Ascultă Radio România Regional Live

Occident

Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

Andrei Medvedi: Pentru asta luptă ucrainenii, pentru democrație, pentru dreptul de a alege. Dacă nu ai dreptul de a alege, atunci nu mai ai pentru ce lupta
Interviul săptămânii marți, 14 ianuarie 2025, 09:11

Andrei Medvedi: Pentru asta luptă ucrainenii, pentru democrație, pentru dreptul de a alege. Dacă nu ai dreptul de a alege, atunci nu mai ai pentru ce lupta

Andrei Medvedi: Am plecat în prima zi dimineață, când a început războiul, în 24 februarie. La ora 9:00 deja eram la Comisariatul militar cu o...

Andrei Medvedi: Pentru asta luptă ucrainenii, pentru democrație, pentru dreptul de a alege. Dacă nu ai dreptul de a alege, atunci nu mai ai pentru ce lupta
Sarmiza Andronic: Dezinformarea este la ordinea zilei. Avem un război informațional în plină desfășurare
Interviul săptămânii sâmbătă, 4 ianuarie 2025, 17:02

Sarmiza Andronic: Dezinformarea este la ordinea zilei. Avem un război informațional în plină desfășurare

Larisa Vasile (realizator rubrică): Bine ați venit! Sarmiza Andronic: Bine v-am găsit! Larisa Vasile (realizator rubrică): Vorbim astăzi despre...

Sarmiza Andronic: Dezinformarea este la ordinea zilei. Avem un război informațional în plină desfășurare
Constantin Spînu: Manipulările apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale
Interviul săptămânii miercuri, 1 ianuarie 2025, 16:28

Constantin Spînu: Manipulările apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale

Cristian Dumitrașcu: Domnule general-maior Spînu, bine ați venit. Constantin Spînu: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Cristian...

Constantin Spînu: Manipulările apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale
Constantin Spînu: Chiar dacă Armata este una dintre instituțiile cu un grad mare de încredere în rândul populației, noi nu folosim în mod incorect acest potențial, acest statut, ci oferim utilizatorului posibilitatea să se documenteze singur
Interviul săptămânii luni, 23 decembrie 2024, 13:27

Constantin Spînu: Chiar dacă Armata este una dintre instituțiile cu un grad mare de încredere în rândul populației, noi nu folosim în mod incorect acest potențial, acest statut, ci oferim utilizatorului posibilitatea să se documenteze singur

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-maior Spînu, bine ați venit în această dimineață. Constantin Spînu: Vă mulțumesc...

Constantin Spînu: Chiar dacă Armata este una dintre instituțiile cu un grad mare de încredere în rândul populației, noi nu folosim în mod incorect acest potențial, acest statut, ci oferim utilizatorului posibilitatea să se documenteze singur
Interviul săptămânii miercuri, 11 decembrie 2024, 09:01

Helmut Duckadam: Important este să fim mulțumiți cu ceea ce avem, să avem o familie frumoasă lângă noi

Teoharie Coca-Cosma: Execută a 4-a lovitură de la 11 metri jucătorul cu numărul 11. Este vorba de Marcos. Hai Duckadam! Apără Duckadam! Suntem...

Helmut Duckadam: Important este să fim mulțumiți cu ceea ce avem, să avem o familie frumoasă lângă noi
Interviul săptămânii marți, 3 decembrie 2024, 08:44

Petre Otu: România întregită s-a creat pe baza unui ideal

Constantin Herțanu: Domnule profesor, bine ați venit la „Jurnal Militar”! Petre Otu: Mulţumesc tare mult pentru invitație,...

Petre Otu: România întregită s-a creat pe baza unui ideal
Interviul săptămânii luni, 4 noiembrie 2024, 13:15

Armand Goșu: O înfrângere a Occidentului presupune niște costuri foarte mari şi riscul ca agresiunea Rusiei să continue

Larisa Vasile (realizator rubrică): Domnule profesor, bine ați venit la „Jurnal Militar”, la ‘Interviul Săptămânii’....

Armand Goșu: O înfrângere a Occidentului presupune niște costuri foarte mari şi riscul ca agresiunea Rusiei să continue
Interviul săptămânii luni, 14 octombrie 2024, 16:43

Angel Tîlvăr: Prin apartenența la NATO, România beneficiază de garanții de securitate pe care nu le-a mai avut niciodată în istoria ei

La Interviul Săptămânii invitat este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care i-a vizitat săptămâna trecută pe militarii români...

Angel Tîlvăr: Prin apartenența la NATO, România beneficiază de garanții de securitate pe care nu le-a mai avut niciodată în istoria ei

Valentin Naumescu: O parte bună a acestui război este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus!

Valentin Naumescu: O parte bună a acestui război este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus!

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2022, 15:22

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Bun găsit! Alături de noi la „Jurnal militar” este domnul Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, președinte al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană. Bun găsit, domnule profesor.

Valentin Naumescu: Bine v-am găsit!

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Din păcate, ce se întâmplă la granițele României ridică mari semne de neliniște. Cum considerați situația internațională în această parte de Europa de mai bine de 50 de zile?

Valentin Naumescu: Traversăm un moment critic și crucial în același timp pentru ordinea europeană de securitate post Război Rece și chiar pentru reconfigurarea ordinii globale.

Pentru că Rusia lui Putin nu a atacat doar Ucraina, în opinia mea, Putin a atacat în fapt Europa, a atacat Occidentul, valorile occidentale, a atacat ordinea europeană de securitate stabilită după Războiul Rece și în felul acesta pune în pericol întregul sistem al relațiilor internaționale, dar, desigur, pune în pericol în primul rând existența statului suveran ucrainean şi a vecinătăţilor, în care se află şi Republica Moldova și România și, aş spune, flancul estic al NATO.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Există în continuare oameni și din România, dar și din alte țări care răspândesc în mediul online știrile false privitoare la Ucraina. Ce le-aţi transmite celor care mai cred în minciunile Moscovei?

Valentin Naumescu: Din păcate, întotdeauna războaiele şi invaziile au fost asociate cu campanii de dezinformare și cu o doză foarte mare de ideologie, pentru că în primul rând aceste invazii trebuie „justificate” și, sigur, vă rog să sesizaţi ghilimele de pe „explicate”, în faţa propriului public, a publicului intern.

Deci Vladimir Putin începuse cu mai multă vreme în urmă să încerce să își convingă publicul intern din Rusia, pentru că e clar, pe altcineva nici nu se pune problema, nici un om raţional din afara Rusiei, dintr-o ţară liberă, care are surse de informare corecte, nu poate să fie victima acestei campanii de dezinformare, dar, din păcate, în Rusia majoritatea rușilor îl cred, și anume că Ucraina devenise un pericol pentru securitatea Rusiei, că în Ucraina se dezvoltau facţiuni neonaziste sau chiar regimul, pe care noi îl considerăm şi este democratic și legitim ales al Ucrainei, ar fi fost nazist, agresiv şi pregătea, am văzut chiar zilele trecute această declaraţie aberantă, că ar fi pregătit un atac al Ucrainei asupra Rusiei.

Evident că așa ceva nu a existat niciodată în intenţiile Ucrainei, nici nu era realist din punct de vedere politic, militar, Ucraina are cu totul alte ambiţii, aspirații. A avut, desigur, aspiraţia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, la NATO, din păcate nu s-a putut atunci când era momentul optim, eu spun la summitul NATO de la Bucureşti, din aprilie 2008, aceea a fost o fereastră de oportunitate strategică pentru Ucraina de a fi primită în NATO, a fost ratat acel moment.

Ulterior şansele au scăzut continuu. Apoi, sigur, există această dorinţă legitimă a Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană şi din toate informaţiile pe care le avem se pare că destul de curând îi va fi recunoscut Ucrainei statutul de ţară candidată la integrare, ceea ce va schimba foarte mult nivelul şi calitatea relaţiilor între Uniunea Europeană şi Ucraina.

Deci, în nici un caz, nimic din propaganda putinistă nu este adevărat. Singurul agresor aici este regimul Putin al Rusiei, care ţară se profilează tot mai mult ea însăşi ca un regim neonazist, agresiv, militarist, criminal. Sunt evidenţe dincolo de orice dubii că în Ucraina s-au comis şi se comit crime de război.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): De la Kremlin, tot ceea ce ţine de flacul estic al NATO este privit cu suspiciune, cu argumentul lor fals cum că sunt acţiuni ofensive, agresive.

Valentin Naumescu: Este foarte limpede: nimic, absolut nimic din ceea ce vine dinspre Moscova, dinspre Rusia nu poate fi crezut. Rusia este condusă de 22 de ani de un regim mincinos, criminal, agresiv care, iată, deşi noi, de aici, din regiunea în care ne aflăm, din flancul estic al NATO, am transmis semnale de alarmă repetate spre Vest, nu au fost întotdeauna luate în considerare, aceste semnale.

Iată, mulţi recunosc astăzi, inclusiv în Occident, că au greşit şi că toate evaluările şi îngrjiorările transmise din regiunea noastră au fost reale şi trebuiau luate în considerare mult mai devreme.

Deci propaganda rusă nu face în acest moment decât să îşi ţină captiv propriul public din Rusia, care nu poate vedea decât posturile de televiziune controlate de Kremlin, toată presa este subordonată dictaturii de la Moscova şi totul este, de la început până la sfârşit, o minciună, o înlănţuire de fake news, de propagandă, dezinformare şi multă, multă manipulare ideologică, care încearcă să-i convingă pe ruşi că acţiunea de invadare a Ucrainei este legitimă din punct de vedere istoric, moral, politic şi că Ucraina ar fi fost unrisc pentru securitatea Rusiei.

Doar ruşii cred în ceea ce le mai spune Vladimir Putin, pentru că nu au din păcate surse alternative de informare, aşa cum avem noi în ţările democratice şi libere.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): La ce ar trebui să ne aşteptăm în perioada următoare?

Valentin Naumescu: Suntem în plin război, ofensiva armatei ruse continuă în Ucraina şi toate indiciile sunt că va exista o prelungire a războiului, deci nu suntem aproape de sfârşitul războiului pentru că dictatorul Putin nu are încă acele successe, nu a obţinut nimic concret care să-l facă să oprească această agresiune şi să o prezinte pe 9 mai, aşa cum ştim că este tradiţia, Ziua Victoriei la Moscova, drept un triumf al aşa-zisei sale peraţiuni militare speciale, de aceea cred că mai degrabă în săptămânile următoare va exista o intensificare a luptelor şi a războiului în Ucraina, cu riscuri foarte mari în întreaga regiune, în special în Transnistria, în Republica Moldova, ca să ne referim la vecinătăţi. Dar, dacă este să vedem şi o parte bună, dacă se poate spune aşa ceva…

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.

Valentin Naumescu: … este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Eu am spus-o şi cu alte ocazii, o spun şi acum, acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus.

Nu am nici o îndoială că pe termen lung Ucraina va câştiga războiul, iar Rusia va ieşi perdantă, dar, din păcate, sfârşitul războiului nu este aproape, trebuie să mai avem răbdare.

Ucraina trebuie susţinută prin furnizare de armament militar greu, armament performant, pentru că urmează bătălii grele, în special în zonele de est şi de sud, pe care Putin doreşte neapărat să le cucerească, în ideea de a se prezenta, cum spuneam, pe 9 mai ca învingător. Sperăm să nu aibă ocazia să-şi declare această victorie pe 9 mai.

Costantin Herțanu (realizator rubrică): Sperăm cu toţii. Mulţumim pentru aceste informaţii. A fost alături de noi Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolya din Cluj-Napoca şi preşedinte al Asociaţiei Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană.

 

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:15

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Compania israeliană Elbit Systems a obținut un contract în valoare de 60 de milioane de dolari pentru...

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:14

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale organizează, pentru anul școlar 2025-2026, concurs de admitere pentru 816...

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:08

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au desfășurat marți ședința de bilanț pentru anul 2024. Viceamiralul Mihai...

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:02

Escadrila 48, în formație completă

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Escadrila 48 Vânătoare este în formație completă după ce o nouă aeronavă F16 Fighting Falcon A16 a...

Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 13:59

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noi atacuri cu drone ale Federației Ruse au avut loc miercuri și joi dimineață asupra unor obiective civile...

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:17

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice

Angel Paul Ilovan: 16 operații, poate 17, nici nu mai țin minte. Da, multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de...

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:12

Misiuni internaționale

Ciprian Panga (realizator rubrică):  În Republica Centrafricană, România contribuie semnificativ la misiunea Uniunii Europene de instruire a...

Misiuni internaționale
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:04

Programe majore pentru apărarea europeană

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Patru programe majore vor modela viitorul apărării europene, se arată în cel mai recent raport al Agenției...

Programe majore pentru apărarea europeană

Fake news-urile și tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia

Fake news-urile și tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 12:45

La „Subiectul săptămânii” s-a vorbit despre frontul informaţional, despre care auziţi din ce în ce mai des că este invadat de fake news-uri. Asistăm în ultima perioadă la numeroase ştiri false, corelate cu tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia.

Reţelele de socializare au fost invadate cu imagini de arhivă cu coloane de tehnică militară, cu tancuri, cu blindate uşoare în viteză, exerciţii care au avut loc cu luni sau poate chiar cu ani în urmă, dar care în aceste zile au fost utilizate în promovarea unor ştiri false care susţin pregătirea de război a României.

Joi seara, la emisiunea „Euroatlantica” difuzată la Radio România Actualităţi, Radu Dobriţoiu a dezbătut această temă fierbinte împreună cu Dumitru Borţun, profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, şi cu generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din Ministerul Apărării Naţionale. Vă invităm să ascultaţi un fragment din această dezbatere de joi seara. Primul interlocutor, profesorul Dumitru Borţun.

Dumitru Borţun: S-au făcut monitorizări, de pildă, pe mesajele online care se difuzează pe reţelele sociale dinspre Rusia spre România.

Este vorba de un volum coordonat de domnul Iulian Chifu şi care a făcut analiză de conținut pe aceste mesaje – e un colectiv întreg acolo de cercetători – și care arată foarte clar care sunt obiectivele declarate şi obiectivele nedeclarate ale acestor mesaje.

Sunt mesaje produse de Institutul de studiere a opiniei publice de la Sankt Petersburg, care are angajați 30.000 de troli, pe românește „postaci”, care nu fac altceva decât să pună, foarte bine coordonaţi şi dirijaţi de către cei care coordonează acțiunile de influențare ideologică, difuzează informații, replici, mesaje, imagini către țările occidentale, țările din Europa Centrală și țările din estul Europei, inclusiv România.

Principalul lor scop este îndepărtarea popoarelor respective de valorile Uniunii Europene, de ceea ce înseamnă rațiune, egalitate în fața legii, ceea ce înseamnă democrație, egalitate în drepturi, transparență, respectul pentru alteritate, pentru diferență, multiculturalism.

Toate lucrurile astea sunt luate peste picior, bagatelizate și se propun în schimb valori cum ar fi: autohtonismul, identitatea definită atemporal, așa, și mitologic, suveranismul într-o epocă plină de interacțiuni care au devenit obligatorii.

Ei vorbesc de autonomie, de suveranitate de-asta de tip autohtonist. De ce? Pentru că în momentul în care ai despărțit un popor de obiectivele Uniunii Europene și de valorile acestui spațiu de civilizație, este mult mai ușor să îl acaparezi și să îl faci prietenul tău, aliatul tău și, la un moment dat, coloana a cincea în țara respectivă, chiar dacă ţara respectivă e membră a NATO.

Observaţi cât de parşiv se lucrează? De aceea, fake news, aceste ştiri contrafăcute, teoriile conspirației, toate filmele astea care par logice, par foarte bine construite, sunt verosimile, au de fapt scopuri militare și geopolitice.

Radu Dobriţoiu (realizator): Să mai adaugăm un obieciv al acestor troli, un obiectiv al propagandei răsăritene, domnule profesor, şi anume, acela de a crea disensiuni între ţările aliate, între statele membre ale Uniunii Europene

Dumitru Borţun: Aţi sesizat foarte bine, mulțumesc frumos! Ei polarizează de fapt o societate, cu aceste mesaje, şi formează două publicuri mari așa-zişii progresişti, cu așa zişii naționalități, aşa-zişii globalişti, cu aşa-zişii patrioți.

Sunt tot felul  de etichete, aşa-zişii neomarxişti, ceea ce o aberație, o inepție pe care o văd folosită de oameni care se pretind cultivați, care au diplome, au facultăți, masterate, doctorate, trag cu  neomarxism, un clișeu care nu are nicio acoperire, nici teoretică, nici ideologică, dar ca să fie ceva care sună urât, e ceea ce numim diabolizarea adversarului, este tactică veche, antică și de demult.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule general Constantin Spînu, propaganda – și mă gândesc la cea răsăriteană – are ca metodă principală utilizarea unei știri reale pentru a construi un mesaj distorsionat, cu scopul de a manipula publicul în sensul dorit de cel care promovează informația incorectă.

De câte ori ați sesizat acest aspect în subiectul analizat astăzi de noi, şi mă refer în principal din perspectiva MApN, la informații despre pregătirea… o așa-zisă pregătire a Armatei României pentru a participa la un eventual război în Ucraina?

Constantin Spînu: Aş spune că nu este nimic nou sub soare, nu sunt narative care să ne fi luat prin surprindere. Vorbeaţi de tactici vechi.

Aş vrea să introduc în discuţie, şi dl profesor Borţun cu siguranţă, ştie, pentru că am discutat chiar într-un panel despre acest lucru – măsurile active ale KGB-ului din perioada URSS, există acum tratate scrise chiar de foşti ofițeri de informații ai KGB-ului, aveau două direcții principale de acțiune asupra Occidentului: manipularea prin orice mijloace, pe bază de valori, pe bază de percepţii, pentru a crea percepţii exagerate cu privire la puterea URSS și pentru a semăna neîncredere în capacitetea Occidentului şi, cea de-a doua direcţie de acţiune era neîncrederea în stat şi în instituţiile sale, neîncrederea că domeniile esenţiale ale statului sau ale societății occidentale funcţionează, stârnirea urii între diferite grupuri ale societății, polarizarea și chiar disensiuni în rândul organizațiilor politico-militare ale Occidentului.

Mi se pare că definim de fapt realitatea mediului informațional de astăzi. S-au schimbat doar canalele, doar metodele.

Explozia mijloacelor de comunicare în internet, platformele de comunicare socială nu au făcut decât să amplifice posibilităţile de manipulare, posibilităţile de promovare a unor asemenea tactici. Revenind la ce m-aţi întrebat, aş spune că noi observăm şi dezinformare, să spunem, fără intenţie, din nepricepere, din superficialitate, pur şi simplu din comoditate, răspândim, uneori dăm share la informaţii pe care nici nu ne punem problema să le verificăm, dar sunt şi narative care sunt promovate cu intenție.

Vă aduceţi aminte, în perioada stării de urgență, cam aceleași filmulețe, coloane militare care se deplasau pe drumurile ţării erau prezentate ca fiind coloane ale Armatei care se îndreaptă spre Bucureşti. S-au dovedit evident false, sunt reîncălzite acum, sunt refolosite, pentru că dvs, domnule Dobriţoiu, aţi punctat foarte bine, acest domeniu, zona comunicării în online nu este reglementată şi, din păcate, aici ar trebuie găsite soluţii pentru că avem în Constituţie două articole care trebuie citite împreună: libertatea de exprimare, Articolul 30, dar și dreptul la o informare corectă, Articolul 31.

Or, prin vicierea procesului de comunicare, în lipsa unor reglementări aplicabile în zona din online, sunt afectate aceste drepturi fundamentale ale românilor. Şi chiar voiam să vă dau o ştire de ultimă oră. Hotnews, citând Washington Post și CNN, spun că sursele oficiale din Statele Unite susțin că Rusia s-a pregătit să fabrice un pretext pentru o invazie a Ucrainei, folosind un videoclip grafic care ar reprezenta un atac fals împotriva Rusiei. Deci, iată că zona informaţională oferită de social media are resurse cât se poate serioase și posibile efecte cât se poate de grave.

 

 

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:15

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Compania israeliană Elbit Systems a obținut un contract în valoare de 60 de milioane de dolari pentru...

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:14

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale organizează, pentru anul școlar 2025-2026, concurs de admitere pentru 816...

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:08

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au desfășurat marți ședința de bilanț pentru anul 2024. Viceamiralul Mihai...

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:02

Escadrila 48, în formație completă

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Escadrila 48 Vânătoare este în formație completă după ce o nouă aeronavă F16 Fighting Falcon A16 a...

Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 13:59

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noi atacuri cu drone ale Federației Ruse au avut loc miercuri și joi dimineață asupra unor obiective civile...

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:17

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice

Angel Paul Ilovan: 16 operații, poate 17, nici nu mai țin minte. Da, multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de...

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:12

Misiuni internaționale

Ciprian Panga (realizator rubrică):  În Republica Centrafricană, România contribuie semnificativ la misiunea Uniunii Europene de instruire a...

Misiuni internaționale
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:04

Programe majore pentru apărarea europeană

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Patru programe majore vor modela viitorul apărării europene, se arată în cel mai recent raport al Agenției...

Programe majore pentru apărarea europeană

Florian Bichir: “Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului”

Florian Bichir: “Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului”

Publicat de Gabriel Stan, 10 ianuarie 2022, 13:03

Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități, a realizat un interviu cu profesorul, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, profesor de istorie la Universitatea Națională de Apărare.

Cei doi au discutat despre situația din Kazahstan și implicațiile Rusiei în confruntările violente ce s-au petrecut în ultima săptămână.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Florian Bichir, „La mulţi ani!” Bună dimineața! Bine aţi venit la „Radiojurnal militar”.

Florian Bichir: La mulţi! Bună dimineaţa! Şi sunt foarte onorat să fiu invitatul dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem la fel de onorați că sunteţi cu noi în direct. Vă mulțumim pentru că ați acceptat să intrați cu noi în această oră, mică, deocamdată, pentru că e sâmbătă, dar lucrurile se rostogolesc, așa, pe scena politică internațională. Sunteţi un analist fin al lucrurilor care se întâmplă în estul Europei şi chiar și mai departe, un cunoscător al spațiului ex-sovietic până acum.

În finalul lui 2021 ne întrebam ce se va întâmpla, cu toţii ne întrebam ce se va întâmpla în această criză de la graniţa Federaţiei Ruse cu Ucraina. Acum, iată, avem și această criză în Kazahstan. Ce spuneţi despre cum evoluează lucrurile?

Florian Bichir: Lucrurile eu cred că încep să se tempereze, pentru că reacţia Kremlinului a fost promptă şi conform noilor doctrine ale Federaţiei Ruse, dure şi rapide. Încă de anul trecut, preşedintele Putin a anunţat că Rusia nu va permite să treacă anumite linii roşii şi având procedurile astea, au intervenit extrem de dur şi rapid.

Iată, două brigăzi de forţe speciale aeropurtate, 45 şi 31, speciale, împreună cu o divizie, tot aeroputată, au intervenit scurt în Kazahstan, unde a fost o criză, hai să spunem, mai mult economică. Dacă îmi permiteţi să detaliez două secunde.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sigur!

Florian Bichir: Kazahstanul, care este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Asia Centrală, are o mare problemă. Vedeţi, aici apare dihotomia, tocmai cu gazele. Ei exportă gaze în Federaţia Rusă şi importă 90% din ce înseammnă doar automobile. În Kazahstan merg cu gaz de-ăsta, lichefiat, cu GPL. Ei, bine, a crescut preţul.

Pe 5 au izbuncnit nişte conflicte, mai ales în zona din vest, care s-au transformat în ciocniri de-a dreptul. Populaţia, super revoltată. Vă daţi seama, pe 4 să crească preţurile. Ei au gaz, au petrol, exportă în Rusia şi importă de patru ori mai scump, cum ar veni, cel lichefiat; Rusia îl lichefiază. Având în vedere criza asta la care s-a ajuns, de care vorbeaţi şi dumnevoastră, domnule colonel, cu Ucraina şi tensiunea pe care ori n-o vor, o simt cei de la Moscova, li s-a părut că un astfel de conflict, dacă se extinde, duce şi la slăbirea negocierilor pe care încearcă să le producă, plus la o slăbiciune a zonei lor de influenţă şi au intervenit foarte, foarte dur şi rapid.

Deja s-au pacificat acolo, ar trebui să spunem, lucrurile, dar în stil sovietic. Pacificat, în ce sens: preşedintele, al doilea preşedinte al Kazahstanului, Tokaiev, a dat ordin armatei să tragă fără somaţii. Şi s-au alăturat şi ruşii şi eu cred că se rezolvă repede, nu, într-un stil democratic.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Păi nu într-un stil democratic. Aici voiam să ajungem.

Florian Bichir: Vă uitaţi că Kazahstanul face parte din Organizaţia Trattaului de Securitate Colectivă. OSTC, pentru cei care cunosc, e un fel de urmaş al Tratatului de la Varşovia şi tratatul care se opune NATO şi atunci, în cazul acestui tratat, au intervenit, iată, au trimis, v-am spus, o divizie şi două brigăzi aeropurtate.

E foarte clar că e intervenţie, oameni cu experienţă în teatrul de război în Kazahstan, tocmai să nu aibă nicio problemă. S-a tras direct, scurt. Şi factorul extern care mă deranjează de câteva zile – mă deranjează – teoria asta post-sovietică, rusească, care încă dăinuie, că preşedintele a anunţat fără să dea detalii, nu avem detalii de la faţa locului, că a fost o implicaţie străină, ceea ce mi se pare cam mult.

Oamenii ăia sunt obişnuiţi să mai şi revolte implicaţiei străine. Probabil că psihoza asta de a slăbi, de a nu provoca un nou Belarus, de o mână a Occidentului, a democraţiei asta nenorocite, cum zic ei, care vor să încercuiască Rusia, a dus la modul ăsta de reacţii, cum să spun, super dur, rapid.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, este un model periculos. Seamănă cumva şi cu ce s-a întâmplat la noi, în ’89. Seamănă mai mult, iată, cu Primăvara de la Praga.

Florian Bichir: Normal că seamănă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Drepturile omului sunt încălcate total.

Florian Bichir: Nu vorbim de drepturile în Kazahstan, care e o dictatură, au al doilea preşedinte, care şi ăsta e pe viaţă, dar modelul, ce să spun, Timişoarei, foarte bun ce a spus domnul colonel. A fost o revoltă, până la urmă, din datele pe care le am eu şi pe care le avem, spontană. Vă daţi seama, foamete.

Cum au ieşit muncitorii în timpul regimului comunist la Braşov, pentru salarii au ieşit la Timişoara şi au ieşit pentru nu-și permiteau 100 de lei sau 20 de lei şi dup-aia s-au transformat în terorişti. Cam aşa şi acolo, în momentul în care au văzut pe 5 ianuarie, când au început în Vest zona spre ieşire a Caspicii, că maşina pe care o alimenta cu gaz, cu butelii, cum se poartă şi pe la noi, deodată plăteşte de patru ori mai mult, a început revolta. Iar la centru se vorbeşte de terorism, mână străină şi uite, a apărut şi ajutorul frăţesc, rusesc, de data asta, nu sovietic.

Seamănă, într-adevăr, ziceţi dumneavoastră, dar probabil că nervii sunt întinşi la maxim la Kremlin şi când au auzit de aşa ceva, imediat, reacţia lor… Nu te duci împotriva unor cetăţeni ai altei republici şi vorbeşti de atacuri, de cetăţeni străini, imediat se felicită între ei, i-a felicitat şi China. Asta pare, aşa, la nivelul putinist, deja un erou, că a pacificat ţara. S-a tras cu glonţ. Şi fără să mai întrebe pe nimeni.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, iată care este diferenţa între cele două sisteme. Şi, spre finalul interviului, ce părere aveți, cum se cum se va finaliza  și ce implicații credeţi că vor fi pentru noi?

Florian Bichir: Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care vedeţi că e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului, nu are rost să ne păcălim.

Criza s-a terminat, pentru că ei au rezolvat-o în stil foarte bine arhicunoscut din istorie. Deja, cred că s-a lichidat tot ce a însemnat acolo. E o slăbiciune, totuşi, a acestui colos, câteodată, cu picioarele de lut. Nu cred că va mai continua şi altceva, din moment ce au trimis forţe extraordinar de importante.

Din datele mele, peste 35.000 de militari cu experienţă în teatrele de operaţiuni ruseşti alocaţi în decurs de, iată, nici o zi jumate, două, în Kazahstan. Deci treaba s-a pacificat. S-a pacificat în stil rusesc, nu mai mişcă nimeni.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc foarte mult. Vom fi cu ochii pe aceste evenimente. Ne interesează, pentru că suntem foarte aproape, să zicem, de această zonă. Domnule profesor Florian Bichir, vă mulțumesc tare mult. Week-end plăcut!

Florian Bichir: Eu vă mulţumesc din suflet şi să dea Dumnezeu să fie pace!

 

 

Sursa foto: France 24.

Ionuţ Brumă: În urma exploziei nu-mi amintesc nimic
Inedit - AM marți, 26 noiembrie 2024, 09:30

Ionuţ Brumă: În urma exploziei nu-mi amintesc nimic

Ionuţ Brumă: Sunt emoționat să văd atât de multă lume care vine la diverse activități pentru noi, militarii răniți, pentru cei care am...

Ionuţ Brumă: În urma exploziei nu-mi amintesc nimic
Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat
Inedit - AM luni, 11 noiembrie 2024, 14:59

Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat

Gabriel Hanganu: Să fiu alături de ceilalți militari răniți Invictus m-a ajutat să-mi depășesc limitele și să-mi schimb viața. Mi-am dat...

Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat
Gabriel Czifrak: Am vrut să port drapelul României pe umeri și să fiu pe podium.
Inedit - AM marți, 8 octombrie 2024, 17:37

Gabriel Czifrak: Am vrut să port drapelul României pe umeri și să fiu pe podium.

Sunt sergent major în rezervă Czifrak Gabriel am vârsta de 26 de ani și sunt activ în armată de la vârsta de 19 ani, în Batalionul 812...

Gabriel Czifrak: Am vrut să port drapelul României pe umeri și să fiu pe podium.
Expoziția de fotografie „Chemarea Athosului – Trei zile în Sfântul Munte”
Inedit - AM luni, 22 iulie 2024, 16:54

Expoziția de fotografie „Chemarea Athosului – Trei zile în Sfântul Munte”

Paul Palencsar: E prima mea călătorie la Athos, a fost în martie, anul ăsta, în 2024. Nu fusesem la Athos niciodată. Mulți dintre prietenii...

Expoziția de fotografie „Chemarea Athosului – Trei zile în Sfântul Munte”
Inedit - AM marți, 25 iunie 2024, 11:43

Ultimul apel de seară al promoției „Avram Iancu – 200” la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul”

Daria: Mă numesc Daria și sunt elev absolvent al Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia. Au fost cei mai frumoși ani...

Ultimul apel de seară al promoției „Avram Iancu – 200” la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul”
Inedit - AM luni, 3 iunie 2024, 15:39

Concursul Military Student Multirotor Fest la prima ediție

Cătălin Cioacă: Colonel conferințiar universitar doctor Cătălin Cioacă, prodecan pentru învățământ, Facultatea de Management Aeronautica...

Concursul Military Student Multirotor Fest la prima ediție
Inedit - AM luni, 13 mai 2024, 12:15

Eroii de la Sevilla ’86

Teodor Avramescu (reporter): Domnule Radu 2, ce a însemnat totuși câștigarea Cupei Campionilor Europeni cu dumneavoastră în echipă? Marin Radu...

Eroii de la Sevilla ’86
Inedit - AM luni, 22 aprilie 2024, 13:40

Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.

Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...

Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.

Marius Bâtcă: Crimeea reprezintă un fel de „portavion” rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO

Marius Bâtcă: Crimeea reprezintă un fel de „portavion” rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 13:28

Sonia Raicu, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități, l-a avut ca invitat pe jurnalistul Marius Bâtcă de la „Observatorul militar”. El a publicat în ediția de miercuri, 17 noiembrie 2021, a săptămânalului Armatei o analiză complexă având ca temă acest subiect fierbinte. Ascultăm.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Marius, bine ai venit!

Marius Bâtcă: Bună ziua, Sonia! Bună ziua, radioascultătorilor!

Sonia Raicu (realizator rubrică): Vorbim despre situația tensionată de la granița Poloniei cu Belarus, o situație care îngrijorează foarte mulți specialiști militari, pentru că în spatele acelor grupuri foarte mari de migranți îndreptate către granița Poloniei se pare că sunt alte intenții ale Rusiei îndreptate către Ucraina.

Chiar ai publicat săptămâna aceasta, în ultimul număr al „Observatorului militar”, un articol legat de această amenințare.

Marius Bâtcă: Ai pomenit foarte bine că există niște interese mari în spate din partea Federației Ruse. Provocările de la granița dintre Belarus și Polonia sunt strict legate de niște acumulări de forțe substanțiale; vorbim de trupe și tehnică de luptă, pe care Federația Rusă le strânge în ultima perioadă la granița Ucrainei.

Astfel au apărut temeri bine întemeiate în cancelariile europene şi la Washington în privinţa intenţiei Federaţiei Ruse. Dacă ne luăm după ce spune secretarul de stat Anthony Blinken, toată această mişcare de migranţi şi provocările care s-au petrecut recent la graniţa belaruso-polonă au de fapt rolul de a masca ceea ce intenţionează să facă Rusia.

Ştim foarte bine că Rusia a anexat ilegal Crimeea, a intervenit în estul Ucrainei – în momentul de faţă se desfăşoară un război civil pe partea de est a Ucrainei, iar combatanţii pro-ruşi sunt sprijiniţi din plin de Federaţia Rusă.

Faptul că peste 90.000, aproape 100.000 de militari ruşi sunt undeva la 200 de kilometri de graniţa Ucrainei, iar trenuri cu tehnică de luptă se îndreaptă către graniţa Ucrainei reprezintă o mare ameninţare pentru stabilitatea regională şi pentru securitatea din regiunea Mării Negre.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Inclusiv şeful apărării din Marea Britanie, generalul Sir Nicholas Patrick Carter, a afirmat că există un risc de izbucnire occidentală a unui conflict între Occident şi Rusia, dat fiind aceste ameninţări constante şi presiuni constante asupra graniţei Ucrainei.

Marius Bâtcă: Da, şi nu este vorba numai de presiunea pe care Federaţia Rusă o face asupra graniţelor ucrainene, ci este vorba, în general, despre acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse în Bazinul Mării Negre, Georgia este supusă unor presiuni continue, începând cu 2008, de când am avut acea invazie a statului georgian de către Federaţia Rusă, la scurt timp după summitul NATO de la Bucureşti.

Nu trebuie să uităm că avem un conflict îngheţat foarte aproape de noi, în regiunea transnistreană – avem o bucată a teritoriului Republicii Moldova care se află sub ocupaţia militară a Federaţiei Ruse, care este un cap de pod prin care Federaţia Rusă încearcă să influenţeze politica de la Chişinău. Toate aceste acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse agravează foarte mult tensiunile din Marea Neagră. Există tot timpul riscul izbucnirii unui conflict armat şi riscul este extrem de mare.

Am avut parte de provocări extrem de periculoase ale aviaţiei ruseşti – să ne aducem aminte că au fost câteva incidente cu avioane de luptă care au trecut razant pe deasupra navelor americane sau britanice în Marea Neagră.

Reprezintă această Crimee un fel de ‘portavion’ rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO.

Aşa că trebuie să fim foarte atenţi să urmărim exact toate mişcările de trupe pe care Federaţia Rusă le face în zonă, pentru că ce ne-a învăţat pe noi ultimul deceniu: Federaţia Rusă este extrem de imprevizibilă, sub conducerea lui Vladimir Putin poate recurge la nişte surprize extrem de neplăcute.

Aceste mii de oameni sau veniţi din zonele respective au ajuns în Belarus fiind aduşi, unii forţaţi şi unii minţiţi. Totul s-a făcut organizat, cu avioane, ceea ce nu s-a mai întâmplat, este o premieră. Au fost aduşi direct din Belarus direct cu avionul, din zonele din care proveneau sau zone de concentrare.

Li s-a promis cel mai probabil că vor fi aduşi în Germania, doar că, dacă ne uităm la cum erau îmbrăcaţi, foarte mulţi erau cu haine călduroase, unele scumpe, pregătire militară – ştiau cum să-şi facă adăposturi din cetină, chiar am văzut nişte adăposturi foarte interesante, pe care le-am mai văzut doar în manualele pentru cercetaşi.

Pericolul este din mai multe puncte de vedere. O dată, se pune presiune asupra graniţei poloneze, care este şi graniţă UE şi graniţă NATO. În al doilea rând, există pericolul generalizării fenomenului, pentru că dacă se va vedea că are succes ne vom trezi cu milioane, la un moment dat, de migranţi, care să forţeze.

Alt pericol care mai există: apărând această agitaţie, aceste provocări la graniţă, toată atenţia Occidentului va fi concentrată pe acea zonă, Polonia şi ţările baltice. Rusia speră că Occidentul nu va mai fi atent la mişcările de trupe de la graniţa cu Ucraina./avladucu/atataru/ Aşa că trebuie să vedem ce se întâmplă, să urmărim, să sperăm că lucrurile nu vor escalada. Să sperăm că Federația Rusă va încerca, până la urmă, să intre în dialog cu NATO, să termine cu provocările.

E greu de spus cum va evolua. Avem de-a face cu această acumulare mare de tehnică de luptă și de trupe; ar indica faptul că urmează o ofensivă. În schimb, au venit foarte multe semnale din partea Occidentului. I s-a transmis Moscovei că ar trece de o linie roșie foarte gravă dacă intră în Ucraina.

Există solidaritate la nivelul NATO. Trebuie să nu uităm că Ucraina este partener NATO, beneficiază de un sprijin destul de mare din partea NATO și SUA, în special, pe partea de apărare, chiar și Turcia contribuie foarte mult la apărarea Ucrainei, prin furnizare de tehnică de luptă modernă.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost jurnalistul militar Marius Bâtcă, de la săptămânalul „Observatorul militar”. Marius, îți mulțumim și te mai așteptăm.

Marius Bâtcă: Și eu îți mulțumesc, numai bine și să ne revedem în situații mult mai liniștite.

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:15

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Compania israeliană Elbit Systems a obținut un contract în valoare de 60 de milioane de dolari pentru...

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:14

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale organizează, pentru anul școlar 2025-2026, concurs de admitere pentru 816...

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:08

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au desfășurat marți ședința de bilanț pentru anul 2024. Viceamiralul Mihai...

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:02

Escadrila 48, în formație completă

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Escadrila 48 Vânătoare este în formație completă după ce o nouă aeronavă F16 Fighting Falcon A16 a...

Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 13:59

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noi atacuri cu drone ale Federației Ruse au avut loc miercuri și joi dimineață asupra unor obiective civile...

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:17

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice

Angel Paul Ilovan: 16 operații, poate 17, nici nu mai țin minte. Da, multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de...

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:12

Misiuni internaționale

Ciprian Panga (realizator rubrică):  În Republica Centrafricană, România contribuie semnificativ la misiunea Uniunii Europene de instruire a...

Misiuni internaționale
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:04

Programe majore pentru apărarea europeană

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Patru programe majore vor modela viitorul apărării europene, se arată în cel mai recent raport al Agenției...

Programe majore pentru apărarea europeană

Iulian Fota: “Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa Uniunii Europene, șantajează Uniunea Europenă. Putem să avem și faze mai dure, inclusiv prin utilizarea forţei militare”

Iulian Fota: “Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa Uniunii Europene, șantajează Uniunea Europenă. Putem să avem și faze mai dure, inclusiv prin utilizarea forţei militare”

Publicat de Gabriel Stan, 17 noiembrie 2021, 12:22

Cristian Dumitrașcu (realizator): Armata britanică va ajuta Polonia la consolidarea frontierei cu Belarus, prin îmbunătățirea gardurilor și barierelor, dar și în eventualitatea în care va fi construit un zid.

Decizia vine după ce valurile de migranți au forțat trecerea în ultimele zile. Despre aceasta este vorba și în interviul nostru obișnuit de la Subiectul săptămânii unde l-am invitat pe analistul în Relații Internaționale, Iulian Fota.

Este un interviu pe această temă a crizei actuale de la granița dintre Polonia și Belarus, în câteva secunde ascultăm.

Domnule Fota, bun venit la Jurnal militar! Avem o situație nemaiîntâlnită, o situație care îngrijorează toată Europa, îngrijorează toate marile cancelarii, dar cred că mai mult ne-ar putea îngrijora pe noi românii, polonezii cei care suntem la granița de est a NATO.

Ce părere aveți despre această acțiune, susținută se pare de Rusia, cu imigranții aduși la granița dintre Belarus și Polonia?

Iulian Fota: Avem o situație foarte complicată, îngrijorătoare pentru că dacă nu este corect gestionată și deocamdată, căutăm cea mai bună formă de gestionare a ei, această situație poate degenera și are și o componentă militară.

De altfel, chiar dacă sunt acolo trimişi doar ca să susțină autoritățile civile, vedem din imaginile pe care le difuzează televiziunile, că avem o semnificativă prezență militară și pe partea țărilor NATO UE, Polonia, ţările baltice, dar și pe partea Belarusului, semnificativă prezenţă militară în zona la care ne referim.

Deci o situaţie complicată. Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa UE, șantajează UE și repet, dacă nu găsim o formulă rezonabilă de gestionare, putem să avem și faze mai dure, mai urâte ale acestei crize, inclusiv prin utilizarea forţei militare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Înfricoşătoare perspectivă. Şi aici aș veni cu două întrebări: dacă nu vom gestiona cum trebuie, încercaţi să dezvoltați – cum am putea să gestionăm noi ca Uniune Europeană această situație?

Iulian Fota: Nu prea ştim în momentul ăsta, căutăm cea mai bună variantă. Și de ce suntem într-o astfel de postură? Pentru că este pentru prima dată când într-o manieră atât de directă, de cinică, de violentă, un stat vecin folosește problema asta foarte complicată a migraţiei pe post de armă.

Noi am mai avut astfel de situații în sud, Marea Mediterană, în Marea Egee, când anumite state păreau tentate mai degrabă să pună presiune pe UE, facilitând anumite fluxuri migraționale fără neapărat a le utiliza ca armă.

Cel puțin la cât mă pricep eu și cât am citit, cred că e prima dată când o țară neoccidentală și, paradoxal, o ţară europeană folosește migrația pe post de armă. Acesta e un lucru care trebuie să ne dea de gândit şi pentru că suntem puşi într-o situaţie nouă, suntem la începutul procesului de căutare a soluțiilor.

Încercăm să ne dăm seama care sunt acele manevre pe care noi le avem la dispoziție pentru a gestiona situaţia astfel încât să ieșim diplomatic, pașnic din această situație complicată, ambele părți să păstreze un minim de relații între ele, mă refer aici la Belarus și la UE, pentru că, dincolo dictatorul care conduce Belarus, e vorba și de populația de acolo şi nu în ultimul rând să nu adăugăm un dosar suplimentar, și ăsta complicat, deja listei prea lungi de probleme între Rusia și Occident.

Şi, apropo de vești îngrijorătoare, chiar azi mă uitam pe Bloomberg, Bloombergul avertiza asupra unui pericol de invazie militară în Ucraina și în contextul ăsta înțelegem și vizita șefului CIA la Moscova, de acum câteva zile. Deci în continuare politica europeană e foarte complicată, conține multe dosare periculoase și de aici și frământarea cancelariilor occidentale.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Situație foarte complicată, vom sta cu ochii pe acest subiect și să sperăm că se vor găsi aceste soluții despre care dumneavoastră spuneați, pentru că este un tip nou de război hibrid, adică este în cadrul general de război hibrid, dar un tip nou.

Iulian Fota: Situaţia este departe de a căpăta o soluție, pentru că, din păcate, e un joc de sumă zero, deci cu alte cuvinte ceea ce populația din Belarus vrea nu poate oferi dictatorul Lukaşenko, ruşii sunt şi ei amestecaţi în povestea asta pentru că nici lor nu le-ar conveni un proces de democratizare în Belarus şi, ca atare, nu văd la orizont vreo ameliorare sau vreo soluție rezonabilă pe termen mediu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult. A fost invitat la „Subiectul săptămânii” analistul în relații internaționale Iulian Fota. Domnule Fota, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio, la „Jurnal militar”.

Sursa foto: CNN.com

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:15

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Compania israeliană Elbit Systems a obținut un contract în valoare de 60 de milioane de dolari pentru...

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:14

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale organizează, pentru anul școlar 2025-2026, concurs de admitere pentru 816...

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:08

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au desfășurat marți ședința de bilanț pentru anul 2024. Viceamiralul Mihai...

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:02

Escadrila 48, în formație completă

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Escadrila 48 Vânătoare este în formație completă după ce o nouă aeronavă F16 Fighting Falcon A16 a...

Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 13:59

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noi atacuri cu drone ale Federației Ruse au avut loc miercuri și joi dimineață asupra unor obiective civile...

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:17

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice

Angel Paul Ilovan: 16 operații, poate 17, nici nu mai țin minte. Da, multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de...

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:12

Misiuni internaționale

Ciprian Panga (realizator rubrică):  În Republica Centrafricană, România contribuie semnificativ la misiunea Uniunii Europene de instruire a...

Misiuni internaționale
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:04

Programe majore pentru apărarea europeană

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Patru programe majore vor modela viitorul apărării europene, se arată în cel mai recent raport al Agenției...

Programe majore pentru apărarea europeană