Obiectivele Apărării în programul noului guvern

Publicat de Gabriel Stan, 4 ianuarie 2025, 16:18

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale are șapte obiective majore în programul de guvernare al noii coaliții. Documentul, aprobat pe 23 decembrie, prevede continuarea demersurilor în vederea transformării și modernizării instituției militare, inclusiv cu obiectivele stabilite în programul privind transformarea Armatei României până în anul 2040, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Modernizarea politicilor de resurse umane și creșterea calității vieții personalului au în vedere conștientizarea importanței sociale a profesiei militare și asigurarea predictibilității cariere militare. Un alt punct al programului de guvernare urmărește întărirea capacității de combatere a acțiunilor ostile de tip hibrid și a celor de dezinformare.

Creșterea rolului strategic al României în cadrul NATO și Uniunii Europene se va realiza prin contribuția țării noastre la consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic aliat, menținerea contribuției la comandamentele NATO și prin participarea la operațiile și misiunile NATO și Uniunii Europene.

Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și intensificarea cooperării bilaterale regionale în domeniul apărării sunt alte două priorități ale executivului. Nu în ultimul rând, programul de guvernare mai prevede reziliența națională bazată pe creșterea capacității de apărare și de reacție a societății, a economiei și a teritoriului, în contextul amenințărilor actuale.

Mihai Panait: Avem în vedere modernizarea Marinei Române cu rachete de coastă, două vânătoare de mine, două submarine Scorpène și modernizare a celor trei nave purtătoare de rachete

Publicat de Gabriel Stan, 21 august 2023, 12:44

Din Interviul săptămânii aflăm care sunt activitățile pe mare și la gurile Dunării ale marinarilor militari, chiar de la șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, realizat de Cătălina Țăruș, de la redacția Pro Patria.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Suntem în preajma Zilei Marinei, tocmai am sărbătorit-o. Cum arată Forțele Navale Române în anul 2023?

viceamiral Mihai Panait: Forțele Navale Române arată ca o structură flexibilă, o structură NATO și o structură a Uniunii Europene dislocabilă.

Este important să menținem acest ritm de pregătire și să demonstrăm că Forțele Navale Române sunt o forță care este mică, dar complexă și aduce plusvaloare în fiecare zi prin ceea ce face.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Avem un război la granițele României. În ce măsură furnizează securitate Forțele Navale Române în regiunea Mării Negre și nu numai?

viceamiral Mihai Panait: Încă din 2022, după declanșarea războiului neprovocat de către Rusia împotriva Ucrainei, Forțele Navale Române s-au integrat în Planul de apărare întrunit al Armatei României și am desfășurat acțiuni sistematice pentru monitorizarea zonei de responsabilitate.

Am ridicat nivelul de pregătire al tuturor forțelor și, când aduc în discuție aceste forțe, în primul rând, mă refer la serviciul de luptă permanent și, în al doilea rând, la task grupurile maritime și fluviale pregătite în orice moment să acționeze, să execute misiunile pentru care sunt constituite.

Un al doilea element important, din punctul meu de vedere, este acela al pericolului minelor derivante. Încă de la apariția acestui pericol, Forțele Navale Române au constituit un cadru deosebit de important pentru reducerea riscurilor.

Nu putem elimina complet acest risc. Am stabilit un număr important de nave, 11 nave din cadrul Forțelor Navale Române, două elicoptere, mijloacele și forțele, personalul din organica Forțelor Navale Române, cu capabilități și cu mijloace destinate să poată duce această luptă împotriva minelor derivante, de la procedeele de căutare și de descoperire a acestor mine derivante până la procedeele de distrugere a acestor mine.

Am avut suportul Marinei Militare a Statelor Unite, prin avioanele maritime de patrulare pe care le au în dotarea Flotei a 6-a, am avut suportul avioanelor de patrulare franceze din cadrul Flotei franceze din Mediterana și, de asemenea, partenerilor din cadrul Forțelor Navale ale Turciei.

Am avut o colaborare și avem o colaborare continuă cu forțele și cu mijloacele din cadrul Gărzii de Coastă. Pot afirma că suntem pregătiți, în orice moment, pentru descoperirea acestor mine, pentru reducerea riscurilor și pentru distrugerea lor, astfel încât să contribuim semnificativ la menținerea libertății de navigație în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Cum arată viitorul Forțelor Navale Române? Și mă refer aici la viitoarele achiziții.

viceamiral Mihai Panait: Forțele Navale Române au un plan de înzestrare pe termen scurt, mediu și lung. Este esențial pentru viitorul Forțelor Navale Române să investim în echipamente, în nave și în aeronave moderne.

Este adevărat că a fost închisă procedura de achiziție a celor patru corvete multifuncționale. Putem să dezvoltăm programe de modernizare pentru cele două fregate, pentru „Regele Ferdinand” și pentru „Regina Maria”.

Sunt capabilitățile Forțelor Navale Române, pe care le-am pus la dispoziția NATO și a Uniunii Europene în ultimii ani, începând cu 2004, mai precis, odată cu integrarea României în Alianța Nord-Atlantică.

Avem un contract semnat pentru dotarea Forțelor Navale cu rachete de coastă, sistemul Naval Strike Missile, sistemul de instalații mobile de lansare rachete de coastă, care va intra în dotarea Forțelor Navale Române până în anul 2026.

Aducem în felul acesta, în marina militară, în Forțele Navale Române, pe litoralul Mării Negre, cea mai bună rachetă la nivel mondial în momentul de față. Un alt program important pentru înzestrarea Forțelor Navale Române, în așteptare pentru semnarea contractului, este cel de dotare cu două vânătoare de mine, o cerință reieșită din pericolul din proximitatea noastră, acest pericol al minelor derivante.

Un alt program important, pentru care avem aprobarea Parlamentului României, este dotarea cu două submarine Scorpène. Un al patrulea program important este de modernizare a celor trei nave purtătoare de rachete. Este, de asemenea, important să reușim ca, în timp scurt, să primim ‘letter of acceptance’ din partea partenerului strategic american și să dotăm regimentul de infanterie marină cu 21 de vehicule amfibii de asalt, necesare pentru executarea în siguranță a misiunilor de apărare a Deltei Dunării și a zonei lagunare cu regimentul de infanterie marină, aflat în dotarea Forțelor Navale Române.

Avem fondurile necesare în bugetul actual al Forțelor Navale Române pentru a construi două nave noi, două vedete de intervenție pentru scafandri și, de asemenea, trei remorchere maritime pentru misiunile curente.

Avem în lucru un program pentru construcția sau pentru achiziția a două nave de patrulare, nave noi care să poată fi construite în timp scurt și să poată fi aduse astfel încât capabilitățile noastre de protecție a infrastructurii critice din zona de responsabilitate, din zona economică exclusivă, și mă refer aici la recent descoperitele resurse gaze, pe care urmează să le exploateze România din zona liberă, din zona economică exclusivă a României, și înțelegem că este misiunea noastră, este important să fim în măsură să protejăm aceste infrastructuri critice și aceste resurse.

Sunt doar o parte din viziunea de modernizare, din acest plan de acțiune pentru modernizarea Forțelor Navale Române.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Cât de importantă e resursa în Forţele Navale Române, oamenii, militarii, marinarii?

viceamiral Mihai Panait: Este cea mai importantă și am constatat acest lucru chiar pe timpul exercițiului Forțele Navale Române 2023, pentru că ziua Marinei Române nu este doar o zi festivă a Marinei Române, este un exercițiu întrunit.

Este cel mai complex exercițiu întrunit, pe care îl desfășurăm în șase garnizoane. Aducem în fața spectatorilor, populației civile, turiștilor, instituțiilor statului ceea ce facem în mare sau ceea ce facem în misiunile de pe Dunăre sau din zona de responsabilitate lagunară și cred că am reușit să facem acest lucru și în acest an, în condiții meteo dificile, şi demonstrează că resursa umană este esențială.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Cât de important este să colaborați, să lucrați, să vă antrenați pe mare cu militarii parteneri?

viceamiral Mihai Panait: Avem o experiență bogată în acest domeniu. Anul acesta am reluat participarea în cadrul grupărilor NATO și în cadrul misiunilor Uniunii Europene în Marea Mediterană și prima operație desfășurată deja de către fregata „Regele Ferdinand” în Marea

Mediterană, în cadrul operației IRINI, operația Uniunii Europene, cu rezultate foarte bune. În următoarea perioadă vom participa cu fregata „Regina Maria” de această dată în operația NATO, operația Sea Guardian, pentru o lună de zile, în Marea Mediterană.

Ne-am păstrat nivelul de participare și de instruire cu nava-școală „Mircea” anul trecut cu două marșuri de instrucție în Marea Mediterană pe parcursul a patru luni, cu un marș de instrucție pe parcursul a două luni în acest an de instrucție, cu nava maritimă hidrografică Cătuneanu.

Anul trecut am participat pentru prima dată în Oceanul Atlantic la cel mai important exercițiu de experimentare al NATO, la REPMUS și DYNAMIC MESSENGER.

Ministerul Apărării Naționale vizează modernizarea aeronavelor IAR 99 „Șoim”

Publicat de Gabriel Stan, 28 noiembrie 2022, 13:25

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a discutat cu reprezentanții Societății Avioane Craiova despre modernizarea aeronavelor IAR 99 „Șoim” din dotarea armatei.

Derularea acestui contract, în condițiile și la termenele asumate, este foarte importantă pentru Ministerul Apărării, pentru că avioanele în discuție vor fi utilizate în principal ca aeronave de școală și antrenament, destinate pregătirii avansate a piloților pentru trecerea la zborul pe aeronavele F-16 ale Forțelor Aeriene Române.

În noua configurație, avioanele IAR 99 vor fi folosite în misiune de sprijin aerian apropiat și de intervenție împotriva țintelor aeriene de viteză mică, a precizat ministrul Tîlvăr.

Programul „Armata 2040”

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:30

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Modernizarea Armatei României a fost unul dintre punctele ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Programul „Armata 2040” are ca principale elemente bugetarea necesarului de personal al Armatei, reconfigurare a programelor de înzestrare, modernizare a industriei de apărare, precum și măsurile pentru o mai bună menținere a personalului militar calificat.

Toate acestea în contextul deciziei de alocare a 2.5% din Produsul Intern Brut pentru apărare începând cu anul 2023.

Membrii Consiliului au analizat și implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, creșterea numărului exercițiilor aliate pe teritoriul României și intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia privind securitatea Mării Negre.

Potrivit CSAT-ului, obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securității și a apărării naționale.

Contraamiral Mihai Panait: Avem un program ambițios de înzestrare, de modernizare în conformitate cu „Armata 2040”pentru a contribui la apărarea integrată a României

Publicat de Gabriel Stan, 15 august 2022, 12:31

Ca în fiecare an, pe 15 august sărbătorim Ziua Marinei Române. Este motivul pentru care invitatul lui Cristian Dumitrașcu este șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral, bine ați venit la „Jurnal Militar”!

Contraamiral Mihai Panait: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Zi mare pentru marinarii militari, 120 de ani de când se aniversează Ziua Marinei. Am vorbit mai devreme, la „Actualitatea militară”, despre toate acțiunile care se desfășoară, nu doar la mare, dar și în unele orașe din țară. Care este situația Forțelor Navale în acest an de grație 2022, la a 120-a aniversare?

Contraamiral Mihail Panait: Sărbătorim 162 de ani de la înființarea Forțelor Navale Române și 120 de ani de la sărbătorirea, pentru prima dată, a Zilei Marinei Române.

Într-adevăr, este un an deosebit de important și o perioadă deosebit de importantă pentru Forțele Navale Române, în contextul complex de securitate din regiunea Mării Negre, dar nu numai, și datorită faptului că nivelul nostru de ambiție, de depășire a limitelor și de realizare a performanței, de modernizare a Forțelor Navale Române este unul deosebit de ridicat.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este, iată, o situație specială, așa cum ați spus, despre acest context de mare complexitate. Dacă până acum toate lucrurile puteau fi considerate ca o pregătire a ceea ce poate să fie mai rău, să spunem, iată că acum războiul este la graniță.

Marea Neagră este în gestiunea dumneavoastră, ca să spun așa, și voiam să vă întrebăm, pentru că toată lumea este cu ochii aținiți către Forțele Navale, care e situația înzestrării ei, care este nivelul de așteptare în ceea ce privește corvetele multifuncționale, bateria de coastă și toate celelalte lucruri despre care a mai scris presa, inclusiv despre submarine noi?

Contraamiral Mihail Panait: Este o oportunitate deosebită, în același timp, pentru noi, să înțelegem mai bine și să avem sprijinul necesar pentru dezvoltarea Forțelor Navale Române, pentru construirea și pentru aducerea echipamentelor și capabilităților noi în cadrul structurii noastre de forțe.

Este important să avem nave noi, pe care să le exploatăm în misiuni, în acțiunile militare pe care le desfășurăm, să ne formăm viitorii ofițeri și maiștri militari pentru a lucra la bordul acestor nave, pentru a exploata aceste echipamente noi. Avem un program ambițios de înzestrare, avem un plan de modernizare în conformitate cu „Armata 2040”, și toate aceste programe de înzestrare sunt, din punctul meu de vedere, foarte importante pentru a contribui la apărarea integrată a României.

Suntem responsabili să apărăm granițele maritime și fluviale, dar tot acest efort trebuie făcut în sistem întrunit, în sistem multi-domeniu, împreună cu celelalte două categorii de forțe armate, în cadrul integrat la nivelul Armatei României. Avem programe de înzestrare pe elicoptere, pe corvete, programe de înzestrate pe fregate, programe de înzestrare și de dotare cu submarine, până în anul 2040.

Am adus în atenție doar câteva dintre ele, dar, în același timp, pe domeniul Scafandreriei sau Infanteriei Marine, programe importante de înzestrare cu autovehicule speciale sau cu nave speciale pentru intervenție și pentru suportul scafandrilor de luptă, scafandrilor de mare adâncime sau scafandrilor de incursiune.

În același timp, aduc în discuție faptul că pentru toate aceste programe este nevoie de o muncă susținută, de pregătirea documentelor necesare pentru dezvoltarea acestor programe și toată această muncă se face cu echipa, cu specialiștii din cadrul Forțelor Navale Române și din cadrul Statului Major al Apărării sau Direcției Generale de Armament.

Este un efort de lungă durată, este nevoie de perseverență și sunt convins că, dacă gândim proactiv și pozitiv, putem să punem în practică în următorii ani primele programe. În același timp, în toată această perioadă de pregătire a acestor programe noi de înzestrare, Forțele Navale Române nu bat pasul pe loc.

Am început să modernizăm capabilitățile existente. Mă refer inclusiv la fregatele T22, la Fregata „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, unde am reușit să remotorizăm, pentru ambele fregate, capabilitățile respective și să venim cu echipamente noi, pe domeniul MDA, „Maritime Domain Awareness”, care e avertizarea timpurie, ceea ce este foarte important.

Am reușit să modernizăm, în prima etapă, două dragoare maritime, ceea ce înseamnă că am crescut capabilitățile de acțiune pe domeniul NSM, un domeniu deosebit de important, mai ales pe situația pericolului de mine existent în momentul de față în Marea Neagră.

De asemenea, reparațiile și modernizarea Fregatei „Mărășești” sau ale Corvetei 265 sau monitoarelor care se află în șantierele navale din România sunt elemente foarte importante. Avem nava de suport acțiuni militare pentru scafandrii de mare adâncime, pentru scafandrii de luptă „Antipa”, aflată, de asemenea, în șantier, în faza finală de modernizare.

Important de reținut este faptul că în toate șantierele României Forțele Navale Române au în prezent nave în reparații și în proces de modernizare. Nu sunt singurele elemente. Facem investiții deosebit de importante pentru a avea o imagine maritimă recunoscută în orice moment.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral, la final, aș vrea să vorbiți despre oameni. Spuneați mai devreme, despre specialiști și, din punctul ăsta de vedere, se știe că omul este cea mai de preț resursă a oricărei structuri militare, iar dumneavoastră, ca șef al Forțelor Navale, cu siguranță vă ocupați și de continuarea tradițiilor și de faptul că cei care sunt în școală acum ar trebui să se ancoreze în aceste tradiții și marile nume ale Marinei, cum ar fi, să zicem, amiralul Horia Macelariu sau, eu știu, amiralul Zamfir, care a luptat în război pe submarin și a salvat nava – școală Mircea în Golful Biscaya.

Așa cum cred că și dumneavoastră ați intrat deja în istorie cu prima misiune în emisfera sudică executată de Forțele Navale Române postbelic, care este, din acest punct de vedere, planul pe care îl aveți în structura de învățământ, să spunem?

Contraamiral Mihai Panait: Este important să folosim experiența înaintașilor și să îi aducem aproape de Forțele Navale Române, să-i aducem aproape de școlile militare de marină , lucru pe care l-am făcut inclusiv cu foștii șefi ai Statului Major al Forțelor Navale Române. Avem un program prin care am reușit să-i aducem în fața elevilor și studenților, să împărtășească din experiența lor.

Noi, cu toată echipa de comandă, avem o planificare ritmică prin care venim în fața elevilor și a studenților, să le prezentăm obiectivele Forțelor Navale, dezvoltările pe care le avem în vedere, perspectivele pe care acești cadeți le au, în încercarea de a dezvolta dragostea pentru marină, dragostea pentru mare, dragostea pentru navă, să îi facem să înțeleagă încă de pe băncile școlii și să simtă acest spirit al marinei.

Doresc să mulțumesc tuturor membrilor echipajului Forțelor Navale Române pentru ceea ce au făcut în acest an de instrucție, pentru performanțele realizate, pentru efortul și pentru sacrificiul lor, că putem vorbi și de sacrificiu; am avut exemple clare cu eroii noștri din acest an de instrucție. Să mulțumesc familiilor pentru efortul făcut pentru a ne susține în ceea ce facem.

În același timp, să mulțumesc tuturor colaboratorilor Forțelor Navale Române din Sistemul Național de Apărare sau din afara Sistemului Național de Apărare și, nu în ultimul rând, Statului Major al Apărării și Ministerului Apărării Naționale. Lucrăm într-o echipă performantă și reușim să realizăm performanță împreună, așa cum cred că se vede, în rutina zilnică sau cea anuală.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii a fost șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait. Domnule contraamiral, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Contraamiral Mihai Panait: Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru calitatea materialelor și activităților pe care le faceți și pentru suportul și sprijinul pe care îl avem din partea dumneavoastră în promovare și în dezvoltarea conștiinței maritime.

Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj, modernizată și extinsă!

Publicat de Andra Radu, 11 decembrie 2020, 12:42 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Judeţul Cluj va avea cea mai mare şi mai modernă clinică de psihiatrie pediatrică din ţară, după ce unitatea va fi extinsă şi modernizată din fonduri europene.

„Singura Clinică de Psihiatrie Pediatrică din Transilvania, modernizată şi extinsă de Consiliul Judeţean Cluj cu fonduri europene. La finalul lucrărilor, aceasta va fi cea mai mare şi mai modernă clinică de specialitate din ţară.

Consiliul Judeţean Cluj a încheiat contractul ce vizează proiectarea, asistenţa tehnică şi execuţia lucrărilor de extindere şi modernizare a Ambulatoriului Clinicii de Psihiatrie Pediatrică din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca.

Durata de execuţie va fi de maxim 28 de luni, din care primele patru luni vor fi destinate proiectării, iar restul de 24 de luni realizării efective a lucrărilor”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliul Judeţean (CJ) Cluj.

În cadrul viitoarei clădiri vor fi asigurate circuite complet separate, conform standardelor internaţionale, pe componentele de psihiatrie şi adictologie.

„În contextul în care activitatea medicală din cadrul clinicii necesită, înainte de orice, intimitate, spaţiul pe care medicii îl vor avea la dispoziţie pentru terapie va fi de trei ori mai mare comparativ cu cel actual. Imobilul va dispune inclusiv de o curte interioară amenajată la etajul unu, dar şi de spaţii adecvate în care se vor desfăşura activităţi de kinetoterapie, sportive sau artistice ce vor contribui la reechilibrarea emoţională a pacienţilor”, se mai arată în comunicat.

Finanţat din fonduri europene, proiectul prevede, în principal, extinderea suprafeţei clădirii existente cu peste 600 de metri pătraţi, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, respectiv prin adăugarea a încă două etaje. Noua construcţie va avea un regim de înălţime de S+P+3E, suprafaţa construită desfăşurată ajungând la 3.643 metri pătraţi.

„La finalizarea investiţiei prin care extindem şi modernizăm singura Clinică de Psihiatrie Pediatrică din Transilvania aceasta va fi, fără îndoială, cea mai mare şi mai modernă din ţară. Va fi unică la nivel naţional din punct de vedere funcţional şi al facilităţilor de care va dispune”, a spus preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, citat în comunicatul de presă.

Proiectul de buget pe 2018 al Timișoarei propune și realizarea unui metrou

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 februarie 2018, 09:57 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Proiectul de buget al municipalităţii timişorene pentru anul 2018 va intra luni în dezbatere publică, printre investiţii propuse a demara în acest an numărându-se şi realizarea unui sistem de transport urban în comun de tip metrou. Suma estimată fiind cu 30 de milioane de euro mai mică decât cea din anul precedent, care a fost echivalentul a 278 milioane de euro.
Conform proiectului, cea mai mare parte a bugetului pe 2018 va merge în investiţii, în proiecte ce vor demara în acest an sau cu finanţare multianuală, care au început în anii anteriori – din Sănătate, Învăţământ, Transporturi, achiziţionarea de noi mijloace de transport în comun, lucrări de extindere, modernizare şi dotări ale spitalelor din subordine, cumpărarea imobilului în care îşi desfăşoară activitatea Clinica ASCAR a Spitalului Municipal, extinderi de unităţi pentru învăţământul preşcolar şi preuniversitar, amenajări şi modernizări de parcuri şi a reţelei de cinematografe pe care municipalitatea le-a dobândit prin sentinţe judecătoreşti irevocabile.
Se vor mai construi o platformă de aterizare elicopter la Spitalul de Copii ”Louis Ţurcanu” şi un nou laborator de radioterapie la Spitalul Municipal.
De asemenea, sunt prevăzute mai multe studii de prefezabilitate şi fezabilitate pentru realizarea unui sistem de transport urban în comun de tip metrou, care să lege intrarea în oraş dinspre frontiera cu Serbia de Aeroportul Internaţional “Traian Vuia”.

Churchill: „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2017, 10:33 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:24

THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.

Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.

Praful și zgomotul acoperă, din nou, Bulevardul Unirii!

Publicat de Mihaela Costache, 21 iulie 2015, 15:10 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:36

Pe Bulevardul Unirii, între intersecția cu Bulevardul Mircea Vodă şi Piața Alba Iulia, pe sensul de mers către Piața Unirii, se execută lucrări din programul de modernizare a infrastructurii de distribuție a gazelor naturale, pe care Distrigaz îl derulează pe Fonduri Europene.

Prima bandă de circulație, de la trotuar, este blocată; utilaje grele sapă cu ciocanele pneumatice, răscolind asfaltul; alte utilaje mai mici cară asfaltul și pământul rezultate din săpătură, construind niște mici dealuri, pe trotuar. Praful și zgomotul acoperă, din nou, Bulevardul Unirii, după ce abia se încheiaseră lucrările de reabilitare a trotuarelor, comandate de Primăria Sectorului 3.

Pentru traficul rutier rămân disponibile două benzi pe acest sens, plus câte o bandă pentru viraj la stânga sau la dreapta, în zona intersecțiilor, ceea ce, în condițiile în care mulți bucureșteni sunt plecați în vacanță, pare suficient.

Având în vedere că pe șantier se lucrează de zor, este foarte probabil ca, în septembrie, când traficul va reveni la valori ridicate, lucrarea să fie încheiată pe Bulevardul Unirii.

Airbus va moderniza elicopterele Super Puma MK1

Publicat de Stefania Grigore, 5 septembrie 2014, 09:20 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:37

Guvernul României și Airbus Helicopters au semnat, la sediul Guvernului, un Memorandum de Înțelegere, în cadrul unei ceremonii la care a participat premierul Victor Ponta, ministrul Economiei, Constantin Niță, președintele Airbus Helicopters – Guillaume Faury și Jean-Louis Mascle, directorul general executiv al Eurocopter România.

Memorandumul deschide calea pentru Airbus Helicopters de a-și extinde activitățile în România și de a-și dezvolta în continuare capacitățile de producție pentru elicopterul Super Puma MK1 produs la Parcul Tehnologic Aerospațial din Brașov, spune ministrul economiei Constantin Niță.

„Încrederea acordată de România grupului Airbus Helicopters este mai mult decât reciprocă și sper că investițiile pe care le-am făcut și pe care vom continua să le facem în România demonstrează acest lucru astăzi”, a spus președintele Airbus Helicopters, Guillaume Faury.
Prezența producătorului de elicoptere în Brașov datează din anul 2002 prin intermediul Eurocopter România, o societate pe acțiuni creată împreună cu IAR SA Brașov.

Peste 170 de angajați cu înaltă calificare efectuează inspecții generale și reparații pe elicopterele Puma și Super Puma, precum și activități de întreținere pentru contracte de export.
Contractul are ca obiect o flotă de 24 de elicoptere Puma Mk1 aparţinând Royal Air Force care vor fi modernizate la Brașov pentru a li se extinde durata de viață și pentru a le îmbunătăți performanța, capabilitățile în misiuni și securitatea operaţională.

Lucrările de modernizare la centura de nord a Bucureştiului întârzie cu alte 10 luni

Publicat de Stefania Grigore, 20 august 2014, 09:00

Modernizarea si extinderea la două benzi pe sens a şoselei, a fost adusă în discuţie încă din 2005, dar proiectul nu este gata nici acum.

În ultimii nouă ani, doar un tronson de 20 de kilometri din cei 72 este reabilitat şi lărgit la patru benzi de circulaţie.
Modernizarea ultimilor 20 de kilometri din centura de nord a Bucureştiului, care leagă Autostrada spre Piteşti de cea spre Constanţa, va fi gata abia spre finalul anului viitor.

Reabilitarea tronsonului dintre Voluntari şi Autostrada Soarelui este făcută de firma lui Theodor Berna, reţinut zilele trecute, sub acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Bulevardul Griviţei din Braşov intră de astăzi în şantier

Publicat de Stefania Grigore, 23 iulie 2014, 19:00

Este vorba despre lucrările de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare, pe porţiunea cuprinsă între Plevnei şi Onix.
Practic, se va introduce o nouă conductă de canalizare cu diametrul de 800 de mm. Lucrările de pe B-dul Griviţei se vor finaliza în cel mult 45 de zile, după cum a precizat Sorin Toarcea, purtător de cuvânt la Primăria Braşov.
La finalul lucrărilor, porţiunea bulevardului va va fi reasfaltată.

De asemenea, începând de astăzi, cei de la Apa Braşov vor deschide un nou şantier şi pe strada Bisericii Române, respectiv pe porţiunea dintre Transformator şi intersecţia cu Avram Iancu, după ce tronsonul spre strada De Mijloc a fost deja finalizat.
Compania investeşte, anul acesta, 35 de milioane de euro în modernizarea reţelei de apă şi canalizare din municipiul Braşov, prin Programul POS Mediu, contribuţia Primăriei fiind de 700.000 de euro.

Cenușa termocentralelor folosită la construcția drumurilor

Publicat de Stefania Grigore, 15 iulie 2014, 14:30

Complexul Energetic Oltenia aşteaptă rezultatul analizelor probelor de cenuşă de la termocentralele din judeţ.
Anunţul a fost făcut de către Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj.

Probele de cenuşă de la Termo Rovinari şi Turceni au fost date la analiză, la București, pentru a afla dacă aceasta poate fi folosită la modernizarea drumurilor şi autostrăzilor. Asta în condiţiile în care, la Turceni, o firmă din Belgia a investit deja 50 de milioane de euro pentru construirea unei fabrici de ghips-carton.
Și chinezii, care promit că vin să investească la Rovinari într-un grup nou, sunt interesați de posibilitatea de a folosi cenușa rezultată în urma arderii cărbunelui, la construcții

Autoritățile locale craiovene plănuiesc să investească 11 milioane de euro în reabilitarea Parcului „Nicolae Romanescu”

Publicat de Stefania Grigore, 14 iulie 2014, 21:15

Întreaga sumă provine din bani europeni, iar lucrările pentru modernizarea parcului ar trebui să fie gata până la finalul anului 2015. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, susține că parcul ar fi avut nevoie de o sumă mult mai mare pentru ca lucrările să se desfășoare fără constrângeri.

Parcul „Nicolae Romanescu” este inclus de francezi în catalogul celor mai impresionante proiecte peisagistice ale lui Edouard Redont, care a rămas unul dintre cei mai mari arhitecți în Franța.

La cei peste 100 de ani ai săi, parcul din Craiova este dat ca referință pentru faptul că este unul dintre cele mai extinse – se întinde pe o suprafață de 96 de hectare – și este în totalitate natural.

Lucrările de modernizare la Gara Slatina se apropie de final

Publicat de Stefania Grigore, 7 iulie 2014, 17:00

În doar câteva zile şantierul deschis în urmă cu doi ani se va închide. Renovările au vizat birourile, sala de aşteptare, iar peroanele au fost refăcute în întregime. În plus, în gara din Slatina a fost instalat un sistem de supraveghere.

Modernizările au fost finanțate de Comisia Europeană şi Guvernul României.