cinstiți.

Felicitări, Laura-Codruța Kövesi!”

Uniunea Europeană alocă aproape 300 milioane EUR pentru Austria, Italia și România, afectate de inundațiile din 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 septembrie 2019, 12:02

Comisia de Bugete a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor care au avut loc în Austria, Italia și România în anul 2018.

Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane EUR pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Mai multe informații aici (propunerea Comisiei Europene) și în proiectul de raport al PE – raportor Siegfried Mureșan (EPP, RO), care recomandă aprobarea asistenței din FSUE.

Deputații europeni încurajează susținerea pentru cercetare la nivel UE și Erasmus

Membrii PE au aprobat, cu 31 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, o creștere cu 100 milioane EUR pentru programele de referință ale UE: Orizont 2020 (80 milioane EUR pentru cercetare) și Erasmus+ (20 milioane EUR pentru mobilitatea tinerilor), urmare a deciziei Parlamentului European și a Consiliului în cadrul acordului privind bugetul UE 2019 din decembrie 2018.

De asemenea, membrii Comisiei Bugete a PE au decis, cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, să restituie statelor membre 1,8 miliarde EUR din bugetul pentru 2018, prin scăderea contribuției la bugetul UE. Acesta este un exercițiu anual, surplusul provenind de obicei din dobânzi și penalități încasate de Comisia Europeană și din programe europene implementate parțial.

Următoarele etape

Toate proiectele de rapoarte trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului, în cadrul sesiunii PE din 16 – 19 septembrie, de la Strasbourg și de Consiliul UE.

Guvernul Maia Sandu – şansa de a accesa 100 de milioane de euro pentru parcursul european al Republicii Moldova

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 iunie 2019, 13:03

Siegfried Mureșan, după misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău: „Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro” 

„Dacă este lăsat să-și desfășoare activitatea, Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene și să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice guvern din ultimii 28 de ani”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, după misiunea oficială a Parlamentului de luni la Chișinău.

Misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău a avut luni întrevederi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon,  cu liderul Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, și cu președintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Pavel Filip.

„Scopul misiunii noastre de ieri de la Chișinău a fost să vedem cum putem ajuta cel mai bine din Parlamentul European parcursul european al Republicii Moldova. De aceea, m-am bucurat să văd la Chișinău un guvern nou, proeuropean, în care putem avea încredere, un guvern care vrea cu adevărat să adopte reforme și să aducă Republica Moldova spre Uniunea Europeană. Este o diferență ca de la cer la pământ față de ceea am văzut la Chișinău în dialogurile cu guvernul precedent.

Dacă acest guvern este lăsat să facă ceea ce își propune și ceea ce ne-a prezentat ieri la Chișinău, va reuși să deblocheze într-un singur an toată asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro alocată de Uniunea Europeană. Această asistență macrofinanciară a fost blocată din cauză că precedentul guvern nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în fața partenerilor europeni privind combaterea spălării banilor, alegeri democratice, sistem transpartinic, combaterea corupției, întărirea sistemului bancar și reformarea justiției.

Noul guvern are capacitatea să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice alt guvern din ultimii 28 de ani, trebuie doar lăsat să își facă treaba”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după vizita de la Chișinău.

„Am transmis noului guvern de la Chișinău că îi voi acorda tot sprijinul meu în implementarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Voi reveni foarte curând la Chișinău și voi veni ori de câte ori va fi nevoie pentru a ajuta noul guvern în parcursul său european. La fel, mă voi lupta ca și până acum în Parlamentul European pentru ca Republica Moldova și celelalte țări din vecinătatea estică să beneficieze de cât mai multe fonduri europene care să ajute la creșterea nivelului de trai al oamenilor din aceste țări”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Din misiunea Parlamentului European de luni de la Chișinău au făcut parte vicepreședinta Parlamentului European, Heidi Hautala, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și eurodeputata Clare Moody, din partea Grupului Socialiștilor Europeni.

 „Primul pas în cariera europeană”

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 decembrie 2017, 11:30

Încep înscrierile pentru a 6-a ediție a programului de stagii organizat de eurodeputatul Siegfried Mureșan

Deputatul european Siegfried Mureșan organizează, în perioada 29 ianuarie – 30 iulie 2018, cea de-a 6-a ediție a programului de stagii de practică „Primul pas în cariera europeană” în cadrul Biroului parlamentar din București. Programul se adresează studenților din ciclul de licență și master cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani care doresc să se familiarizeze cu activitățile Parlamentului European și, totodată, să acumuleze cunoștințe și experiență profesională în domeniul politicilor europene și al comunicării politice.

„Am lansat acest program de stagii în 2015 pentru a veni în sprijinul tinerilor cu rezultate academice bune, cu spirit de inițiativă, care-și doresc o carieră în instituțiile naționale și europene sau în comunicare politică. În cele 5 ediții ale programului de stagii de până acum, am avut aproape 250 de candidați înscriși, dintre care am selectat 24 de tineri stagiari. Ei avut ocazia, astfel, să vadă cum funcționează biroul unui deputat european, să înțeleagă mecanismele din spatele proceselor decizionale ale Uniunii Europene și chiar să efectueze o vizită de lucru la sediul Parlamentului European de la Bruxelles. Aceleași oportunități le ofer și tinerilor în noua ediție a programului meu de stagii, așa că, dacă sunteți studenți în ciclul de licență sau la master și vreți o carieră în instituțiile europene sau în comunicare politică, vă aștept să vă înscrieți până în data de 15 ianuarie 2018”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

Stagiul de practică durează trei luni și se va desfășura în două perioade: 29 ianuarie – 30 aprilie 2018 și, respectiv, 30 aprilie – 30 iulie 2018. Tinerii interesați sunt invitați să trimită dosarul de candidat până în data de 15 ianuarie 2018 la adresa de e-mail internship@siegfriedmuresan.eu.

Candidații trebuie să fie studenți în ciclul de licență sau master în domenii ce vizează activitatea Parlamentului European (Științe politice, Relații internaționale și studii europene, Științe juridice, Studii economice, Științe ale comunicării, Sociologie, Administrație publică, Istorie). Dosarul de participare trebuie să conțină CV-ul candidatului (format european), foaia matricolă a studiilor universitare, în copie (sau oricare document eliberat de universitate care atestă situația notelor, în original sau în copie) și o scrisoare de intenție cu dimensiunea de maximum 4.000 de semne cu spații.

Anunțarea candidaților selectați se va face până în data de 25 ianuarie 2018, urmând ca aceștia să confirme perioada de stagii până la 26 ianuarie 2018. Programul nu este remunerat, dar participanții vor beneficia de o vizită de lucru gratuită la unul dintre sediile Parlamentului European din Bruxelles și Strasbourg. La sfârșitul perioadei de practică, fiecare participant va primi o adeverință care atestă efectuarea stagiului.

Descrierea programului

Deputatul european Siegfried Mureșan organizează în perioada 29 ianuarie – 30 iulie 2018 cea de-a șasea ediție a programului de stagii de practică „Primul pas în cariera europeană” în cadrul biroului parlamentar din București.

Programul se adresează studenților și masteranzilor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani care doresc să se familiarizeze cu activitățile Parlamentului European și, totodată, să acumuleze cunoștințe și experiență profesională în domeniul politicilor europene și al comunicării politice.

Calendarul programului de stagii de practică:

• • • 20 decembrie 2017 – lansarea perioadei de înscrieri;
    • 15 ianuarie 2018 – termenul-limită pentru înscrieri;
    • 16 – 19 ianuarie 2018 – evaluarea dosarelor pentru preselecția candidaților;
    • 22 – 23 ianuarie 2018 – intervievarea candidaților care au trecut de preselecție;
    • 25 ianuarie 2018 – notificarea candidaților acceptați;
    • 25 – 26 ianuarie 2018 – perioada de confirmare din partea candidaților acceptați;
    • 29 ianuarie – 30 aprilie 2018 – prima perioadă pentru stagiul de practică;
    • 30 aprilie – 30 iulie 2018 – a doua perioadă pentru stagiul de practică;

Documente necesare:

• • • Curriculum Vitae (format european);
    • foaie matricolă a studiilor universitare sau o adeverință de la facultate care să ateste media notelor pe fiecare an de studiu*;
    • scrisoare de intenție (maximum 4.000 de semne cu spații).

* Pentru candidații înscriși în anul I de licență este necesară transmiterea situației școlare din primul semestru al anului în curs. Pentru candidații înscriși la master este necesară transmiterea situației școlare atât pentru anii de studii din ciclul de licență, cât și pentru anii de master.

Criterii de selecție:

• • • tânăr cu vârsta curpinsă între 18 și 25 de ani;
    • student sau masterand în domenii care vizează activitatea Parlamentului European (Științe politice, Relații internaționale și studii europene, Științe juridice, Studii economice, Științe ale comunicării, Sociologie, Administrație publică, Istorie);
    • cunoștințe solide privind actualitatea politică națională și europeană;
    • flexibilitate privind defășurarea stagiului în una dintre perioadele: 29 ianuarie 2018 – 30 aprilie 2018, respectiv, 30 aprilie 2018 – 30 iulie 2018;
    • cunoașterea unei limbi de circulație internațională.

Responsabilități ale stagiarului:

• • • propuneri de luări de poziție pe teme de interes public;
    • monitorizare și analiză media;
    • monitorizare și analiză a principalelor evenimente publice naționale și europene;
    • pregătirea materialelor informative;
    • asistarea consilierilor eurodeputatului Siegfried Mureșan în sarcinile cotidiene de comunicare.

Beneficii ale stagiarului:

• • • posibilitatea de a lucra într-un mediu instituțional dinamic și profesionist;
    • posibilitatea de a interacționa cu profesioniști și experți ai instituțiilor europene;
    • acumularea de experiență în domeniul comunicării politice și al afacerilor europene;
    • o vizită de lucru la sediul Parlamentului European din Bruxelles sau Strasbourg;
    • adeverință care atestă efectuarea stagiului de practică.

Candidații trebuie să trimită dosarele de participare la adresa de e-mail:

internship@siegfriedmuresan.eu

Mențiuni:

• • • Stagiul de practică nu este remunerat;
    • Dosarele incomplete nu vor fi luate în considerare.

Comisia Europeană a cerut oficial aderarea României și Bulgariei la spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 10:09

Siegfried Mureșan: Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!

Deputatul European Siegfried Mureșan:

„Comisia Europeană a solicitat astăzi (n.r. 27 septembrie 2017), oficial, tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), să aprobe integrarea totală a României şi Bulgariei la spațiul Schengen. Comisia a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație pentru a spori siguranța Uniunii Europene în fața terorismului și a provocărilor de migrație și a subliniat că siguranța UE, în ansamblul ei, depinde de siguranța fiecărui stat membru.

Este clar că problemele de securitate ale UE din ultimii ani nu au fost cauzate nici de România, nici de Bulgaria și că cele două state pot contribui la soluționarea acestor provocări, iar Comisia Europeană a înțeles acest lucru, așa cum o dovedește și prin comunicarea de astăzi. Este timpul ca și guvernele statelor membre care încă se opun aderării României la Schengen să renunțe la duplicitate și la calculele politice și să accepte că este mai important pentru securitatea Uniunii Europene ca țara noastră să fie înăuntru spațiului Schengen decât în afara lui.

România îndeplinește demult toate condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen pentru care a depus eforturi inclusiv financiare foarte mari în plină criză economică și nu există absolut niciun motiv obiectiv pentru care țara noastră nu este încă membru al spațiului de liberă circulație. Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!”

Radio Bucureşti FM: Cum proiectăm o Românie pentru o Europă Unită

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 mai 2017, 07:45

Pare greu de crezut, dar sunt şi oameni care se întreabă, cu multă responsabilitate, care poate fi rolul lor într-o lume afectată de schimbările ce par a fi greu de controlat.

• Consecinţele Brexit-ului se vor face din ce în ce mai simţite.
• Președintelui Statelor Unite ale Americii Donald Trump vede, din exterior, o Europă care a început să se regrupeze, după ce iniţial a fost destul de pesimist în această privinţă.
• Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a lansat mai multe scenarii referitoare la posibilul parcurs al Uniunii Europene, iar așa-numita Declarație de la Roma stabilește, după 60 de ani de la semnarea Tratatului care a pus bazele Uniunii, jaloanele strategiei de viitor a Uniunii Europene pentru ca aceasta să fie „mai puternică şi mai rezistentă”.

Proiectul Europei viitoare este în atenția întregului continent, de aceea a proiecta o Românie de nota 10 este o temă foarte importantă în contextul socio-politic actual.

O Românie de nota 10 necesită în primul rând implicare din partea celor care doresc schimbarea.

Acestea sunt premisele emisiunii România de nota 10 care şi-a propus ca temă: Cum proiectăm o Românie pentru o Europă Unită.

Vă invităm. aşadar, să ascultaţi o ediţie a emisiunii România de nota 10 în care ne-am propus să creştem nivelul de încredere în schimbarea care poate veni dinspre fiecare dintre noi. Important este să redescoperim şi să susţinem ceea ce este cu adevărat de valoare dincolo de ambiţiile şi interesele personale.

Realizator Camelia Teodosiu

Strasbourg, 13-16 martie – Sesiunea plenară a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 martie 2017, 17:55 / actualizat: 17 martie 2017, 12:56

În perioada 13-16 martie,la Strasbourg, Parlamentul European se află în sesiune plenară, pe agenda de lucru a europarlamentarilor fiind o serie de teme de mare interes pentru viitorul Uniunii Europene.

Cel mai important subiect aflat în dezbatere este așa-numita „Declarație de la Roma”.  Documentul va fi prezentat la finele lunii martie, cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, când s-au pus bazele Uniunii Europene.

De asemenea, deputații trec în revistă și rezultatele Consiliului European de la sfârșitul săptămânii trecute. La dezbaterea de miercuri participă și președintele Consiliului Donald Tusk alături de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker. Ședința plenară este un moment important pentru premierul italian Paolo Gentiloni de a se adresa parlamentului pentru prima dată, de la preluarea mandatului președinției Uniunii Europene.

Pe agenda sesiunii sunt și două teme la care raportori sunt deputați români, ambele programate tot pentru miercuri. Una este propunerea legislativă de stopare a finanțării grupurilor armate prin comerțul cu minerale rare din zone de conflict susținută de europarlamentarul Iuliu Winkler. Cea de-a doua temă este suținută de Siegfried Mureșan și are în vedere orientările pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018. Europarlamentarul este primul român desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual.

Ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg a început, luni, cu dezbaterea privind drepturile acționarilor în companiie europene. Deputații propun prevederi care să permită acționarilor implicarea în politica salarială a directorilor companiilor, fiind astfel implicați în performanța și interesele pe termen lung ale firmelor.

Regimul separatist de la Tiraspol interzice unui europarlamentar român accesul în Transnistria

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 aprilie 2015, 11:05

Europarlamentarul român Siegfried Mureşan, aflat zilele trecute într-o vizită în Republica Moldova, nu a putut ajunge la liceele cu predare în limba română din Transnistria, întrucât i-a fost interzis accesul în regiune de către regimul separatist de la Tiraspol.

”Am întreprins toate demersurile necesare începând cu săptămâna trecută, dar mi s-a comunicat că timpul este prea scurt şi nu mi s-a facilitat accesul. Sper să-mi fie permis data viitoare când vin la Chişinău’, a declarat eurodeputatul pentru Radio Chişinău.

Pe parcursul vizitei sale la Chişinău, prima pe care a întreprins-o în calitate de eurodeputat, Siegfried Mureşan a avut o serie de întâlniri cu lideri politici şi cu membri ai guvernului, cu care a discutat în special probleme ţinând de reformele în justiţie şi de situaţia financiară a Republicii Moldova.

În cadrul vizitei în Republica Moldova, europarlamentarul român avea programată şi o deplasare în stânga Nistrului, pentru a discuta cu elevii şi profesorii de la liceele cu predare în limba română din regiune, precizează sursa citată.

Radio Iasi

Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a publicat raportul anual pentru 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 februarie 2015, 09:23

La începutul acestei săptămâni Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a publicat raportul anual pentru 2014.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Potrivit documentului, anul trecut, BEI a acordat credite în valoare de 77 de miliarde de euro pentru a sprijini investiţiile în Europa şi restul lumii. Din suma totală, circa 69 de miliarde de euro (adică 90%) au fost destinate statelor membre ale Uniunii Europene.
Principalele beneficiare ale creditelor BEI au fost Spania cu aproape 12 miliarde de euro, Italia cu circa 11 miliarde, Franţa cu peste 8 miliarde, Germania cu aproximativ 7,7 miliarde şi Marea Britanie cu şapte miliarde de euro.
Potrivit raportului în 2014, BEI a continuat să pună un accent deosebit pe finanţarea IMM-urilor, oferind credite de peste 25 miliarde de euro. Graţie finanţării de la BEI, au putut fi păstrate 3,9 milioane de locuri de muncă, prin sprijinirea a aproximativ 290.000 de firme.
Ca bancă a UE, a avut în vedere și pe alte domenii- cheie precum schimbările climatice, unde a acordat împrumuturi în valoare de 19 miliarde de euro la nivel global, infrastructurile strategice sprijinite cu 20 de miliarde și inovațiile cu aproape 15 miliarde de euro.
BEI a ajutat și economia românească să devină mai competitivă, după cum a declarat într-un interviu pentru euractiv.ro eurodeputatul PMP, Siegfried Mureșan, membru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European.
”BEI este parte a soluției aici. Este banca UE prin care se finanțează proiectele considerate prioritare de către UE. Este banca care a investit 70 miliarde euro în UE anul trecut, din care 500 de milioane de euro doar în România și 3,6 miliarde euro investiți în Romania în ultimii 5 ani. Deci este o bancă care ajută economia țării noastre să devină mai competitivă, mai puternică.”

Banca Europeană de Investiţii aparţine celor 28 de state member ale UE. Sarcina sa este de a lua bani cu împrumut de pe pieţele de capital şi de a acorda credite cu dobândă scăzută pentru diverse proiecte.
În principal sunt finanțate proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.
Aproximativ 90% din activităţile finanţate de BEI se desfăşoară în cadrul Uniunii, dar o parte semnificativă este oferită şi viitoarelor state membre și țărilor partenere.
Sediul băncii este la Luxemburg, dar începând de luni există o reprezentanță și la Bruxelles.
În discursul rostit la inaugurarea sediului din Bruxelles, președintele BEI, Werner Hoyer, a explicat de ce este importantă noua reprezentanță a băncii.
„În primul rând ne aduce aproape de cei mai apropiaţi parteneri din configuraţia europeană, de Comisie, desigur, de Parlamentul European şi de Consiliu, dar şi alături de clienţii noştri , care foarte frecvent vin la Bruxelles pentru a face afaceri cu instituţiile UE.”