O nouă întâlnire a Grupului de contact pentru Ucraina

Publicat de prosavioleta, 14 ianuarie 2025, 08:50

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În baza aeriană de la Ramstein a avut loc joi o nouă întâlnire a Grupului de contact pentru Ucraina. Prezent în Germania, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a mulțumit aliaților pentru ajutorul de până acum, însă a subliniat că mai sunt multe promisiuni care nu au fost încă îndeplinite. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a anunțat un nou ajutor militar de 500 de milioane de dolari, în special sisteme și rachete antieriene și piese pentru avioanele F-16. Acest pachet duce la peste 65 de miliarde de dolari contribuția Statelor Unite la efortul de război al Ucrainei. Ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat la Ramstein că țara sa s-a alăturat unei coaliții internaționale care va furniza Kievului circa 30.000 de drone, proiect din care mai fac parte până acum Danemarca, Olanda, Letonia și Suedia. În condițiile incertitudinii abordării viitorului președinte american, Donald Trump, privitoare la războiul din țara vecină, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să preia ștafeta sprijinului militar pentru Ucraina. Din partea României, la reunirea Grupului de contact a fost prezent șeful apărării, generalul Gheorghiță Vlad.

Dan Dungaciu: Pacea în Ucraina este un obiectiv

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2024, 08:51

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Dan Dungaciu, participați la o conferință științifică în Croația, dezbateți la Zagreb despre agresiunea rusă asupra Ucrainei, cu accent pe evoluțiile de securitate și stabilitate pentru sud-estul Europei. Domnule profesor Dan Dungaciu, cum se vede din Croația războiul din vecinătatea României?
Dan Dungaciu: Se vede așa cum îl vede regiunea, o confruntare care va pune probleme și regiunii și Europei, și pe termen scurt și pe termen lung. E foarte interesant că s-a discutat astăzi inclusiv soluția pe care regiunea o are pe termen lung, în condițiile în care lucrurile se îndreaptă spre o situație de criză, inclusiv la nivel european. Îngrijorarea persistă, apropo de evoluțiile din Ucraina, pentru că nimeni nu știe foarte clar ce înseamnă, de fapt, efectul venirii noii administrații americane asupra situației de pe front. Toată lumea așteaptă o negociere, dar încă nu este foarte limpede condițiile în care negocierea respectivă va avea loc.
Radu Dobrițoiu: Ce informații sunt prezentate în cadrul dezbaterilor la care participați despre o eventuală pace în Ucraina?
Dan Dungaciu: Pacea în Ucraina este evident un obiectiv. Condițiile acestei păci trebuie să fie discutate. Cert este că, din ceea ce se poate bănui, apropo de noua administrație Trump, perspectiva care e cea mai discutată este următoarea: administrația Trump vrea să încheie acest război, inclusiv pentru că miza principală a administrație Trump și a președintelui Statelor Unite nu este pentru a continua războaiele, ci pentru a le opri. Dacă domnul președinte Trump are ca miză principală să devină cel mai important președinte american din istorie, cel puțin pe ultimii 100 de ani, evident că opțiunea războiului nu este o opțiune bună. Trump va încerca să rezolve acest război,  să-l oprească și va fi probabil primul succes de politică externă al administrației sale. De aceea, insistența pe oprirea acestui război și declanșarea negocierilor cred că este una pe care trebuie să o luăm în considerare. Războiul trebuie oprit. Negocierea trebuie să se facă cu conștiința faptului că Ucraina va rămâne importantă pe flancul estic pentru administrația americană. Polonia, Ucraina, România vor rămâne importante strategic pe această hartă, pentru că Rusia, ca să zic așa, trebuie ținută în şah. Din această perspectivă, armata ucraineană, foarte puternică, pregătită pe teatre de operațiuni, va fi considerată ca făcând parte din NATO, chiar dacă formal nu va face parte din NATO. În esență, sunt scenarii care se discută apropo de viitorul Ucrainei: scenariul Coreea de Sud – Ucraina să devină Coreea de Sud; scenariul Germania de Vest – Ucraina să devină Germania de Vest, teritoriile pierdute Germania de Est; scenariul Ucraina să devină Israel, adică garanții de securitate din partea Statelor Unite fără precedent sau Ucraina, putere nucleară. Deci, aceste patru scenarii se iau în discuție, fără să știm încotro se vor duce lucrurile. Aceste patru scenarii se iau în considerare atunci când este invocată Ucraina sau viitorul ei imediat.
Radu Dobrițoiu: Care este impactul războiului hibrid pe care Rusia îl duce de ceva vreme în Europa?
Dan Dungaciu: Dimensiunea legată de dezinformare – lupta împotriva dezinformării – a fost partea din război hibrid pe care am prezentat-o în această conferință, cu referință mai amplă nu doar la ceea ce face Rusia în această regiune și face de multă vreme, dar și la modul în care suntem obișnuiți să studiem problema dezinformării, în sensul în care focalizarea prea abundentă doar pe emițător ne face să nu luăm în considerare situația publicului, adică receptorul, cel care primește mesaj. Practic, am neglijat extrem de mult starea de spirit europeană, starea de spirit a populației din sud-estul Europei, dacă vreți, focalizând-ne obsesiv pe mesajele pe care le transmit mai puțin prietenii spațiului occidental. Ignorând percepția publică, am lăsat în urmă, necercetat, de fapt, chiar spațiul, teritoriul, locul în care se răspândesc sau se duc aceste mesaje. Și asta a fost o greșeală, dacă vreți, strategică și pledoaria pe care am făcut-o este să abordăm un pic mai sociologic starea de spirit a europenilor, pentru că, dacă europenii își pierd încrederea în instituțiile europene, în proiectele comune, ei sunt mult mai penetrabili la propaganda rusă. Influența propagandei ruse și nu numai ruse este direct proporțională cu lipsa de încredere în instituțiile europene sau euroatlantice. Deci nu este doar o dimensiune cea a luptei împotriva mesajelor neprietenoase care le sunt transmise din foarte multe părți, este o luptă pentru a păstra nivelul de încredere a acestor instituții ridicat. Asta este cea mai importantă, dacă vreți, garanție că propaganda nu va avea succes. Trebuie să ne protejăm întărind instituțiile, încrederea în politicieni, foarte joasă în acest moment, încrederea în instituții, încrederea în proiectele euroatlantice. Asta a fost propunerea mea, să încercăm să întărim această componentă pentru a ne proteja mai bine de cei care nu vor să ne facă tocmai bine.
Radu Dobrițoiu: Mergem acum pe frontul din Ucraina. Avem noi modificări la conducerea Armatei Ucrainei, mă refer la Forțele Terestre. Suntem în a treia iarnă de conflict. Va reuși Kievul să stăvilească ofensiva militară a Rusiei?
Dan Dungaciu: Întrebarea e foarte bună, pentru că noi discutăm acum dacă Ucraina are capacitate să se apere de ofensiva Federației Ruse, nu mai discutăm dacă Ucraina are posibilitatea să-i scoată pe ruși afară din Ucraina. Deci, faptul că suntem într-o asemenea situație, sigur că ridică un semn mare de întrebare și ideea de negocieri pentru pace se pune cu totul și totul altfel. Din păcate, au existat doi șefi de stat major, unul al Ucrainei, generalul Zalujnîi, unu al forțelor armate americane, care au spus că acest război intră într-o zonă de uzură și de fapt nu poate fi câștigat, practic, din nicio parte, spuneau ei, cu atât mai puțin de către Ucraina și că acest război trebuie oprit. Aceste declarații au fost făcute în 2023 și chiar în 2022 de șeful de stat major al armatei americane. Acest război trebuie oprit pentru a salva cât mai multe vieți care se vor pierde, dar noi știm deja rezultatul militar al acestui război. Deci, din punctul acesta de vedere, am sentimentul că sprijinul pe care America, abundent sau comparativ cel puțin abundent, pe care America îl oferă astăzi Ucrainei, ține mai degrabă de întărirea capacității de rezistență a Ucrainei și de întărirea poziției de negociere a Ucrainei în eventualele negocieri. În niciun caz nu e un sprijin militar pentru a ajuta Ucraina să-și pregătească o contraofensivă pentru a-i scoate pe ruși din Ucraina, pentru că asta nu se mai poate. Deci, noi sprijinim în acest moment Ucraina ca să-i creștem capacitățile de negociere prin eventuala discuție sau eventuala, hai să zic așa, negociere pentru pace pe care o va avea cu Federația Rusă. În această situație suntem, în perspectiva unei ieri care se pare că va fi cea mai cumplită dintre iernile care au trecut peste populația ucraineană. O populație ucraineană care, în raport cu anul trecut, undeva la 33%, avea dorință de negocieri, astăzi are undeva la 52%, deci peste jumătate din populație. Deci, o populație ucraineană care și ea și-a schimbat atitudinea față de acest război, iar încrederea în victoria militară finală și ea a scăzut aproape dramatic față de anul trecut. Suntem într-o situație în care și populația ucraineană este mai deschisă la aceste negocieri, inclusiv ca urmare a evoluțiilor de pe front, care, din păcate, nu merg în direcția pe care Ucraina și-o dorește.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Dan Dungaciu, vă mulțumesc pentru analizele dumneavoastră!
Dan Dungaciu: Vă mulțumesc și eu pentru invitație. Cu mare plăcere!

Iulian Chifu: Putin îşi amanetează viitorul propriului său stat

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 09:17

Radu Dobrițoiu: Domnule Iulian Chifu se împlinesc 1.000 de zile de la invadarea Ucrainei de către Rusia, un război în proximitatea României. Ucraina pierde teritorii, Rusia aruncă în luptă mii de militari într-o adevărată mașină de măcinat vieți umane. Cât va mai reuși Moscova să susțină această ofensivă militară?
Iulian Chifu: În primul rând, e vorba de resursa financiară, e vorba de resursă de personal, e vorba de ritm. În ceea ce privește războiul de uzură în care s-a transformat actuala mișcare, în măsura în care nu există forcinguri, ca cele din ultima perioadă, e un război pe termen lung și trebuie să ne așteptăm, chiar și în condițiile unei încetări a focului pe o anumită perioadă de timp, că suntem în fața unei formule stop and go, că avem în față un război pe termen lung, cel puțin până la dispariția naturală a lui Putin sau și a grupării de putiniști în jurul său. Deci, este un război pe termen lung. Obiectivele Rusiei nu s-au schimbat. Ne-o spune şi Olaf Scholz, ne-o spune și Emmanuel Macron, recent. Şi lucrurile acestea le și știm, pentru că ni le afirmă în fiecare moment chiar Federația Rusă, chiar Vladmir Putin, iată, la ultima sa intervenție de la Clubul Valdai. Deci obiectivele nu s-au schimbat. Rusia își dorește să îngenuncheze Ucraina, să pună un guvern marionetă la Kiev și să aibă o Ucraină fără ieșire la mare. Evident, să ajungă la frontierele NATO, inclusiv aici la Marea Neagră, lucru care ne interesează cel mai mult pe noi. Pe de altă parte, dacă discutăm de aspecte financiare, desigur că lucrurile sunt foarte costisitoare, iar Putin îşi amanetează viitorul propriului său stat. Sunt probleme majore pe linia aceasta economico-financiară. Vedem, Banca Centrală deja a ridicat la 21% dobânda fără precedent în ultimii 20 și ceva de ani. Sunt probleme majore cu inflația, sunt probleme majore cu producția. Lucrurile astea îi afectează și frontul. Dacă luăm consumul, adică distrugerile de tancuri, de exemplu, și vehicule blindate și comparăm cu nivelul producției, vedem că, în cursul anului viitor, Federația Rusă nu va mai avea ţevi de tun, de exemplu, pentru nimic, nici pentru tancuri, nici pentru alte categorii, pentru artilerie. Va avea un deficit major de mașini blindate ale infanteriei ș.a.m.d. Însă, pe de altă parte, acest lucru este calculat la ritmul actual.

Radu Dobrițoiu: Domnule Iulian Chifu, astăzi, Parlamentul European a organizat o sesiune plenară extraordinară cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, marcând 1.000 de zile de la invazia pe scară largă a Rusiei. Zelenski a declarat, în alocuțiunea sa: „trebuie să punem capăt acestui război în mod corect și just”. Ce ar însemna asta?
Iulian Chifu: Lucrul acesta înseamnă nimic altceva decât aceea ca Ucraina să-și poată atinge obiectivele de țară, respectiv ca dreptul internațional să nu fie atins de această agresiune și respectiv agresorul să plătească. Sunt lucruri care definesc victoria din punctul de vedere al Ucrainei. O avem definită și în planul de pace, și în „planul victoriei”, recent anunțat, platforma de pace susținută de 90 și vreo patru de state. Deci lucrurile acestea sunt cumva stabilite și convenite. Punctul în care, însă, vizează cum se va atinge acest element, sigur că e discutabil. Iată, accesul la utilizarea armamentelor cu rază mare era unul din punctele de pe scara aceea a victoriei, dar există multe altele care sunt implicate și ele presupun, sigur, și o reziliență a Occidentului, capabil să furnizeze ajutor financiar, ajutor material și sigur militar către Ucraina, la cantitățile necesare. Înseamnă însă și reziliența Ucrainei, care să aibă la rândul său și forța internă, reziliența societală și susținerea efortului de război. Sigur și resursele care vin în Occident pentru ca să poată continua, inclusiv punând mai departe resursa umană pentru a-și recupera teritoriul. Aici există, după cum bine știm, rezerve majore în multiple evaluări, că un asemenea pas este posibil și de fiecare dată când există schimbări, când se manifestă falii, când, iată, la Casa Albă vine un alt lider politic, cu totul și cu totul alte opinii, de fiecare dată există un semn de întrebare și o incertitudine în perspectiva acestei ecuații care ar duce la victoria reală și deplină a Ucrainei, care să fie și una justă și durabilă, pentru că lucrul acesta presupune nu aceea numai de a impune prin forță o pace, ci ca acea pace să fie interiorizată și acceptabilă de către părțile implicate.
Radu Dobrițoiu: Administrația Biden a autorizat Ucraina să folosească arme și muniții americane cu rază lungă în Rusia. Deocamdată, armele sunt destinate să fie folosite în principal în Kursk, a declarat un oficial american, citat de CNN. Domnule Chifu, va influența această decizie desfășurarea războiului, cum s-a întâmplat de exemplu cu intrarea în lupte a sistemelor Himars?
Iulian Chifu: Sigur că va exista un anumit impact, dar să nu uităm asta nu este armă supremă, nu este un game changer, nu este arma nucleară la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, deci nu asigură în mod automat victoria, nu. Asigură însă o sancțiune, e o retorsiune față de angajarea ca și cobeligerant a Coreei de Nord de către Federația Rusă și o retorsiune față de atacurile recente în urmă cu trei-patru zile, atacuri masive la structura de producție a energiei electrică din Ucraina, după un acord tacit, undeva în aprilie anul trecut, după precedenta distrugere a circa 30% din producția de energie electrică și energie a Ucrainei, când, sigur, Ucraina a retaliat cu propriile sale drone la adresa acestei producții de energie în Rusia și acordul a vizat încetarea acestor atacuri, care sunt și prime de război, pentru că ele vizează civili, nimic din zona militară. Ei bine, reluarea acestor atacuri din nou, a fost o escaladare din partea Federației Ruse. Cele două elemente de escaladare aveau nevoie, pentru reechilibrare și descurajare credibilă, de un element, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată când a existat o formă de retorsiune. Și iată, de data aceasta Occidentul a găsit o cale, în primul rând SUA, să ridice această interdicție. Sigur că ea se aplică și pe rachetele Storm Shadow și SCALP britanice, respectiv franceze, care au componente americane și aceasta era singurul blocaj în a le utiliza pe teren de către Ucraina. Știți foarte bine că ambii lideri politici au anunțat această deschidere deja în faza anterioară a dezbaterii pe această temă.
Radu Dobrițoiu: Azi-noapte, încă șapte civili au fost uciși în Ucraina. Rusia a continuat atacarea Ucrainei pentru a distruge ținte civile și mai ales infrastructura, pentru a diminua posibilitățile de aprovizionare pe perioada iernii. Va reuși Rusia să descurajeze populația civilă din Ucraina cu aceste bombardamente permanente?
Iulian Chifu: În mod direct nu. Nivelul de reziliență societală este important, dar, pe de altă parte, oboseala războiului se manifestă. Au trecut 1.000 de zile deja de la începutul războiului. E un meci în care fiecare dintre părți încearcă să vadă cine clipește primul. Pe de o parte, Vladimir Putin își sleiește toată economia și-și amanetează viitorul propriului său popor, făcând aceste presiuni și aruncând cu trupe, nu uitați, cinci divizii distruse. E vorba de echipamente și oameni pentru 40km² e adevărat, în ultimele săptămâni, cu viteză, într-o formă mult mai accelerată. Dar, pe de altă parte, de partea cealaltă, este și reziliența Ucrainei, capacitatea de a ține linia frontului, de a nu ne situa într-o spargere de front și o degringoladă de tip domino care să aducă linia de contact undeva pe Nipru și, respectiv, cu presiune pe schimbare de putere la Kiev. Deci, lucrurile acestea se joacă, se joacă la risc maxim, în mod neașteptat, din partea lui Putin, care, e adevărat, căuta surpriza, dar în egală măsură era mult mai prudent în calculele sale. Este și septuagenar, ca și cei din jurul său, și atunci opțiunile sale sunt mai conservatoare. Ei bine, iată, de data aceasta înseamnă că e o chestiune existențială pentru Putin și putiniștii din jurul său, motiv pentru care a recurs la a accepta acest risc major de a trimite oameni în diferite forme de pregătire, în mașina aceasta de tocat a liniei întâi, cu atac în valuri, cu distrugeri masive și pierderi de vieți omenești și, în egală măsură, cu, cum spuneam, amanetarea situației economice a Rusiei însăși. Deci e dificil, ca să spunem în mod direct, care din cele două principii va fi primul, cine va clipi primul.
Radu Dobrițoiu: Domnule Iulian Chifu, vă mulțumesc foarte mult pentru aceste analize.
Iulian Chifu: Mulțumesc și eu.

Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

În Germania se va constitui un comandament NATO pentru coordonarea sprijinului pentru Ucraina

Publicat de prosavioleta, 30 iulie 2024, 09:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un comandament NATO pentru coordonarea sprijinului pentru Ucraina va fi constituit în Germania – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Comandamentul va fi operațional în luna septembrie, va avea 700 de persoane și va coordona eforturile aliaților – a mai precizat Stoltenberg. Potrivit declarației finale a Summitului NATO de la Washington, Alianța a numit și un înalt reprezentant al NATO în Ucraina: Patrick Turner își va începe mandatul la Kiev în luna septembrie. Acesta a ocupat anterior funcțiile de secretar general adjunct al NATO pentru operațiuni și de secretar general adjunct pentru politica de apărare și planificare. La Summitul NATO de la Washington, aliații au convenit să înființeze și programul de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina, pentru a coordona mai bine furnizarea de echipamente militare și de instruire.

Volodimir Zelenski a fost invitat să asiste la summit-ul Alianței de la Washington

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:25

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să asiste la summit-ul Alianței care va avea loc în luna iulie la Washington, dar a arătat că nu se așteaptă la un acord între statele membre care să permită adresarea unei invitații de aderare Ucrainei. Aflat la Kiev, Stoltenberg s-a declarat în schimb încrezător că summit-ul din 9-11 iulie va ajuta Ucraina să avanseze pe drumul aderării la NATO, proces pe care l-a calificat drept ireversibil. El a amintit că în cadrul NATO a fost convenită consolidarea rolului Alianței în coordonarea asistenței militare destinate Ucrainei și a programelor de instrucție pentru armata ucraineană oferite de statele membre pentru a o susține în războiul cu Rusia. La reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale NATO, Jens Stoltenberg a prezentat o propunere de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanțări pe cinci ani pentru Ucraina, inițiativă primită cu reacții diferite de cele 32 de state membre ale Alianței.

Ștefan Ciochinaru: În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, la Varșovia, folosind propoziții foarte scurte. A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică

Publicat de Gabriel Stan, 27 februarie 2023, 15:40 / actualizat: 28 februarie 2023, 16:57

S-a împlinit un an de la începutul conflictului din Ucraina. Momentul nu avea cum să treacă neobservat și a reprezentat un bun prilej pentru o serie de acțiuni diplomatice nivel înalt.

Fără a fi singurele, amintesc aici vizita președintelui american, Joe Biden, la Kiev, vizita șefului diplomației chineze la Moscova și discursul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Pe front, însă, evoluțiile nu sunt semnificative deocamdată.

Cristian Dumitrașcu a vorbit despre toate aceste evenimente și, desigur, despre anul de război ruso-ucrainean cu profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule profesor, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bună dimineața, bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am trăit cu toții în săptămâna pe care o încheiem un moment absolut istoric. Mulți dintre români l-au interpretat, după părerea mea, eronat, spunând că reintrăm într-un război rece. Specialiștii și o altă parte a oamenilor au interpretat că, dimpotrivă, Războiul Rece a luat sfârșit în săptămâna aceasta.

Ștefan Ciochinaru: Sunt absolut de acord cu ultima opinie: Războiul Rece a luat sfârșit în săptămână extraordinară, probabil cea mai semnificativă din punct de vedere diplomatic din ultimii ani, pentru că am avut acea conferință pentru securitatea de la München, după care am avut vizita surpriză a președintelui Biden la Kiev, iar după aceea am avut discursul de la Varșovia al președintelui Biden și am avut reuniunea Summitul formatului București 9, al țărilor de pe flancul estic al NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O mulțime de evenimente aparent greu de decriptat.

Oamenii sunt, iată, și mai îngrijorați decât au fost în timpul acestui an pe care l-am împlinit cu toții, cu amărăciune spunem că l-am împlinit, această aniversare, care se numește într-un mod ciudat aniversare de un an de la începutul războiului…

Ștefan Ciochinaru: Un an de război în Europa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Un an de război în Europa și despre care noi am vorbit de câteva ori bune aici, la „Jurnal militar”, în care uneori ați fost mai optimist, alte ori ați fost realist. Din păcate, lucrurile nu sunt deloc aproape de un final fericit.

Ștefan Ciochinaru: Lucrurile s-au apropiat semnificativ de un final fericit, domnule Dumitrașcu, a luat sfârșit prima fază acestui război, faza în care a fost inițializat și a izbucnit războiul propriu-zis, pentru că inițial a fost – nu? – o „operațiune militară specială”, care urmărea răsturnarea în trei zile a guvernului de la Kiev și înlocuirea lui cu un guvern fantoșă.

A eșuat şi asta, a început războiul. A trecut un an de zile. Prima fază s-a terminat, Rusia a pierdut și acum pregătim, intrăm, de fapt, deja în a doua fază a războiului, odată cu operațiunile premature declanșate de armata rusă în jurul Bahmutului, în cele trei localități care n-au nici un fel de importanță strategică militară, doar încercau să ofere o victorie oarecare pentru Vladimir Putin la împlinirea unui an de război. A eșuat și această poveste.

A doua etapă va fi o etapă a epuizării forțelor, o etapă a unui război marcat de atacuri, contraatacuri, pierderi semnificative de oameni și materiale, în care încet-încet forțele se vor epuiza.

Tratatele nu vor mai fi strategic-militar, tacticienii de carieră, ci specialiștii în logistică, în aprovizionare. Cei care vor reuși să asigure aprovizionarea pe durata acestei etape vor fi cei care vor hotărî victoria.

Vă pot spune de pe acum că victoria va fi tot a Ucrainei, după care, sigur, se va intra în a treia fază care va fi faza înfrângerii uneia dintre forțe, epuizării, va fi faza cea mai periculoasă din punct de vedere politic, pentru că partea învinsă va cunoaște convulsii sociale și politice foarte grave, care vor marca existența statului în cauză.

În opinia mea, din nou, Rusia va pierde, dar asta va dura. Teoretic, a doua fază ar trebui să dureze mai mult decât prima fază, care a durat un an de zile și tot teoretic, a treia fază, faza finală, va trebui să dureze mai mult decât a doua fază. Lucrurile se pot schimba, însă, dacă Ucraina primește, în timp util, armele de care are nevoie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Noi am mai vorbit aici, domnule Ciochinaru, despre teama cea mare a tuturor oamenilor. Văd că mergeți pe o teorie a unui război clasic, a un război care să dureze, iată, poate mai mult de un an în următoarea fază.

Ce ne facem cu amenințarea nucleară și cum să interpretăm această ieșire din Convenția nucleară a lui Putin?

Ștefan Ciochinaru: Ieșirea din Convenția nucleară este un gest gratuit. Trebuia să răspundă cu ceva la ce s-a întâmplat la Kiev. N-avea cu ce să răspundă și atunci a anunțat acest lucru. Este superflu, pentru că Rusia nu mai era activă în tratatul acesta de ani de zile.

El rămăsese doar pe hârtie, pe de o parte. Pe de altă parte, chiar rușii au spus că ieșirea din tratat nu înseamnă că nu se pot reîntoarce în tratat. Deci, au lăsat deschisă calea comunicării.

De altfel, și secretarul de stat Antony Blinken, ministrul de externe al Statelor Unite, a spus că Statele Unite sunt gata la dialog oricând pe temele nucleare, indiferent de alt context. Deci, lucrurile din punctul acesta de vedere nu cred că vor escala.

Da, ați văzut șeful diplomației chineze, asta neînsemnând ministrul de externe, pentru, în China, cel care conduce diplomația este șeful secției externe a Partidului Comunist Chinez. Ministrul de externe este doar un membru al guvernului, dar deasupra guvernului se găsește partidul. Și acest șef al Secției externe a Partidului Comunist este membru în partidul chinezesc. Deci, el este numărul unu.

Ați văzut că a fost la Moscova, toată lumea se temea de această întâlnire. Au fost niște declarații formale care au fost și niște declarații foarte interesante ale părții chineze, care arată că, în ce privește integritatea asta editorială, suveranitatea țărilor și nefolosirea armamentului nuclear, Beijingul este intratabil.

Deci lucrurile rămân neschimbate. Așa că trebuie să avem mari emoții, cel puțin până în faza finală. Iar în baza finală, dacă se operează cu atenție, cu grijă, lucrurile cred că pot fi gestionabile. În definitiv, orice am crede noi, nici ofițerii ruși nu sunt inconștienți, nu sunt nebuni, nu vor să își vadă familiile sfârtecate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Urma să vă întreb despre această ultimă întâlnire ruso-chineză. Iată, confirmă ceea ce spuneați acum ceva vreme, acum câteva luni, despre anterioara vizită importantă a președintelui Biden în China, atunci când a fost o înțelegere care a avut puterea să ne liniștească pe toți, cu privire la folosirea armelor nucleare.

Ștefan Ciochinaru: Da, fără niciun fel de îndoială. Însă, pentru că ați amintit numele lui Joe Biden, sunt aspecte absolut extraordinare în această săptămână diplomatică, despre care am vorbit la început, care au fost trecute cu vederea, care au o importanță chiar mai mare decât unele gesturi politici explicite.

De pildă, la Kiev foarte puțină lume a remarcat că președintele Biden, împreună cu președintele Zelenski, după ce au traversat un traseu simbolic, flancat de portretele celor celor căzuți pentru apărarea Ucrainei, au mers, pentru scurt timp, la Mânăstirea Sfântul Mihail. Ei bine, care este simbolul religios al mamei Rusia? Sfântul Gheorghe. Ei bine, au mers la Mânăstirea Sfântului Mihai.

Cine-i Sfântul Mihail? Sfântul Mihail e cel mai important dintre arhangheli, cel care este asemenea lui Dumnezeu, este protectorul divin în fața râului, cel care are sabia  de foc cu care luptă împotriva demonilor, împotriva forței satanice și a îngerilor căzuți, pe care, în final, îi alungă sub pământ.

Sfântul Mihail ar în grija sa balanța dreptății cu care întărește, atenție, sufletele tuturor și nimeni, dar nimeni nu-l poate învinge. A fost evident un simbol. S-a discutat foarte mult de faptul că, în acest timp, în Kiev răsunau alarmele aeriene, sirenele, în vreme ce nu existau relatări privind atacuri aeriene sau cu rachete de rusești.

Da, dar pentru că sunau armele aeriene ca trâmbițele care au făcut să cadă zidurile Ierihonului. De data asta au căzut zidurile Ierihonului rusesc. Încă o dată, cu un apel la simbolistică.

Așa cum la Varșovia, după aceea, președintele Biden va sfârși discursul său de numai 20 de minute îngenunchind alături de copii pe scenă, copiii reprezentând simbolic ce? Viitorul. Diferența de discurs. În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, folosind propoziții foarte scurte.

A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică. Propoziții scurte, dar în care fiecare propoziție era absolut memorabilă. Păi, Ronald Reagan numea imperiul sovietic un imperiu al răului.

Biden a transformat acest imperiu al răului într-un imperiu al absurdului. Uitați-vă la discursul lui Putin! Putin a construit în discursul lui o realitate alternativă. El trăiește în bula lui, într-o lume imaginară.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am revăzut cu toții stilul Ceaușescu, pe care unii dintre noi l-am prins.

Ștefan Ciochinaru: Absolut, absolut. Vă rog să mă credeți că mă uitam, eram absolut șocat. Parcă asistam la un discurs al lui Ceaușescu la Sala Palatului, în care ne vorbea de „producții record” care nu existau, ne vorbea de o viață extraordinar de bună pe care nu o aveam ș.a.m.d.

Acest om, mai bine de 60-70% din discursul lui s-a adresat publicului intern, promițându-i o viață minunată: case ieftine, pământuri gratuite, tot soiul de salarii mai mari. Adică stăteai și te uitai, nu-ți venea să creezi.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Compensații pentru familiile celor omorâți pe front.

Ștefan Ciochinaru: Da, și câte și mai câte, pentru cercetători, pentru… parcă era Ceaușescu. Dădea 100 de ruble în plus. A doua zi a dat 500 de ruble, adică aproximativ șapte dolari, nu?

Fiecărui participant la marele meeting de pe stadionul Lujniki, care a durat exact cât a vorbit el. Pentru că după ce a vorbit el, că el a fugit, că era ger, a plecat și lumea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.

Ștefan Ciochinaru: S-a golit stadionul.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că tot ați atins această latură simbolică a vizitei lui Joseph Biden la Kiev, dumneavoastră ca profesor de relații internaționale, sigur aveți o părere specială despre prima vizită a unui președinte american într-un teatru de război unde nu se aflau trupe americane, una la mână, și a doua: trebuie să amintim că a fost monitorizat și de pe spațiul aerian al României, care au vegheat de la marginea spațiul aerian românesc spre cel ucrainean.

Ștefan Ciochinaru: Da, vedeți? Haideți să rămânem în planul simbolic, comentând această întrebare a dumneavoastră. Aveam, până acum, imaginea construită cu grijă, vreme de 20 de ani, a unui Vladimir Putin, caratist, călare pe tigru, luptându-se cu ursul, macho man.

Acest macho man se ascunde în buncăre, în vreme ce bătrânul Biden a aterizat la Kiev, în mijlocul războiului, în inima țării agresate.

Bătrânelul s-a dovedit un luptător extraordinar. Omul care, ați văzut, își îndoaie genunchii când merge, de bătrânețe, dar e mai viu și mai puternic decât tigrul de hârtie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la Subiectul săptămânii a fost profesor relații internaționale, Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Ștefan Ciochinaru: Cu Ucraina până la capăt, a spus Joe Biden, și așa va rămâne întreaga lume liberă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc!

Ștefan Ciochinaru: O zi buna!

Remus Cernea: Ucraina ține piept cu succes Rusiei, armata rusă s-a împotmolit și de luni bune nu a mai înregistrat avansuri considerabile

Publicat de Gabriel Stan, 29 august 2022, 14:59

Miercuri, 24 august, a fost Ziua Națională a Ucrainei, iar colegul nostru, Paul Palencsar, a realizat un interviu video cu jurnalistul și corespondentul de război, Remus Cernea, aflat în această periadă în țara vecină, interviu ce a fost difuzat la Subiectul Săptămânii.

Varianta integrală o puteți asculta pe pagina noastră de Facebook, Jurnal Militar by Ora Armatei.

Paul Palencsar: Alături de mine, de la Kiev, din capitala Ucrainei, Remus Cernea. Remus, îți mulțumesc, bun venit!

Remus Cernea: Salut, Paul, mă bucur să ne revedem, să ne reauzim, și vă salut pe toți din Kiev, capitala Ucrainei, unde astăzi, de Ziua Independenței – vedeți în jurul meu, sunt mii de oameni, de fapt, imaginea nu-i acoperă pe toți, desigur – mii de oameni care au venit să vadă sau să revadă această paradă, între ghilimele, atacurilor rusești. Sunt singurele tancuri rusești care au ajuns la Kiev.

Paul Palencsar: Vladimir Putin și-a dorit ca după trei zile tancurile sale să mărșăluiască prin Kiev. Iată că ele sunt acolo, dar după șase luni și ca pradă de război, nu ca armată triumfătoare.

Remus Cernea: Exact. Sunt tancuri distruse de ucraineni, sunt tancuri capturate de ucraineni, unele într-o stare extrem de proastă, altele într-o stare relativ bună.

Paul Palencsar: Remus, e 24 august, Ziua Națională a Ucrainei, prima zi națională serbată când Ucraina este în plin război. Care este starea de spirit acolo, a celor din jurul tău?

Remus Cernea: Oamenii sunt foarte încrezători. Atmosfera aici este relaxată  în Kiev. Sigur că orașul nu e atacat des. Poate ați văzut la știri, o dată la 10 zile, la două săptămâni Kievul este lovit de rachete rusești.

Dar situația nu e la fel de dramatică precum în est. În Harkov, de exemplu, unde, când am fost în luna iunie, bombardamentele erau zilnice și erau zeci de lovituri, mai alea de artilerie de câmp, ca să zic așa.

Kievul e lovit cu rachete trimise din Marea Neagră, Harkovul e lovit însă cu artilerie relativ obișnuită, dar care are o rază de 10-15-20 de km, Harkovul fiind la 12-14 km de linia frontului. Și unde voi și merge, de altfel, mâine. Mâine voi pleca din Kiev spre Harkov.

Astăzi îți spun că a sunat alarma aici, la Kiev, de vreo trei ori, și am primit și alerte pe telefonul mobil, pentru că primești astfel de alerte atunci când există un risc. Deci oamenii sunt avertizați, însă, în același timp, ucrainenii ne-au impresionat pe toți, au impresionat întreaga lume democratică prin curajul lor.

Nu se lasă intimidați, își asumă și aceste riscuri, însă viața merge mai departe și ucrainenii au ales să și iasă pe străzi și să își celebreze Ziua Națională, nu să stea în buncăre sau în spații special amenajate pentru bombardamente.

Paul Palencsar: E o Zi Națională când ucrainenii simt sau văd dincolo de, să spunem, steaguri care flutură în vânt, ca în fiecare an, și chiar simt că țara lor e singurul pământ pe care îl au și pentru care trebuie, iată, din nefericire acum, mulți dintre ei să moară pe câmpul de luptă.

Remus Cernea: Da, și ucrainenii, trebuie spus asta, ei ne oferă o lecție extraordinară. Noi, și în România, și în alte țări democratice, suntem, în mod natural, prinși de vâltorile disputelor uzuale, politice sau pe teme sociale, intrăm, desigur, cu pasiune în multe teme, în multe polemici, însă aici, în Ucraina, se joacă de fapt rădăcina celor mai importante valori. Valori democratice și valori morale.

Aici se joacă libertatea, aici se joacă tăria de caracter, aici mizele sunt maxime, sunt maximale. Și ne privesc pe toți. Pentru că unii, probabil ai văzut și tu, unii spun: dar nu e războiul nostru, nu e războiul meu, ce mă interesează pe mine Ucraina? Mă interesează România, mă interesează poporul român.

Sigur că ne interesează România, ne interesează poporul român, suntem implicați în multe teme, sau dispute, sau polemici, sau campanii, sau acțiuni care vizează România, dar ceea ce se întâmplă acum în Ucraina ne privește indirect și pe noi…

Paul Palencsar: Și măcar pentru că riscăm să obținem o nouă graniță de sute de km cu Rusia. Și măcar din punctul ăsta de vedere ar trebui să ne pese.

Remus Cernea: Da, ne pasă și pentru că dacă Ucraina ar ceda sau dacă ar fi învinsă, eu nu cred că mai poate fi învinsă, pentru că spiritul extraordinar de care au dat dovadă ucrainenii este spiritul unor oameni care vor învinge, e spiritul unor învingători, care nu se vor lăsa striviți, nu se vor lăsa învinși, sub nicio formă.

Însă, și în scenariul în care Ucraina s-ar fi prăbușit, să zicem, da, ar fi fost o problemă, că Rusia ar fi ajuns la gurile Dunării, ar fi ajuns lângă România și ar fi pus o presiune teribilă pe Republica Moldova, asta e foarte ușor de înțeles.

Dar și în scenariul în care Ucraina ține piept, și iată că asta se întâmplă acum, Ucraina ține piept cu succes Rusiei, Rusia s-a împotmolit în Ucraina, armata rusă, de luni bune, nu a mai înregistrat avansuri considerabile, e practic blocată, e ținută pe loc, ei bine, iată că în acest scenariu în care ucrainenii rezistă, de fapt ei luptă și mizele care sunt aici ne privesc pe toți.

Pentru că e vorba de curaj, e vorba de determinare pentru a face sacrificiile terifiante, teribile pe care acum le face Ucraina pentru a scăpa…

Paul Palencsar: Deja sunt mii de morți, peste 10 milioane de ucraineni dislocați de la casele lor, conform raportului ONU, copiii, zeci de mii, sute de mii de copii efectiv răpiți, duși în Rusia… Și încă nu cunoaștem cu siguranță toate poveștile horror, de groază, pe care cu siguranță le vom afla după război.

Mulțumim, Remus Cernea, te urmărim, să știi, rămânem cu tine, rămâi și tu cu noi, o să fii pe frontul de est acolo, Ucraina. Te așteptăm oricând. Îți dorim mult succes, să ai grijă de tine, să vii teafăr acasă, e cel mai important!

Remus Cernea: Da, îți mulțumesc foarte mult, Paul, oricum în câteva zile ne reauzim de la Harkov.

Paul Palencsar: Sigur, mulțumim! O zi bună acolo!

Remus Cernea: O zi bună!

Războiul din Ucraina în imagini și cuvinte

Publicat de Gabriel Stan, 21 mai 2022, 20:20

Războiul din Ucraina a șocat pe toată lumea, implicit generațiile care nu au prins conflictele anterioare îngropate adânc în istorie.

Atunci când nimeni nu creadea că așa ceva va mai fi posibil în această eră, iată că ne-am înșelat cu toți amarnic, iar violența pură afișată în fața ochilor noștri nu lasă loc de prea multe comentarii.

Conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina a făcut victime și pagube incomensurabile, iar toate aceste fapte vor rămâne înrădăcinate în istorie.

Jurnalistul Radio România Actualități, Alexandru Buzică, a fost reporterul special trimis în această perioadă în Ucraina, de unde a transmis cele mai noi informații și a relatat faptele reale petrecute în țara vecină.

Acesta a bifat în Ucraina 70 din cele 86 de zile din câte au trecut de când a început războiul. A străbătut 8 orașe, printre care Izmail, Odessa, Cernăuți, Lvov, Ivano Frankivsk, Jitomir Rivne (granița cu Belarus) și Kiev.

Revenit de curând din capitala Ucrainei, Alexandru Buzică a onorat invitația redacției Jurnal Militar de a vorbi despre cele întâmplate în această perioadă în țara vecină, în ediția de vineri, 20 mai 2022 a emisiunii Vești de Acasă, de la Radio România Internațional.

Vă invităm în cele ce urmează să ascultați interviul realizat de Gabriel Stan, de la Radio România Actualități cu Alexandru Buzică.

Alexandru Buzică: Există multe cadavre ale animalelor sub dărâmături, oricând fiind posibil să izbucnească o epidemie în zonă. 

În Borodianka există o criză a apei potabile, iar oamenii făceau cozi interminabile la apă și provizii. Nu am văzut niciodată așa ceva!

Înmormântarea unui soldat ucrainean la Kiev, pe Maidan, bulevardul central.

Imaginile au fost realizat de către reporterul Alexandru Buzică în Kiev, Borodianka și Irpin.

Marian Voicu: Sunt emoții la Chişinău, starea de spirit nu este cea mai optimistă. Întâmplarea face ca anul acesta moldovenii să comemoreze războiul din Transnistria izbucnit în urmă cu 30 de ani

Publicat de Gabriel Stan, 9 mai 2022, 17:09

Invitat la subiectul săptămânii a fost jurnalistul și scriitorul Marian Voicu, care a realizat o analiză a situației din Transnistria, zonă ruptă în urmă cu 30 de ani din teritoriul Republicii Moldova, acolo unde, în ultimele săptămâni, s-au intensificat acțiunile de propagandă și manipulare din partea Rusiei. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Radio România Actualități.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Bine ați venit, domnule Voicu!

Marian Voicu: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): V-am sunat pentru că aveți o experiență vastă în spațiul să zicem ex-sovietic și nu numai, ați fost chiar manager de proiect la înființarea postului Radio Chișinău, un post al Societății Române de Radiodifuziune, dar aveți și o carieră publicistică ”Matrioșka mincinoșilor” este o carte foarte interesantă și care vorbește despre lucrurile pe care le vom discuta astăzi: fake news, manipulare, populism.

Ceea ce ne așteptam că se va întâmpla, iată că de câteva săptămâni încoace se confirmă, acel atac sub steag fals în Transnistria, este un spațiu foarte complicat pe care puţini îl înțeleg şi dumneavoastră vorbiți des și în emisiunea de la TVR 1 în ”Fake news”, despre asta, cum credeți că stăm noi, în fine cum credeți că stau frații noștri din Basarabia, în această situație și în aceste zile complicate?

Marian Voicu: Sunt emoții la Chişinău, starea de spirit nu este cea mai optimistă, mai ales că se apropie 9 mai – și vom vorbi despre asta. Întâmplarea face ca anul acesta moldovenii să comemoreze războiul izbucnit în urmă cu 30 de ani, războiul din Transnistria care în opinia mea a fost Primul Război hibrid de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Atunci, rușii au folosit pentru prima dată pretextul apărării minorității ruse din Transnistria, față de așa numiții naţionalişti moldoveni; a fost invocat şi atunci un genocid și celebră sintagma ”lumea rusă” și doctrina Karaganov, inventată în 1990.

După aceea, au urmat incidente similare și a fost folosit din nou pretextul în cazul agresiunii împotriva Georgiei, şi apoi Ucrainei în 2014. Spuneam că, la 30 de ani de la războiul din Transnistria, iată că au loc aceste incidente, exploziile de la Ministerul Securității din Tiraspol, releele de televiziune dezafectate din Maiac și aerodromul de la Tiraspol, sunt explozii care nu au fost revendicate de nimeni.

Există trei variante pentru aceste incidente. Kievul acuză Moscova că a inventat o diversiune, acel război sub steag fals, de care ați amintit. Kievul acuză aşadar Moscova. Moscova acuză Kievul că pregătește o agresiune împotriva transnistrenilor, iar Chişinăuul a fost mai rezervat, i-a acuzat pe radicalii din structurile de forță din Transnistria că vor să intre în război și atunci au organizat aceste diversiuni.

Președintele aşa-numitei republicii Transnistrene,  Krasnoselskii, a spus că situația este stabilă. E posibil ca Krasnoselskii să fie de partea pacifiștilor să spunem și n-ar fi rău să amintim aici şi că soția lui  Krasnoselskii are cetățenie română și este un aspect interesant pentru că în acest moment, peste 60% din comerțul acestei enclave, nerecunoscute de nimeni, este cu UE.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Sunt rațiuni economice, fără îndoială, este prima oară când aflu, e interesant că soția are cetățenie română, dar sigur că da, știm cu toții că din rațiuni economice, el este un pacifist convins.

Marian Voicu: Exact. Este un tip pragmatic, ca de altfel mulți oameni de afaceri transnistreni care sunt în acest moment mai mult legați prin business de Kiev şi Chişinău, decât de Moscova.

De altfel, transnistrenii au organizat de două ori referendumuri în care s-a votat în favoarea alipirii la Federația Rusă, numai că Moscova a refuzat de două ori această invitație şi e interesant pentru că atunci când s-a făcut referendumul în Crimeea, Moscova a spus: iată, dacă locuitorii Crimeei vor să ni se alăture, atunci noi trebuie să acceptăm.

Deci pretextele sunt diverse, și Moscova manipulează aceste evenimente, în funcție de cum își dorește să arate viitorul geopolitic al fostei Uniuni Sovietice.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Cum vedeţi compoziția societății din Republica Moldova? – și vă întreb asta pentru că sigur aveți o imagine mai clară decât mulți dintre noi, având în vedere că ați cunoscut Republica Moldova, atunci în 2011, când ați pornit Radio Chișinău acolo și de atunci ați urmărit cu mare atenție spațiul acesta. Este o populație rusofonă și chiar de origine rusească acolo. Se pot ei activa acum, mai mult decât în trecut?

Marian Voicu: Cred că situaţia este comparabilă cu cea din Ucraina, în sensul în care etnicii ruși din Ucraina nu au primit armata rusă cu flori, așa cum se aștepta Putin. Au circulat numeroase mesaje pe rețelele sociale, în care etnicii ruşi din Republica Moldova, atunci când a început războiul, în urmă cu două luni, au spus: „Nu vrem ca și noi să fim eliberaţi de către armata rusă”.

În schimb, în ultimele două săptămâni se întâmplă ceva interesant – România și Republica Moldova au devenit ținta propagandei ruse. Republica Moldova pentru că a adoptat un pachet legislativ foarte interesant și foarte important pentru combaterea dezinformării ruse și probabil că moldovenii sunt în acest moment cei mai avansați în acest domeniu în Europa.

În primul rând, au interzis litera „Z” şi panglica Sfântului Gheorghe, ca simboluri ale propagandei ruse de război – doar Germania a mai făcut asta în privința literei „Z” – iar Moscova s-a supărat teribil pentru că fosta lor mică colonie a îndrăznit să facă lucrul ăsta și se cere pedepsirea Republicii Moldova, mai ales că există şi o apropiere în acest moment de Uniunea Europeană, au făcut o cerere de aderare.

Charles Michel, preşedintele Consiliul European, a fost miercuri la Chișinău și a promis o asistenţă în toate planurile, și financiară și instituțională, dar și sprijin militar și acest lucru a fost pe larg comentat de propaganda rusă.

Iar România a devenit obiectul propagandă ruse pentru că câțiva oameni politici români au fost la Kiev, au fost primiţi de președintele Zelenski și au promis sprijin inclusiv militar, dacă se va lua o astfel de decizie comună, la nivel european.

Iar agresiunea cibernetică de zile trecute revendicată de gruparea rusă Killnet fost primul atac împotriva României, un atac despre care liderii sau oficialii NATO ne-au prevenit încă de la începutul războiului că va avea loc.

Aşadar, putem spune că în acest moment şi noi suntem și în război informațional și în război cibernetic. Așadar, în acest moment, etnicii ruşi din Republica Moldova care, conform ultimului recensământ, ar fi undeva la 15%…

Reporter: Doar?

Marian Voicu: Doar. Şi aici nu îi socotim, bineînțeles, pe etnicii ucraineni. În acest moment al activării propagandei ruse, mai ales că se apropie și ziua de 9 mai, care este sărbătorită de Kremlin ca ziua victoriei, deşi pacea a fost semnată în 8 mai – şi aici este o altă poveste interesantă – au început în Găgăuzia, în Bălți, unde există o minoritate importantă rusă, să îndemne la nesupunere civică, adică la purtare a panglicii Sfântului Gheorghe și la ieșirea în stradă în ziua de 9 mai, asta se întâmplă și la Chișinău, iar liderii socialişti, în frunte cu fostul președinte Igor Dodon, îndeamnă la nesupunere civică.

Va fi interesant să vedem luni, 9 mai dacă vor exista evenimente în Republica Moldova pe care Moscova le poate instrumentaliza și le poate folosi pentru retorica războiului.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, mi se pare relevant să spuneți câteva cuvinte despre proiectul la care participați, despre site-ul Veridica, pentru că acolo vă ocupați chiar de știrile false, de combatere a manipulării și, din câte știu, de foarte puțin timp ați intrat și cu informație în limba rusă.

Marian Voicu: Da, este adevărat şi vă mulţumesc pentru că ați adus în discuție acest subiect. Suntem una din puținele platforme de demontare a știrilor false de aici, din România, și cred că suntem și singura publicație care are corespondenţi de presă în mai toate capitalele din Europa Centrală și de Est, pentru că acesta este al doilea profil al publicației – cel de politică externă – mai ales că în toate țările din Europa de Est există cam același etos și sunt vehiculate cam aceleaşi narațiuni farse.

Suntem cam 30-40 de colegi, facem această activitate de „debunking” zilnic. Conținutul este accesibil în română, engleză și, din 3 mai, Ziua Libertății de Exprimare, și în rusă și suntem citiți cam în 120 de țări.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Mulțumesc! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost Marian Voicu, jurnalist și scriitor.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc mult pentru această oportunitate! Vă doresc numai bine dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!

Constantin Spînu: Atacul de tip ddos înseamnă blocarea unor servere cu obiectivul indisponibilizării funcționării acestora prin supraîncarcarea site-urilor cu trafic masiv din surse multiple

Publicat de Gabriel Stan, 2 mai 2022, 15:44

Invitat la Subiectul Săptămânii a fost generalul de brigadă, Constantin Spînu, Şeful Direcţiei informare şi relaţii publice din Ministerul Apărării Naționale, care a vorbit despre atacul cibernetic produs vineri dimineață asupra site-ului Ministerului Apărării Naționale, dar și a site-ului Guvernului, Poliției de Frontieră și CFR Călători.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, mulțumesc pentru că ați acceptat să intrați cu noi la radio.

Generalul Constantin Spînu: Mulțumesc pentru invitație. Salut cu mare drag ascultătorii Radio România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, în dimineața zilei de vineri ați avut parte de un atac fără precedent, un atac cibernetic care, iată, nu a fost singular, a fost aplicată și site-ul Guvernului și CFR călători și Poliția de Frontieră, dar și Ministerul Apărării Naționale, Cum a fost și cum ați descărcat-o?

Generalul Constantin Spînu: Da, este adevărat. În jurul orei 4:05, vineri am avut o alertă de atac de tip DdoS, în limbajul informatic este prescurtarea din limba engleză Distributed Denial of Services. În fapt înseamnă blocarea unor servere cu obiectivul indisponibilizării funcționării acestora prin supraîncarcarea site-urilor cu trafic masiv din surse multiple.

Sunt emise într-un timp foarte scurt, foarte multe cereri de interogare astfel încât serverele nu mai funcționează și evident că ceilalți utilizatori nu mai pot accesa site-urile respective.

Site-ul Ministerului Apărării Naționale așa cum spuneați și dumneavoastră, alături de cel al Guvernului, Poliție de Frontieră, CFR Călători a fost unul dintre site-urile țintite în acest atac. Specialiștii din cadrul Comandamentului Apărării Cibernetice din cardrul Ministerului Apărării Naționale în cooperare cu ceilalți colegi din instituțiile românești care au ca domeniu de acțiune securitatea cibernetică au desfășurat evident în regim de urgență toate procedurile necesare în astfel de situații.

Site-ul a revenit în funcționare treptat și începând cu ora 11 a funcționat stabil și am putut să anunțăm rezolvarea problemei și evident încetare atacului. Trebuie sesizat că pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale este o pagină de informare publică, o pagină de identitate, de aceea datele și informațiile încărcate pe această pagină de internet nu sunt date cu caracter confidențial deci nu a fost pusă în pericol baza de date sensibile sau clasificate prin atacul asupra site-ului Ministerului Apărării Naționale.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general Spînu, am mai discutat noi despre acest război informațional, includem cu toții acest atac cibernetic… poate că nu pare mare lucru însă la nivel simbolistic este un atac fără precedent și a fost iată a fost revendicat de o organizație de hackeri ruși care pune în legătură vizita oficialilor români la Kiev, dar una peste alta românii trebuie să știe că suntem pregătiți și pentru astfel de atacuri.

Generalul Constantin Spînu: Este adevărat și aș vrea să fac o precizare. Este foarte bună intervenția dumnevoastră. Atacul acesta a fost revendicat. Colegii de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică, o autoritate națională, au și precizat foarte clar că acest atac a fost revendicat de o grupare de criminalitate cibernetică, însă acest lucru nu înseamă că ei au fost cei care au fost și în spatele acestui atac, pentru că revendicare este una… în aceste zile sunt în desfășurare procedurile de investigare care vor stabili cât se poate de clar și de precis care fost actorii din spatele acestor atacuri și care au fost procedurile prin care au au acționat.

Evident pentru a putea să ne pregătim pentru viitor mai bine pentru astfel de situații. Aș vrea să precizez că cel puțin în ceea ce privește Ministerul Apărării Naționale nu a fost afectată funcționarea în sine a paginii de internet a instituției doar a fost blocat accesul prin acest atac de tip DDoS.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și un ultim front aici la Subiectul Săptămânii. Îmi permit să vă întreb despre un alt subiect al săptămânii… s-au întețit, dumneavoastră ați semnalat asta pe info radar, pe platforma binecunoscuta a dumneavoastră, s-au întețit acele atacuri hibride în ceea ce privește fake news urile din nou acele știri cu coloane militare și așa mai departe cum au mai fost ele…

Generalul Constantin Spînu: În această situație nu aș escalada din punct de vedere simbolic al limbajului, nu le-aș privi ca pe atacuri și pe încercări de manipulare, de distorsionare a situație reale, pentru că și știrea pe care noi am semnalat-o acolo pe platforma, info radar era bazată pe niște informații reale. Erau filmări din teren ale unei coloane militare, de Tehnică Militară americană însoțită de autovehicule autospeciale ale poliției militare română care se întorceau de la un exercițiu, chiar în cursul săptămânii trecute, miercuri pe 27 aprilie, se întorceau de la un exercițiu din Babadag,  evident planificat anterior, se întorceau către Mihail Kogălniceanu.

Felul în care a fost prezentată semnificația acestei deplasări era complet denaturat. A fost rostogolit pe diferite platforme de socializare, nu doar în România ci și în alte țări vecine noiă și le prezenta în mod evident fals, faptul că o coloană de, vehicule americane se îndreaptă către Ucraina.

Nu este ceva care să ne surprindă aduceți aminte că în primele luni ale acestuia au mai existat astăzi de valuri, să spunem de manipulare, diferite imagini, diferite fotografii, diferite filmări, unele vechi de mai multe luni sau chiar de mai mulți ani erau prezentate în același context… fie drept pregătiri pe care România și Aliații le-ar face pe ascuns pentru o eventuală intervenție în conflictul din Ucraina, fie minciuni erau mult mai gogonate erau prezentate ca fiind la fel deplasări către teatrul de operație, să spunem, din țara vecină.

Sunt acțiuni pe care nu ar trebui să ne surprindă. Războiul hibrid, cum ați spus și dumneavoastră nu a fost inventat de astăzi de ieri, de aceea eu aș dori să reiterez recomandarea, să verificăm știrile care apar în spațiul virtual. Nu sunt operațiuni foarte complicate, fiecare dintre noi poate să privească…ar trebuie să exersăm această acest drept la informare corectă, ar trebui să privim cu circumspecție informațiile pe care le primim pe diferite canale. Nu trebuie decât să accesăm motoare de căutare, să încercăm să căutăm din mai multe surse să vedem dacă se confirmă această informație și apoi să tragem noi înșine concluziile referitoare la ceea ce încearcă prin astfel de postări sau eu știu, de articole de informări care apar pe diferite platforme de socializare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la Subiectul Săptămânii a fost șeful direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării generalul de brigadă Constantin Spânul. Domnule General, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Generalul Constantin Spînu: Vă mulțumesc și eu și reiterez îndemnul să informăm corect. Este un drept al nostru pentru care ar trebui să luptăm fiecare în parte.

Grupul Consultativ în domeniul Apărării privind Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 2 mai 2022, 12:46

Prima reuniune a Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Grupul constituit la inițiativa Statelor Unite ale Americii și format din peste 40 de state printre care și România urmărește întărirea capacității de apărare a Ucrainei prin coordonarea și întărirea eforturilor de ajutorare venite din partea comunității internaționale. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin:

Ne-am oferit asistența cu o viteză record și toată lumea poate vedea cum această asistență face diferența pe câmpul de luptă. După înfrângerea Rusiei în zona Kievului, războiul intră acum într-o nouă fază, dar nimeni nu este păcălit de pretextele lui Putin sau de pretențiile lui false asupra Donbasului.

Să fim clari, invazia Rusiei este nejustificată la fel sunt și atrocitățile rusești. Cu toții pornim azi de la aceeași premiză morală…Rusia alege să poarte un război pentru a satisface ambițiile unui singur om.

Ucraina este nevoită să ducă un război pentru a-și apăra democrația suveranitatea și cetățenii. Însă miza se întinde dincolo de Ucraina și chiar dincolo de Europa.

România a fost reprezentată de Ministrul Apărării, Vasile Dâncu, care a evidențiat nevoia urgentă de deschidere și funcționare necondiționată a unor culoare umanitare.

Prețul gazelor în Europa continuă să crească!

Publicat de Andra Radu, 4 aprilie 2022, 10:41 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Prețurile de referinţă la gaze naturale în Europa au crescut cu până la 7% din cauza unor noi sancțiuni impuse Rusiei.

Unele ţări din UE au cerut blocului comunitar să adopte rapid noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Cancelarul german Olaf Scholz a spus că, în zilele următoare, ţara sa şi aliaţii săi vor cădea de acord asupra unor „noi măsuri” împotriva Moscovei, fără a oferi alte detalii.

De asemenea, ministrul german al Apărării a spus că UE ar trebui să discute despre încetarea achiziţiilor de gaze din Rusia.

Un bărbat împușcat în Kiev, internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani!

Publicat de Andra Radu, 12 martie 2022, 16:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Un bărbat în vârstă de 33 de ani, care a fost împuşcat în Kiev, a fost internat, sâmbătă dimineaţă, la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani.

Un bărbat împușcat în Kiev a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani

Bărbatul este din Turkmenistan şi era student la universitatea din Kiev. El ar fi fost împuşcat pe 27 februarie, însă a fugit din spital cu intenţia de a ajunge în Turcia, dar în timp ce se deplasa către această ţară, maşina în care se afla a fost atacată din nou de soldaţii ruşi. Studentul s-a refugiat în România.

Directorul DSP, medicul Monica Adăscăliţe, care asigură şi gărzi la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati, susţine că plăgile împuşcate ale bărbatului erau suprainfectate.

Florian Bichir: E o blasfemie pentru ruși ca Ucraina să intre în NATO!

Publicat de Gabriel Stan, 3 martie 2022, 12:24

Prezent telefonic în emisiunea Jurnal Militar Timișoara, prezentată de Larisa Vasile, Florian Bichir, istoric, analist și publicist, a analizat situația dintre Federația Rusă și Ucraina și războiul pe care cele două îl duc în această perioadă. Vă invităm să ascultați interviul integral!

Larisa Vasile: Alături de noi se află istoricul, analistul și publicistul Iulian Bichir. Bună seara, domnule profesor!

Iulian Bichir: Bună seara dumnevostră și ascultătorilor dumneavoastră. Ați văzut și dumneavoastră și evident și ascultătorii noștri că Ucraina a avut o cere să intre în Uniunea Europeană și în NATO.

Moment în care au cerut să intre în NATO au început acele războaie hibride, Crimeea a fost recâștigată de către Federația Rusă… Din punct de vedere militar are loc un război preventiv, așa cum a spus și președintele Putin “Vrem să-i demilitarizăm”, practic să promită să nu intre în NATO.

Rușii nu vor accepta nicioadată ca orașul Kiev să nu fie socotit rusesc, să fie cel puțin sub influența lor. Acolo s-a născut poporul rus, de partea cealaltă a Niprului, iar a spune acolo că intră și în NATO este un afront la imagologia rusească.

Consecințele se vor întinde pe minim 2-3 ani după acest război cu Rusia în dreptul Ucrainei. Războiul e crunt, oamenii nu vor avea unde să se întoarcă, va urma și o criză, mai ales că rușii vor scumpii gazele. Slavă lui Dumnezeu că noi nu avem nevoie decât de vreo 40%, restul îl producem noi.

Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei continuă!

Publicat de Andra Radu, 25 februarie 2022, 10:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei au intrat în a doua zi cu incursiuni pe toate flancurile, explozii la Kiev şi mobilizare generală decretată de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Totodată, comunitatea internaţională decide noi sancţiuni împotriva guvernului rus pentru a lovi economia, sistemul energetic şi afacerile acestei ţări.

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a denunţat vineri atacurile cu rachete ruse care au lovit Kievul în zori, făcând cel puţin trei răniţi, la o zi după începutul invaziei ruse din Ucraina, relatează AFP şi DPA.

Sirenele au răsunat vineri dimineaţă în oraşul Lvov din vestul Ucrainei, informează Reuters, care citează martori oculari.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a reluat atacurile cu rachetă în zorii zilei de vineri, la ora locală 04:00, dar că trupele ruse au fost oprite din avansul lor în majoritatea direcţiilor, relatează Reuters.

Într-un discurs televizat, Zelenski a spus că atacurile ruse au avut ţinte atât militare, cât şi civile.

Let Me Try – Luminiţa Anghel & Sistem

Publicat de Cristina Ion, 30 octombrie 2017, 07:00

Zbucium, nelinişte şi hotărâre sunt trăirile pe care le ai ascultând piesa „Let Me Try”. E povestea perseverenţei unei inimi îndrăgostite, încărcată şi de emoţia românilor care au urmărit ediţia din 2005 a concursului Eurovision.

„Let me try”, compusă de Cristian Faur, pe versurile aceluiaşi autor, a fost lansată special pentru Selecţia Naţională, de Luminiţa Anghel şi trupa Sistem. Prea puţini ar fi pariat atunci pe o reuşită!

Odată cu câştigarea concursului, piesa a ajuns la Festivalul Eurovision, la Kiev. Succesul a venit în seara finalei, când Luminiţa Anghel şi Sistem au reuşit să obţină bronzul, clasându-se pe locul al treilea, în urma Greciei şi a Maltei. A fost pentru prima dată când România a urcat pe podium în istoria acestui festival, iar emoţiile momentului au fost aproape de nesuportat!

Comunicat de presă privind promulgarea Legii educației în Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 septembrie 2017, 08:34 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

Parlamentul României își exprimă profundul regret că președintele Ucrainei a promulgat Legea educației la 25 septembrie a.c., în pofida tuturor demersurilor efectuate pentru a semnala părții ucrainene neajunsurile acestui act normativ, în sensul diminuării semnificative a drepturilor persoanelor aparținând minorității românești.

Reamintim, în acest context, angajamentul Ucrainei, transmis constant părții române în cadrul tuturor contactelor oficiale, de respectare a normelor şi standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și de asigurare că nivelul şi calitatea învățământului în limba română nu vor fi afectate de noul cadru normativ.
Avem în vedere continuarea demersurilor prin mijloacele diplomației parlamentare, în plan bilateral urmând ca o delegație formată din deputați și senatori ai Parlamentul României să efectueze, în cel mai scurt timp posibil, o vizită la Kiev pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile ucrainene competente, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației create de promulgarea Legii educației în raport cu învățământul în limba maternă a minorităților naționale. Vom acționa cu stăruință și în cadrul  organizațiilor internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei și Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina, în vederea determinării unor schimbări de abordare ale autorităților ucrainene.
Reiterăm solicitarea fermă ca partea ucraineană să recunoască și să respecte, potrivit normelor și standardelor internaționale, dreptul persoanelor aparținând minorității românești de a învăța în limba sa maternă.

Călin Popescu-Tăriceanu – Președintele Senatului
Liviu Dragnea – Președintele Camerei Deputaților

Portugalia castiga Eurovision 2017! In finala de aseara un spectator s-a dezbracat pe scena! Afla pe ce loc s-a clasat Romania!

Publicat de Mihaela Costache, 15 mai 2017, 08:03 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:28

Portugalia a castigat cea de-a 62-a editie a concursului Eurovision iar Romania a incheiat concursul din acest an pe locul sapte.

Vecinii moldoveni s-au clasat pe locul trei, reprezentati de Sunstroke Project iar pe locul doi este Bulgaria.

La juriu, Romania a primit 12 puncte din partea Moldovei, 10 din Muntenegru si 3 din Azerbaidjan.
In ceea ce priveste votul publicului, tara noastra a primit 282 de puncte.

Salvador Sobral, castigatorul din acest an, are 27 de ani iar emotionanta piesa „Amar pelos dois” a fost compusa de sora sa.
Interesant este faptul ca a castigat selectia pentru Eurovision in Portugalia cu mari emotii. Cand a fost desemnat invingator si a trebuit sa urce din nou pe scena, a avut nevoie de ajutorul surorii pentru a canta.
Anuntul oficial pentru presa si pentru organizatorii competitiei a fost ca Salvador a suferit doua operatii de hernie si ca are nevoie de repaus pentru a se recupera.
Tocmai de aceea la Kiev, la repetitiile pentru concurs, Luisa, sora sa, i-a tinut locul.
Momentul din semifinala insa i-a lasat fara cuvinte pe jurnalistii acreditati la Eurovision. In sala s-a asternut linistea cand Salvador a inceput sa cante.
In Spania, copiii ii canta la scoala piesa.
Povestea de dragoste din versurile piesei se incheie cu un mesaj sugestiv: „daca inima ta nu vrea sa sufere, inima mea poate iubi pentru amandoi”.

Finala de aseara nu a fost lipsita de incidente.
In timpul reprezentatie Jamalei, cea care a castigat concursul anului trecut, un spectator a urcat pe scena si si-a dat pantalonii jos, fiind imediat retinut de fortele de ordine.

România este în finala Eurovision!

Publicat de Mihaela Costache, 12 mai 2017, 10:31 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:28

Ilinca şi Alex Florea au evoluat noaptea trecută pe scena de la Kiev, cu piesa „Yodel It!”.

Alături de România s-au mai calificat in finală, dupa show-ul de aseară, Bulgaria, Belarus, Croaţia, Ungaria, Danemarca, Israel, Norvegia, Olanda şi Austria.

După prima semifinală, care a avut loc marţi, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Republica Moldova, Grecia, Suedia, Portugalia, Polonia, Armenia, Australia, Cipru, Azerbaidjan şi Belgia.

În finala concursului, ce va avea loc mâine, vor intra automant şi reprezentantii Franţei, Germaniei, Italiei, Spaniei, Marii Britanii şi ai ţării gazdă, Ucraina.

România va intra în finală pe poziția 20, în a doua parte a show-ului.

Eurovision 2017 are loc la Kiev şi se desfăşoară sub sloganul „Celebrate Diversity” – „Celebrăm diversitatea”.

Cele mai bune performanţe obţinute de artiştii români de-a lungul timpului la acest concurs sunt două locuri trei, unul în 2005 şi celălalt în 2010.

România se pregătește să intre în cea de-a doua semifinală a competiției Eurovision

Publicat de Mihaela Costache, 11 mai 2017, 12:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:28

În această seară România va intra în competiţia Eurovision, la Kiev, în cea de-a doua semifinală, cu piesa „Yodel It!”.

Aceasta este compusă de Mihai Alexandru şi va fi interpretată de Ilinca şi Alex Florea.

Potrivit şefei delegaţiei României, Iuliana Marciuc, reprezentanţii ţării noastre se află între primii 10 favoriţi în toate clasamentele realizate până acum.

După prima semifinală, desfăşurată aseară, s-au calificat 10 ţări, inclusiv Republica Moldova.

Finala Eurovision 2017 va avea loc sâmbătă, iar la ediţia de anul acesta participă 42 de ţări.

Ilinca si Alex Florea au decolat spre Kiev!

Publicat de Mihaela Costache, 2 mai 2017, 11:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:28

Ilinca Băcilă și Alex Florea, câștigătorii Selecției Naționale, au plecat luni, 1 mai, spre

Kiev, locul unde peste numai două săptămâni va avea loc finala Eurovision Song Contest 2017.

Cu emoţie, artiștii și-au luat la revedere într-o conferinta organizată în incinta aeroportului Otopeni. Printre cei prezenţi la eveniment s-au numărat Iuliana Marciuc, șefa delegației tarii noastre la cea de a 62-a ediție a concursului, alaturi de o parte din echipa Eurovision Romania, Mihai Alexandru, compozitorul melodiei ”Yodel It!”, presa, dar şi fanii, atât români, cât şi străini. Artiştii au făcut o mulţime de poze cu susţinătorii veniti sa-i conduca, au dat autografe si au oferit cadouri, iar Ilinca i-a încântat pe cei prezenţi cu câteva acorduri de yodel.

La evenimentul transmis in direct la TVR 1, jurnalistii au vorbit şi despre şansa României la un loc bun în clasamentul Eurovision 2017, iar Iuliana Marciuc a mărturisit că speră ca artiștii să se claseze, după finala din 13 mai, în „Top 5″.

În ceea ce priveşte ecourile melodiei “Yodel It!” la nivel european, Iuliana Marciuc spune că: “A fost o bucurie să constat că Europa”yodeleşte” iar ziariştii străini au fost extrem de receptivi la această piesă şi curioşi la interviuri. Se vede că fanii şi-au schimbat opţiunile şi topurile în urma turneului de promovare, iar lucrurile arată bine pentru noi. La toate acestea se mai adaugă optimismul cu care plecăm şi vrem să-i susţinem cu toate puterile pe aceşti copii, pentru că sunt la prima lor experienţă internaţională. Le ţinem pumnii şi dorim să venim cu rezultate cât mai frumoase de la Kiev”, a mai spus Iuliana Marciuc.

A doua zi dupa sosirea in Ucraina, românii intră în focuri şi vor susţine prima repetiţie pe scena din Kiev. „Este o zi foarte importantă pentru noi, pe care o așteptăm cu mare nerăbdare, pentru că este momentul în care vedem și noi cum au gandit organizatorii show-ul și, împreună cu echipa noastra de creatie, vom încerca să ajungem la un numitor comun”, a spus șefa delegației României.

“Experienţa Eurovision este, pentru noi, o poveste foarte frumoasă, care acum se află în pragul unui nou început. Debutul şi l-a făcut în ianuarie, la preselecţii, apoi la semifinala şi in finala care a desemnat prin votul publicului “Yodel It!” ca fiind melodia câştigătoare. Spun că este un nou început, pentru că plecam la Kiev sa reprezentam România. Sunt foarte încrezătoare, ştiu că în ceea ce ne priveşte am făcut tot posibilul să fim la înălţime”, a declarat Ilinca. “Urmează acum o perioadă solicitanta. Marti vom face prima repetiţie şi avem foarte mari emoţii. A doua repetiţie o vom avea pe data de 5 mai, iar în acest interval sper să primim din partea echipei producătoare tot sprijinul necesar pentru ca show-ul să fie aşa cum îl dorim noi”, a adaugat Alex Florea.

Reprezentanții României vor cânta în a doua semifinală Eurovision, pe 11 mai. Marea finală a concursului este programată pe 13 mai.

Despre Eurovision:

Eurovision este o competiţie muzicală internaţională, organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa. Prima ediţie a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveţia. Difuzat fără întrerupere, timp de 60 de ani, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume. Printre artiştii care au urcat, de-a lungul anilor, pe scena Eurovision se numără: ABBA, Julio Iglesias, Celine Dion, Johnny Logan.

Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision (172 de puncte) este Tornero, interpretată de Mihai Trăistariu.

Eurovision Song Contest 2017 va avea loc la Kiev, cu semifinalele pe 9 şi 11 mai şi finala pe 13 mai. Reprezentanţii României vor concura în prima parte a celei de-a doua semifinale. Alături de România, în competiţie s-au mai înscris 41 de ţări.

Partener: Radio România

Eurovision 2017, ordinea intrălrii în semifinale: Află în ce zi și ce poziţie ocupă în concurs Ilinca şi Alex Florea

Publicat de Mihaela Costache, 3 aprilie 2017, 17:00

Am aflat ordinea intrării în semifinalele Eurovision Song Contest 2017! Aceasta a fost făcută publică în urmă cu puţin timp de către PBC, broadcasterul ţării gazdă din acest an, Ucraina. Producătorii spectacolului din Kiev au folosit același format ca în 2013, cu scopul de a crea un spectacol de televiziune interesant, iar momentul artistic al fiecărei ţări participante să fie bine pus în valoare. Deciziile au fost aprobate atât de către preşedintele executiv EBU, Jon Ola Sand, cât şi de și președintele Frank Dieter Freiling.

Astfel, reprezentanţii României, Ilinca Băcilă şi Alex Florea vor intra în concurs pe poziţia 6, în prima parte a semifinalei din 11 mai.

În luna ianuarie, în urma tragerii la sorţi a fost stabilită împărţirea celor 43 de ţări care vor participa la ediţia din 2017 a celei mai mari competiţii muzicale, în cele două semifinale Eurovision. La solicitarea radiodifuzorului german, ARD și în urma aprobării din partea grupului de referință (The Big Five), Germania va difuza spectacolul din Kiev și va vota în cea de-a doua semi-finală, de joi, 11 mai 2017. La cererea Elveţiei, conducerea Eurovision a aprobat ca Ţara Cantoanelor să concureze în cea de-a doua semi-finală, care va avea astfel 19 participanți, faţă de semifinala din 9 mai, care reuneşte doar 18 ţări în competiţie. În cea de-a doua semifinală se va afla şi România, iar Ilinca Băcilă şi Alex Florea vor urca pe scena din Kiev cu numărul şase.

Reamintim că ţările din grupul de referinţă şi ţara gazdă sunt direct calificate în Marea Finală, din 13 mai. Fanii Eurovision din Italia, Spania şi Marea Britanie îşi pot vota favoriţii în prima semifinală, din 9 mai, iar telespectatorii din Germania, Ucraina şi Franţa vor vota melodiile din cea de-a doua semifinală, din 11 mai.

Ordinea intrării în Prima Semifinală Eurovision 2017

1. Suedia
2. Georgia
3. Australia
4. Albania
5. Belgia
6. Muntenegru
7. Finlanda
8. Azerbaijan
9. Portugalia
10. Grecia
11. Polonia
12. Moldov
13. Islanda
14. Republica Cehă
15. Cipru
16. Armenia
17. Slovenia
18. Letonia

Ordinea intrării în Cea de-a doua Semifinală Eurovision 2017

1. Serbia
2. Austria
3. Rusia
4. FYR Macedonia
5. Malta
6. România
7. Olanda
8. Ungaria
9. Denemarca
10. Irlanda
11. San Marino
12. Croaţia
13. Norvegia
14. Elveţia
15. Belarus
16. Bulgaria
17. Lituania
18. Estonia
19. Israel

Vezi intregul interviu realizat de Razvan Petre si Ioana Brusten, in cadrul misiunii ” De 10 x Romania” ?

„Yodel It” va reprezenta Romania la Eurovision Song Contest!

Publicat de Mihaela Costache, 6 martie 2017, 14:37 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:28

In emisiunea „De 10xRomania„, turul tarii prezentat de Ioana Brusten, in aceasta saptamana de la Bucuresti FM, i-a avut invitati pe castigatorii Selectiei Nationale Eurovision 2017, Ilinca si Alex Florea.

Cei doi artisti au participat in cursa spre Kiev cu piesa „Yode It”, compusa de catre Mihai Alexandru si Alexa Niculae.

Piesa a primit 3745 de voturi din partea publicului, seara trecuta in Finala Nationala
Eurovision, transmisa de TVR.
Ilinca si Alex au marturisit in premiera faptul ca inca mai au nevoie de 2-3 zile pana realizeaza ca vor reprezenta Romania. „Este prima data cand am intrat intr-o finala de un asa nivel si am si castigat”, marturiseste Alex.

„Avem o echipa foarte mare in spate, cu siguranta, toti vor veni cu noi si ne vor sustine. Eu o sa imi iau si familia daca este posibil”, spune Ilinca.

Cei doi artisti sunt obisnuiti cu lumina reflectoarelor. In 2014, Ilinca Bacila a uimit juratii de la “Vocea Romaniei” prin talentul sau de a face yodeling iar Alex Florea este solist vocal si actor din Constanta care si-a demonstrat versatilitatea in participarile la X Factor 2014 si la Vocea Romaniei 2015.

Vezi intregul interviu realizat de Razvan Petre si Ioana Brusten 🙂

Credit Foto: Alexandru Dolea

Ucraina interzice intrarea pe teritoriul său a actorului Gerard Depardieu

Publicat de Mihaela Costache, 29 iulie 2015, 16:40

Autorităţile de la Kiev au interzis intrarea pe teritoriul ţării, pe o perioadă de cinci ani, a actorului Gerard Depardieu, considerat în Ucraina o ‘ameninţare la adresa securităţii naţionale’, a anunţat marţi Serviciul de Securitate ucrainean (SBU).

”SBU a luat decizia de a interzice intrarea lui Depardieu (în Ucraina) pe o perioadă de cinci ani’, a declarat purtătorul de cuvânt al serviciilor ucrainene, Elena Ghitlianskaia, potrivit Interfax.

Reprezentanta SBU a precizat că documentele legate de această decizie au fost transmise Serviciului Ucrainean al Frontierei de Stat pentru a fi introduse în baza de date.

Numele actorului francez, devenit cetăţean rus în 2013, a fost inclus recent pe lista ucraineană a personalităţilor culturale care pot ameninţa securitatea Ucrainei. Lista cuprinde peste 500 de nume, între care cel al cineastului sârb Emir Kusturica, al regizorului american Oliver Stone sau cel al actorului american Steven Seagal.

Presa franceză scria deja de săptămâna trecută că Depardieu a fost inclus pe lista neagră a Ucrainei, actorul plătind astfel pentru afirmaţiile făcute la un festival de film din Letonia, în 2014. ‘Iubesc Rusia şi Ucraina, care face parte din Rusia’, a spus el atunci.

Tot presa franceză scria că o consecinţă a acestei măsuri este faptul că ucrainenii nu vor mai putea vedea un film cu Depardieu, dar Ministerul Culturii de la Kiev a precizat că peliculele cu actorul francez nu vor fi interzise în Ucraina.

Dacă Republica Moldova va alege calea unirii cu România, Transnistria va deveni stat independent

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 17:20 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:36

Dacă Republica Moldova va alege calea unirii cu România, atunci Transnistria, indiscutabil, nu va accepta aceasta şi va deveni un stat absolut independent, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul Kremlinului în Transnistria, în cadrul unei vizite de lucru la Voronej (sud-estul Rusiei), a relatat agenţia tiraspoleană de presă Novostipmr.ru.

Cu privire la situaţia din Transnistria, oficialul rus a dat asigurări că populaţia din stânga Nistrului ‘va simţi braţul puternic al Rusiei’, ‘iar forţele noastre de menţinere a păcii’ nu vor lăsa de izbelişte Transnistria.

‘În Moldova este o criză permanentă a puterii, nu este clar cu cine poţi vorbi. Dar eu sper într-un dialog cu Chişinăul cu privire la Transnistria. Dacă Moldova, unde majoritatea judecătorilor Curţii Constituţionale sunt cetăţeni ai României, va alegea calea alipirii la această ţară, Transnistria, indiscutabil, nu va accepta aceasta şi va deveni atunci un stat absolut independent’, a avertizat Rogozin, într-un discurs susţinut la o ceremonie în cadrul căreia i-a fost acordat titlul de Doctor honoris causa al Universităţii de Stat din Voronej.

Numirea de către Kiev a fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili ca guvernator al regiunii Odesa, din sudul Ucrainei, la frontiera cu Transnistria, nu face decât să complice situaţia, a opinat el, proferând insulte la adresa fostului lider georgian.

Declaraţia lui Rogozin survine după o întâlnire avută la 9 iulie la Moscova cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk. Rusia acuză Republica Moldova şi Ucraina de impunerea unei blocade economice împotriva Transnistriei, mai ales după ce Kievul a denunţat o serie de acorduri militare cu Rusia ce permiteau tranzitul militarilor ruşi pe teritoriul său, iar Republica Moldova a întors mai mulţi militari ruşi de pe aeroportul din Chişinău, care intenţionau să se deplaseze în Transnistria.

Rusia dispune de aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, dintre care circa 1.400 fac parte din Grupul Operativ de Trupe (GOTR), constituit în urmă cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS

Grupul rus Gazprom a oprit livrarile de gaze către Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iulie 2015, 11:30

Decizia a fost luată după ce Kievul a anunţat suspendarea tuturor achiziţiilor de gaze din Rusia, în urma eșecului negocierilor asupra prețului, care vizau menţinerea aprovizionării pentru o perioadă cuprinsă între trei şi şase luni.

Comisia Europeană a dat asigurări că aprovizionarea cu gaz a Europei „nu va fi în pericol” iarna viitoare, în pofida rupturii dintre Kiev şi Moscova după discuţiile dificile care au avut loc la Viena.

“Există un angajament clar din partea ucraineană şi rusă, pentru a face astfel încât tranzitul spre Europa să continue într-un mod fluid şi neîntrerupt. Nici livrările de gaz spre Ucraina, nici tranzitul spre UE nu sunt în pericol”, a dat asigurări comisarul european pentru energie Maroš Šefčovič.

Ucraina dispune în prezent de 12 miliarde de metri cubi de gaz, în condiţiile în care Comisia Europeană estimează că ca vor fi necesare 19 miliarde de metri cubi pentru a asigura sezonul de iarnă într-un mod corespunzător, din luna octombrie.

Rămân trei luni pentru ca Ucraina să-şi completeze rezervele de gaz, iar acest lucru se poate face foarte bine apeland la alţi furnizori europeni, şi la extracţiiile proprii de gaze în Ucraina.

În acest context, comisarul european pentru energie Maroš Šefčovič a precizat că Europa este mai bine pregătită pentru problemele ce ţin de aprovizionarea cu energie.

UE este dependentă de situaţia din Ucraina, ţară pe teritoriul căreia sunt tranzitate o treime din importurile de gaze de la Gazprom.

Negocierile vor fi reluate la nivel de experţi la sfârşitul lunii august, iar Bruxelles-ul speră să convoace o noua reuniune ministerială în septembrie

Subiectele summitului de la Kiev, UE – Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 aprilie 2015, 08:30 / actualizat: 29 aprilie 2015, 7:02

Aplicarea Acordului de asociere, instituirea reformelor politice si economice, combaterea corupției, asistența financiară și în alte domenii au fost subiectele summitului de la Kiev, UE – Ucraina.

Mai multe informații – Cristina Ion, București FM.

La summitul Uniunea Europeană – Ucraina, la care au participat președinții Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și al Consiliului European, Donald Tusk, liderul ucrainean Petro Poroşenko a declarat că ţara sa va fi gata în cinci ani să solicite aderarea la forul comunitar.

Şeful Executivului european, Jean-Claude Juncker, a precizat că demersul Kievului va fi de durată şi va avea nevoie de reforme solide.

Cred că cetațenii ucrainieni vor să trăiască într-o țară mai bună. Deşi Ucraina nu este membră a UE, este o rudă apropiată a familiei noastre europene. În viitor, Ucraina trebuie să-şi consolideze şi mai mult poziţiile în Europa, în structurile europene, iar pentru aceasta trebuie să continue aplicarea reformelor economice şi sociale pe care le implică Acordul de Asociere între Kiev şi Bruxelles, parafat în iunie 2014 și să lupte împotriva corupției.

Pe de altă parte, executivul comunitar a anunţat că va suplimenta cu 70 de milioane de euro contribuţia la restabilirea completă a unor condiţii sigure de mediu la locul accidentului nuclear de la Cernobîl din 1986.

Angajamentul financiar se adaugă celor aproximativ 360 de milioane de euro acordaţi deja pentru finalizarea mai multor proiecte.

La Kiev va avea loc astăzi o conferinţă privind sprijinul internaţional pentru reformă în Ucraina.

Exerciţii militare americano-ucrainene încep astăzi în regiunea Liov

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 aprilie 2015, 10:25

Ceremonia de inaugurare a exerciţiilor militare americano-ucrainene cu implicare de trupe ‘Fearless Guardian 2015′ se va desfăşura astăzi în regiunea ucraineană Liov, informează agenţia de presă Unian.

La aceste exerciţii vor lua parte 290 de militari din cadrul brigăzii de desant 173 a armatei SUA şi unităţi din cadrul Gărzii Naţionale a Ucrainei.

După cum a precizat ministrul de interne al Ucrainei, Arsen Avakov, la exerciţii vor participa 900 de combatanţi ai Gărzii Naţionale. ‘Trei fluxuri a câte 300 de combatanţi. Trei fluxuri a câte 8 săptămâni. Apoi vor urma exerciţiile comune’, a explicat ministrul.

Este planificat ca la exerciţii să participe unităţi ale Gărzii Naţionale din Kiev, Harkov, Zaporojie, Odesa, Liov, Ivano-Frankivsk şi Viniţa.

Instructorii americani îi vor învăţa pe militarii ucraineni să-şi organizeze apărarea, să depisteze poziţiile combatanţilor, să acorde ajutor medical şi să reacţioneze la tiruri.

După cum a anunţat anterior Unian, la 17 aprilie militari din cadrul brigăzii de desant 173 a armatei SUA au sosit în Ucraina pentru a-i instrui pe militarii ucraineni. (Agerpres/ FOTO wikipedia)