Ştefan Bănică, Emilia Popescu, Pavel Bartoş, Demeter Andras la lansarea Aplauze pentru poet 2022

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 septembrie 2022, 12:24 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet este un proiect inedit, de promovare a poeziei româneşti clasice şi moderne, pentru publicul autohton, dar şi internaţional şi poate fi accesat online la adresa aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro sau ahandforthepoet.thecultureclub.ro.

Actorii prezenţi în seria 2022 a proiectului Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet sunt Maia Morgenstern, Medeea Marinescu, Emilia Popescu, Florin Piersic, George Mihăiţă, Alexandru Repan, Marius Manole, Ştefan Bănică, Demeter András, Pavel Bartoş.

Oltea Serban Parau

Gilda Lazar

Ovidiu Miculescu

Demeter Andras

Pavel Bartos

Emilia Popescu

Stefan Banica

Aplauze pentru poet 2022

Producţie a Asociaţiei culturale The Culture Club, în parteneriat cu Pro Contemporania, cu sprijinul JTI, proiectul a fost realizat de o echipă coordonată de Ovidiu Miculescu – producător general şi Oltea Şerban-Pârâu – producător executiv, filmările anului 2022 desfășurându-se la sălile ArCuB şi CreART, producţiile fiind semnate de Virgil Oprina – director de imagine / montaj și Attila Vizauer – regia artistică.

„Asemeni lunii, poezia nu face reclamă la nimic. Iar dacă Galileo ar fi spus că “pământul se învârte” în versuri probabil că Inchiziția l-ar fi lăsat în pace. Tarantino spunea cândva că “nu se poate scrie poezie pe computer”… Posibil. Noi am încercat să spunem poezie prin computer, telefon, tabletă…, în on-line. Am început acest proiect în pandemie, atunci când online-ul era aproape singurul mod de comunicare fără limite sau limitări. Și lumea a ascultat poezie pe computer. Am încercat, atât cat ne-am priceput, să aducem magia cuvintelor în fața dumneavoastră și evitând cearta cu ceilalți am evitat retorica; am preferat să ne certăm cu noi înșine și să dăm la iveală poezia. Acest proiect nu ar fi fost posibil fără acești mari actori ai României care au avut bunăvoința, gentilețea și bucuria de a rosti versuri. Eu nu cred că există actori mari care să nu poată să spună poezie. Mă înclin în fața lor, le mulțumesc de o mie de ori și îi asigur că au contribuit esențial la un fapt de cultură românească autentic, necesar și absolut excepțional. Asta si pentru că, știința este pentru cei care învață…poezia este pentru cei ce știu. Iar așa cum poeții sunt mari dacă au cititori mari, vă Invit să pierdeți sau mai bine zis să câștigați ceva timp văzând și ascultând poezie românească”, a declarat Ovidiu Miculescu, producător general al proiectului, în cadrul evenimentului de lansare a noului modul.

„Toţi cei care ne-am implicat în proiectul Aplauze pentru poet jucăm un rol mai puțin obișnuit pentru fiecare dintre noi. Actorii sunt cei care slujesc poetul în acest proiect şi nu invers. Există o generație, a celor născuți după 2000, pentru care dacă ceva nu e prezentat în format video, atunci nu există. Vom continua și în 2023. Proiectul se dezvoltă foarte mult și în alte limbi, pentru că am avut încă de la început în minte să deschidem poezia românească și către alte culturi. Toți actorii care au participat până acum sunt actori minunați, remarcabili. Avem în continuare nume mari pe care să le invităm pe viitor în proiect”, a adăugat Oltea Şerban-Pârâu, producător executiv.

„Rostirea este o dimensiune extraordinară a poeziei. În această perioadă de propagandă prozaică, avem senzația că poezia a dispărut. Nu se mai citește, nu se mai ascultă poezie. Învățarea este un proces foarte dificil în zilele noastre. În perioada pandemiei, am „văzut” o idee, aceea de a ne reîntoarce la poezie și de a o restitui și nouă, dar și noii generații, care intră des în online. Este o sinergie între vechi și nou. Proiectul e simplu și generos, de aceea am decis să îl susținem. Ne-am dori să devină, ca și alte proiecte sprijinite de JTI, un reper cultural care să continue peste ani. Multe poezii sunt rostite de mai multe ori, pentru că fiecare actor aduce propriul mod de interpretare. Creația actoricească poate aduce sensuri noi celor inițiale.”, a precizat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

„Aceste poezii au fost redate într-un mod care mi-a produs o mare bucurie. Sunt situații în viață din care nu trebuie să lipsești, ceea ce spune multe despre valoarea lor, iar a spune Eminescu în limba maghiară este important. M-am hotărât să-mi revizuiesc cunoștințele de limba franceză, limba engleză. Pentru oricine care va fi solicitat în acest proiect, va fi o bucurie sa se implice si cred ca nu va exista vreun actor care sa refuze”, a spus actorul Demeter Andras.

„Este o șansă, o foarte mare bucurie să mai poți spune poezie în ziua de azi. Eu mă apropii de poezie cu timiditate. Este o bucurie să rostești poezie în limba franceză. Vreau să fac parte și din edițiile viitoare. E o rupere din context, în timpurile ciudate pe care le trăim”, a declarat actrița Emilia Popescu.

„M-am bucurat foarte mult de acest proiect, ca un copil. Poezia face parte din viața oricărui actor. Odată ce ai dat la Institutul de Teatru, trebuie să reciți. Unde sunt recitalurile lui Ion Caramitru, Johnny Răducanu, Adrian Pintea? Îmi lipsesc. De foarte mulți ani am în minte să realizez un recital de muzică și poezie. Acest proiect, Aplauze pentru poet, mi-a sporit foamea să fac ce mi-am propus. Fiecare actor își impune amprenta recitând o poezie. Este important că suntem aici mai multe generații. Generația actuală este deșteaptă, dar are nevoie de îndrumare. Nu am spus niciodată o poezie unei camere, dar a fost o experiență plăcută. Voi participa în acest proiect și pe viitor.”, a spus actorul Ștefan Bănică.

„Sunt momente, așa cum a spus și antevorbitorul meu, proiecte, din care e musai să faci parte. Nu sunt un mare recitator. Ultima dată am recitat în facultate, o poezie de Tudor Arghezi. M-a onorat această invitație, a fost un exercițiu, am avut foarte multe emoții.”, a spus actorul Pavel Bartoș.

Actrițele Maia Morgenstern și Medeea Marinescu au transmis participanților mesaje video.

„Aplauze pentru poet înseamnă poezie. Aplauze pentru poet înseamnă un proiect excepțional. Sunt bucuroasă, sunt mândră să fi fost invitată să iau parte la acest proiect alături de actori, actori din diferite generații. Aplauze pentru proiect e un act cultural. E un act de restituire. Merită! Merită să ne apropiem de poezie, să nu uităm să spunem poezie. Poezia e aici. Poezia e românească: poezie clasică, poezie modernă, în interpretări excepționale. Suntem actori și spunem poezie. Sperăm să vă reîndrăgostiți de acest gen, pe nedrept poate uitat, lăsat în urmă: poezia! Aplauze pentru poet este o punte peste generații. Va așteptăm! Pe această platformă puteți găsi interpretări excepționale, puteți găsi poezia.”, a transmis actrița Maia Morgenstern în mesajul video.

„Aplauze pentru poet mi se pare un proiect necesar. Și acum nu vorbește doar mama a doi băieți care acum fac cunoștință cu poezia, ci vorbește un om care a descoperit-o acum mulți ani și care s-a bucurat și a fost modelat de poezia citită sau ascultată. Un proiect în care sunt readuși la lumină poeți clasici, poezie clasică, mai mult sau mai puțin cunoscută și poezie contemporană, așa cum e și cazul meu în acest proiect. Recit din poeziile a doi imenși poeți: Nina Cassian și Emil Brumaru, pe care am avut și ocazia să îl cunosc personal. Este un proiect care adună actori pe care i-ați văzut în filme, în teatru, pe care puteți să-i descoperiți acum spunând poezie: o poezie importantă. Aplauze pentru poet este important și din perspectiva unei societăți care are nevoie de cultură. Are nevoie să își educe generațiile mai tinere, făcându-le cunoștință cu această lume mirifică a poeziei”, a transmis la rândul său actrița Medeea Marinescu.

Seria anului 2022 a proiectului Aplauze pentru poet se compune dintr-o serie de recitaluri actoricești video, care punctează repere poetice din cultura română. În acest an, apar pe portalul menționat pagini dedicate poeţilor Miron Radu Paraschivescu, recită Ştefan Bănică, Nina Cassian – poezii în lectura Medeei Marinescu, Benjamin Fondane şi Paul Celan, versuri în interpretarea Maiei Morgenstern, Emil Brumaru, în versiuni foarte diferite, semnate de Medeea Marinescu şi Marius Manole, Gellu Naum, tălmăcit de Marius Manole sau Traian Demetrescu, revelat de Pavel Bartoş. Printre noile apariţii, o poziţie specială e ocupată de recitalul lui Florin Piersic, care aduce completări paginilor existente, cu poezii de Coşbuc şi Minulescu, dar deschide și pagini noi, cu versuri de Adrian Păunescu, Leonida Lari, Costache Ioanid, Dominic Stanca. De noi abordări interpretative, adăugând şi alte poezii din volumele acestora, se bucură lirica lui Ion Minulescu, George Topârceanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Marin Sorescu sau Mihai Eminescu. Alte elemente de noutate sunt momentele de poezie românească tradusă în limba franceză – interpretează Emilia Popescu – sau în limba maghiară – recită Demeter András. Alături de versiunile în engleză existente deja pe portal, acestea lărgesc deschiderea internaţională a proiectului. Recitalurile, filmate pe parcursul anilor 2021 și 2022, sunt prefațate de o scurtă prezentare scrisă a fiecărui poet și ilustrate cu fotografii de arhivă, fragmente de manuscris şi comentarii bilingve despre arta sa poetică.

Amintim că, la filmările din 2021, au participat inițial actorii Ion Caramitru, Mircea Rusu, Emilia Popescu, Andras Istvan Demeter, Mihaela Rădescu, Alex Ştefănescu, Cătălin Frăsinescu, iar într-o a doua etapă Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Rodica Mandache, Mihai Mălaimare, Constantin Chiriac, Cristian Şofron, o parte dintre poezii fiind prezentate şi în limba engleză, în lectura lui Michael Pennington şi Anamaria Marinca.

Inițiativa este deopotrivă un act de restituție și un demers de susţinere a unui domeniu cultural marginalizat în contemporaneitate, potențând poezia prin arta actorului, rostire, imagine. Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet va fi continuat şi cu alte nume mari, propunându-și să contribuie la o mai bună cunoaştere a celor mai importanţi poeţi români clasici şi moderni, în forma originală, dar şi prin traduceri consacrate, în engleză și franceză, totul într-o manieră accesibilă publicului actual, pentru care principalul vehicul cultural este internetul.

Producător The Culture Club

Cu sprijinul JTI

Partener principal Pro Contemporania

Parteneri culturali: Universitatea din Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, ArCuB – Centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Institutul Cultural Român, Teatrul Naţional Bucureşti.

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Regional, România TV, Liternet, Agentiadecarte, Mediatrust, Webcultura

aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro

ahandforthepoet.thecultureclub.ro

Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 octombrie 2021, 12:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet este un proiect inedit, de promovare a poeziei româneşti clasice şi moderne, pentru publicul autohton, dar şi internaţional. O producţie a asociaţiei culturale The Culture Club, cu sprijinul JTI, partener principal Pro Contemporania, proiectul poate fi accesat online începând din 22 octombrie la adresa aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro sau ahandforthepoet.thecultureclub.ro.
Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet se compune dintr-o serie de recitaluri care punctează repere poetice din cultura română. Într-o primă etapă, poezii de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Coşbuc, Lucian Blaga, George Bacovia, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu în limba română şi – o parte dintre acestea – în engleză, sunt prezentate în interpretarea actorilor Ion Caramitru, Michael Pennington, Anamaria Marinca, Mircea Rusu, Emilia Popescu, Andras Istvan Demeter, Mihaela Rădescu, Alex Ştefănescu, Cătălin Frăsinescu.
Recitalurile, filmate în primăvara şi vara anului 2021, sunt prefațate de o scurtă prezentare scrisă a poetului ales și ilustrate cu fotografii de epocă, fragmente de manuscris şi comentarii bilingve despre arta sa poetică.
Inițiativa este deopotrivă un act de restituție și un demers de susţinere a unui domeniu cultural marginalizat în contemporaneitate, adăugând poeziei arta actorului, rostirea, imaginea. Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet, ce urmează a fi continuat în viitor şi cu alte nume mari, îşi propune să contribuie la o mai bună cunoaştere a celor mai importanţi poeţi români clasici şi moderni, în forma originală, dar şi prin traduceri consacrate, în engleză, totul într-o manieră accesibilă publicului actual, pentru care principalul vehicul cultural este internetul.
Proiectul a fost realizat de o echipă coordonată de Ovidiu Miculescu – producător general şi Oltea Şerban-Pârâu – producător executiv. Filmările s-au desfășurat în spaţii consacrate precum Sala ArCuB, Opera Naţională din Bucureşti sau ICR Londra, producţiile fiind semnate de Virgil Oprina – director de imagine / montaj, Attila Vizauer – regia artistică.

Producător The Culture Club
Cu sprijinul JTI
Partener principal Pro Contemporania
Parteneri culturali ArCuB – Centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Institutul Cultural Român, Opera Naţională din Bucureşti.

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Regional, România TV, Liternet, Agentiadecarte, Mediatrust, Webcultura
aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro
ahandforthepoet.thecultureclub.ro

JTI este printre primele companii multinaționale care au investit local încă din 1993, fiind recunoscută pentru susținerea celor mai importante evenimente culturale din România: FITS, TIFF, SoNoRo, Turnee de poveste, turnee de muzică clasică în orașe mici. JTI este, de asemenea, sponsor oficial al Gigi Caciuleanu Romania Dance Company. Întâlnirile JTI, devenite un brand cultural național pentru dansul contemporan, au ajuns în acest an la cea de-a XXI-a ediție ”dând consistență vieții noastre artistice”. În eforturile de incluziune ale ultimei perioade, JTI sprijină proiectele COOLsound.ro – on line despre scena independentă românească și A Hand for the Poet / Aplauze pentru poet.

Mulţumiri speciale
Doamnei Gilda Lazăr, Head of Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova & Bulgaria
Domnului prof. univ. dr. Liviu Papadima, Prorector al Universității din București
Doamnei Mihaela Păun, Director al ArCuB, centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti
Domnului Mirel Taloş, Preşedinte al Institutului Cultural Român
Domnului Ioan Cristescu, Director al Muzeului Naţional al Literaturii Române
Domnului Daniel Jinga, Director general al Operei Naţionale din Bucureşti
Doamnelor Magda Stroe şi Roxana Dumitrache, Coordonatoare ICR Londra

„Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 octombrie 2021, 18:07

Tema emisiuniii a fost inspirată de  vernisajul expoziţiei „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“. Evenimentul prilejuit de împlinirea a 700 de ani de la moartea marelui poet italian Dante Alighieri, personalitate ce a marcat prin opera și gândirea sa cultura europeană şi universală, a fost organizat în luna septembrie de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Romfilatelia şi Teatrul „Nottara“.

Această ediţie este realizată din secvenţe ale prelegerile rostite în cadrul evenimentului de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, E.S. Alfredo Maria Durante Mangoni, Ambasador al Italiei în România, dna. Gabriela Dumitrescu, Director adj  al Bibliotecii Academiei Române, curator al expoziţiei „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“.

Articol integral și podcast pe romaniadenota10.ro

Ziua Limbii Române celebrată la Institutul Român de Cultură de la Veneţia

Publicat de Dan Boanţă, 27 august 2019, 14:57 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Proiectul a fost demarat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi este realizat cu susţinerea Centrului Naţional al Cinematografiei şi colaborarea doamnei profesor Mihaela Creţan, cadru didactic al Institutului Limbii Române ce predă limbă, cultură şi civilizaţie românească în Italia. Partenerul instituţional în organizarea acestui eveniment cultural, Centrul Naţional al Cinematografiei, a venit în sprijinul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică prin acordarea dreptului de difuzare a filmului de lung metraj «Dumbrava minunată» (1980, regia Gheorghe Naghi).

Vineri, 30 august 2019, începând cu ora 16,00, în Sala de Conferinţe a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu prilejul celebrării Zilei Limbii Române, va avea loc un eveniment menit să (re)aducă în atenţia publicului italian şi românesc din zonele adiacente Veneţiei opera pentru copii şi adolescenţi a unuia dintre cei mai importanţi scriitori români: Mihail Sadoveanu. Lucrarea selectată pentru acest proiect cultural este «Dumbrava minunată», operă a unui clasic al literaturii române care tratează într-o manieră realist–fantastică tema copilăriei. Evenimentul este destinat copiilor şi adolescenţilor români şi italieni din regiunea Veneto, cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, care sunt interesaţi de literatura română.

În prima parte a manifestării culturale, copiii vor citi pasaje semnificative din «Dumbrava minunată», cunoscuta povestire a lui Mihail Sadoveanu. Această etapă a proiectului se va derula în colaborare cu doamna profesoară Mihaela Creţan, care se va ocupa de selectarea pasajelor semnificative din nuvela menţionată şi va coordona desfăşurarea lecturării fragmentelor sugestive. Această primă componentă a manifestării va oferi tinerilor participanţi, îndeosebi celor care încă nu au parcurs nuvela, posibilitatea de a se familiariza cu conţinutul povestirii sadoveniene.

În a doua parte a manifestării culturale, va fi proiectată în Sala de Conferinţe a Institutului pelicula omonimă, «Dumbrava minunată» (1980, regia Gheorghe Naghi), film produs de Centrul de Producţie Cinematografică Bucureşti – Casa de Filme Unu, scenariul fiind o adaptare după nuvela sadoveniană datorată îndrăgitei actriţe Draga Olteanu Matei.

Evenimentul este menit să marcheze Ziua Limbii Române şi este organizat de I.C.R Veneţia, în colaborare cu Centrul Naţional al Cinematografiei, cu participarea comunităţii româneşti din Regiunea Veneto.

„Lungul drum al Unirii” – conferinţă şi concert de muzică folk, la Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 22 iulie 2018, 08:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21

Cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Bucureşti, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Arad şi Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad, a organizat vinerea, 6 iulie, un eveniment dedicat celor mai importante momente istorice, care au dus la Unirea românilor într-un singur stat, culminate la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. La manifestarea organizată la sediul Uniunii Culturale au participat diplomaţi şi preoţi români, profesori de istorie, români din diferite localităţi, dar şi câţiva români din Serbia şi Alba Iulia, sosiţi la prietenii lor români din Jula pentru un concurs organizat a doua zi, Cupa de Şah „Alexandru Hoţopan”. Astfel, manifestarea a întrunit români din România, Serbia şi Ungaria, contribuind la comuniunea spirituală a întregii naţiuni române, oriunde ar trăi aceasta.

Titlul conferinţei istorice „Lungul drum al Unirii” s-a inspirat din tematica propusă de către cei patru conferenţiari, care au dorit să prezinte evoluţia, împrejurările şi cele mai importante întâmplări istorice, care au dus apoi la momentul Adunării Naţionale din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Istoricul dr. Dorel Sinaci, directorul Bibliotecii Județene din Arad a vorbit despre „Vormärtz-ul românilor ortodocși din Banat și Crișana”, o perioadă din istoria Germaniei care precede Revoluția de la 1848, din martie, în statele Confederației Germane. Prelegerea făcea legătura şi cu câţiva membri de seamă ai comunităţii româneşti din Ungaria, cum au fost Moise Nicoară (născut la Jula) sau Andrei Şaguna (născut la Mişcolţ), personalităţi care au luptat mult pentru drepturile lingvistice, culturale şi religioase ale românilor din Ungaria şi Transilvania.

Despre contextul istoric şi despre delegaţii românilor din Ungaria de azi (26 la număr) la Adunarea de la Alba Iulia a vorbit pr. Aurel Becan, paroh la Cenadul Unguresc, în prelegerea intitulată „Români din Ungaria, participanți la făurirea Marii Uniri”. Înainte de a-şi prezenta lucrarea, pr. Becan a dorit să facă un anunţ în faţa publicului, neputându-şi ascunde emoţiile şi bucuria, spunând că exact în acea zi, la 6 iulie, a primit prin poştă o scrisoare din România, din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fiind informat că a primit cetăţenia română. Astfel, preotul de la Cenadul Unguresc este primul român din Ungaria care a solicitat şi a primit cetăţenia română din partea Statului Român, după regulile simplificate ale acordării acesteia.

Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Arad, dr. Adrian Șimon a prezentat lucrarea „«Ruptură totală», negocierile dintre Consiliul Național Român și Ministrul pentru minorități Oszkár Jászi”, subliniind numeroasele încercări de înţelegere şi tratative politice dintre români şi unguri, care însă nu au dus la compromisul aşteptat. Prof. univ. dr. Corneliu Pădureanu, profesor la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad a vorbit despre „Ștefan Cicio-Pop – părinte al Patriei”, evocând rolul foarte important al acestuia în evenimentele premergătoare Adunării de la Alba Iulia. Omul politic şi avocatul Ştefan Cicio-Pop a fost cel care şi-a pus la dispoziţie casa lui din Arad pentru lucrările comitetului care pregătea unirea românilor.

În a doua parte a manifestării, renumita interpretă de muzică folk Maria Gheorghiu, cu vocea ei inconfundabilă și talentul consacrat, a întărit în mod minunat ideile punctate în cadrul conferinţei, prin cântece patriotice destinate unor mari personalități ale românilor (Regina Maria, Vasile Lucaciu – „Doina lui Lucaci”), sau românilor din jurul granițelor, din Basarabia și Bucovina: „Nu plânge Maică Românie!”, „Drum bun, drum bun, doba bate!”, „Treceți batalioane române Carpații!, „Cântă cucul, bată-l vina!”, etc., și printr-un recital de muzică folk, cuprinse în ultimul său album intitulat: „Câmp de lavandă”.

Maria Gheorghiu nu este necunoscută pentru publicul românesc din Ungaria, susţinând acum câţiva ani un concert la Jula, dedicat Măriilor, cu titlul „Sub zodia Mariei” (Sfânta Maria, Maria de Mangop, Regina Maria şi Maria Tănase), iar acum doi ani, la Seghedin şi Budapesta, a susţinut concerte de colinde româneşti.

Astfel, în Anul Centenar, cu sprijinul unor artiști consacrați și al unor cercetători și istorici din Arad, au fost aduse și înaintea românilor din Ungaria datele importante și atmosfera care a contribuit la realizarea Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.

Evenimentul de la Jula a fost onorat şi de prezența Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și a altor clerici din cadrul Episcopiei, a domnului Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Jula, şi a domnului Cristian Daniel, Consul la Consulatul General al României la Seghedin.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

TULCEA: Încep „Întâlnirile Teatrale” la SULINA

Publicat de adinaiftime, 30 august 2017, 11:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

La Sulina încep „Întâlnirile Teatrale”, un proiect pilot realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român.

În cadrul acestuia vor avea loc întâlniri ale reprezentanţilor şcolilor superioare de teatru şi film din ţările riverane Dunării.

În total, la Sulina, sunt aşteptaţi peste 70 de oaspeţi, care vor participa, începând de vineri, la proiecţii de film pe faleza oraşului şi la ateliere de lucru.

„Pe data de 1 septembrie începe întâlnirea cu reprezentanții școlilor europene, prezentarea de școli și metode de lucru. Vor fi proiecții de film pe faleză în sălile din amfiteatrele pe care le mai avem în Sulina la Tabăra Școlară Națională. Proiecțiile vor fi seara, dar în timpul zilei vor fi ateliere de lucru. De exemplu Atelierul numărul 1 se ține la Tabăra Sulina în sala de conferințe, Atelierul numărul 2 se va ține la Liceul Teoretic Jean Bart într-o sală de sport”, a declarat pentru Radio Constanța primarul oraşului, Nicolae Răduş, co-organizator al evenimentului.

„Întâlnirile Teatrale la Sulina”, care se desfăşoară între 31 august şi 4 septembrie, sunt un proiect iniţiat de U.N.A.T.C. Bucureşti şi Academia de Teatru din Passau.

Intenţia  este aceea de a crea la Sulina un centru de cercetare şi formare pentru tinerii artişti din ţările riverane Dunării.

Simpozion Internaţional de Pictură la Rânca

Publicat de adinaiftime, 21 august 2017, 09:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:26

Simpozionul Internaţional de Pictură din cadrul Atelierelor Brâncuşi se va desfăşura în stațiunea Rânca, în perioada 21 august – 3 septembrie 2017. Organizatorii sunt Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu-Jiu, având ca parteneri Institutul Cultural Român și Filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

La ediția din acest an vor participa şapte pictori profesionişti din cinci țări: Dorin Crețu – Franța, Elisabeth Ochsenfeld – Germania, Ibrahim Ghazala – Egipt, Katarina Ðordevic – Serbia, Ileana Ștefănescu, Mirela Trăistaru și Suzana Fântânariu – România. Curatorul simpozionului de pictură este prof. Vasile Fuiorea, președintele Filialei Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Deschiderea oficială a taberei va fi luni, 21 august, ora 13.00, la Complexul Panoramic din stațiunea montană Rânca.

Pe perioada simpozionului, artiștii vor executa câte două lucrări fiecare.

Conform regulamentului, artiştii se obligă să predea lucrările până la data de 2 septembrie şi să transmită prin act de donație Primăriei municipiului Târgu-Jiu drepturile de autor asupra acestora.

Iubiri extreme la Divan Film Festival 2017: de la nationalism la violenta conjugala

Publicat de adinaiftime, 27 iulie 2017, 19:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:27

Divan Film Festival, unicul eveniment dedicat filmului și bucătăriei balcanice, va avea loc în perioada 18 – 26 august, în Craiova și Port Cultural Cetate. Balkan Love, tema celei de-a opta ediții, reunește patru drame sociale care abordează diferit o problemă universală: dragostea.

Recent selecționat la Festivalul de la Sarajevo, în secțiunea Forum, și prezentat în cadrul secțiunii Panorama Special la Berlinale 2017, When the Day Had No Name (r. Teona Strugar Mitevska, Macedonia/Belgia,2017) e transpunerea cinematografică a unui eveniment real – moartea violentă a unor adolescenți, în 2012, pe malul unui lac în apropiere de Skopje – și totodată potretul acid al inechităților sociale care domină Macedonia contemporană. Adolescentul Milan (Leon Ristov) locuiește, alături de fratele său, într-o vilă luxoasă și conduce un jeep, iar asta nu are cum să nu se răsfrângă asupra relațiilor cu cei apropiați. La polul opus al balansoarului social stau nu doar prietenii săi, ci și prostituata anonimă (și minoră) pe care toții o folosesc ca ritual de trecere sau ca sac de box. În Macedonia regizoarei Teonei Strugar Mitevska, cei fără nume primesc o voce, iar realitatea e prezentată așa cum e: fără compromisuri și fără happy end. Imaginea filmului este semnată de Agnès Godard, câștigătoare a unui premiu César pentru Cea mai bună imagine și celebră pentru colaborările sale cu Claire Denis.

A Stinking Fairytale/ Smrdljiva bajka (r. Miroslav Momcilovic, Serbia/Bulgaria, 2015) ne introduce într-o lume pe care o vedem zi de zi în jurul nostru, dar aproape niciodată pe ecranul de cinema. Eroii acestei povești de dragoste atipice sunt oameni ai străzii, iar povestea lor e cu atât mai fascinantă cu cât romance-ul lor se înfiripă și se desfășoară în condiții cât se poate de potrivnice. În ciuda lipsei unui domiciliu stabil sau a unei surse de venit, relația dintre Moma și Ema urmează poticnit drumul, iar privirea regizorului îi urmărește cu umor, înțelegere și căldură.

Câștigător al Premiului Fedeora la Festivalul de la Veneția și selecționat anul acesta la Sarajevo (secțiunea Forum), Quit Staring at My Plate/ Ne gledaj mi u pijat (r. Hana Jusic, Croația/Danemarca, 2016) ne aduce aminte că suferința extremă își poate face culcuș pretutindeni, chiar și în siguranța relativă a apartamentului de bloc. Noțiunea de normalitate e în general relativă, dar parcă niciodată atât de relativă ca în povestea Marijanei (Mia Petricevic). Violența conjugală și discriminarea pe criterii de gen sunt constante în filmul regizoarei Hana Jusic, unul în care încremenirea în proiect are tot tragismul unui destin frânt.

În contextul crizei parcă fără sfârșit a refugiaților, Amerika Square/ Plateia Amerikis (r. Yannis Sakaridis, Grecia/Marea Britanie/SUA, 2016) are toată forța unui semnal de alarmă. Care e linia de demarcație între patriotism și extremism? Până unde ai fi dispus să mergi pentru a apăra tradițiile naționale și stilul tău de viață, luptând împotriva celor care le pun sub semnul întrebării? Nakos (Makis Papadimitriou) răspunde fără prea multă empatie la aceste întrebări. În cele din urmă, violența și xenofobia se întorc împotriva lor înseși, într-un film cu risc ridicat de a ne pune pe gânduri.

Divan Film Festival va avea loc în perioada 18 – 20 august în Craiova (Centrul Vechi și Cinema Inspire), iar în perioada 21 – 26 august în Port Cultural Cetate din județul Dolj. Intrarea este liberă la toate proiecțiile și concertele Divan Film Festival.

În timpul desfășurării festivalului, camparea este gratuită în Portul Cultural Cetate, iar înscrierile se pot face printr-un mesaj transmis pe pagina de Facebook a Divan Film Festival.

Divan Film Festival este un proiect cultural organizat de Fundația pentru Poezie “Mircea Dinescu” și co-finațat de Administrația Fondului Cultural Național, cu sprijinul Primăriei Municipiului Craiova, Centrului Național al Cinematografiei și Institutului Cultural Român.

[FOTO] Augustin Buzura:”Suntem actori într-o piesă idioată şi nici măcar nu ni s-a dat şansa unui rol de compoziţie”

Publicat de adinaiftime, 11 iulie 2017, 20:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:27

Motto:Nu e nimic mai important decât salvarea spiritualităţii unui popor”. Augustin Buzura

“Mă gândisem, mai demult, că dacă i-ar fi trecut cuiva prin minte să mă întrebe ce anume mă enervează în mod deosebit, cu toate că evit cât pot să-mi exteriorizez sentimentele, i-aş fi răspuns fără echivoc: duminicile. Ziua aceasta mă indispune nu pentru că sunt obligat să execut o serie întreagă de treburi casnice, ci, în primul rând, din cauza atmosferei festive, de relaxare şi inconştienţă, care pluteşte deasupra evenimentelor prevăzute sau neprevăzute”, mărturisea cel plecat într-o zi de luni,10 iulie 2017,la vârsta de 79 de ani, Augustin Buzura. Fiecare trebuie să ardă singur, să greşească singur”

Augustin Buzura a fost  unul din cei mai rasați intelectuali ai României de azi, academician, om de cultură, fondatorul Fundației Culturale Române, azi Institutul Cultural Român, de profesie  psihiatru cu o rară afinitate creativ-literară, academicianul Buzura scria comentarii în Revista Cultura. Mereu implicat ca și în vremea regimului comunist care l-a hărțuit pentru romanele sale valoroase și incomod , Augustin Buzura nu a iertat  nimic din impostura, batjocura, abuzul și prostia care ies  din mlaștina societății românești.

Născut la Berința, în Maramureș, pe 22 septembrie 1938, Augustin Buzura a urmat cursurile Liceului „Gheorghe Șincai” din Baia Mare și apoi a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj, promoția 1964, dar a renunțat la profesia de medic psihiatru pentru a se dedica literaturii. Totuși, metodele pshihiatrice de investigație se regăsesc în romanele sale.

A debutat în literatură în anul 1963 cu volumul de nuvele „Capul Bunei Speranțe”, unele dintre scrierile ulterioare marcând literatura română: „Absenții” (1970), „Orgolii” (1974), „Fețele tăcerii” (1974), „Vocile nopții” (1980), „Refugii” (1984), „Drumul cenușii” (1988), „Recviem pentru nebuni și bestii” (1999), „Raport asupra singurătății” (2009).

De asemenea, câteva producții cinematografice și de televiziune au fost realizate pe scenariile sale, cum ar fi : „Orgolii”, „Pădureanca”,  Undeva în Est”.

A fost președinte-fondator al Fundației Culturale Române și al Institutului Cultural Român și membru Academiei Române, din anul 1992. Un scriitor  dostoievskian „scriitor al subteranei“ ce descoperă expresia justă în sondarea unei interiorităţi bulversate, dar deschise regenerării; la nivelul scriiturii, el s-ar opune în egală măsură falsului iconoclasm al unui avangardism revolut şi schematismului dezolant al unui „realism“ aservit ideologic. Scriitura disidentă nu este, astfel, nici „realistă“, nici experimentală, miza, „provocarea“ sa ar fi „restaurarea adevărului  împotriva unui «realism socialist» ce degradase limbajul şi regăsirea unui „sens al vorbirii umane“.””

“De fapt, mi-a fost întotdeauna frică de fericire, mă îngrozeşte; ea mi se pare doar preludiul unui dezastru, aura lui şi nimic mai mult. Suntem actori într-o piesă idioată şi nici măcar nu ni s-a dat şansa unui rol de compoziţie, ci purtăm tava şi, deci, trebuie să spunem doar cele câteva vorbe admise figuranţilor”, mărturisea în scrierile sale acest Freud al culturii române, Augustin Buzura.

Epilog:”Fiecare trebuie să ardă singur, să greşească singur”.Augustin Buzura

40 de persoane din 15 ţări participă la cursurile ICR de limbă, cultură şi civilizaţie românească, la Brașov

Publicat de adinaiftime, 5 iulie 2017, 19:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:27

Cursurile sunt organizate de Institutul Cultural Român la Universitatea ‘Transilvania Braşov’.
Cursanţii sunt din Marea Britanie, Italia, Islanda, Portugalia, Spania, Belgia, Germania, Olanda, Slovenia, Elveţia, Ungaria, SUA, Canada, Brazilia şi China .
Cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească – cel mai longeviv program al ICR şi unul dintre cele mai importante programe de promovare a limbii şi culturii române din ţară – se desfăşoară în perioada 4-29 iulie 2017.
Programul evenimentului cuprinde 60 de ore de cursuri intensive de limbă română şi o serie de prelegeri pe tematici diferite .
Programul de documentare culturală le oferă studenţilor excursii la Gura Râului, judeţul Sibiu, pe Transfăgărăşan, la Sighişoara şi Mălâncrav în judeţul Mureş, Canionul 7 Scări în judeţul Braşov, Casa Memorială George Enescu de la Sinaia şi la Conacul Urlăţeanu, din judeţul Prahova.

MUZICA UNEI GENERAȚII PERENE – Liturghia bizantin-ortodoxă de Sfintele Paști! – Corul MADRIGAL la Veneția!

Publicat de Bogdan Dragomir, 13 aprilie 2017, 10:15 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:25

Bun găsit tuturor! Ascultaţi Radio România Regional, emisiunea MUZICA UNEI GENERAȚII PERENE, sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să ne fiţi alături şi astăzi la o ediţie specială realizată cu ocazia Sfintelor sărbători de Paşti!

Aici puteți asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generații Perene din 13 aprilie 2017 – o ediție specială de Paști realizată de Bogdan Dragomir cu sprijinul colegului Florin Bordeiașu – regizor de emisie! Invitat: Corul Național de Cameră MADRIGAL, fondat și dirijat de Maestrul Marin Constantin (document muzical-artistic, înreg. live)

Foto Corul National de Camera MADRIGAL, Dirijor Marin Constantin cu dl. Coriolan Babeti – Director adj. al ICR de la Venetia in Basilica San Marco, Italia, 1994 (arh. Muz. Marin Constantin/arh.pers.B.Dragomir)

Pentru această ediţie specială avem două surprize, sperăm să fie plăcute şi inedite! Prima surpriză este cea video, pentru că pe pagina www.www.radioromaniaregional.ro , în cadrul emisiunii Muzica Unei Generații Perene veţi putea viziona un fragment din filmul documentar-artistic intitulat Corul MADRIGAL în Italia! În cadrul acestui film există un document video muzical pe care vi-l prezentăm astăzi în premieră şi anume Liturghia non-canonică bizantin-ortodoxă de Paşti interpretată în prima parte a Concertului extraordinar susţinut în anul 1994 de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, fondat şi dirijat de Maestrul MARIN CONSTANTIN, în cadrul Festivalului ANUL MARCIAN de la Veneţia ocazionat de aniversarea a 900 de ani de la consacrarea celebrei Basilici San Marco. 

(Video by Giani Oprina și Bogdan Dragomir/arh.pers.B.Dragomir)

Am avut șansa, onoarea şi privilegiul de a mă număra, timp de 20 de ani, printre membrii acestei inegalabile formaţii artistice – o adevărată emblemă culturală a României – ce a interpretat minunate bijuterii corale tradiţionale româneşti dar şi piese din repertoriul baroc, clasic, contemporan românesc şi universal, pe toate continentele, pe toate marile scene ale lumii, sub bagheta marelui artist MARIN CONSTANTIN, căruia îi aduc în acest moment un omagiu și o respectuoasă reverență!

Corul National de Camera MADRIGAL dirijat de Marin Constantin la Festivalul International GEORGE ENESCU – in Sala Parlamentului Romaniei (foto din arh. Muzeului Marin Constantin/arh.pers.B.Dragomir)

Cea de a doua surpriză a emisiunii noastre este cea audio şi de aceea vă propunem, ca după vizionarea materialului documentar-artistic prezentat mai sus în var. video, să vă aşezaţi comod şi relaxat şi să ascultaţi în varianta audio – de concert – acelaşi Ritual non-canonic bizantin orthodox structurat pe monodii de la Muntele Athos şi muzică originală de Filothei Sân Agăi Jipei, Filothei Monahul, Ioan Hrisafi, Gavriil Musicescu, Dumitru Georgescu Kiriac, Ioan D. Chirescu, Paul Constantinescu, Nicolae Lungu, într-un aranjament muzical semnat de Maestrul Marin Constantin. Solişti: Lucian Bonifaciu, Constantin Petrescu, Virgil Gătăianţu, Daniela Sluşanschi, Nicolae Stoenescu, lectura Psalmului 50 – Valeriu David! O înregistrare live, realizată în 17 august 1997 în Sinagoga din Novi Sad – Yugoslavia în interpretarea inegalabilă a Corului Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijat de Maestrul Marin Constantin. Acest material muzical a fost postprocesat şi masterizat de Adrian Ordean la studioul Migas Real Compact şi editat în anul 1997 pe CD la Casa de discuri INTERCONT MUSIC!

Cu speranţa că măcar în această perioadă sfântă şi specială pentru sufletul tuturor românilor vom încerca să fim mai buni, mai iertători şi mai înţelegători unii cu ceilalţi, noi, realizatorii emisiunii Muzica Unei Generații Perene, Bogdan Dragomir – de la microfon şi Marian Bordeiaşu din regia de emisie împreună cu toţi colegii noştri de la Radio România Regional, vă dorim din suflet şi cu drag – ori(((unde))) vă veţi afla – Un PAȘTE FERICIT şi HRISTOS A ÎNVIAT! 

Ritual liturgic noncanonic bizantin-ortodox de Paști, structurat pe monodii de la Muntele Athos, pe melodii originale de Filothei Sân Agăi Jipei, Filothei Monahul, Ioan Hrisafi, Ioan Duma Brașoveanu, Dumitru Georgescu Kiriac, Ioan D.Chirescu si Nicolae Lungu. Aranj. muzical – Marin Constantin. Înreg. live din concertul susținut la Sinagoga din Novi Sad – Yugoslavia în anul 1997. Interpretează Corul Național de Cameră MADRIGAL, fondat și dirijat de Maestrul Marin Constantin. O prod. INTERCONT MUSIC – C&P 1997.

Surse: Materiale jurnalistice audio si video muzicale din arhiva personală, Casa de discuri INTERCONT MUSIC – C&P 1997, Fragment video din filmul CORUL MADRIGAL în Italia – P 1994 ANTENA 1 Bucureşti.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Gala Premiilor de Excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 februarie 2017, 19:45 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:28

În seara zilei de 30 ianuarie la Bucureşti a avut loc a doua ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice. Evenimentul a fost organizat pentru a doua oară de ICR București, prin Direcţia Români din afara graniţelor, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni. Demersul vizează recunoaşterea personalităţilor şi proiectelor marcante din comunităţile româneşti de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României şi Balcani. A fost premiată excelenţa în comunităţile româneşti şi contribuţia unor personalităţi ale vieţii socio-culturale din cadrul acestor comunităţi la păstrarea identităţii naţionale, prin promovarea limbii şi culturii române în ţările de reşedinţă. Din partea comunităţii românești din Ungaria au fost premiaţi doi artişti plastici: Adela Kiss şi Ştefan Oroian.

Artistul plastic Adela Kiss:

A consemnat Ștefan Crâsta, redactor, Radiodifuziunea Ungară, Emisiunile în limba română

(Foto: Mihail Cratofil)

ICR Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2016, 02:22 / actualizat: 24 iunie 2016, 12:15

În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei printr-o expoziție cu atelier de confecționare a iei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguța Hodor și un concert al naistului Radu Nechifor.

Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) și se va desfășura la sediul acesteia, din Jula.

Radu Nechifor este naist, profesor și artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care marele premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau marele premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix„, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.

Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meșteșugurilor și tradițiilor locale din zona Munților Apuseni. A participat printre altele, la proiectul cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcușul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian.” (Petruţa Pop, Revista de Alba, 5 martie 2014)

Pălăguța Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureș, din mâinile căreia ies țesături excepționale. Pe unde merge, este însoțită pretutindeni de războiul de țesut și de fus. Este, de asemenea, unul dintre primii membri în Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

„Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăisti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”. (Pălăguța Hodor)

A transmis Júlia Kaupert – Radioteleviziunea naţională ungară, MTVA, coordonator programe SZEGED