Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

Maşină intrată în mulţime la Melbourne: Un ‘act deliberat’ (poliţia australiană)

Publicat de adinaiftime, 22 decembrie 2017, 10:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:22

UPDATE ora 11:15 – Şoferul maşinii care a intrat într-o mulţime de pietoni joi la Melbourne, al doilea oraş ca mărime al Australiei, rănind 13 persoane, a acţionat ‘în mod deliberat’, a anunţat poliţia, informează AFP şi Reuters.

‘Din ceea ce am văzut, credem că este un act deliberat. Motivele nu sunt cunoscute’, a declarat presei comandantul poliţiei statului Victoria, Russell Barrett, la Melbourne (sud-estul Australiei).

Martori oculari au declarat la rândul lor reţelei TV Channel Ten că maşina a intrat în mod deliberat în pietoni joi la Melbourne, accelerând la circa 100 de kilometri pe oră înainte de a-i lovi, notează dpa.

Potrivit unui martor, maşina s-a îndreptat spre cel mai mare grup de pietoni care traversau pe trecere, apoi a accelerat din nou după ce a lovit oamenii şi i-a aruncat în aer în toate părţile.

Poliţia statului Victoria a anunţat că şoferul vehiculului şi un al doilea bărbat au fost arestaţi.

Treisprezece persoane au fost transportate la spital cu ambulanţele, unele victime fiind grav rănite.

Un vehicul a intrat în pietoni într-o intersecţie aglomerată de lângă principala gară din Melbourne (sud-estul Australiei) joi după-amiază la o oră de vârf, a anunţat poliţia, precizând că l-a arestat pe şofer, informează dpa.

‘Paramedicii acordă îngrijiri unui număr de douăsprezece persoane la locul incidentului petrecut (la intersecţia dintre) Flinders şi Elizabeth Street’, a declarat serviciul de ambulanţă al statului Victoria într-un comunicat.

Şapte persoane au fost transportate la spital, inclusiv un copil de vârstă preşcolară. Copilul are o leziune craniană şi se află în stare gravă.

Poliţia a declarat că asigură securitatea publicului în zona centrală a oraşului.

Zona era plină de oameni care făceau cumpărături de Crăciun, precum şi de copii aflaţi în vacanţa şcolară.

Un vehicul SUV Suzuki alb pare să fi trecut pe roşu la ora locală 16.40 (05.40 GMT), intrând în mulţime pe trecerea de pietoni.

Se pare că maşina s-a oprit după ce s-a lovit de un bloc de beton sau de semn de circulaţie.

Incidentul pare similar cu cel din ianuarie, când o maşină a intrat în pietoni în acelaşi loc, ucigând şase persoane şi rănind alte treizeci. Şoferul, Dimitrios Gargasoulas, urmează să fie inculpat pentru şase capete de acuzare de omor. El ar avea probleme de sănătate mintală, dar a făcut declaraţii pro-islamiste. Incidentul nu a fost încadrat ca act terorist.

După incidentul din ianuarie, blocuri de beton au fost amplasate în zonele pietonale din Melbourne şi din alte mari oraşe ale Australiei.

Un nou atac armat în SUA

Publicat de adinaiftime, 15 noiembrie 2017, 18:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:23

Patru oameni au fost ucişi în nordul Californiei şi cel puţin 10 au fost răniţi de un bărbat care a deschis focul în mai multe locuri, inclusiv lângă o şcoală primară.

Potrivit Reuters, printre răniţi sunt şi doi copii. Poliţia, care l-a împuşcat mortal pe atacator a descoperit o armă semi-automată şi două pistoale.

În Statele Unite au avut loc mai multe atacuri armate în ultima vreme. 25 de persoane au fost ucise luna aceasta într-o biserică din Texas, iar în octombrie cel puţin 58 de persoane şi-au pierdut viaţa într-un atac în Las Vegas.

Furtuna Herwart face victime Furtuna Herwart face victime

Publicat de adinaiftime, 30 octombrie 2017, 19:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:24

Rafalele puternice de vânt aduse de furtuna Herwart au provocat, ieri, cel puţin 6 morţi în Germania, Polonia şi Cehia. Copacii doborâţi au blocat circulaţia rutieră şi feroviară şi au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în multe localităţi din centrul Europei. Viteza vântului a depăşit 100 de kilometri pe oră în mai multe zone din Cehia, dar au fost înregistrate rafale de 180 kilometri pe oră, notează Reuters.

În Polonia, este în vigoare şi astăzi un cod roşu de vânt puternic în zona de coastă la Marea Baltică, iar într-un port german s-a scufundat un ferryboat ce făcea legătură cu o insulă.

În Slovacia, autorităţile au recomandat populaţiei să evite zona cimitirelor cu ocazia sărbătorii Tuturor Sfinţilor, iar, în Austria, proba masculină de slalom uriaş de la Soelden, din deschiderea Cupei Mondiale, a fost anulată din cauza vântului puternic. La începutul acestei luni, furtuna Xavier a provocat 7 decese în nordul Germaniei.

SIRIA: Bombardier rusesc Su-24, distrus la decolare

Publicat de adinaiftime, 10 octombrie 2017, 18:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:24

Un bombardier rusesc Su-24 s-a prăbușit marți la decolare de la baza aeriană a Rusiei din Hmeymim, în vestul Siriei, și membrii echipajului au murit în accident, relatează Reuters și AFP.

”Bombardierul Su-24 a ieșit de pe pista de decolare a aerodromului din Hmeymim și a avut loc un accident în timp ce avionul accelera pentru a decola”, a afirmat Ministerul rus al Apărării. ”Membrii echipajului nu au avut timp să se catapulteze și au murit”, potrivit sursei.

Reuters menționează că avioanele rusești de acest tip au de regulă un echipaj format din doi piloți.

Conform primelor informații, accidentul ar fi fost cauzat de o defecțiune tehnică, precizează ministerul.

AFP amintește că, de la începutul intervenției sale militare în Siria în septembrie 2015, armata rusă a desfășurat zeci de avioane de atac și bombardiere care operează de la baza aeriană Hmeymim, în fief-ul alawit al președintelui sirian Bashar Al-Assad, în apropiere de Latakia.

Curtea Supremă a SUA îi dă dreptate lui Trump privind blocarea accesului refugiaților

Publicat de adinaiftime, 13 septembrie 2017, 12:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

Curtea Supremă a Statelor Unite a decis marți că președintele Donald Trump poate aplica în sens mai larg interdicția de acces pentru refugiați, informează Reuters. Cea mai înaltă instanță a aprobat cererea puterii executive de blocare a unei sentințe la nivel de curte de apel care ar fi permis intrarea în SUA a încă 24.000 de refugiați, conform estimărilor Departamentului de Justiție.

Pe 6 martie, președintele a semnat un ordin executiv care interzicea accesul pe teritoriul american al refugiaților din șase țări cu populație majoritar musulmană — Iran, Libia, Siria, Somalia, Sudan și Yemen — timp de 90 de zile. Diferite instanțe au restricționat ulterior aplicarea ordinului.

O instanță de trei judecători a celui de-al nouălea circuit de Curte de Apel din SUA a respins joia trecută încercarea guvernului de la Washington de a interzice temporar accesul în țară al majorității refugiaților. Curtea a decis că refugiații care au relații cu o agenție de transfer trebuie excluși din ordinul executiv de interdicție semnat de președintele Donald Trump. Ordinul referitor la interzicerea călătoriilor în SUA pentru cetățenii a șase state cu populație majoritar musulmană nu se poate aplica, potrivit judecătorilor, nici bunicilor, unchilor, mătușilor și verilor celor care au reședința legală în Statele Unite.

Departamentul de Justiție nu a făcut apel și împotriva acestei părți a sentinței Curții de Apel. Aceasta a decis însă că politica prezidențială are un domeniu prea larg de aplicare și prin urmare a permis accesul refugiaților pentru care garantează o agenție de transfer. La acest punct, contestat de Departamentul de Justiție, Curtea Supremă a dat dreptate guvernului.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Noi sancțiuni impuse Coreei de Nord

Publicat de adinaiftime, 11 septembrie 2017, 17:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

Consiliul de Securitate al ONU va supune la vot, astăzi, o rezoluție prin care Coreei de Nord îi sunt impuse noi sancțiuni economice, afirmă surse diplomatice citate de Reuters. Rezoluția a fost inițiată de Statele Unite după cel mai recent test nuclear nord-coreean, care a avut loc pe 3 septembrie. Acesta a fost cel mai mare din istoria țării și a dus la condamnări cvasi-unanime din partea comunității internaționale. Coreea de Nord este supusă de ani de zile sancțiunilor internaționale din cauza programelor sale de înarmare nucleară și balistică, însă acest lucru nu a dus până acum la abandonarea acestora, iar ritmul testelor s-a intensificat în ultima perioadă. Testele sunt dublate de amenințări frecvente la adresa Statelor Unite, care chiar și astăzi au fost avertizate de Phenian că vor plăti un preț mare pentru inițierea rezoluției Consiliului de Securitate.

O mașină a intrat în două stații de autobuz în Marsilia

Publicat de adinaiftime, 21 august 2017, 20:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:26

Cel puțin o persoană a fost ucisă iar alta a fost grav rănită astăzi, la Marsilia, după ce o mașină a intrat în refugii de autobuz.

Potrivit Reuters, șoferul a fost arestat la locul incidentului.

Poliția din Marsilia efectuează o operațiune în zonă și a sfătuit locuitorii orașului să evite aria respectivă.

Regatul Unit, dispus să plătească 40 de miliarde de euro pentru BREXIT

Publicat de adinaiftime, 6 august 2017, 20:50 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:26

Potrivit ziarului Sunday Telegraph, Regatul Unit este dispus să plătească 40 de miliarde de euro pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Publicația preluată de Reuters citează trei surse guvernamentale, fără a le dezvălui identitatea.

Sunday Telegraph afirmă că guvernul de la Londra este gata să plătească doar în cadrul unei înțelegeri mai largi, care să cuprindă și un acord comercial. „Știm că poziția UE este 60 de miliarde de euro, dar bilanțul real este de 50 de miliarde de euro. Al nostru e mai aproape de 30 de miliarde de euro, dar rezultatul final real este de 40 de miliarde de euro, chiar dacă publicul și politicienii nu sunt încă de acord”, a declarat una din sursele ziarului.

Ministerul britanic care răspunde de negocierile pentru Brexit nu a comentat oficial. Regatul Unit a acceptat deja ideea că va plăti sumele datorate, dar nu a furnizat cifre, reamintește Reuters.

Cetățenii UE vor circula liber în Marea Britanie după Brexit cel puțin doi ani

Publicat de adinaiftime, 23 iulie 2017, 11:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:27

Cetățenii Uniunii Europene vor putea beneficia de libera circulație în Marea Britanie cel puțin doi ani după Brexit, măsură ce face parte dintr-un acord de tranziție, au relatat vineri mass-media britanice, transmite Reuters.

Prima rundă deplină de convorbiri privind ieșirea Marii Britanii din UE s-a încheiat joi, înregistrându-se câteva compromisuri și diferențe în legătură cu modul de a proteja viitorul cetățenilor expatriați.

Marea Britanie urmează să părăsească UE până la sfârșitul lui martie 2019, după un referendum, pe 23 iunie 2016, la care majoritatea britanicilor au votat pentru Brexit, în scopul de a restricționa imigrația și de a recâștiga puterile de la Bruxelles.

Unii membri importanți ai cabinetului premierului Theresa May, inclusiv ministrul de finanțe Philip Hammond, au insistat pentru o perioadă de tranziție având drept scop să protejeze economia și să liniștească lumea afacerilor.

Potrivit planurilor lui Hammond, cetățenii UE vor avea dreptul la liberă circulație în regat o perioadă de până la doi ani după Brexit, a relatat vineri cotidianul The Times. La rândul său, The Guardian, care citează o sursă importantă din guvern, scrie că perioada de liberă circulație în regat după Brexit ar putea dura până la patru ani.

Reuters notează că o purtătoare de cuvânt a biroului Theresei May, contactată de către agenție, nu a făcut imediat nici un comentariu pe această temă.

Preţul aurului, în scădere, după anunţarea acordului cu Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 19:30

Cotaţia aurului a scăzut, luni, cu aproape un procent, iar dolarul s-a apreciat în raport cu moneda euro, după ce liderii zonei euro au ajuns la un acord în privinţa Greciei, la care se adaugă semnalele potrivit cărora Rezerva Federală americană este pe cale să majoreze dobânda de referinţă în acest an, transmite Reuters.

Pe piaţa spot din Londra, în jurul orei 9:54 GMT, uncia de aur era cotată la 1.155,54 dolari, cu 0,7% sub valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente. De asemenea, pe piaţa din SUA, uncia de aur cu livrare în luna august a scăzut cu 0,3%, până la 1.154 dolari.

În mod tradiţional, aurul este considerat ca o investiţie alternativă în perioade de incertitudine financiară şi economică. Cu toate acestea, criza din Grecia nu a dus la o creştere a achiziţiilor de aur, motivul fiind nivelul robust al dolarului american şi perspectiva unei majorări de dobândă de către Banca centrală a SUA, care ar creşte costurile pentru cei care deţin aur.

‘Aurul este în continuare influenţat de situaţia dobânzii de referinţă din SUA. Suntem la un nivel de 50/50 pentru o majorare de dobândă în luna septembrie şi o alta în decembrie şi acesta este o parte din motivul pentru care ne aşteptăm ca aurul să scadă spre 1.100 de dolari uncia în trimestrul patru’, a declarat analistul Deutsche Bank, Michael Lewis.

Preşedintele Rezervei Federale a SUA, Janet Yellen, a sugerat, vineri, că Banca centrală a SUA este pe cale să majoreze dobânda de politică monetară în cursul acestui an.

Cutremurul din Nepal: O replică puternică, a declanşat noi avalanşe. Bilanţul seismului a depăşit 2.000 de morţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 aprilie 2015, 18:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:36

Un nou cutremur puternic s-a produs duminică în India şi Nepal, clădirile fiind zdruncinate la New Delhi, relatează Reuters.

Potrivit United States Geological Survey, această replică a avut magnitudinea de 6,7, după primul cutremur de 7,9 ce a lovit sâmbătă regiunea şi în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 2.000 de persoane.

‘Un alt cutremur, este o replică chiar acum’, a declarat telefonic alpinistul indian Arjun Vajpai de la tabăra de bază de pe Muntele Makalu, 20 km de Everest. Potrivit Reuters, în convorbirea telefonică se puteau auzi ţipete şi zgomotul unei avalanşe.

O replică puternică, având magnitudinea de moment 6,7, a avut loc duminică în Nepal. Eforturile de salvare se intensifică în urma seismului, numeroase ţări şi organizaţii internaţionale trimiţând ajutoare, în condiţiile în care bilanţul cutremurului puternic produs sâmbătă în Nepal depăşeşte 1.900 de morţi, 17 alpinişti, între care un inginer Google, fiind ucişi de avalanşa de pe Muntele Everest.

Bilanţul morţilor după cutremurul din Nepal ar putea ajunge la 4.500, de trei ori mai mult decât estimarea actuală, a declarat ministrul nepalez al informaţiilor Minendra Rijal, citat de agenţia DPA.

‘Cele mai mari distrugeri au avut loc în districtul Gorkha, epicentrul seismului’, a precizat el, referindu-se la o zonă la vest de Kathmandu. ‘Armata nepaleză a lansat o operaţiune de salvare folosind elicoptere cu echipamente cu vedere nocturnă’, a adăugat Rijal în faţa reporterilor.

Poliţia nepaleză a anunţat, citată de Kantipur, un site web de ştiri din Nepal, că 45.000
de persoane au fost rănite.

Şeful Societăţii Naţionale de Geologie, Lokbijay Adhikari, a declarat pentru Kantipur că 65 de replici au avut loc în Nepal în opt ore după primul cutremur, adaugă DPA.

MAE face apel la cetăţenii români care au rude sau prieteni în zona afectată de cutremur să informeze asupra acestui lucru la numărul de telefon 0728.557.116 sau pe email la adresa comunicare.consulara@mae.ro

Radio Iasi