Ascultă Radio România Regional Live

HIMARS

Andrei Medvedi: Pentru asta luptă ucrainenii, pentru democrație, pentru dreptul de a alege. Dacă nu ai dreptul de a alege, atunci nu mai ai pentru ce lupta

Andrei Medvedi: Pentru asta luptă ucrainenii, pentru democrație, pentru dreptul de a alege. Dacă nu ai dreptul de a alege, atunci nu mai ai pentru ce lupta

Publicat de prosavioleta, 14 ianuarie 2025, 09:11

Andrei Medvedi: Am plecat în prima zi dimineață, când a început războiul, în 24 februarie. La ora 9:00 deja eram la Comisariatul militar cu o geantă cu câteva haine cu mine. Nu m-au putut înregistra în prima zi și deci, oficial, sunt de pe 25, a doua zi. Principalul moment a fost stresul din dimineața aceea, când m-a trezit fiul și a zis că a început războiul. Nici nu îmi venea să cred și am deschis televizorul, am văzut ce se întâmplă în toată Ucraina și, ca și foarte mulți bărbați în ziua aceea, ne-am întâlnit la Comisariatul militar și am fost uimit cât de multă lume era deja lângă comisariat, la 9:00. Pe urmă am fost înrolat. A doua zi am venit în unitatea militară din Cernăuți, vreo jumătate de zi a durat toată procedura cu acte și tot ce trebuia să facem. Controlul medical îl aveam dinainte făcut, că trebuia să merg la niște instrucțiuni militare, trebuia să ne trimită ca funcționari de stat, ca funcționari ai primăriei și procedura a fost foarte simplă. Având controlul medical, în timp de trei ore am fost înrolat. În Cernăuţi și peste două ore am primit arma și toate munițiile și am fost dislocaţi pe aeroportul din Cernăuţi că se aștepta un desant din, cea mai mare frică era atunci din zona Transnistriei, să nu vină desantul să ocupe aeroportul din Cernăuți, ca punct strategic. Şi acolo prima noapte am stat pe aeroport, era cam ger, noi nu eram echipați încă, deci în haine civile, dar am primit automatul, 900 de cartușe, două grenade şi am ocupat pozițiile în jurul aeroportului, pe perimetru. Peste jumătate de an, am plecat din Cernăuți pe 2 septembrie, ne-am îndreptat spre estul Ucrainei. Informația a fost că plecăm pe front, dar n-a știut nimeni din batalion, poate doar comandanții, dar nici ei cred că n-au știut, că noi, abia când am ajuns după Krîvîi Rih, s-a schimbat direcția și am plecat spre nord spre Harkiv şi atunci am înțeles că mergem să participăm la operațiunea de eliberare a Harkiv-ului, că a început în primele zile din septembrie. În primul rând, altă zonă, altă climă, alt peisaj, cu care nu eram noi, cei din vestul Ucrainei deprinși, și frica continuă că nu știam la ce să ne așteptăm. Nu primeam niciun fel de informații, executam doar ordine scurte unde să ne deplasăm, ce să facem și atât. Sigur că o perioadă neagră, dar care ne-a dat și multe momente de gândire, de schimbare a ceea ce știam până atunci. Sigur că există un șoc post război. Noi, fiind mai în vârstă, l-am trecut mai ușor, dar cei mai tineri cred că o să aibă de suferit şi după încheierea războiului mulți ani ca să revină la normal.
Ilie Pintea: Care sunt cele mai negre amintiri de pe front?
Andrei Medvedi: Cele mai negre pierderea prietenilor, camarazilor; răniți, uciși, bombardamentele cu artilerie; vă dați seama că auzi că vine, dar nu știi unde cade și până la urmă te pui jos și te rogi o secundă-două până cade obuzul să nu-ţi cadă în cap.  Primul şoc a fost cred că în data de 6 sau 7 septembrie, când am intrat într-un sat care a fost eliberat cu 4 ore înainte. S-au retras trupele ruse și am intrat acolo. Totul era minat și un camarad a călcat pe o mină antipersonal și și-a pierdut piciorul chiar lângă mine. Era la o distanță de 5 metri de mine. Acela a fost primul moment când am înțeles că poți să mori. În data de 7 noiembrie 2022 am fost bombardați o oră și jumătate, 41 de împușcături de tun de 152 mm, care au căzut în jurul blindajului nostru, cu precizie de 5 metri între ele, și, datorită unei minuni, n-a nimerit niciunul în blindaj, că cred că rămâneam toți acolo. Am mai spus-o de multe ori, nu cred într-un acord semnat cu rușii, nu cred că, chiar dacă o să semneze o încetare a focului, nu știu dacă o să dureze mult timp. Rușii nu și-au respectat niciodată acordurile internaționale, cu atât mai mult în timp de război, când ei se schimbă în orice moment. Noi sperăm că o să fie o încetare a focului, sperăm la o eliberare a teritoriului Ucrainei, să ajungem la granițele care au fost până în 2014, dar ne dăm seama, fiind realiști, că e foarte greu în acest moment, cu atât mai mult cu cât și Vestul, din păcate, cumva s-a obișnuit cu acest război, cu acest conflict și nu mai este ajutorul acela de care are nevoie armata ucraineană. Oameni sunt pe front și cred că sunt destui, dar din păcate nu au armamentul și echipamentul de care ar avea nevoie pentru a elibera. Şi, ca exemplu, regiunea Harkov s-a eliberat în timp de o săptămână, deoarece a fost o operațiune foarte bine gândită și pusă cu ajutorul armelor din Vest, adică HIMARS-ul, care a dat pe câmpul de luptă un avantaj trupelor ucrainene.
Ilie Pintea: După atâtea pierderi, după atâtea mii de vieţi pierdute, cum vezi cedarea pe teritorii în schimbul păcii?
Adrian Medvedi: Dureros și această…, dar oricum trebuie de găsit o ieșire din situație. Și acum sunt și niște date statistice, niște sondaje făcute, cam populația din Ucraina 50 la 50; ar fi gata să cedeze teritoriile 50 de procente din populație, numai ca să fie pace și să nu mai moară oamenii.
Ilie Pintea: Adică să se încheie focul.
Adrian Medvedi: Dacă o să fiu chemat din nou, o să mă duc, că nu avem ce face, altceva nu văd ieșire. Au fost cazuri din prieteni, cunoscuți – și-au ales altă cale. Nu vreau să țin morală cui va fi, care și-a ales calea pe care și-a dorit-o. Și cred că așa e corect într-o țară democrată. La urma-urmei, pentru asta luptă ucrainenii, pentru democrație, pentru dreptul de a alege. Dacă nu ai dreptul de a alege, atunci nu mai ai pentru ce lupta. Tinerii încă nu sunt pregătiți psihologic și urmările, traumele pe care o să le primească acolo o să fie foarte tragice pentru ei, chiar dacă o să se întoarcă la vatră. Şi lipsa de experiență, dar și acuma tinerii nu mai sunt cei tineri care erau cu 50 de ani în urmă, că la 18-19 ani el încă e copil.
Ilie Pintea: Cum arată o zi din viața unui ucrainean acum, cu întreruperi de curent, cu frig?
Adrian Medvedi: Ne-am adaptat și la asta, ne-am învățat să știm deja cât de cât este un grafic de întrerupere a curentului. Deci ne planificăm ziua în așa fel ca să putem reuși și la serviciu și acasă, treburile casnice. Mai avem generatoare, dar este foarte costisitor să le pornim, că au un consum destul de mare la benzină sau motorină. În școli copiii deja s-au adaptat. Când răsună alarmele, coboară în adăposturi. Da, procesul de învățământ se întrerupe. Aceasta o să urmeze, o să fie multe probleme în societate din cauza aceasta – nu se mai face școala cum trebuia să se facă, vă dați seama, începe lecția, coboară toți într-un subsol, peste două ore trec iarăși în sala de clasă, pe urmă trebuie să plece acasă. Se stinge lumina, nu pot să folosească gadgeturile sau tablele digitale, mai știu eu ce este prin școli acuma. Influențează negativ acest război asupra tinerei generaţii. Nu știm care o să fie viitorul lor, din păcate.

Sarmiza Andronic: Dezinformarea este la ordinea zilei. Avem un război informațional în plină desfășurare
Interviul săptămânii sâmbătă, 4 ianuarie 2025, 17:02

Sarmiza Andronic: Dezinformarea este la ordinea zilei. Avem un război informațional în plină desfășurare

Larisa Vasile (realizator rubrică): Bine ați venit! Sarmiza Andronic: Bine v-am găsit! Larisa Vasile (realizator rubrică): Vorbim astăzi despre...

Sarmiza Andronic: Dezinformarea este la ordinea zilei. Avem un război informațional în plină desfășurare
Constantin Spînu: Manipulările apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale
Interviul săptămânii miercuri, 1 ianuarie 2025, 16:28

Constantin Spînu: Manipulările apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale

Cristian Dumitrașcu: Domnule general-maior Spînu, bine ați venit. Constantin Spînu: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Cristian...

Constantin Spînu: Manipulările apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale
Constantin Spînu: Chiar dacă Armata este una dintre instituțiile cu un grad mare de încredere în rândul populației, noi nu folosim în mod incorect acest potențial, acest statut, ci oferim utilizatorului posibilitatea să se documenteze singur
Interviul săptămânii luni, 23 decembrie 2024, 13:27

Constantin Spînu: Chiar dacă Armata este una dintre instituțiile cu un grad mare de încredere în rândul populației, noi nu folosim în mod incorect acest potențial, acest statut, ci oferim utilizatorului posibilitatea să se documenteze singur

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-maior Spînu, bine ați venit în această dimineață. Constantin Spînu: Vă mulțumesc...

Constantin Spînu: Chiar dacă Armata este una dintre instituțiile cu un grad mare de încredere în rândul populației, noi nu folosim în mod incorect acest potențial, acest statut, ci oferim utilizatorului posibilitatea să se documenteze singur
Helmut Duckadam: Important este să fim mulțumiți cu ceea ce avem, să avem o familie frumoasă lângă noi
Interviul săptămânii miercuri, 11 decembrie 2024, 09:01

Helmut Duckadam: Important este să fim mulțumiți cu ceea ce avem, să avem o familie frumoasă lângă noi

Teoharie Coca-Cosma: Execută a 4-a lovitură de la 11 metri jucătorul cu numărul 11. Este vorba de Marcos. Hai Duckadam! Apără Duckadam! Suntem...

Helmut Duckadam: Important este să fim mulțumiți cu ceea ce avem, să avem o familie frumoasă lângă noi
Interviul săptămânii marți, 3 decembrie 2024, 08:44

Petre Otu: România întregită s-a creat pe baza unui ideal

Constantin Herțanu: Domnule profesor, bine ați venit la „Jurnal Militar”! Petre Otu: Mulţumesc tare mult pentru invitație,...

Petre Otu: România întregită s-a creat pe baza unui ideal
Interviul săptămânii luni, 4 noiembrie 2024, 13:15

Armand Goșu: O înfrângere a Occidentului presupune niște costuri foarte mari şi riscul ca agresiunea Rusiei să continue

Larisa Vasile (realizator rubrică): Domnule profesor, bine ați venit la „Jurnal Militar”, la ‘Interviul Săptămânii’....

Armand Goșu: O înfrângere a Occidentului presupune niște costuri foarte mari şi riscul ca agresiunea Rusiei să continue
Interviul săptămânii luni, 14 octombrie 2024, 16:43

Angel Tîlvăr: Prin apartenența la NATO, România beneficiază de garanții de securitate pe care nu le-a mai avut niciodată în istoria ei

La Interviul Săptămânii invitat este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care i-a vizitat săptămâna trecută pe militarii români...

Angel Tîlvăr: Prin apartenența la NATO, România beneficiază de garanții de securitate pe care nu le-a mai avut niciodată în istoria ei
Interviul săptămânii marți, 8 octombrie 2024, 17:28

Ileana Rotaru: Copiii din ziua de astăzi învață înțelegând conceptele la modul practic, utilitar, pragmatic

Cristian Dumitrașcu: Doamnă profesor Ileana Rotaru, bine ați venit! Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos pentru invitație! Cristian Dumitrașcu: Unul...

Ileana Rotaru: Copiii din ziua de astăzi învață înțelegând conceptele la modul practic, utilitar, pragmatic

Iulian Chifu: Putin îşi amanetează viitorul propriului său stat

Iulian Chifu: Putin îşi amanetează viitorul propriului său stat

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 09:17

Radu Dobrițoiu: Domnule Iulian Chifu se împlinesc 1.000 de zile de la invadarea Ucrainei de către Rusia, un război în proximitatea României. Ucraina pierde teritorii, Rusia aruncă în luptă mii de militari într-o adevărată mașină de măcinat vieți umane. Cât va mai reuși Moscova să susțină această ofensivă militară?
Iulian Chifu: În primul rând, e vorba de resursa financiară, e vorba de resursă de personal, e vorba de ritm. În ceea ce privește războiul de uzură în care s-a transformat actuala mișcare, în măsura în care nu există forcinguri, ca cele din ultima perioadă, e un război pe termen lung și trebuie să ne așteptăm, chiar și în condițiile unei încetări a focului pe o anumită perioadă de timp, că suntem în fața unei formule stop and go, că avem în față un război pe termen lung, cel puțin până la dispariția naturală a lui Putin sau și a grupării de putiniști în jurul său. Deci, este un război pe termen lung. Obiectivele Rusiei nu s-au schimbat. Ne-o spune şi Olaf Scholz, ne-o spune și Emmanuel Macron, recent. Şi lucrurile acestea le și știm, pentru că ni le afirmă în fiecare moment chiar Federația Rusă, chiar Vladmir Putin, iată, la ultima sa intervenție de la Clubul Valdai. Deci obiectivele nu s-au schimbat. Rusia își dorește să îngenuncheze Ucraina, să pună un guvern marionetă la Kiev și să aibă o Ucraină fără ieșire la mare. Evident, să ajungă la frontierele NATO, inclusiv aici la Marea Neagră, lucru care ne interesează cel mai mult pe noi. Pe de altă parte, dacă discutăm de aspecte financiare, desigur că lucrurile sunt foarte costisitoare, iar Putin îşi amanetează viitorul propriului său stat. Sunt probleme majore pe linia aceasta economico-financiară. Vedem, Banca Centrală deja a ridicat la 21% dobânda fără precedent în ultimii 20 și ceva de ani. Sunt probleme majore cu inflația, sunt probleme majore cu producția. Lucrurile astea îi afectează și frontul. Dacă luăm consumul, adică distrugerile de tancuri, de exemplu, și vehicule blindate și comparăm cu nivelul producției, vedem că, în cursul anului viitor, Federația Rusă nu va mai avea ţevi de tun, de exemplu, pentru nimic, nici pentru tancuri, nici pentru alte categorii, pentru artilerie. Va avea un deficit major de mașini blindate ale infanteriei ș.a.m.d. Însă, pe de altă parte, acest lucru este calculat la ritmul actual.

Radu Dobrițoiu: Domnule Iulian Chifu, astăzi, Parlamentul European a organizat o sesiune plenară extraordinară cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, marcând 1.000 de zile de la invazia pe scară largă a Rusiei. Zelenski a declarat, în alocuțiunea sa: „trebuie să punem capăt acestui război în mod corect și just”. Ce ar însemna asta?
Iulian Chifu: Lucrul acesta înseamnă nimic altceva decât aceea ca Ucraina să-și poată atinge obiectivele de țară, respectiv ca dreptul internațional să nu fie atins de această agresiune și respectiv agresorul să plătească. Sunt lucruri care definesc victoria din punctul de vedere al Ucrainei. O avem definită și în planul de pace, și în „planul victoriei”, recent anunțat, platforma de pace susținută de 90 și vreo patru de state. Deci lucrurile acestea sunt cumva stabilite și convenite. Punctul în care, însă, vizează cum se va atinge acest element, sigur că e discutabil. Iată, accesul la utilizarea armamentelor cu rază mare era unul din punctele de pe scara aceea a victoriei, dar există multe altele care sunt implicate și ele presupun, sigur, și o reziliență a Occidentului, capabil să furnizeze ajutor financiar, ajutor material și sigur militar către Ucraina, la cantitățile necesare. Înseamnă însă și reziliența Ucrainei, care să aibă la rândul său și forța internă, reziliența societală și susținerea efortului de război. Sigur și resursele care vin în Occident pentru ca să poată continua, inclusiv punând mai departe resursa umană pentru a-și recupera teritoriul. Aici există, după cum bine știm, rezerve majore în multiple evaluări, că un asemenea pas este posibil și de fiecare dată când există schimbări, când se manifestă falii, când, iată, la Casa Albă vine un alt lider politic, cu totul și cu totul alte opinii, de fiecare dată există un semn de întrebare și o incertitudine în perspectiva acestei ecuații care ar duce la victoria reală și deplină a Ucrainei, care să fie și una justă și durabilă, pentru că lucrul acesta presupune nu aceea numai de a impune prin forță o pace, ci ca acea pace să fie interiorizată și acceptabilă de către părțile implicate.
Radu Dobrițoiu: Administrația Biden a autorizat Ucraina să folosească arme și muniții americane cu rază lungă în Rusia. Deocamdată, armele sunt destinate să fie folosite în principal în Kursk, a declarat un oficial american, citat de CNN. Domnule Chifu, va influența această decizie desfășurarea războiului, cum s-a întâmplat de exemplu cu intrarea în lupte a sistemelor Himars?
Iulian Chifu: Sigur că va exista un anumit impact, dar să nu uităm asta nu este armă supremă, nu este un game changer, nu este arma nucleară la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, deci nu asigură în mod automat victoria, nu. Asigură însă o sancțiune, e o retorsiune față de angajarea ca și cobeligerant a Coreei de Nord de către Federația Rusă și o retorsiune față de atacurile recente în urmă cu trei-patru zile, atacuri masive la structura de producție a energiei electrică din Ucraina, după un acord tacit, undeva în aprilie anul trecut, după precedenta distrugere a circa 30% din producția de energie electrică și energie a Ucrainei, când, sigur, Ucraina a retaliat cu propriile sale drone la adresa acestei producții de energie în Rusia și acordul a vizat încetarea acestor atacuri, care sunt și prime de război, pentru că ele vizează civili, nimic din zona militară. Ei bine, reluarea acestor atacuri din nou, a fost o escaladare din partea Federației Ruse. Cele două elemente de escaladare aveau nevoie, pentru reechilibrare și descurajare credibilă, de un element, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată când a existat o formă de retorsiune. Și iată, de data aceasta Occidentul a găsit o cale, în primul rând SUA, să ridice această interdicție. Sigur că ea se aplică și pe rachetele Storm Shadow și SCALP britanice, respectiv franceze, care au componente americane și aceasta era singurul blocaj în a le utiliza pe teren de către Ucraina. Știți foarte bine că ambii lideri politici au anunțat această deschidere deja în faza anterioară a dezbaterii pe această temă.
Radu Dobrițoiu: Azi-noapte, încă șapte civili au fost uciși în Ucraina. Rusia a continuat atacarea Ucrainei pentru a distruge ținte civile și mai ales infrastructura, pentru a diminua posibilitățile de aprovizionare pe perioada iernii. Va reuși Rusia să descurajeze populația civilă din Ucraina cu aceste bombardamente permanente?
Iulian Chifu: În mod direct nu. Nivelul de reziliență societală este important, dar, pe de altă parte, oboseala războiului se manifestă. Au trecut 1.000 de zile deja de la începutul războiului. E un meci în care fiecare dintre părți încearcă să vadă cine clipește primul. Pe de o parte, Vladimir Putin își sleiește toată economia și-și amanetează viitorul propriului său popor, făcând aceste presiuni și aruncând cu trupe, nu uitați, cinci divizii distruse. E vorba de echipamente și oameni pentru 40km² e adevărat, în ultimele săptămâni, cu viteză, într-o formă mult mai accelerată. Dar, pe de altă parte, de partea cealaltă, este și reziliența Ucrainei, capacitatea de a ține linia frontului, de a nu ne situa într-o spargere de front și o degringoladă de tip domino care să aducă linia de contact undeva pe Nipru și, respectiv, cu presiune pe schimbare de putere la Kiev. Deci, lucrurile acestea se joacă, se joacă la risc maxim, în mod neașteptat, din partea lui Putin, care, e adevărat, căuta surpriza, dar în egală măsură era mult mai prudent în calculele sale. Este și septuagenar, ca și cei din jurul său, și atunci opțiunile sale sunt mai conservatoare. Ei bine, iată, de data aceasta înseamnă că e o chestiune existențială pentru Putin și putiniștii din jurul său, motiv pentru care a recurs la a accepta acest risc major de a trimite oameni în diferite forme de pregătire, în mașina aceasta de tocat a liniei întâi, cu atac în valuri, cu distrugeri masive și pierderi de vieți omenești și, în egală măsură, cu, cum spuneam, amanetarea situației economice a Rusiei însăși. Deci e dificil, ca să spunem în mod direct, care din cele două principii va fi primul, cine va clipi primul.
Radu Dobrițoiu: Domnule Iulian Chifu, vă mulțumesc foarte mult pentru aceste analize.
Iulian Chifu: Mulțumesc și eu.

Ștefan Ciochinaru: “Nato e ca vinul: cu cât mai vechi, cu atât mai bun”
Subiectul saptamanii - AM luni, 15 iulie 2024, 10:25

Ștefan Ciochinaru: “Nato e ca vinul: cu cât mai vechi, cu atât mai bun”

Constantin Herțanu (reporter): Domnule profesor, desigur, summitul NATO de la Washington este subiectul cel mai important al acestei săptămâni....

Ștefan Ciochinaru: “Nato e ca vinul: cu cât mai vechi, cu atât mai bun”
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Subiectul saptamanii - AM luni, 20 mai 2024, 18:26

Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic

Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...

Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Angel Tîlvăr: ”Nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stagiului militar obligatoriu”
Subiectul saptamanii - AM miercuri, 27 martie 2024, 15:02

Angel Tîlvăr: ”Nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stagiului militar obligatoriu”

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o serie de interviuri care vorbesc de ceva vreme încoace despre cei 20 de ani pe care România îi împlinește...

Angel Tîlvăr: ”Nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stagiului militar obligatoriu”
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Subiectul saptamanii - AM luni, 19 februarie 2024, 16:27

Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”

Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...

Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Subiectul saptamanii - AM marți, 7 noiembrie 2023, 12:36

Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”

Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...

Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Subiectul saptamanii - AM luni, 30 octombrie 2023, 13:07

Nicola Zanelli: România a dat un exemplu excelent în cadrul NATO. Voi folosi acest exemplu despre cum trebuie să gestionăm astfel de provocări

Operaționalizarea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est găzduit de țara noastră este, fără doar și poate, unul dintre cele mai...

Nicola Zanelli: România a dat un exemplu excelent în cadrul NATO. Voi folosi acest exemplu despre cum trebuie să gestionăm astfel de provocări
Subiectul saptamanii - AM luni, 23 octombrie 2023, 18:49

Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”

Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...

Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Subiectul saptamanii - AM luni, 16 octombrie 2023, 11:50

Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...

Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”

Înzestrarea armatei române continuă

Înzestrarea armatei române continuă

Publicat de prosavioleta, 26 noiembrie 2024, 09:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România va participa la achiziția comună de rachete Mistral 3, aprobată de Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut de Ministerul francez al Forțelor Armate, care a evidențiat rolul esențial al acestei inițiative în întărirea apărării colective la nivel european. Achiziția comună este parte a unui efort coordonat de întărire a capabilităților de apărare ale statelor membre și de stimulare a cooperării industriale în domeniul apărării. Iar joi, România și Statele Unite ale Americii au semnat contractul pentru achiziția a 32 de aeronave F-35. Este cel mai mare program de înzestrare a armatei, cu o valoare de 6,5 miliarde de dolari. În actualul context de securitate, parteneriatul strategic al țării noastre cu Statele Unite este mai puternic ca oricând, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr.
Angel Tîlvăr: Aeronavele F-35, alături de sistemele de rachete Patriot și Himars, transportoarele blindate Piranha 5 sau aeronavele multirol F-16, asigură țării noastre o poziție întărită din punct de vedere stragic în regiune, unde România acționează ca pilon de stabilitate al NATO.

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Stiri - AM luni, 3 februarie 2025, 14:08

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au desfășurat marți ședința de bilanț pentru anul 2024. Viceamiralul Mihai...

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Escadrila 48, în formație completă
Stiri - AM luni, 3 februarie 2025, 14:02

Escadrila 48, în formație completă

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Escadrila 48 Vânătoare este în formație completă după ce o nouă aeronavă F16 Fighting Falcon A16 a...

Escadrila 48, în formație completă
Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina
Stiri - AM luni, 3 februarie 2025, 13:59

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noi atacuri cu drone ale Federației Ruse au avut loc miercuri și joi dimineață asupra unor obiective civile...

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina
Programe majore pentru apărarea europeană
Stiri - AM marți, 28 ianuarie 2025, 23:04

Programe majore pentru apărarea europeană

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Patru programe majore vor modela viitorul apărării europene, se arată în cel mai recent raport al Agenției...

Programe majore pentru apărarea europeană
Stiri - AM marți, 28 ianuarie 2025, 23:00

Baza aeriană de la Câmpia Turzii va fi modernizată

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Baza aeriană de la Câmpia Turzii va fi modernizată în cadrul unui proiect estimat la circa 90 de milioane...

Baza aeriană de la Câmpia Turzii va fi modernizată
Stiri - AM marți, 28 ianuarie 2025, 22:57

Grupul de luptă NATO din România are un nou comandant

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO găzduit de România are din această săptămână un nou comandant. Colonelul Thierry...

Grupul de luptă NATO din România are un nou comandant
Stiri - AM marți, 28 ianuarie 2025, 22:52

Întâlnirea Ministrului Apărării Naționale cu noul ambasador în România al Austriei

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, miercuri, la București, cu noul ambasador al...

Întâlnirea Ministrului Apărării Naționale cu noul ambasador în România al Austriei
Stiri - AM marți, 28 ianuarie 2025, 22:49

Modificări ale implicării României în cadrul EUFOR Althea

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Generalul-maior Florin Barbu este noul comandant al Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina. El a...

Modificări ale implicării României în cadrul EUFOR Althea

Lockheed Martin intenționează să crească producția sistemului HIMARS

Lockheed Martin intenționează să crească producția sistemului HIMARS

Publicat de Gabriel Stan, 6 martie 2023, 13:25

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Producătorul american de armament Lockheed Martin intenționează să crească producția sistemului HIMARS, după ce și-a dovedit eficacitatea în Ucraina. Sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate este acum o armă cerută de mai multe armate.

Dacă la începutul lui 2022 concernul producea 48 de astfel de sisteme pe an, ritmul a crescut, până la 60 de unități HIMARS, iar ținta companiei este de a ajunge o producție anuală de 96. De la începutul invaziei ruse, armata ucraineană a primit cel puțin 20 de lansatoare.

România a semnat în 2019 un contract cu Lockheed Martin pentru furnizarea a trei sisteme HIMARS, fiecare a câte 18 instalații de lansare. Primul sistem este deja în dotarea Forțelor Terestre Române. Contractul României pentru HIMARD se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Stiri - AM luni, 3 februarie 2025, 14:08

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au desfășurat marți ședința de bilanț pentru anul 2024. Viceamiralul Mihai...

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Escadrila 48, în formație completă
Stiri - AM luni, 3 februarie 2025, 14:02

Escadrila 48, în formație completă

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Escadrila 48 Vânătoare este în formație completă după ce o nouă aeronavă F16 Fighting Falcon A16 a...

Escadrila 48, în formație completă
Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina
Stiri - AM luni, 3 februarie 2025, 13:59

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noi atacuri cu drone ale Federației Ruse au avut loc miercuri și joi dimineață asupra unor obiective civile...

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina
Programe majore pentru apărarea europeană
Stiri - AM marți, 28 ianuarie 2025, 23:04

Programe majore pentru apărarea europeană

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Patru programe majore vor modela viitorul apărării europene, se arată în cel mai recent raport al Agenției...

Programe majore pentru apărarea europeană
Stiri - AM marți, 28 ianuarie 2025, 23:00

Baza aeriană de la Câmpia Turzii va fi modernizată

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Baza aeriană de la Câmpia Turzii va fi modernizată în cadrul unui proiect estimat la circa 90 de milioane...

Baza aeriană de la Câmpia Turzii va fi modernizată
Stiri - AM marți, 28 ianuarie 2025, 22:57

Grupul de luptă NATO din România are un nou comandant

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO găzduit de România are din această săptămână un nou comandant. Colonelul Thierry...

Grupul de luptă NATO din România are un nou comandant
Stiri - AM marți, 28 ianuarie 2025, 22:52

Întâlnirea Ministrului Apărării Naționale cu noul ambasador în România al Austriei

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, miercuri, la București, cu noul ambasador al...

Întâlnirea Ministrului Apărării Naționale cu noul ambasador în România al Austriei
Stiri - AM marți, 28 ianuarie 2025, 22:49

Modificări ale implicării României în cadrul EUFOR Althea

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Generalul-maior Florin Barbu este noul comandant al Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina. El a...

Modificări ale implicării României în cadrul EUFOR Althea

Marius Gheorghescu: Federația Rusă dorește tergiversarea războiului, cel puțin până la iarnă. Va fi un test, nu numai economic, pentru lumea civilizată care depinde de resurse energetice, dar va fi și un test al anduranței militare al celor doi beligeranți

Marius Gheorghescu: Federația Rusă dorește tergiversarea războiului, cel puțin până la iarnă. Va fi un test, nu numai economic, pentru lumea civilizată care depinde de resurse energetice, dar va fi și un test al anduranței militare al celor doi beligeranți

Publicat de Gabriel Stan, 19 septembrie 2022, 16:15

Subiectul săptămânii a fost realizat de Cristian Dumitrașcu la Babadag, la sediul Regimentului 307 Infanterie Marină Heracleea, cu comandantul unității acesteia de elită a armatei, la granița de est a NATO. Colonelul Marius Gheorghescu a vorbit despre contraofensivă armatei ucrainiene din ultima săptămână.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel bine ați venit la Jurnal Militar.

Marius Gheorghescu: Bună ziua.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am ținut foarte mult să venim la Babadag. Iată, după aproximativ şase luni de la începutul războiului, noi am făcut o retrospectivă a primelor două luni și de atunci lucrurile s-au mai schimbat.

Nu am mai avut de atunci parte de o analiză a unui militar activ, a unui comandant de unitate, chiar aici, la granița de est a NATO. Așadar, în ziarul Observatorul Militar se titrează foarte clar: armata rusă, pusă pe fugă de contraofensiva ucraineană.

Asta în ciuda multor voci de analiști care spun că n-ar fi chiar așa, că această contraofensivă nu este chiar așa cum arată ea la televizor.

Marius Gheorghescu: Da, e adevărat că în răstimpul scurs de la ultima analiză, operația militară specială, cum a denumit-o partea rusă, a progresat, dar și apărarea ucraineană a devenit mult mai rezistentă, mult mai eficientă.

Se vede din orice unghi sprijinul de informații, sprijin logistic și mai ales, și accentuez aici, pe sprijinul occidental pe partea de sisteme de armament. Dar ceea ce remarcă cel mai bine la armata ucraineană este tactica aplicată și modul de abordare al operației. Se vede clar că operează un concept al rezistenței, a luptei întregului popor, cum îl denumeam în trecut în România, cu insurgență, cu multe poziții urbane, cu manevra pe grupuri mici, dotarea cu sisteme de armament și inovațiile tactice, combinația aceasta de drone…

Termenul englez este Loitering Munitions, dar în noi muniții kamikadze, muniţii care se auto-distrug, își găsesc ținta și se auto-distrug, pe care partea ucraineană pare să le aplice cu succes, cel puțin în părți locale.

Noi suntem, evident, mai mult aplecaţi spre domeniul tactic sau pe nivelul tactic în teren al operaţiilor, mai puțin pe nivelul strategic, fiind adecvat nouă. Se pare că partea ucraineană luptă foarte bine cu sub-unități mici, cu grupuri mici, cu tactici de tip roi, cu atacuri locale, cum a fost și cel din zona Izium-Harkov, zona de nord-est a Ucrainei, unde acest tip de tactică a avut succes.

Nu am date privind organizarea apărării ruse pe aliniamentul pe care l-au atins și se pare totuși că nu a fost o apărare consolidată. Știți că și în luna iunie luna iulie s-au retras dintr-un sector nord-estic, armata rusă, probabil deliberat, probabil că nu, nu este în zona lor de interes.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați acum câteva luni când am vorbit ultima dată la subiectul săptămânii că probabil epoca armei tancuri a apus, având în vedere că atunci racheta Javelin făcea prăpăd în tancurile rusești. Mai sunteți de aceeași părere, acum?

Marius Gheorghescu: O părere rezervată. Cred că marii fabricanți de tancuri și-au învățat lecțiile și cu siguranță vor găsi sisteme tehnice ca și contramăsuri pentru protecția tancurilor. Tancul rămâne în continuare o armă redutabilă, destinată operațiilor militare de anvergură mare.

Este adevărat că tancurile rusești sunt un pic rămase în urmă, cel puțin din nivel tehnologic, față cele cererile de producție occidentală. Folosirea unor tactici, a unor muniții inovative, a unor sisteme de armament inovative sau unor combinații spre exemplu dronele de lovire Bayraktar, munițiile kamikadze folosirea sistemelor portative de lansare a rachetelor antitanc, folosite într-o manieră tactică inovativă, au reușit să facă față tancurilor și să distrugă o cantitate apreciabilă din vehicule blindate ruse.

E adevărat că rușii poate au făcut și mari erori tactice în folosirea blindatelor. Ne aducem aminte de, cel puțin în prima parte a războiului, când au aglomerat unități și mari unități de tancuri pe căi de comunicație, le-au agregat într-o formă care permitea apărătorului ucrainean să le lovească fără probleme.

Vestitele coloane de blindate, de aprovizionare, de 60 de kilometri, toate aglomerate pe șosele. Or, după cum știm, vedem eroarea comandanților ruși. Nu aglomerezi și cu tancuri nu ataci pe căi de comunicații amenajate, ataci pe zone largi, zone care permit dispersia forțelor pentru a le putea apăra împotrivă… și niciodată să nu ataci cu tancurile neînsoțite de infanterie. Ori rușii au atacat cu ele.

Din punctul meu de vedere au făcut erori de parcă s-ar fi nu… refuz să cred că ăsta este nivelul de pregătire al comandanților unităților de tancuri rusești. Ei singuri, prin tacticile aplicate, le-au expus focului sistemelor antitanc „Javelin”, NLAW sau alte sisteme pe care le-au folosit. Lupta se dă încă la baionetă, dacă observați.

Ați văzut că în ultimele acțiuni de contraofensivă din ultimele zile și ucrainienii au folosit niște inovații tactice? De exemplu, grupuri de luptă formate dintr-un tanc însoțit de vehicule ușoare, de camionete, de vehicule civile pe care erau montate diverse sisteme de armament și au practicat un soi de tactici de atac în roi, în cascadă, astfel încât s-a și văzut că rușii nu au rumegat acest tip de tactică. Probabil că e una din cheile succesului contraofensivei ucrainiene.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Considerați că intrarea în război a dispozitivelor de artilerie HIMARS poartă această diferență?

Marius Gheorghescu: Deci este, cel puțin până în în această etapă a războiului, par să fie regina balului sistemele HIMARS. Cred că cea mai mare parte din țintele importante de mare valoare ale rușilor au fost lovite cu HIMARS. Evident, fără a supraestima nivelul tehnologic, precizia și modul de întrebuințare, mobilitatea, este pricipala caracteristică. Corect, putem vorbi de sisteme de artilerie, de rachete că principala lor putere este cea de lovire, și precizia.

Dar mobilitatea este un multiplicator de forță al sistemului HIMARS și cred că el avut un mare efect moral asupra trupelor ruse. Incapacitatea de a le detecta, de a le anihila, de a le neutraliza înainte de a ocupa poziții și de a trage, efectul psihologic asupra trupelor prin care au distrus țintele din dispozitivul rus le-au făcut o armă redutabilă și mă simt mândru ca român că am achiziționat.

Din punctul meu de vedere este o armă testată. O putem considera o armă testată în luptă reală și este o bună achiziție pentru Armata Română. Poate că ele au mai fost testate în Afganistan, în Irak, pe lupte, dar știți, în mediu de contra-insurgență, nu te lupți cu armată regulată, nu e un conflict de tip convențional prin care să atești cu toată inima, să certifici valoarea unui sistem de armament. Ei, în acest război, HIMARS-ul cred că și-a susținut teza de doctorat, masterul. Ce putem să-i spunem?

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da. La final sigur că nu puteți să ghiciți nimic. Nu sunteți un prezicător, însă din informațiile pe care le aveți și din felul în care dumneavoastră puteți disemina informațiile care sunt și de o parte și de alta, uneori neadevărate, pentru că așa e la război, puteți să estimați, încă o dată spun, cu datele pe care le aveți și cu experiența dumneavoastră de comandant militar într-o zonă complicată, cam cât credeți că ar mai putea să dureze acest conflict?

Marius Gheorghescu: Din punctul meu de vedere, pare-se că partea rusă dorește tergiversarea războiului, prelungirea lui, cel puțin până la iarnă, prin care puterea politică poate obține efecte. Mă refer la Federația Rusă, cum spunea marele Clausewitz: războiul este destinat să servească unui scop politic, întotdeauna, și economic, evident.

Cred că războiul va mai dura probabil câteva luni bune, cel puțin vom vedea. Iarna va fi un test, nu numai economic, pentru țările care depind sau pentru lumea civilizată care depinde de resurse energetice, dar va fi și un test al anduranței militare al celor doi beligeranți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost colonelul Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului de Infanterie Marină „Heracleea” din Babadag. Domnule colonel, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Marius Gheorghescu: Și eu vă mulțumesc, cu toată plăcerea, ori de câte ori mă invitați!

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:15

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Compania israeliană Elbit Systems a obținut un contract în valoare de 60 de milioane de dolari pentru...

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:14

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale organizează, pentru anul școlar 2025-2026, concurs de admitere pentru 816...

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:08

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au desfășurat marți ședința de bilanț pentru anul 2024. Viceamiralul Mihai...

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:02

Escadrila 48, în formație completă

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Escadrila 48 Vânătoare este în formație completă după ce o nouă aeronavă F16 Fighting Falcon A16 a...

Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 13:59

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noi atacuri cu drone ale Federației Ruse au avut loc miercuri și joi dimineață asupra unor obiective civile...

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:17

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice

Angel Paul Ilovan: 16 operații, poate 17, nici nu mai țin minte. Da, multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de...

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:12

Misiuni internaționale

Ciprian Panga (realizator rubrică):  În Republica Centrafricană, România contribuie semnificativ la misiunea Uniunii Europene de instruire a...

Misiuni internaționale
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:04

Programe majore pentru apărarea europeană

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Patru programe majore vor modela viitorul apărării europene, se arată în cel mai recent raport al Agenției...

Programe majore pentru apărarea europeană

Teodor Incicaş: Avem nevoie de îmbunătățirea capacităților tehnice pentru acțiunea forțelor navale la Marea Neagră. Achiziția rachetelor de coastă este doar un prim-pas, astfel încât să avem o capacitate mult mai crescută de apărare și descurajare

Teodor Incicaş: Avem nevoie de îmbunătățirea capacităților tehnice pentru acțiunea forțelor navale la Marea Neagră. Achiziția rachetelor de coastă este doar un prim-pas, astfel încât să avem o capacitate mult mai crescută de apărare și descurajare

Publicat de Gabriel Stan, 30 mai 2022, 17:40

Săptămâna trecută a avut loc în București o nouă ediție a Expoziției internaționale dedicate a industriei aeronautice și de apărare, la care au fost prezente peste 400 de companii din 35 de țări.

Discuția pe care v-o propunem în continuare este una despre înzestrarea Armatei Române și despre importanța domeniului, mai ales în contextul conflictului din Ucraina, care ne-a arătat o nouă față a războiului, dată de tehnologie și de tehnică militară modernă, care au făcut ca Ucraina să reziste atât de mult unei confruntări cu una dintre cele mai puternice și numeroase armate ale lumii.

Invitatul de la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării, generalul maior Teodor Incicaş.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, am onoarea.

Teodor Incicaş: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  BSDA, acest târg internaţional de tehnică militară, s-a ținut iar, după patru ani.

Teodor Incicaş: Este un târg expozițional care se țină din doi în doi ani în România, cel mai mare din partea aceasta a Europei. Au fost 415 firme cu standuri. Pe lângă acestea, au fost alte, între 50 și 100, fără standuri.

Direcţia Generală pentru Armamente este structura care coordonează, în numele Ministerul Apărării Naționale, realizarea acestui târg expozițional. Vorbim de dimensiunea structurilor, să zic așa, tehnice, ale Armatei României, pe de o parte, iar pe de altă parte, în ceea ce privește industria de apărare din Armata României, au fost componente care au fost în cadrul Ministerului Apărării Naționale, dar destul de multe dintre întreprinderile pe care le-am avut au fost în cadrul altor ministere, cum ar fi Ministerul Construcțiilor de Mașini.

Sigur că România, în anul 1990, era pe dimensiunea ei, la nivelul tehnologic al anilor ’90, o țară care își producea bună parte din necesarul de tehnică militară, 90 ceva la sută din necesarul de muniții și rachete, lucru care nu e de ici, de colea.

Având în vedere perioada mai grea prin care a trecut țara în anii ’90 și începutul anilor 2000, au fost o serie de decizii, pe care nu le voi comenta, de natură politică sau economică, care au făcut ca aceste componente industriale, foarte importante pentru armata țării și pentru asigurarea capacității operaționale și de refacere a stocurilor de luptă ale Armatei României, să fie afectate.

Noi, cei care lucrăm în înzestrarea Armatei României, avem ca primă prioritate înzestrarea Armatei României cu acele capacități care să contribuie la realizarea unor capabilități în măsură să furnizeze misiunile esențiale pe care le avem noi și pentru care dăm socoteală în fața țării și a poporului român: apărarea și descurajarea. De aceea avem nevoie de elemente tehnologice de vârf.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cum ar fi?

Teodor Incicaș: Cum ar fi Patriotul, cum ar fi HIMARSUL, HIMARSUL fiind un sistem – pentru ascultătorii dumneavoastră – de rachete sol-sol, Patriotul sistem de apărare sol-aer de la distanţe mari.

Există foarte puține echipamente care să furnizeze în același timp și capacitatea de apărare, și mai ales cea de descurajare, pentru că orice potențial inamic ai avea, în clipa în care ești dotat cu anumite tipuri de echipamente, se va gândi de nu știu câte ori înainte de a efectua o manevră de atac împotriva ta. Iar a doua este, pe cât posibil, sprijinirea industriei naționale de apărare.

Avem achiziția de transportoare blindate Piranha V. Achiziţia acestor transportoare blindate s-a făcut cu cerința privind transferul de tehnologie. Sigur că a fost, pentru că vreau să fiu foarte sincer, o anumită întârziere la început, ceea ce nu știe publicul larg, e pentru că noi avem o anumită confidențialitate în relația cu beneficiarii noștri, care sunt categoriile de forțe, ca acea întârzire s-a datorat faptului că noi am insistat ca softul de comandă și control să fie unul românesc.

Dacă în prima parte am avut un anumit grad de integrare, producție a unor componente care a privit atât, să spun, partenerul de bază a firmei străine în România, care e Uzina Mecanică București, dar și o serie de alți agenți economici majoritar privat, în al doilea contract subsecvent, lucrurile se amplifică și trecem inclusiv la fabricarea carcasei blindate în România, fapt care face ca, să spun eu, 70 % din vehicul să fie și fabricat în România, pe lângă integrarea sa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Înseamnă mult, înseamnă locuri de muncă, înseamnă…

Teodor Incicaș: Înseamnă mult. Să vă dau un exemplu: doar pentru faptul că se realizează carcasa blindată în România ai nevoie, doar aici, de 32 de sudori, pe lângă celelalte beneficii care sunt aduse, desigur, de profitul oferit sau avantajul, venitul oferit.

Anul trecut, noi am semnat contracte cu companii din România, în jur de 3 miliarde și ceva de lei. Dintre acestea, vreo 800 de milioane au fost cu companii străine, dar care nu știm cât alocă subcontractorilor români, iar restul, doar cu firme românești.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Venind către subiectul fierbinte al planetei, avem, iată, trei luni de când este un război lângă noi și de când eu sunt convins că mai ales în domeniul dumneavoastră a fost cumva, așa, o sursă de lecții învățate.

Iată cât de importantă devine această dotare despre care aţi spus dumneavoastră, această descurajare la început, dar și potență a statului de a avea o gamă de armament, tehnologie care să fie eficientă.

Teodor Incicaș: Ca să fiu foarte sincer, o sursă de lecții identificate, știți. Vom vedea, în funcţie de măsurile pe care le luăm şi de modul în care ne vom dirija concepţiile, planurile, în mod eficace, dacă am şi învăţat lecţiile, că de identificat le putem identifica.

Majoritatea lecţiilor vin din zona operaţională, însă zona operațională este dublată şi de ceea ce vedem din punct de vedere tehnologic și din ceea ce vedem și din punct de vedere al sprijinului logistic, discutând acum din fosta mea poziție de locţiitor al şefului Apărării pentru resurse.

Pe de o parte, am văzut cum tehnica de vârf poate să dea peste cap întregul ritm de ofensivă a unei armatei mai mari și bazată pe echipamente învechite sau bazată pe echipamente care vin din echipamentele învechite.

Aceasta ar fi o primă chestiune identificată și probabil e cea mai accentuată. Am văzut cât de importantă a fost pentru armata ucraineană prezența echipamentelor portabile fie antitanc, fie antiaeriene, care, sigur, nu sunt atât de sofisticate ca un lansator de rachete antitanc sau un lansator de rachete antiaeriene la bătăi mai mari, medii sau…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Dar cu eficientă în lupta urbană.

Teodor Incicaș: Dar eficienţa, foarte importantă şi datorită superiorităţii sale tehnologice vizavi de vectorul de atac al inamicului, pe de o parte.

Pe de altă parte, nu vreau să spun că au fost acestea cele mai importante, pentru că am văzut, cea mai importantă a fost artă operativă, strategia, tactica pe care au ales-o subunitățile, unitățiile, marile unități ucrainene, precum și determinarea unui întreg popor de a-şi apăra ţara.

Probabil că această determinare a poporului ucrainean este principala lecție identificată, pe care ar trebui să o luăm la cel mai important nivel al nostru, la nivelul strategic, dincolo de nivelul militar și anume, nivelul strategic, vorbesc de conducerea statului, pentru că vorbim de război și războiul – campania militară este doar o parte a războiului.

Însă cea mai importantă lecție pe care am identificat-o este că avem nevoie de un ritm susținut a reînnoirii capacităților noastre militare. Dacă stăm și ne uităm la ultimii ani, vorbim de rachetele antiaeriene Patriot, vorbim despre rachetele sol-sol HIMARS, vorbim de contractul privind sistemul de apărare de coastă bazat pe rachetele NSM.

Sigur că vorbim despre avioanele F-16, unde aș vrea să subliniez, tocmai pentru ascultătorii dumneavoastră, care nu reflectă sută la sută activitatea. Însă eu aș vrea să subliniez încă o dată că Armata României a luat decizia să se înarmeze cu F16 ca un sistem tranzitoriu spre avioane de generația a cincea, iar că aceste avioane F16 pe care le-am cumpărat sau le cumpărăm, într-adevăr, în uz sunt supuse unui proces de modernizare.

Acestea sunt deplin operaționale și moderne din punct de vedere avionic și după acest proces de modernizare, ele au o performanță extrem de bună și când le cumpărăm. Nu cumpărăm niște avioane pe care le aducem aici fără să fie funcționale, din contră, sunt deplin operaționale când le luăm de la partenerii noștri.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Nu sunt undeva într-un cimitir de avioane?

Teodor Incicaș: Nu, nu, ele sunt deplin operaționale, urmând ca din această deplinătate operațională a lor să le trecem la un alt sistem de modernizare, lucrând mai profund în avionic, pe de-o parte, pe de altă parte, decidenții noștri au explicat public ce se întâmplă.

Noi suntem hotărâți să trecem la avioanele de generația a cincea, dar în fapt, achiziția unui avion de generația a cincea și în condițiile în care se solicită cât de cât o implicare a industriei, dacă va fi cazul, vom vedea în funcție de capacitatea ei, înseamnă linie bugetară solidă, pe mai mulți ani.

În același timp, platformele aeriene de generația a cincea nu fac doar ceea ce fac platformele de generația a patra, a patra și jumătate, cele care asigură capacitatea de luptă, capacitatea de lovire, într-adevăr, foarte modernă, pe lângă aceasta, platformele de generația cincea au rol foarte important în ceea ce privește comanda și controlul.

Ele vorbesc, ca să mă exprim așa, cu platforme aeriene fără pilot de lângă ele, cu platformele navale, cu sau fără pilot, care sunt pe mare, cu platformele terestre, că vorbim de transportoare, că vorbim de puncte de comandă, cu puncte de comunicații. Lucrul acesta se face într-un mod automat. Deci, trebuie o sinergie tehnologică.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exact!

Teodor Incicaș: În această sinergie tehnologică, mai are un pic până se realizează, ca atare, mai este timp pentru generația a cincea și atunci s-a luat în considerare, în prioritizarea vis-a-vis de avioanele de generația a cincea, ca undeva spre sfârșitul acestui deceniu să începem sau la începutul deceniului viitor să începem achiziția lor propriu-zisă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Se vehiculează prin piață faptul că cea care a rămas în urmă de o categorie de forță, un fel de cenușăreasa armatei, ar fi fost forțele navale. E adevărat?

Teodor Incicaș: Nu este adevărat, nu este adevărat la nivel de preocupare, pentru că atât conducerea politică a Ministerul Apărării, nemaidiscutând despre conducerea militară, șeful Statului Major al Apărării, șeful Statului Major al Forțelor Navale, au acest lucru ca primă prioritate.

La fel, în același sens, aceeași prioritate principală există și la noi, pentru că avem nevoie de îmbunătățirea capacităților tehnice pentru acțiunea forțelor navale la Marea Neagră.

Ceea ce vă spuneam și anume, achiziția rachetelor de coastă este doar un prim-pas. Noi suntem orientați spre realizarea capacităților navale și capacităților de lovire la Marea Neagră, astfel încât să avem o capacitate mult mai crescută de apărare și descurajare la mare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ea constând în…?

Teodor Incicaș: Constând în diverse platforme, inclusiv în ceea ce privește programul corvete multifuncționale.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Este un subiect mult discutat, pe care abia așteptăm să-l vedem concretizat.

Teodor Incicaș: Fără doar și poate, în acest an va exista o evoluție în ceea ce privește platformele maritime pe care le vom achiziționa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-maior Incicaș, putem termina într-o notă optimistă, suntem mai în siguranță noi, ca armată, noi, ca popor, cu ceea ce am luat până acum, cu ceea ce am implementat până acum?

Teodor Incicaș: O, da! Asta este fără doar și poate. Tot ceea ce s-a cumpărat până acum a întărit, poate chiar a multiplicat capacitatea de apărare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, la „Jurnalul Militar”, Șeful Direcției Generale pentru Armamente, generalul-maior Teodor Incicaș. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Teodor Incicaș: Cu plăcere! Sper să ne mai auzim, vedem și să mai discutăm.

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:15

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Compania israeliană Elbit Systems a obținut un contract în valoare de 60 de milioane de dolari pentru...

Armata română va cumpăra din Israel sisteme avansate de luptă împotriva dronelor
Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:14

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale organizează, pentru anul școlar 2025-2026, concurs de admitere pentru 816...

Au început înscrierile pentru colegiile naționale militare
Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:08

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au desfășurat marți ședința de bilanț pentru anul 2024. Viceamiralul Mihai...

Bilanțul pe anul 2024 în Forțele Navale Române
Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 14:02

Escadrila 48, în formație completă

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Escadrila 48 Vânătoare este în formație completă după ce o nouă aeronavă F16 Fighting Falcon A16 a...

Escadrila 48, în formație completă
Actualitatea militara luni, 3 februarie 2025, 13:59

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noi atacuri cu drone ale Federației Ruse au avut loc miercuri și joi dimineață asupra unor obiective civile...

Noi atacuri cu drone ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:17

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice

Angel Paul Ilovan: 16 operații, poate 17, nici nu mai țin minte. Da, multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de...

Angel Paul Ilovan: Multe răni fizice, dar cele mai dureroase sunt cicatricile lăsate de traumele psihice
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:12

Misiuni internaționale

Ciprian Panga (realizator rubrică):  În Republica Centrafricană, România contribuie semnificativ la misiunea Uniunii Europene de instruire a...

Misiuni internaționale
Actualitatea militara marți, 28 ianuarie 2025, 23:04

Programe majore pentru apărarea europeană

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Patru programe majore vor modela viitorul apărării europene, se arată în cel mai recent raport al Agenției...

Programe majore pentru apărarea europeană