Spectacole lirice şi dramatice de Ziua Culturii Naţionale, la Timişoara!

Publicat de Andra Radu, 14 ianuarie 2022, 17:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Ziua Culturii Naţionale este marcată, la Timişoara, printr-o serie de spectacole lirice şi dramatice ale instituţiilor culturale, prelegeri şi depuneri de jerbe la bustul poetului Mihai Eminescu.

Opera Naţională Română din Timişoara deschide şirul evenimentelor, vineri, de la ora 19:00, cu premiera „Creaţiunile lui Prometeu”, unicul spectacol de balet compus de Ludwig van Beethoven.

Conducerea muzicală îi aparţine invitatului Friederich Pfeiffer, iar scenografia este semnată de Dragoş Buhagiar, în coregrafia şi regia lui Ovidiu Matei Iancu (invitat). Pe scenă vor evolua Bogdan Rădăcină (Prometeu), Andrea Chiappetta (Zeus), alături de cuplurile: Bogdan Rădăcină/ Nanako Imai, Andrea Chiappetta/Manuela Ardelean, Flavius Popa/Alina Mihai, Sergiu Mihalic/Codruţa Bălan, Andrea Chiappetta/Carla Dukai.

În rolurile Zeilor: Olga Sfetcu, Alina Mihai, Raisa Kadar, Codruţa Bălan, Andrea Giurgiu, Iulia Duţă, Sayuki Totsuka, Larisa Clement, Flavius Popa, Sergiu Mihalic, Giuseppe Paolicelli, Antonio Bisogno, Darius Agrima, Sergiu Anghel.

Oameni: Andreea Mihalic, Nicolae Hamill, Naomi Ţurlui, Raluca Todosi, Federica Franceschini, Iustina Ciobanu, Melanie Izzo, Carla Dukai, Cristina Mârza, Teodora Bălăjel, Alexandru Pîntea şi Teodor Pătraşcu.

Pentru aceeaşi oră, Filarmonica Banatul a pregătit un concert coral susţinut de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii, sub bagheta dirijorului Iosif Todea. Soliştii Maria Oniţa (soprană), Cristian Ardelean (bariton), Emanuelle Nori (Tenor), Lucian Oniţa (bas), acompaniaţi la pian de Regina Csermak, alături de actriţa Daniela Torok vor susţine un program cu lucrări pe versurile lui Mihai Eminescu, semnate de Paul Constantinescu, V. Popovici, I. D. Chirescu, Aurel Eliade, Tudor Flondor, L. Profeta şi G. Şorban.

Teatrul Naţional din Timişoara prezintă în premieră spectacolul „Eminescu”, un scenariu pe texte din poezia şi publicistica Luceafărului poeziei româneşti, creat în cadrul CelebrART, program dedicat personalităţilor şi evenimentelor majore ale culturii româneşti şi universale şi face parte din noul mandat de management la Teatrul Naţional Timişoara.

Spectacolul va fi susţinut de actorii Ana Maria Cojocaru, Cătălin Ursu şi Cristian Szekeres, în regia artistică semnată de Mihaela Lichiardopol; spaţiul scenografic îi aparţine Gabrielei Strugaru-Popa.

Institutului Francez din România la Timişoara anunţă, pentru sâmbătă, două evenimente literar-muzicale. Pe acordurile de violoncel ale Alexandrei Guţu, Robert Şerban şi Alexandru Condrache vor prezenta cea mai recent apărută carte a scriitorului Vasile Popovici, „Punctul sensibil. De la Mihai Eminescu la Mircea Cărtărescu”.

Muzeul Satului Bănăţean devine, sâmbătă, scena unui crâmpei al culturii naţionale, cu expoziţii, lansări de carte şi momente muzicale.

„Sunt trei expoziţii foto, ”Anotimpurile Satului Românesc”, ”Al cincilea anotimp – iarna în timp de pandemie de păpădie” şi ”Bănăţenii de altădată” – fotografii rarisime cu bunicii şi străbunicii noştri în port popular original şi originar, pe zone etnografice. Pe marginea subiectelor amintite vom avea adevărate mini conferinţe în care vor vorbi, pe lângă organizatorii expoziţiilor (Maria Hadiji, Borco Ilin şi Marius Matei), invitaţii de vază din domeniul etnografiei, artei fotografice şi muzicale, Camelia Burghele, Beatrix Leila Imre şi Cristian Graure,” anunţă directorul Muzeului, Dan Radosav.

Biblioteca Judeţean Timiş organizează, sâmbătă, la Secţia de Arte „Deliu Petriu”, de la ora 15:00, o întâlnire cu reprezentanţi ai minorităţilor din Banat, ca parte a unei importante contribuţii la proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 octombrie 2021, 12:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet este un proiect inedit, de promovare a poeziei româneşti clasice şi moderne, pentru publicul autohton, dar şi internaţional. O producţie a asociaţiei culturale The Culture Club, cu sprijinul JTI, partener principal Pro Contemporania, proiectul poate fi accesat online începând din 22 octombrie la adresa aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro sau ahandforthepoet.thecultureclub.ro.
Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet se compune dintr-o serie de recitaluri care punctează repere poetice din cultura română. Într-o primă etapă, poezii de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Coşbuc, Lucian Blaga, George Bacovia, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu în limba română şi – o parte dintre acestea – în engleză, sunt prezentate în interpretarea actorilor Ion Caramitru, Michael Pennington, Anamaria Marinca, Mircea Rusu, Emilia Popescu, Andras Istvan Demeter, Mihaela Rădescu, Alex Ştefănescu, Cătălin Frăsinescu.
Recitalurile, filmate în primăvara şi vara anului 2021, sunt prefațate de o scurtă prezentare scrisă a poetului ales și ilustrate cu fotografii de epocă, fragmente de manuscris şi comentarii bilingve despre arta sa poetică.
Inițiativa este deopotrivă un act de restituție și un demers de susţinere a unui domeniu cultural marginalizat în contemporaneitate, adăugând poeziei arta actorului, rostirea, imaginea. Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet, ce urmează a fi continuat în viitor şi cu alte nume mari, îşi propune să contribuie la o mai bună cunoaştere a celor mai importanţi poeţi români clasici şi moderni, în forma originală, dar şi prin traduceri consacrate, în engleză, totul într-o manieră accesibilă publicului actual, pentru care principalul vehicul cultural este internetul.
Proiectul a fost realizat de o echipă coordonată de Ovidiu Miculescu – producător general şi Oltea Şerban-Pârâu – producător executiv. Filmările s-au desfășurat în spaţii consacrate precum Sala ArCuB, Opera Naţională din Bucureşti sau ICR Londra, producţiile fiind semnate de Virgil Oprina – director de imagine / montaj, Attila Vizauer – regia artistică.

Producător The Culture Club
Cu sprijinul JTI
Partener principal Pro Contemporania
Parteneri culturali ArCuB – Centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Institutul Cultural Român, Opera Naţională din Bucureşti.

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Regional, România TV, Liternet, Agentiadecarte, Mediatrust, Webcultura
aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro
ahandforthepoet.thecultureclub.ro

JTI este printre primele companii multinaționale care au investit local încă din 1993, fiind recunoscută pentru susținerea celor mai importante evenimente culturale din România: FITS, TIFF, SoNoRo, Turnee de poveste, turnee de muzică clasică în orașe mici. JTI este, de asemenea, sponsor oficial al Gigi Caciuleanu Romania Dance Company. Întâlnirile JTI, devenite un brand cultural național pentru dansul contemporan, au ajuns în acest an la cea de-a XXI-a ediție ”dând consistență vieții noastre artistice”. În eforturile de incluziune ale ultimei perioade, JTI sprijină proiectele COOLsound.ro – on line despre scena independentă românească și A Hand for the Poet / Aplauze pentru poet.

Mulţumiri speciale
Doamnei Gilda Lazăr, Head of Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova & Bulgaria
Domnului prof. univ. dr. Liviu Papadima, Prorector al Universității din București
Doamnei Mihaela Păun, Director al ArCuB, centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti
Domnului Mirel Taloş, Preşedinte al Institutului Cultural Român
Domnului Ioan Cristescu, Director al Muzeului Naţional al Literaturii Române
Domnului Daniel Jinga, Director general al Operei Naţionale din Bucureşti
Doamnelor Magda Stroe şi Roxana Dumitrache, Coordonatoare ICR Londra

Festivalul „Seri melancolice eminesciene” va fi organizat la Ipoteşti!

Publicat de Andra Radu, 6 iulie 2021, 11:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

În luna august va fi organizat un festival naţional de muzică folk pe versuri scrise de Mihai Eminescu, la Ipoteşti. Festivalul „Seri melancolice eminesciene” are ca scop promovarea operei eminesciene.

„Având drept scop sporirea numărului de activităţi destinate promovării operei eminesciene, inclusiv prin acţiuni bazate pe interdisciplinaritate, Festivalul promovează creaţia lirică eminesciană prin folosirea versurilor eminesciene drept text pentru melodiile prezentate în concurs şi spectacol.

În subsidiar, Festivalul urmăreşte promovarea tinerilor sau elevilor cu aptitudini în domeniul cultural-artistic şi a creaţiilor acestora, având ca specific muzica folk; atragerea unui număr cât mai mare de elevi şi tineri către acest gen muzical; promovarea imaginii Memorialului Ipoteşti”, se arată în comunicatul transmis de Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”.

Festivalului Naţional de Muzică Folk pentru Copii şi Tineret „Seri melancolice eminesciene” se află la a XII-a ediţie. În acest an, festivalul va avea loc în două etape, dintre care cea de concurs se va desfăşura online, iar cea de premiere se va desfăşura cu prezenţă fizică la Ipoteşti. Înscrierile pentru la acest festival au loc până pe 10 iulie.

15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale

Publicat de Andra Radu, 15 ianuarie 2021, 14:27 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte.

În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.

Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

Motivul pentru care a fost aleasă ziua lui Eminescu drept Zi a Culturii Naţionale ar putea fi acela că este poetul care i-a impresionat atât pe contemporanii săi, cât şi pe cei din generaţiile următoare. Inteligenţa lui, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului eminescian nu au rămas neobservate, ci au fost apreciate.

Poetul Mihai Eminescu sărbătorit de copiii din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 ianuarie 2020, 09:40 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Pe 15 ianuarie, la Şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania a avut loc un program cultural dedicat marelui poet naţional şi universal Mihai Eminescu, susţinut de elevii clasei a şasea. Sub genericul „Eminescu şi operele sale”, elevii clasei a şasea s-au angajat să prezinte în faţa colegilor basmul „Făt Frumos din lacrimă”, printr-un spectacol de marionete pregătit de către ei împreună cu doamna profesoară Anca Stan. Atât scena, cât şi marionetele au fost concepute de ei, iar spectacolul a fost prezentat colegilor şi cadrelor didactice în aula şcolii. Conform informaţiilor primite de la profesoara Anca Stan, în acea zi toate orele de limba română au fost dedicate poetului Mihai Eminescu. Elevii clasei a 4-a au găsit citate despre poet, au confecţionat o broşură cu viaţa lui Eminescu şi au învăţat poezia „Somnoroase păsărele”. Clasele 7 şi 8 au avut o prezentare despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu şi au învăţat poeziile „Revedere” şi „Sara pe deal”.

Elevii şcolii generale din Apateu, instituţie în care limba română se predă ca obiect de studiu, au susţinut pe 15 ianuarie un moment poetic şi au depus coroane de flori la bustul lui Mihai Eminescu, aflat în curtea bisericii ortodoxe din Apateu.

În perioada 13–17 ianuarie, Şcoala românească din Chitighaz a dedicat poeziei eminesciene şi în general operelor marelui poet naţional Mihai Eminescu toate orele de limba şi literatura română. Astfel, elevii claselor 5–8 au ascultat prelegeri despre viaţa şi activitatea poetului, au recitat din creaţiile lui Eminescu şi s-au întrecut în cadrul concursurilor la nivel de clasă având variate tematici, ne-a informat profesoara Iuliana Moldovan.

Elevii şcolii româneşti din Jula îl vor sărbători pe Eminescu în ziua de 29 ianuarie, la o mică serbare organizată în cadrul instituţiei de învăţământ.

„Eminescu văzut prin ochi de copii”

Aşa s-a intitulat proiectul tematic săptămânal organizat pe 15 ianuarie, la grădiniţa din Bătania, unde grupa Bambi împreună cu educatoarea Adelina Sturza Olteanu au sărbătorit Ziua Culturii Române şi şi-au amintit prin mai multe activităţi de poetul naţional Mihai Eminescu. Au desenat, au colorat, au ascultat poezii spuse de doamna educatoare şi prezentări  despre viaţa lui Eminescu.

Serbare literară de Ziua Culturii Române, la Micherechi

Ziua de 15 ianuarie, data la care sărbătorim Ziua Culturii Române şi naşterea poetului naţional Mihai Eminescu, făuritorul limbii literare şi Luceafărul culturii româneşti, a fost marcată şi de elevii şi cadrele didactice de la şcoala generală română din Micherechi, prin activităţi dedicate poetului nepereche. Îi salutăm pe această cale pe profesorii care, în ciuda tuturor problemelor cotidiene, îşi respectă statutul şi meseria şi îi implică pe elevi în acţiuni menite să-i apropie de vers, de poezie şi de frumos.

Cu această ocazie, şcoala din Micherechi a pregătit şi o mică serbare pentru a onora această zi memorabilă. Profesoara de limba română Mihaela Baicu a prezentat elevilor claselor 5–8 aspecte esenţiale din viaţa şi opera lui Mihai Eminescu, după care trei elevi ai şcolii au recitat poeziile „Numai poetul”, „La mijloc de codru” şi „Somnoroase păsărele”, iar doi elevi au interpretat melodii pe versuri eminesciene. În cadrul evenimentului, elevii au avut ocazia să-şi amintească despre poeziile reprezentative ale operei eminesciene, să-şi îmbogăţească cunoştinţele de limbă şi literatură şi să aprecieze mai mult poezia în sine, văzând că ea poate fi transpusă cu succes şi în acorduri muzicale. La final, elevii susţinători ai programului cultural au primit din partea directoarei Ana Ruja diplome de recunoaştere a meritelor lor, că şi-au dat silinţa să înveţe poeziile şi să se prezinte în faţa colegilor şi cadrelor didactice.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

15 ianuarie – 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu!

Publicat de Andra Radu, 15 ianuarie 2020, 13:53 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Se împlinesc 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Acesta a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.

Eminescu a fost supranumit „Luceafărul poeziei româneşti” şi a rămas cel mai important reprezentant al romantismului din literatura română, un remarcabil erudit şi militant activ pentru dreptul la existenţă naţională a poporului român.

Poetul Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. Din 1860 până în 1963, a urmat cursurile Liceului german din Cernăuţi, apoi s-a retras ca elev particular. În 1864 s-a angajat copist la Tribunalul din Botoşani, iar din 1865 a devenit custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul.

După moartea lui Aron Pumnul, tânărul Eminovici (numele poetului la naştere) a plecat în Transilvania, la Blaj şi Sibiu, unde şi-a continuat studiile liceale. A ajuns apoi la Bucureşti, urmând trupele de teatru Tardini-Vlădicescu, Iorgu Caragiale (1866-1868), Mihail Pascaly (1868), fiind copist şi sufleur, apoi a ajuns la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a fost angajat ca sufleur.

În perioada 1869-1872 a fost „student extraordinar” la Facultatea de Filosofie de la Viena, unde a audiat cursuri de filosofie, drept, economie politică, filologie romanică, ştiinţe. Aici a făcut parte din societatea literar-socială „România” şi din cea literar-ştiinţifică „România jună”. Tot la Viena l-a cunoscut pe Ioan Slavici.

În 1872 o cunoaşte, la Viena, pe Veronica Micle, cea care a devenit apoi marea lui iubire.

Primele încercări de poezie ale lui Mihai Eminescu datează din ianuarie 1866, când a debutat cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, pe care a semnat-o M. Eminovici, care era închinată memoriei profesorului său.

În 1870 a început să colaboreze la revista ieşeană „Convorbiri literare”, unde a publicat poezia „Venere şi Madonă”, poemul „Epigonii”, povestea „Făt-Frumos din lacrimă”, urmate în 1871 de poeziile „Mortua est”, „Înger de pază” şi „Noaptea”.

Primul şi singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui Mihai Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883, purtând titlul „Poesii”. Ulterior, au mai fost publicate două ediţii – în 1885 şi în 1888.

Cartea a fost tipărită când Eminescu nu era în ţară. Deja se afla internat într-un sanatoriu în Germania, în 1883 apărând primele semne ale bolii. Volumul cuprindea 61 de poezii, plus trei variante la „Mai am un singur dor”.

Pe lângă poezie, Mihai Eminescu a publicat şi proză („Sărmanul Dionis”, „Făt-Frumos din lacrimă”), nuvelă fantastică („Cezara”), povestiri, schiţe, teatru ş.a.

Boala lui Eminescu avansa, iar în primăvara anului 1888 s-a stabilit la Botoşani, la sora sa Henrieta.

În iulie, acelaşi an, a plecat pentru tratament la băile din Hall, în Austria. La întoarcere, s-a mutat în Bucureşti, însoţit de Veronica Micle.

Grav bolnav, Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. Două zile mai târziu, în 17 iunie, a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.

La 28 octombrie 1948 devine membru de onoare post-mortem al Academiei Române.

Conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, ziua de 15 ianuarie a fost aleasă ca Zi a Culturii Naţionale.

Pe mai multe clădiri din ţară va fi proiectat portretul poetului Mihai Eminescu. La Iaşi, unde marele poet a locuit în două perioade ale vieţii sale, va avea loc, astăzi, un eveniment omagial.

Mai sunt tineri care vor să facă ceva… – interviu cu redactorul-șef al ”Foii românești”, Eva Iova Șimon, la ceas de aniversare

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 ianuarie 2018, 20:51 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:22

Întâmplător sau nu, ”Foaia românească” a fost înfiinţată cu 67 de ani în urmă tocmai în ziua de naştere a poetului naţional, Mihai Eminescu, la 15 ianuarie. Cu acest prilej recent la sediul din Jula al săptămânalului românesc din Ungaria a avut loc o întâlnire a jurnaliștilor români activi, foști redactori șefi și colaboratori, care au încercat să găsescă răspuns la unele chestiuni care-i preocupă: cum ar putea face o presă bună şi atractivă pentru românii din Ungaria, sau cum să ţină pasul cu lumea schimbătoare a jurnalismului în era Internetului?

Tot cu acest prilej a fost amenajată o expoziţie din arhiva „Foii româneşti” (perioada 1951–2017), un reper important în istoria şi cultura comunităţii româneşti din Ungaria şi a presei în limba română din afara României.

67 de ani în viaţa unei reviste este o valoare, mai ales dacă vorbim despre o revistă a unei naţionalităţi. Ce rol juca revista în urmă cu aproape şapte decenii şi care este rolul ei astăzi – ne răspunde redactorul-şef Eva Iova Șimon.

A consemnat: IuliaKaupert, redactor coordonator, MTVA Emisiunile în limba română

Foto: ”Foaia românească”

Serată tradițională de Moș Nicolae la Seghedin

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 15 decembrie 2017, 11:39 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:22

Tradiţionala serată de Moş Nicolae din Seghedin, organizată de aproape patru decenii în orașul de pe Tisa a avut loc în seara de 8 decembrie. Este o întâlnire mult aşteptată în fiecare an de românii din oraş, şi nu numai, care oferă de fiecare dată un scurt program cultural, dar şi vestita mămăliguţă a la Câmpian. Evenimentul a fost organizat de Autoconducerea Românilor din Seghedin şi Autoguvernarea de Naţionalitate Română din judeţul Ciongrad. Pe lângă românii din Seghedin, Macău, Cenadul Unguresc şi Hódmezővásárhely, au onorat cu prezenţa consulii generali ai Roműniei la Seghedin şi la Jula, Daniel Banu, respectiv Florin Trandafir Vasiloni, dar şi profesorul Marius Grec de la Universitatea Vasile Goldiş din Arad, vechi prieten al comunităţii românești din Ungaria. Programul cultural a fost oferit de violonistul Kosztándi István, concertmaistru la Orchestra Filarmonică din oraşul de pe Tisa şi de pianistul Benedekfi István, care au interpretat câteva lucrări româneşti de Constantin Dimitrescu, Ciprian Porumbescu şi Bela Bartók, şi de lectorul Szabó Zsolt de la Catedra de limba şi literatura română a Universităţii din Seghedin, care a vorbit despre… poetul naţional Mihai Eminescu. Când și cum a început această poveste – aflăm la începutul reportajului nostru de la președintele Autoconducerii Românilor din Seghedin, dr. Gheorghe Petrușan.

Interlocutori: dr. Gheorghe Petrușan, președintele Autoconducerii Românilor din Seghedin; Kosztándi István, concertmaistru la Orchestra Filarmonică din Seghedin; lectorul Szabó Zsolt; bucătarul-șef, jurnalistul Petru Câmpian

Text și foto: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA – Emisiunile în limba română

Cântecul lui Barbu Lăutaru

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 noiembrie 2017, 08:36

„Barbu Lăutaru” este unul din cele 14 „Cânticele comice” ale scriitorului Vasile Alecsandri. A fost scris în toamna sau iarna anului 1863, la Mirceşti, unde autorul a copilărit şi a revenit pe întreaga durată a vieţii, pentru a-şi găsi liniştea.

Alecsandri este, aşadar, cel care a fixat pentru totdeauna figura vestitului personaj, lăutarul, acum sărac şi uitat, care, însă, încântase, pe vremuri, boierimea, oamenii din popor şi chiar şi pe străinii care-au apucat să-l audă, bunăoară compozitorul Franz Liszt.

„Barbu Lăutaru” a fost prezentat drept canţonetă pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în februarie şi martie 1864, în interpretarea lui Matei Millo.

Festivalul de romanţe “Roze pe Bega”, ediţia a IV-a, la Sala Capitol

Publicat de adinaiftime, 4 septembrie 2017, 19:14 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

Concurs de interpretare şi creaţie, recitaluri ale unor interpreţi invitaţi din Bucureşti, Iaşi, Bacău şi Timişoara, medalion muzical pe versurile poeţilor Mihai Eminescu şi Veronica Micle, sunt incluse în ediţia din acest an a Festivalului “Roze pe Bega” ce se va desfăşura la Sala Capitol a Filarmonicii “Banatul” din Timişoara, joi şi vineri, 7 şi 8 septembrie, de la ora 18:00.

În urma preselecţiei, care s-a desfăşurat în luna august, au fost aleşi şase concurenţi: Alexandru Demeter din Ponorel-Alba, Octavian Cosmin Dinuţ din Băilești – Dolj, Ion Ioniţă şi Sava Regăţeanu din București, Cecilia Novaconi şi Ioan Unguruşan  din Timișoara. Ei vor fi acompaniaţi de un grup instrumental condus de lector dr. Horia Făgărăşan.

După concursul din prima zi a festivalului vor susţine recitaluri Doina Borda Eremia şi George Cojocărescu, interpreţi din Timişoara şi Bacău premiaţi la multe festivaluri de romanţe în ţară.

Gala laureaţilor va avea loc vineri, 8 septembrie şi va urmată de alte trei recitaluri: Aurel Niamţu din Iaşi, Daniel Pop din Bucureşti şi Lia Lungu, interpreta bănăţeană care face parte şi din juriul acestei ediţii.

Manifestarea iniţiată şi organizată de prof. dr. ing. Mircea Aurel Ciugudean se bucură de sprijinul Casei de Cultură a Municipiului Timişoara, Primăriei şi Consiliului Local, Fundaţiei Politehnica şi Facultăţii de Muzică.

Intrarea este liberă.

Premiile „Eminescu, ziaristul”

Publicat de adinaiftime, 29 iunie 2017, 09:30

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România organizează miercuri, 28 iunie 2017, evenimentul de decernare a Premiilor „Eminescu, ziaristul”, ediția a V-a. Premiile sunt acordate  în ziua în care , în 1883, Mihai Eminescu publica în ziarul Timpul, un articol despre libertatea presei, iar după o oră a fost pus în cămaşă de forţă și declarat dement.

Laureații anului 2017 sunt Elena Condrei (Botoşani), Doina Rizea ( Bucureşti ) şi Alexandru Dobrescu ( Iaşi ).

Evenimentul va avea loc la Sala de Conferinţe Brâncuşi, de la Parlamentul României, de la ora 17,00, iar este liberă.

28 iunie 1883, ziua în care Mihai Eminescu a fost exclus din viaţa publică, de ziarist, este aleasă de UZPR pentru a fi declarată Ziua Ziaristului Român. Pentru prima dată, la iniţiativa UZPR, va fi sărbătorită această zi de către membri ei. Vor fi înmânate Însemne de preţuire unor jurnalişti, pentru devoţiunea lor, pentru participarea la activitatea Uniunii.

Panel literar româno-turc „Mihai Eminescu şi Yunus Emre” la Constanţa

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 februarie 2017, 15:19 / actualizat: 7 martie 2017, 10:13

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa a găzduit panelul „Yunus Emre și Mihai Eminescu”. Evenimentul a fost organizat de Yunus Emre Enstitüsü(Institutul Cultural Turc-Yunus Emre)din Constanța, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța şi Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea.

Despre Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu au conferenţiat profesori de la Universitatea Ovidius din Constanța, prelegeri despre viața, personalitatea și opera lui Yunus Emre-poetul iubirii au susţinut profesori de la Universitatea Erciyes din Kayseri, Turcia şi Universitatea Hacettepe din Ankara, Turcia.

Panelul literar româno-turc a facilitat cunoaşterea reciprocă a operelor literare naţionale şi dialogul între mediile de creaţie literară şi cercetare filologică din cele două ţări. Evenimentul s-a bucurat de un auditoriu numeros, reprezentanţi ai mediului universitar, filologi, iubitori ai literaturii celor două culturi române şi turce.

Mai jos redau fragmente din interesantele discursuri susţinute de specialişti.

Prof.univ.dr. Angelo Mitchievici a susţinut prelegerea intitulată „Condiția geniului: Imaginea lui Mihai Eminescu între literatură și artă.” „În cultura română, Mihai Eminescu instituie o astfel de limită a discursului, sau o dificultate a lui în proximitatea unei limite pe care a creeat-o identificarea simbolică a figurii eminesciene cu spiritul național într-un rezistent mit indentitar. Mihai Eminescu (1850-1889) este considerat drept „ultimul mare romantic european” sau un „romantic întârziat.”

Conf.Univ.Dr. Florentina Nicolae a abordat tema: „Fundamentele românești ale creației eminesciene”, unde a subliniat că, „Opera lui Mihai Eminescu nu poate fi înțeleasă fără o analiză prealabilă a surselor gândirii sale, generatoare a unui spirit universal, enciclopedic. Perspectiva istorică și filosofică a antichității și epocii medievale (veacuri paradisiace, cel puțin până la o anumită dată, după cum le-au descris îndeosebi Miron Costin și Dimitrie Cantemir) l-au impregnat pe Eminescu, om al timpului modern, cum îl numea Titu Maiorescu, posesor însă al unei nostalgii creatoare, cunoscător în adâncime și iubitor al istoriei vechi, în cel mai înalt grad, între poeții și scriitorii de limbă română.”

Prof.univ.dr. Mustafa Argunşah (Universitatea Erciyes din Kayseri, Turcia) a vorbit despre poetul „Yunus Emre şi limba turcă.” Redau un fragment din prelegere: „Yunus Emre a avut o contribuție deosebită în punerea bazei limbii turce și ca această limbă să fie folosită ca limbă scrisă. Yunus Emre care a trăit în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea și-a scris poeziile în limba vorbită de popor și a reușit să transforme limba vorbită într-o limbă literară. Prin urmare Yunus Emre este unul dintre cei mai activi întemeietori ai limbii turce vorbite și scrise de noi în ziua de azi.Yunus Emre nu este doar poetul național al oghuzilor ci al tuturor turcilor. Este cel care a scris sentimentele poporului său în limba poporului său. Mărinimia lui principală se află în limba pe care a folosit-o. În timp ce cei dinaintea sa și-au scris operele în limba persană și arabă, el a cucerit inimile cu limba oamenilor din ținutul în care s-a născut și a crescut și anume Anatolia. A fost poetul național al secolelor XIII și XIV și un poet internațional al secolului XXI. Acest fapt l-a reușit prin ideile sale împletite în jurul dragostei și prin turca sa pură și limpede care răsună asemenea unor râuri învolburate.”

Prof.univ.dr. Özkul Çobanoğlu (Universitatea Hacettepe din Ankara, Turcia) a susţinut tema „Dragostea față de oameni din lumea cugetării lui Yunus Emre.” Un fragment din discursul luiÇobanoğlu … „Yunus Emre ne transmite că esența dragostei față de oameni se află în Creator și ne declară într-un mod simplu că astfel, a-l iubi pe om înseamnă mai întâi de toate a-l iubi pe Dumnezeu.” Vino, dar, să ne-mpăcăm,

De ești străin, să ne cunoaștem,

Calul să-l încălecăm,

Zburând spre aștri, să renaștem. Slavă Domnului! „Să iubim, să fim iubiți, căci lumea n-o s-o moștenim.”(trad. Nedret şi Enver Mahmut)

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Nu esti niciodata prea preocupat sau prea batran ca sa inveti!

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 10:45

Daniela Iuliana Dragut, absolvent al Colegiului Mihai Eminescu, este o alta eleva de nota 10. Unul din cei 6 absolventi din Bucuresti care au terminat liceul cu medie maxima, fapt ce o determina sa priveasca cu incredere spre viitor. Colega noastra, Cristina Toma i-a pus cateva intrebari.

Cristina Toma: Ce reteta ai folosit pentru a obtine numai 10 la bacalaureat?
Daniela Iuliana Dragut: Este o reteta pe termen lung, de care trebuie sa tii. Nu te apuci sa inveti pentru bac in ultima luna sau in ultima saptamana ci mai degraba ar trebui sa te apuci la inceputul licelui, ca sa acumulezi niste cunostinte, ca la bac sa le pui si in practica.

CT: Care sunt planurile tale pentru viitor? Vrei sa mergi la facultate in tara sau vrei sa pleci in strainatate?
DID: Parerea mea este ca educatia are o valoare foarte mare la noi in tara si m-am gandit ca ar fi mai bine sa raman aici. Vreau sa merg la stiinte politice pe securitate si la drept pentru ca se impletesc foarte bine.

CT: Ce sfaturi ai pentru cei care urmeaza sa dea bacalaureatul?
DID: Nu esti niciodata prea preocupat sau prea batran ca sa inveti. Trebuie sa caute sprijin atunci cand nu sunt siguri sau cand nu se simt pregatiti intr-un anumit domeniu pentru ca la mine in liceu am beneficiat de sprijin din clasa a a 9-a. Profesorii s-au ocupat ca fiecare dintre noi sa inteleaga materia pentru ca nu toti avem aceeasi capacitate si aceeasi predispozitie pentru a intelege o anumita materie.

Evenimente ale Editurii Casa Radio de Ziua Culturii Naţionale

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 ianuarie 2015, 12:45

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită pe 15 ianuarie, odată cu ziua poetului Mihai Eminescu, este celebrată de Editura Casa Radio prin două evenimente editoriale speciale.

Editura Casa Radio vă invită joi, 15 ianuarie, de la ora 18:30, la Ceainăria Cărtureşti Verona, din Strada Arthur Verona nr. 13-15, la o audiţie specială Tudor Vianu şi la o dezbatere despre importanţa personalităţii acestuia pentru cultura română pornind de la dublul CD Tudor Vianu, Cum se scrie o carte. Conferinţe radiofonice, recent apărut la Editura Casa Radio, în colecţia Lecturi pe întuneric. La dezbatere vor participa criticul şi teoreticianul literar Carmen Muşat, Vlad Alexandrescu, istoric al ideilor şi profesor la Universitatea Bucureşti, criticul literar George Neagoe şi Luigi Bambulea, critic şi eseist. Aceştia vor prezenta noi aspecte din activitatea ultimul mare cărturar român – Tudor Vianu, profesor, critic, estetician, filosof al culturii…

Audiobook-ul Tudor Vianu, Cum se scrie o carte. Conferinţe radiofonice reprezintă un eveniment editorial absolut. Cele două CD-uri conţin 11 conferinţe radiofonice istorice din Arhivele Radio România, înregistrări realizate între 1955 şi 1964 de Tudor Vianu. În aceste studii radiofonice Vianu i-a analizat pe Mihai Eminescu, George Coşbuc, Tudor Arghezi, Nicolae Labiş, Cervantes, Goethe, Victor Hugo, Shakespeare, iar audiobook-ul dezvăluie şi o altă ipostază, mai puţin cunoscută a profesorului, cea de poet. Difuzat în premieră în seara zilei de 26 aprilie 1964, poemul Shakespeare avea să fie ultima înregistrare radiofonică a lui Tudor Vianu. O lună mai târziu, pe 21 mai, cărturarul se stingea din viaţă. Se încheia astfel o activitate radiofonică de 35 de ani. Începând din 1929, Tudor Vianu a susţinut la microfonul radioului public peste 100 de conferinţe.

„Cele 11 conferinţe şi poemul Shakespeare, citite la Radio România, între 1955 şi 1964, dezvăluie trăsăturile unui spirit umanist, înrudit cu seniorii criticii socio-literare de astăzi: M.H. Abrams, George Steiner sau Harold Bloom. Glasul profesorului sună plin, uneori cu infuzii oraculare la pasaje extrase din opere, şi totdeauna cu accente bine calibrate asupra explicaţiilor, a interogaţiilor, a problematizărilor şi a controverselor. Ultima silabă este (de)stinsă, ca şi cum faptelor nu le-ar trebui demonstraţii. Vorbitorul îşi îmbracă monologul într-un simpozion cu trecutul şi prezentul…” (George Neagoe, Proba magistraturii. Cum se vorbeşte despre cărţi, fragment din booklet).

Partener media: Radio România Cultural.

* * *

Editura Casa Radio marchează Ziua Culturii Naţionale şi prin lansarea primului compact-disc realizat de Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristian Mandeal. Evenimentul va avea loc pe 15 ianuarie, ora 20:30, în foaierul Ateneului Român, la finalul concertului susţinut, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, de Orchestra Română de Tineret aflată sub conducerea dirijorului Cristian Mandeal. Domnia sa şi violoncelistul Marin Cazacu – fondator al reputatului ansamblu, vor participa la lansarea albumului.

Compact-discul cuprinde o selecţie de piese remarcabile, pentru orchestră mare, din repertoriul românesc, creaţii ale lui George Enescu, Theodor Rogalski, Constantin Silvestri, Ion Dumitrescu, Béla Bartók şi Grigoraş Dinicu.

După cum evidenţia muzicologul Oltea Şerban-Pârâu în prezentarea albumului, prin aceste înregistrări, realizate în 2012 la Radio România, „dirijorul Cristian Mandeal îşi vede răsplătită insistenţa asupra detaliului, ca parte a unui întreg plin de distincţie şi personalitate. (…) Orchestra Română de Tineret a ajuns în doar şase ani să devină nu doar un loc de întâlnire a celor mai talentaţi şi valoroşi tineri muzicieni români, ci un loc în care excelenţa artistică reprezintă motorul motivaţional principal al tuturor muzicienilor.”

Dirijor permanent al Orchestrei Române de Tineret, Cristian Mandeal a colaborat cu orchestre de prestigiu din toată lumea şi cu solişti de renume. A fost Director Artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu, ediţiile 2001 şi 2003. A realizat numeroase înregistrări pe compact-discuri şi discuri LP cu muzică de operă, simfonică şi de film. Începând din 2005, Cristian Mandeal a devenit dirijor principal invitat al Orchestrei Hallé din Manchester.

Iniţiat de Marin Cazacu, proiectul Orchestra Română de Tineret – spirit enescian şi tradiţie europeană, unde sunt selectaţi cei mai buni tineri muzicieni din întreaga ţară, a debutat în 2008, la Sinaia, ca rezultat al necesităţii racordării tinerei generaţii de muzicieni români la exigenţele şi aspiraţiile artistice europene. Prin strădaniile fondatorului său, violoncelistul Marin Cazacu, şi a dirijorului permanent Cristian Mandeal, Orchestra Română de Tineret a ajuns în câţiva ani la un nivel artistic de excepţie, devenind în 2011 membră a Federaţiei Europene a Orchestrelor Naţionale de Tineret (EFNYO). La ultima sa apariţie internaţională, în iunie 2014, orchestra a triumfat pe scena Filarmonicii din Berlin în cadrul Festivalului Young Euro Classic.

Din luna mai 2014, activităţile Orchestrei Române de Tineret sunt organizate de Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română, al cărui manager este Marin Cazacu.

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

Mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro

O nouă ediţie a Maratonului Poeziei Româneşti va avea loc în 15 ianuarie la Carei

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 ianuarie 2015, 11:20

Timp de 4 ore, de la 10.00 la 14.00, în sala de simpozioane a Castelului Károlyi, elevii de la şcolile din municipiu vor recita poezii scrise de autori români, indiferent de curentul literar sau de genul abordat.

Scopul evenimentului este popularizarea autorilor români de poezie în rândul tinerilor și conștientizarea importanței cunoaşterii propriilor valori culturale.

Manifestarea este organizată de Direcția de Cultură și Sport Carei, cu ocazia Zilei Culturii Naționale și a aniversării a 165 ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu

Lansare audiobook eveniment Florian Pittiş

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 septembrie 2014, 17:09 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:37

Editura Casa Radio vă invită vineri, 3 octombrie, ora 12:00, în foaierul Sălii de concerte Radio România, la un Moment poetic în interpretarea lui Florian Pittiş. Audiobook-ul, realizat în colaborare cu Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, apare în colecţia Fonoteca de Aur, seria Spectacolul poeziei, prezentat de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban. La lansare vor fi prezenţi actori de renume ai scenei româneşti ale căror destine artistice s-au intersectat adesea cu cele ale lui Florian Pitiş.

Născut pe 4 octombrie 1943, Moţu Pittiş a ieşit mult prea devreme din scenă, pe 5 august 2007. Datorită înregistrărilor din Fonoteca Radio România, realizate în perioada 1989-2004, avem privilegiul de a-l asculta interpretând versurile marilor poeţi Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu.

Peste un secol de poezie românească, o extraordinară voce dăruită teatrului şi radioului public, o pictură sonoră complicată: romantică, impresionistă, cubistă, suprarealistă, postmodernă. Vocile dramatice, reci, ludice ale poeţilor sunt orchestrate de vocea unică a artistului, într-un spectacol de poezie atemporal.

Lansarea CD-ului Moment poetic cu Florian Pittiş, la care gazde sunt Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Oltea Şerban-Pârâu – directorul Centrului Cultural Media Radio România, va fi onorată de prezenţa artistei Mariana Mihuţ şi a cunoscuţilor oameni de radio Ruxandra Săraru, Camelia Stănescu şi Titus Vîjeu.

„Ascultând aceste înregistrări îl recunosc neschimbat: Moţu, tânărul neastâmpărat etern. Fie că declamă versurile lui Eminescu sau Gherasim Luca, ale lui Labiş, Macedonski sau Ion Barbu, e tot timpul el, îi aduce pe poeţi la el, cu spiritul lui ghiduş, Puck sau Ariel făcând giumbuşlucuri, uneori melancolic şi sentimental, alteori descoperind subtexte hazlii unde nu te aştepţi, alteori identificându-se cu un stil de declamaţie retoric, ce arată respectul lui faţă de marii recitatori ai trecutului”, exclama regizorul Andrei Şerban, prietenul bun şi colegul de generaţie al lui Florian Pittiş, imediat după ce a ascultat acest spectacol radiofonic, în vara lui 2014.

Florian Pittiş, Moment poetic. Versuri de Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu rostite la Radio România între 1989-2004. Ediţie prezentată de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban. Colecţia Fonoteca de Aur / seria Spectacolul poeziei. Durată CD: 56’08”

Preţ de vânzare directă: 15,00 lei, la librăria Casa Radio, sau prin comenzi on-line la www.edituracasaradio.ro. Detalii pe www.edituracasaradio.ro

Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu“ debutează la Craiova

Publicat de Stefania Grigore, 16 septembrie 2014, 09:40

La Craiova se deschide, astăzi, cea de-a doua ediție a Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu“. Vor poposi în capitala Olteniei cele mai importante voci ale creației lirice de valoare mondială. Festivalul va debuta la ora 10.00, la Muzeul de Artă, cu decernarea premiilor anuale ale Academiei Internaționale ”Mihai Eminescu”. După-amiază, de la ora 16.30, la Opera Română Craiova, se va desfășura manifestarea „Meridiane lirice. Recital poetic internațional“.

Mâine, a doua zi de festival, este programat Simpozionului Internațional „Poezia în era internetului”. Acesta va fi găzduit de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” , începând cu ora 10.30. Lansări de volume, recitaluri poetice și expoziții, sunt alte evenimente care vor avea loc în cadrul Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu“, ce se va încheia joi, 18 septembrie.

Festivalul este organizat de Fundația Europeană și Academia Internațională „Mihai Eminescu“ din Craiova, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local, Consiliul Județean Dolj, Institutul Cultural Român și Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“.

Compozitorul Eugen Doga, din Republica Moldova, susţine, astăzi, la Iaşi un concert extraordinar, în cadrul festivalului Internaţional al Educaţiei

Publicat de Gabriela Moise, 27 iunie 2014, 10:04 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:37

Concertul se va desfăşura în Piaţa Palatului, începând cu ora 20.30, la eveniment participând soliștii, orchestra, corul și corul de copii Juniorii Operei, dar și invitați din Chișinău.
Spectacolul este bazat pe opera poetului Mihai Eminescu şi scrisorile Veronicăi Micle către acesta.Maestrul Eugen Doga s-a născut la 1 martie 1937, şi din 1992 este membru al Academiei de Ştiinte a Republicii Moldova, şi a făcut parte din cercul de prieteni ai poetului Grigore Vieru.