Armand Goșu: O înfrângere a Occidentului presupune niște costuri foarte mari şi riscul ca agresiunea Rusiei să continue

La Interviul Săptămânii invitat este istoricul și profesorul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic și analist de politică externă, o discuție despre dinamica geopolitică în Europa de Est, despre situația de pe frontul ucrainean și perspectivele democratice în această parte a Europei. Interviu a fost realizat de Larisa Vasile, redacția Jurnal Militar Timișoara.

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 13:15

Larisa Vasile (realizator rubrică): Domnule profesor, bine ați venit la „Jurnal Militar”, la ‘Interviul Săptămânii’.

Armand Goșu: Mulțumesc de invitație! Este o premieră pentru mine.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Vorbim astăzi despre Ucraina, despre rezistență, despre luptă, despre miză. Și m-aș opri la miză. Să vedem care este miza în regiune, miza pentru Rusia, poate la nivel extins.

Armand Goșu: Miza este enormă. Este enormă pentru Rusia, dar, în același timp, foarte mare și pentru Occident și este uriașă pentru o țară ca România, care se află pe marginea de est a faliei geopolitice a Occidentului.

Este enormă pentru Rusia, pentru că de felul în care se va sfârși acest război depinde viitorul de putere, de mare putere sau de putere regională a Rusiei, depinde chiar viitorul Rusiei în actuala formulă de republică federală, depinde viitorul democrației din Rusia, pentru că o înfrângere a Rusiei presupune intrarea într-un ciclu de democratizare al Rusiei și de reintegrare a ei în spațiul occidental.

În același timp, pentru Occident, o înfrângere a Occidentului în Ucraina, pentru că Rusia așa interpretează acest război, războiul purtat de ea împotriva Occidentului – şi acum Occidentul sigur că nu se poate sustrage, pentru că s-a situat încă din primele ore de război de partea Ucrainei – va fi o înfrângere.

O înfrângere a Occidentului, oricum ai da-o, presupune niște costuri foarte mari. Nu doar costuri de imagine, ci și alt tip de costuri şi sigur că este riscul ca agresiunea Rusiei să continue.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Spuneam la început despre luptă și rezistență. Care este starea pe front acum?

Armand Goşu: În ultimele luni, armata ucraineană a fost pusă în dificultate, mai ales în zona Donbas-ului, dar și în regiunea Kursk, acolo unde s-a declanșat la 6 august o operațiune de succes: s-au ocupat vreo 100 de localități, găsind o breșă în apărarea Rusiei și demonstrând Occidentului că e capabilă de nou acest tip de ofensivă.

În ultimele şase săptămâni, Rusia a declanșat operațiuni ample acolo, a dislocat trupe noi, inclusiv dacă vă uitați la coreeni, sunt tot în zona Kursk-ului și până în acest moment Rusia a reușit să recupereze cam jumătate din teritoriul ocupat inițial de ucraineni în acele câteva zile din luna august.

Acum în sud, ultimele informații nici ele nu sunt foarte pozitive. Punctele mari de rezistență ale Rusiei, în Vuhledar – dar vedeți că, după ce a picat Vuhledar acum două săptămâni, ucrainenii n-au reușit să stabilizeze frontul și rușii au mai avansat încă câțiva kilometri, ocupând încă două sate după Vuhledar spre nord – iar în zona de est, în regiunea Doneţk-ului, acolo practic asistăm la strângerea cercului în jurul Pokrovsk-ului, Pokrovsk-ul urmând să fie în următoarele săptămâni, deja să asistăm la începutul asediului, un asediu care nu știm cât va dura, dar din câte am văzut de la operațiune ucrainenii, mai puțin la Bahmut, unde a fost o rezistență foarte lungă, ucrainenii au o altă filosofie de a aborda războiul, ei își protejează soldații.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Deci o situație destul de dificilă în prezent. Și că ați amintit și de trupele nord-coreene, și în spațiul public se vorbește că războiul ar fi în cea mai grea etapă acum.

Armad Goşu: Cea mai grea etapă a fost în primele zile de război. Aia a fost cea mai grea etapă, ca să fie clar! Cea mai grea etapă, să spunem, după mai-iunie 2022.

În primele zile de război, când s-a pus problema intrării trupelor, unităţilor speciale rusești în Kiev, aia a fost de departe cea mai grea etapă și au rezistat. Acum, întrebarea eu aș interpreta-o puțin mai extins. Se pune problema spargerii frontului ucrainean?

E Ucraina într-o situație disperată? Această ofensivă rusească duce la disiparea unităților și îi permite Rusiei să atingă obiective majore strategice, adică să penetreze frontul și să avanseze atât de mult încât să obțină, să atingă puncte strategice? Nu văd!

Armata ucraineană nu e în derută, armata ucraineană nu fuge în dezordine. Nu este situația armatei ruse din Primul Război Mondial, când pur și simplu se destrămau liniile frontului și oamenii fugeau. Deloc nu e așa!

Larisa Vasile (realizator rubrică): Europa de Est, fragilă în acest moment. Vedem alegerile în fiecare țară din zona aceasta. Vedem Georgia. Care sunt perspectivele democrației în această parte de Europă?

Armad Goşu: Democrația nu trăieşte vârsta de aur, din păcate, dar asta nu înseamnă moarte. Ciclic, Occidentul e îngropat, se scriu mari cărţi – Nietzsche şi aşa – cu moartea Occidentului și al naibii Occident tot nu mai mare! Așa și cu democrația!

Toată lumea spune: gata, democrației i-a sunat ceasul, a venit vremea liberalismului… Sunt ciclurile istorice. Asta nu înseamnă că democrația moare, că liberalismul o să dispară, pentru că, nu?, decretează Viktor Orban de la Budapesta!

Acum, în cazul pe care l-aţi invocat dumneavoastră cu Georgia, să fii sub presiunea Rusiei, acum e și greu să dezvolți democrația, că Rusia urmărește orice, dar numai dezvoltarea democrației.

În acelaşi timp, uite văd că Georgia, așa cum e, rezistă. Sigur că Visul Georgian păcălească populaţia, a reușit să câștige, poate nu cu 53%, au ținut doar 40% cum indică exit-polurile opoziției. Dar, tot e un partid foarte puternic.

Asta înseamnă că e reculul democrației, dar nu că a murit și nu cred că se pregătește să moară. Eu am încredere în capacitatea Occidentului de a se reinventa. Capitalismul și democrația oferă aceste resurse, mai ales oferă resurse de bunăstare și economii viabile.

Dacă regimurile autoritare, dictaturile ar fi reușit să asigure un nivel de trai suficient de înalt, sigur că acestea ar fi supraviețuit mai mult şi s-ar fi impus în toată lumea. Din fericire, nu se întâmplă așa.

Din fericire pentru noi, cei care credem în democrația liberală, nu? Asta ce înseamnă? Asta înseamnă că aceste regimuri, ca să se mențină la putere, instaurează regimuri polițienești, apelează la represiune.

Și asta e diferența până la urmă între noi aici la Timișoara și rușii de la Briansk sau de la Saratov. Noi putem da like-uri unui articol postat pe o rețea de socializare care critică un ministru. Ei, dacă dau un astfel de like, ar putea să ajungă la închisoare.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Vă mulțumesc pentru prezența în emisiune. Vă mulțumesc pentru prezență la ‘Jurnal Militar’.

Armand Goşu: Eu vă mulțumesc pentru acest dialog!

Premierul Bulgariei: „UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 aprilie 2018, 10:06 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

„UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”, a declarat prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, în cadrul celui de-al 21-lea Târg economic internaţional de la Mostar, din Bosnia şi Herţegovina. „Le mulţumesc gazdelor pentru invitaţie. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a depus foarte multe eforturi, iar eu, ca persoană din Balcani, îi cunosc pe sârbi şi ştiu cât de dificil le este, ştiu câte eforturi se depun pentru continuarea procesului şi menţinerea păcii. Chiar sper ca şi colegii din Kosovo să continue în acelaşi spirit. Aceste provocări şi conflicte recente au început să provoace îngrijorări, deoarece rănile sunt încă proaspete. În general, starea de spirit nu este foarte optimistă, ci mai degrabă există sentimentul că urmează ceva rău. În urmă cu câteva luni, nu era astfel. Fac apel la fraţii noştri musulmani, bosniaci, fraţii noştri croaţi, sârbi, întreaga regiune din Grecia, România, Croaţia, Slovenia, Balcani – să dăm dovadă de raţiune, deoarece consecinţele nu vor fi numai pentru Balcani. Niciun stat din Balcani nu trebuie să fie egoist şi să ne gândim că un anumit conflict va trece pe lângă noi. Mostar este un loc bun pentru a spune aceste lucruri. Fac un apel către toţi liderii din Balcani – să manifestăm raţiune; consecinţele vor fi pentru noi toţi. Există un interes geostrategic. Mama noastră este Europa. Sunt convins, ascultându-mi colegii din Europa, din Consiliul European şi UE, că ei doresc pace şi prosperitate în Balcani. Încă o dată, îl felicit pe preşedintele Vucic pentru energia sănătoasă şi sperăm să continue astfel şi în viitor, pentru că nu întotdeauna, în Europa, ceea ce doreşti se întâmplă imediat, uneori lucrurile sunt mai lente”, a mai spus premierul bulgar.

Ziua Internațională pentru Caritate

Publicat de adinaiftime, 5 septembrie 2017, 18:05 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

Ziua Internațională pentru Caritate a fost instituită cu scopul de a sensibiliza și a mobiliza oamenii, organizațiile neguvernamentale și părțile interesate din întreaga lume pentru sprijinirea celor care au nevoie de ajutor prin activități filantropice și de voluntariat.

Potrivit ONU, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin Rezoluția /RES/ 67/105 a desemnat ziua de 5 septembrie ca Ziua Internațională pentru Caritate.

Data de 5 septembrie a fost aleasă pentru a comemora trecerea în neființă a Maicii Tereza, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1979 pentru munca depusă în lupta pentru depășirea sărăciei și a lipsei de securitate, care constituie, de asemenea, o amenințare la adresa păcii.

Maica Tereza a înființat case pentru prostituate, femei victime ale violenței, orfelinate pentru copii săraci și case pentru bolnavii de SIDA. A fost o puternică apărătoare a nenăscuților.

A murit pe 5 septembrie 1997, fiind beatificată după șase ani, de papa Ioan Paul al II-lea, la 19 octombrie 2003, și canonizată la 4 septembrie 2016 de papa Francisc.

Acțiunile de caritate, cum ar fi voluntariatul și filantropia, contribuie la crearea unei societăți incluzive și mai rezistente.

Caritatea poate atenua efectele celor mai grave crize umanitare, asigură, de asemenea, suplimentarea serviciilor publice în sănătate, educație, locuințe și protecția copilului.

Aceasta ajută la progresul culturii, științei, sportului, precum și la protecția patrimoniului cultural și natural.

De asemenea, promovează drepturile celor marginalizați și defavorizați și face cunoscut mesajul omenirii în situații de conflict.

Impreuna putem determina o schimbare

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 mai 2016, 10:30

Tineri cu varste intre 16 si 30 de ani din aproape 40 de tari au discutat cu europarlamentarii despre pace, democratie, participare, somaj, inovare si o Europa durabila.

Vicepresedintele Parlamentului European, Mairead McGuinness spune ca “evenimentul european pentru tineret este o buna ocazie pentru tinerii din intreaga Europa sa se intalneasca, sa vorbeasca, sa afle si sa invete unul de la celalat lucruri noi despre problemele majore cu care se confrunta societatea noastra, de la schimbarile climatice la criza refugiatilor, securitatea sau locurile de munca”.

Un alt vicepresedinte al Parlamentului European, Sylvie Guillaume considera ca “Europa se gaseste in momentul de fata la o rascruce importanta de drumuri si trebuie sa faca unor provocari mai mari ca niciodata precum criza imigratiei, cresterea curentelor nationaliste, o criza economica de durata, o posibila iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana si amenintarile teroriste. Tinerii au ocazia sa ne spuna ce fel de Europa isi doresc cu adevarat de la noi. Cu contributia lor la o democratie europeana activa vom face diferenta pe viitor”, a mai spus oficialul european.

102 ani de la incheierea Tratatului de Pace de la Bucuresti

Publicat de Mihaela Costache, 10 august 2015, 16:20 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:36

Tratatul de la București semnat pe 10 august 1913 a fost un tratat de pace semnat între Bulgaria pe de-o parte și România,Serbia, Muntenegru și Grecia, pe de alta.

Dat fiind faptul că Bulgaria fusese complet izolată în al doilea război balcanic, fiind amenințată la frontierele nordice deRegatul României, la cele vestice de armatele aliate greco-sârbe iar la cele sudice de armata otomană, ea a fost obligată să accepte termenii tratatului de pace impus de statele învingătoare. Toate înțelegerile importante privitoare la rectificarea liniilor controversate de frontieră au fost perfectate în întâlnirile comitetelor de specialitate, fiind încorporate în protocoale separate, ratificate oficial de adunarea finală a delegaților la tratative.

România

În conformitate cu prevederile tratatului de pace, Bulgaria ceda României porțiunea cunoscută ca Dobrogea de Sud(Cadrilaterul), de la vest de Tutrakan (Turtucaia) până la malul vestic al Mării Negre, la sud de Kranevo (Ecrene). Cadrilaterulavea o suprafață de aproximativ 6.960 km², o populație de circa 286.000 de locuitori și includea fortăreața Silistra și orașele Turtucaia (port la Dunăre) și Balcic (port la Marea Neagră).

În plus, Bulgaria se obliga să distrugă toate fortărețele existente și să nu construiască altele la Ruse ori la Șumen, sau în orice altă locație dintre aceste două puncte, sau pe o rază de 20 km în jurul Balcicului.

Serbia

Frontiera estică a Sebiei avea să fie trasată de la piscul Patarika, de pe vechea frontieră, de-a lungul cursului râurilor Vardarși Struma, până la frontiera bulgaro-elenă, cu excepția cursului superior al râului Strumica, care rămânea în partea bulgărească a frontierei. Teritoriul pe care îl câștiga Serbia cuprindea Macedonia centrală, înclusiv Ohrid, Bitola, Kosovo, Štipși Kočani și partea răsăriteană a sangiacului Novi Pazar. Prin acest aranjament, Serbia a câștigat aproximativ 39.470 km² Și în jur de 1.500.000 de locuitori.

Grecia

Frontiera dintre Grecia și Bulgaria a fost trasată de la vârful Belasița spre vărsarea râului Mesta (Nestos) în Marea Egee. Această concesiune teritorială, la care Bulgaria s-a opus cu fermitate, aflată însă în conformitate cu directivele din notele prezentate la negocieri de Imperiul Rus și Austro-Ungaria, îi asigura Greciei o mărire a teritoriului cu 4.395.000 m². Acest teritoriu câștigat de Grecia cuprindeaEpirul, Macedonia sudică, Salonicul, Kavala și litoralul Mării Egee până la vărsarea râului Mesta (Nestos), lăsându-i Bulgariei o ieșire al Marea Egee de numai 113 km, de la vărsarea râului Nestos până la gura râului Marița și acesul la portul de importanță secundarăAlexandroupolis (Dedeagaci). Grecia și-a extins și frontiera nordică incluzând fortăreața Ianina. (În plus, Creta a fost atribuită în mod definitiv Greciei și a fost luată în stăpânire pe 14 decembrie același an).

Bulgaria

Bulgaria a căpătat în urma tratatului de pace o parte a Macedoniei, inslusiv orașul Strumica, Tracia de Vest și 70 de mile (113 km) de litoral la Marea Egee, în total 25.027 km² și o populație de 129.490 de locuitori.