Muzica Unei Generații Perene – Portrete muzicale – Aniversare ”In memoriam” 75 – ANTON ȘUTEU!

Publicat de Bogdan Dragomir, 17 ianuarie 2022, 11:28 / actualizat: 21 iunie 2023, 14:38

Deschideți poarta soarelui – 1986 (muzica: Anton Șuteu, text: Dan V.Dumitriu) de pe albumul ”Deschideți poarta soarelui” – C&P 1987 Electrecord. Interpretează un grup solistic alcătuit din: Mirabela Dauer, Mihaela Runceanu, Adrian Daminescu, Carmen Rădulescu, Ioan Luchian Mihalea, Mihaela Oancea, Marina Florea, Mircea Baniciu, Carmen Mureşan, Grupul Song.

Compozitorul şi profesorul Anton Şuteu ar fi împlinit pe 17 ianuarie 75 de ani. S-a născut pe 17 ianuarie 1947 la Bucureşti, a absolvit cursurile Liceului de muzică nr. 1 – astăzi Colegiul Naţional “Dinu Lipatti”, apoi pe cele ale Universităţii Naţionale de Muzică – secţia Compoziţie (1972) şi s-a specializat în Italia, la Academia “Santa Cecilia” din Roma timp de doi ani (1972–1974). A fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din anul 1977, Şef al Biroului de Muzică Uşoară şi Jazz, abordând în paralel cu lucrările de muzică simfonică şi de cameră muzica uşoară şi jazz–ul. În 1988 Casa de discuri Electrecord i-a editat primul disc de autor și interpret lui Anton Şuteu, intitulat “Emoţii”.

Anton Şuteu a susţinut teza de doctorat în muzicologie la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj–Napoca (centru–vest) în anul 2005. A fost pe rând asistent, lector, conferenţiar şi profesor la catedrele de pedagogie muzicală, compoziţie şi muzicologie ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti / UNMB. Anton Şuteu s-a stins la 13 septembrie 2010, în urma unui atac cerebral.

Creaţia lui Anton Şuteu cuprinde muzică de teatru (“Tache, Ianke şi Cadâr” de Victor Ion Popa – 1993, “Numele trandafirului” – muzică de scenă pentru piesa bazată pe romanul lui Umberto Eco – 1994), vocal-simfonică, simfonică, muzică pentru spectacole de televiziune, muzică de film (“Drumuri în cumpănă” – regia Virgil Calotescu, 1978, “Asfalt tango” – regia Nae Caranfil, 1996, “Triunghiul morţii” – regia Sergiu Nicolaescu, 1999, etc.), muzică de cameră, muzică uşoară, de jazz.

A scris sute de piese de muzică uşoară, pline de melodicitate și melancolie, pe care le-a încredinţat spre interpretare unor artişti valoroşi, ca Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Cornel Constantiniu, Mihaela Runceanu, Marius Ţeicu, Mihaela Oancea, Simona Florescu, Aura Urziceanu, Carmen Rădulescu, Dan Spătaru, Dida Drăgan, Angela Similea, Adrian Daminescu, Elena Cârstea, Marina Florea, Loredana Groza, Gabriel Cotabiţă, Monica Anghel.

„Drumul iubirii” (Anton Șuteu/Flavia Buref) de pe albumul Romanian Pop Music / 2 ( C&P 2003 UCMR), interpretată de Dida Drăgan.

Anton Şuteu a obţinut numeroase şi importante distincţii: Premiul Gaudeamus la Concursul Internaţional de Compoziţie din Olanda în 1979, Menţiunea specială “Trandafirul de aur”, primită din partea juriului la Montreux, în Elvetia în 1984, Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1986, 1987), Premiul Uniunii Cineaştilor din România (1991, 1992, 1993, 1995, 1996), Premiul Marocului la Casablanca, în anul 1989, Ordinul Steaua României în grad de Cavaler în 2000.

„Doar iubirea” (Anton Șuteu/Dan V.Dumitriu) de pe albumul ”Șlagăre românești” (C&P 2011 UCMR) interpretată de Mirabela Dauer.

Anton Şuteu (Toni – cum îl numeau deopotrivă colegii şi studenţii săi) a fost un om de caracter, educat, modest, cu o cultură vastă, foarte apropiat de studenţi, pe care îi iubea nespus şi care la rându-le îl adorau. Talentul său nu se limita la muzică, era şi un foarte insiprat grafician, lucrările rămase probând afirmaţia.

DSC07895 Foto Trofeu pentru interpretare Secțiunea Comp. Anton Suteu.1100 (Foto Hermannstadtfest-V.A.Stroe/arh.pers.B.Dragomir)

Ca o recunoaștere și un omagiu în plus, în toamna lui 2020, între 2 și 4 septembrie, în cadrul Festivalului ”HERMANNSTADT Fest” de la Sibiu a fost inclusă o secțiune ”Anton Șuteu”, în cadrul căreia concurenţii au putut alege spre interpretare piese din creația valorosului compozitor.

„Voi, oameni de mâine!” (Anton Șuteu/Dan V.Dumitriu) de pe albumul ”Șlagăre românești” (C&P 2011 UCMR) interpretată de un grup vocal alcătuit din soliști ai muzicii ușoare românești.

P.S.: Mă număr printre privilegiații studenți ai lui Toni Șuteu din perioada 1983 – 1988, ai Conservatorului CIPRIAN PORUMBESCU, Facultatea de Pedagogie muzicală, Compoziție muzicală, Muzicologie și îi mulțumesc cu recunoștință pentru prietenia și generozitatea sufletească!

Bogdan Dragomir – vă mulţumeşte pentru atenţie şi până la următoarea ediţie vă doreşte toate cele bune!

Surse: Olivia Sima și Hermannstadtfest Sibiu, Marina Bădulescu și AGERPRES, Casa de discuri ELECTRECORD, arhiva pers. Bogdan Dragomir. Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir (foto arhiva personală Bogdan Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician şi jurnalist la

Mircea Baniciu – Eșarfă în dar din pragul Magazinului de Vise

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 aprilie 2021, 10:00 / actualizat: 28 aprilie 2021, 21:19

Dialoguri pentru tihna sufletului

Bun găsit  vă spune Camelia Teodosiu în Biblioteca noastră de Bucurii care în această ediție se transformă, prin prezența invitatului nostru Mircea Baniciu, într-un Magazin de vise, cu porțile deschise.

Ne-am permis să fim creativi, inventivi…așadar, invitatul nostru a tratat cu spontaneitate și umor întrebarea de început referitoare la planeta de unde vine Mircea Baniciu și a depănat amintirile legate de aceasta. Astfel, am aflat cât de dragă-i este Timișoara, cum a început povestea muzicii în viața lui , cum a făcut trecerea de la muzica clasică la pop-rock,  influențat de trupa Beatles, ce anume îl inspiră când compune muzică…

Mircea Baniciu ne-a spus că s-a apucat să reorchestreze mai multe din piesele sale, unele din ele prea puțin cunoscute de public. A scos deja 2 CD-uri și urmează cel de-al treilea cu speranța că va putea fi lansat  public, în turnee, alături de fani…ca în vremurile bune, fără de restriște.

Mircea Baniciu  și-a păstrat zâmbetul, ochii îi râd, bucuria vieții face parte din felul lui de a fi. Nu știe de unde vin firescul și optimismul său, dar e convins că au legătură cu locul copilăriei, cu libertatea  pe care a avut-o, cu faptul că a făcut ceea ce i-a plăcut. Și toate acestea i-au dat siguranța că nimeni și nimic nu îl poate îngrădi.

Mesajul din finalul emisiunii, pentru ascultătorii Bibliotecii de Bucurii, este oferit de Mircea Baniciu ca o ”eșarfă în dar”:

”Trebuie să fie sinceri cu ei înșiși și să fie cât mai adevărați în tot ceea ce își propun. Să nu facă niciodată  lucruri care-i deranjează și care nu plac. Spre exemplu un om mulțumit și împăcat cu viața, cum sunt eu, uitați-vă la mine sunt un om care a făcut toată viața ce a dorit și ce i-a plăcut cel mai mult. E foarte important să faci în viață ce-ți place ȚIE, nu neapărat altora. Ție să-ți placă în primul rând și atunci, dacă și altora le place ceea ce faci, lucrurile or să decurgă excepțional pentru orice clipă de viitor.”  (Mircea Baniciu)

Autor: Camelia Teodosiu

„Sufrageria lui …” un backstage unic pentru iubitorii de folk

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 aprilie 2019, 13:00

Din 27 februarie s-a deschis în București, Centrul Cultural A. Păunescu sub patronajul și îngrijirea permanentă a fiicei poetului, Ana Maria Păunescu.

Situat într-un spațiu adecvat culturii, meditației și stării de liniste și bine, Centrul Cultural găzduiește expoziții permanente de pictură, o librarie de carte semnată Adrian Păunescu și concerte de muzică folk.

Concertele au loc într-un backstage unic, pentru un număr restrâns de prieteni, intitulat “Sufrageria lui…”

Pâna acum au concertat în “sufragerie”, Mircea Baniciu, Cristian Buica, Victor Socaciu și Emeric Imre.

Mâine, 2 aprilie, “sufrageria“ îi aparține lui Raul Cârstea, urmând ca în săptămânile următoare să concerteze Florin Chilian și Dinu Olarasu.

Toate concertele încep la ora 19:00. Mai multe detalii despre Centrul Cultural A. Păunescu sunt disponibile pe pagina de Facebook

Deschideţi poarta soarelui – Grup solistic

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 noiembrie 2017, 07:16

Este titlul unei melodii care a scris istorie în România şi nu doar prin interpretarea de excepţie a artistei Dida Drăgan, ci şi prin puterea textului. Unii au spus că versurile sunt naive şi că se încadrează perfect în rigorile stilului comunist, când viaţa trebuia prezentată numai în roz. Însă cei mai mulţi au văzut că îndemnul ”Deschideţi poarta soarelui” era de fapt o invitaţie la libertate.

Melodia ”Deschideţi poarta soarelui” a fost compusă de regretatul artist Anton Şuteu, pe versurile lui Dan Dumitriu. Compozitorul Anton Şuteu şi-a dorit ca această piesă să fie cântată de Dida Drăgan, ceea ce s-a şi întâmplat. Era atât de perfecţionist încât, povesteşte artista, maestrul o chema la repetiţii chiar şi atunci când era bolnavă. A fost o piesă scrisă pentru noi toţi, români de pretutindeni, este de părere Dida Drăgan, cea care l-a încadrat pe Anton Şuteu printre marii artişti ai neamului.

În anul 1987, în programul de Revelion oferit de Televiziunea Română a fost prezentată în premieră o filmare în care piesa ”Deschideţi poarta soarelui” era cântată de un grup de solişti printre care Mirabela Dauer, Mihaela Runceanu, Adrian Daminescu, Carmen Rădulescu, Ioan Luchian Mihalea, Mihaela Oancea, Marina Florea, Mircea Baniciu, Carmen Mureşan. Piesa a fost cântată în variantă solo de Dida Drăgan. Anii au trecut, dar amintirea acelor momente este si acum la fel de puternică, ne spune Carmen Rădulescu, aflată atunci pe scenă: “Da, este foarte adevărat că a fost o bucurie pentru mine să cânt alături de mari artişti ai acelui moment şi, de ce nu, şi ai acestui moment. Mesajul acestei melodii a fost unul de bucurie, să transmită oamenilor să se bucure de tot ceea ce este lăsat pe acest pământ, de tot ceea ce începe cu soarele pentru că dacă el nu şi-ar deschide poarta şi nu ne-ar alinta cu razele lui, noi n-am putea trăi, cânta, nu ne-am putea bucura!”

Andrii Popa – Phoenix

Publicat de Cristina Ion, 17 octombrie 2017, 06:23

Phoenix este un nume celebru gravat în inimile iubitorilor rock-ului românesc. În iulie 1971, directivele lui Nicolae Ceauşescu privind creaţia artistică din România au condus la destrămarea multor formaţii rock. Cu toate acestea, pentru Phoenix a urmat o perioadă de aur în care band-ul timişorean a creat subgenul etno-rock inspirat întotdeauna din folclorul românesc autentic.

Compoziţia Andrii Popa, pe muzica scrisă de Mircea Baniciu, a fost prezentată publicului bucureştean pe 19 noiembrie 1973, când Phoenix a susţinut un concert memorabil pe scena Sălii Palatului. „Era un cântec de rezervă, la un moment dat, un cântec care a rămas aşa,… în sertar”, mărturiseşte cantautorul Mircea Baniciu. Viitorul hit nu era programat să fie înregistrat pe vreun album. Şi totuşi, Andrii Popa a fost imprimat în 1974 pe albumul „Mugur de fluier” al legendarului grup Phoenix, LP editat de Electrecord.

„Mă simt nespus de fericit că am reuşit să fac un cântec care s-ar putea să treacă şi de timpul meu”, spune Mircea Baniciu. Andrii Popa rămâne cântecul tuturor generaţiilor.

Vinovaţii fără vină – Pasărea Colibri

Publicat de Cristina Ion, 11 octombrie 2017, 06:23

La sfârşitul anilor ’90, piesa Vinovaţii fără vină, compusă de Dorin Liviu Zaharia, a devenit unul dintre cele mai fredonate cântece în România. Melodia este inclusă în albumul formaţiei Pasărea Colibri „Cântece de bivuac” din 1999, editat de Roton.

Dorin Liviu Zaharia a fost membru fondator al formaţiei Olympic’64 şi unul dintre primii compozitori de muzică folk ai generaţiei sale pe care o numea „nostalgia ţăranului orăşenizat”.

Vinovaţii fără vină, cântecul de protest al lui Dorin Liviu Zaharia, piesă înregistrată în urmă cu aproape 20 de ani, avea să devină una dintre emblemele grupului Pasărea Colibri. Mircea Baniciu îşi aminteşte de momentul când a venit la el Moţu Pittiş „cu un cântec scris de „Chubby Zaharia” pe care a dorit să-l includă în repertoriul formaţiei Pasărea Colibri. „Textul era foarte frumos, dar cântecul era orchestrat în stilul anilor ’60”, spune Mircea Baniciu despre compoziţia pe care, ulterior, a reorchestrat-o.

Eşarfă în dar – Mircea Baniciu

Publicat de Cristina Ion, 6 octombrie 2017, 07:10

Mircea Baniciu continuă să-i încânte pe iubitorii folk-rock-ului românesc prin unicitatea timbrului vocal, dar şi prin frumuseţea compoziţiilor sale.

Mircea Baniciu s-a născut în 31 iulie 1949. A copilărit în cartierul de lângă Complexul studenţesc timişorean, fapt care avea să-i marcheze întreaga existenţă.

Muzica a pătruns în viaţa lui Mircea Baniciu încă de la şapte ani. După ce intră la liceu, mama sa îi dăruieşte o chitară. Deşi continuă să studieze la pian până la 14 ani, dovedind un real talent, după vizionarea filmului „Tinerii” în care se produceau Cliff Richard şi trupa The Shadows, Mircea Baniciu ajunge la concluzia că „se simte mult mai atras de chitară decât de pian”.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea cantautorului MIRCEA VINTILĂ

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 martie 2017, 11:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:28

Bun găsit tuturor ascultătorilor emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE de la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şi La mulţi ani!

Aici puteţi asculta ediţia din 23.03.2017 a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!

Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul  Ciocu’, este un muzician, cântăreț  și compozitor român (cantautor) de muzică  folk.

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al supergrupului  Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc,  Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul  Bucureștiului de odinioară.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)

S-a născut pe 23 martie 1949 la  Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc,  Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.

„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)

În 1982 este editat LP-ul Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada  1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990  primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.

„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music),  interpretată de „Pasărea Colibri”.

Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

Pasarea Colibri (intercontmusic.ro/arh.pers.B.Dragomir)

În 1992 fondează împreună cu  Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi  Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac  – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).

„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

În octombrie 2000, Mircea Vintilă lansează sub marca Roton albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie,  Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

mircea-vintila (andreipartos.ro)

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001)  şi „10 Ani” (2003), ambele la  Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi),  Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi  Andrada Popa (backing vocal).

„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă &Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.

În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.

„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri  & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)

Patru ani mai târziu, la 2 martie 2009, cotidianul Jurnalul Național  lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu,  Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, https://mirceavintila.wordpress.com/biografie/  şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

 Bogdan Dragomir –  Radio România Regional.

La mulți ani Radio Reșița!

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 august 2015, 13:20 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:36

Radio România Reşiţa întăreşte de 19 ani vocea Societăţii Române de Radiodifuziune în întreg Banatul, dar şi în Valea Timocului, acolo unde românii au nevoie să asculte voci de acasă, crâmpeie de tradiţii şi spiritualitate românească.

Radio România Reşiţa sărbătoreşte 19 ani de la înfiinţare în mijlocul ascultătorilor datorită cărora suntem numărul 1 în Banat, 19 ani în care am crescut şi evoluat împreună.

Vara anului 1995, când la iniţiativa unor tineri entuziaşti lua fiinţă Radio România Reşiţa, a rămas întipărită în memoria tuturor. A urmat o perioadă de muncă şi emoţii până când s-a auzit în eter prima voce, iar la 8 august 1996, Radio România Reşiţa a fost statuat ca post public local al Societăţii Române de Radiodifuziune. Acela a fost punctul de plecare pentru a ceea ce avea să devină “Sunetul Banatului Montan”. Pe atunci frecvenţa era 102,5 MHz, după care în decembrie 2000 a fost schimbată în 105,6 MHz. La începutul anului 2004 Societatea Română de Radiodifuziune a hotărât acordarea titlului de post public regional. În cei 11 ani care au trecut de atunci am ţinut pasul cu tehnologia. Unul dintre cele mai importante momente a fost 1 decembrie 2014, dată de la care Radio România Reşiţa transmite şi în format visual-radio. Din această primăvară, Radio România Reşiţa are un studio în staţiunea Băile Herculane, în hotelul Afrodita.

La ceas aniversar, postul public îşi deschide astăzi porţile pentru cei care doresc să cunoască echipa şi să vadă cum sunt realizate ştirile, emisiunile şi tot ceea ce se aude în eter. Iubitorii mersului pe două roţi sunt invitaţi mâine să pedaleze împreună cu noi. Tura ciclistă are ca scop promovarea mişcării, care înseamnă sănătate, dar şi a naturii, judeţul Caraş-Severin abundând în zone frumoase. Bicicliştii care ne sunt alături la împlinirea a 19 ani pot participa la Festivalul de folk de la Gărâna, unde Radio România Reşiţa este co-organizator. Pe scena din Poiana Lupului vor urca printre alţii Mircea Baniciu şi Narcisa Suciu, iar ziua de duminică va fi dedicată muzicii, dansurilor şi berii germane.

Surprizele nu se opresc aici… Radio România Reşiţa dă startul la distracţie pe ştrandul Atlantic. Soare, muzică, apă sunt doar câteva din ingredientele care vor transforma o zi de sâmbătă într-o zi perfectă alături de Radio România Reşiţa. Vor fi concursuri care mai de care mai distractive şi mai haioase, dar şi multe premii.

De 19 ani împreună! De 19 ani alături de cel mai ascultat post de radio din Banat!

Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiș

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 martie 2015, 14:00 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:45

Primăria Sectorului 3 organizează, pentru al treilea an consecutiv, un eveniment de înaltă ținută artistică dedicat omului de cultură Florian Pittiș, cel care a fost un “one man show”, un “uomo universale” al României. Dispărut prematur din această lume, Moțu Pittiș ține în continuare aprinsă flacăra sădită în sufletul și conștiința românilor.

Evenimentul Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiș este o sărbătoare prin care prietenii și publicul cinstesc amintirea Moțului, dar și o formă de a continua munca de o viață a lui Florian Pittiș: dorința de a transmite idealuri de libertate și de cultură generațiilor mai tinere, de a sădi în suflete pasiunea. A fost un om care a inspirat generaţii întregi să citească, să asculte muzică, să trăiască frumos.

Sâmbătă, 18 aprilie, în Săptămâna luminată, muzica și poezia, idealurile și valorile, se vor întrepătrunde într-un spectacol emoționant – Remember Florian Pittiș. La eveniment vor participa nume de rezonanță ale scenei românești, care au scris istorie în muzică și care sunt indisolubil legate de Florian Pittiș: Marius Bațu, Florin Chilian, Zoia Alecu, Mircea Vintilă & Brambura, Ducu Bertzi, Vița de Vie, Nicu Alifantis & Zan, Teo Boar, Vlady Cnejevici, Mircea Baniciu.

Evenimentul Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiș este organizat pentru al treilea an consecutiv de Primăria Sectorului 3, pe 18 aprilie, începând cu ora 17.00, în Parcul Titan. Accesul publicului este liber.