Angel Tîlvăr: ”Nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stagiului militar obligatoriu”

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 15:02

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o serie de interviuri care vorbesc de ceva vreme încoace despre cei 20 de ani pe care România îi împlinește de la aderare și se vorbește chiar și acum, la 20 de ani, despre politica ușilor deschise care se întâmplă în NATO. Vă rog să începem acest interviu plecând de aici. Dacă politica ușilor deschise este încă cea mai bună variantă pentru o alianță care, iată, a ajuns la o maturitate deplină, aș vrea să spun.
Angel Tîlvăr: Categoric că da. Așa se explică și faptul că, de-a lungul vremii, mai multe state, inclusiv România, și-au exprimat dorința de a face parte din această alianță. Cred că este bine că suntem membri ai acestui format, pentru că, iată, realitatea zilelor ne spune că provocările securitare nu au încetat, ele există mai mult ca niciodată. Astăzi, în proximitatea României, există un conflict generat de agresiunea nejustificată și profund ilegală a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care flancul estic, care este și flanc NATO și flanc al Uniunii Europene, are o importanță majoră din punct de vedere al securității. Iată de ce cred că România, în această perioadă, fiind un stat NATO, are garanții de securitate și are ceea ce este necesar pentru a asigura o viață normală în țara noastră. Nu în ultimul rând, și apartența noastră la Uniunea Europeană este un alt câștig enorm pentru România. Vedem în jurul nostru cât de important este acest lucru, așa cum parteneriatul strategic pe care l-am făcut cu Statele Unite își arată rezultatele pozitive și în această perioadă. Deci, clar, politica ușilor deschise, care este politică formulată în cadrul Alianței de multă vreme, se justifică pe deplin. Și faptul că săptămâna trecută, în curtea ministerului am arborat steagul Suediei, al NATO și al României, cred că vorbește la sine, despre dorința noastră și efortul pe care România îl face, pentru că este nevoie de un efort de validare din partea țărilor membre ale Alianței. Spuneam că acest lucru vorbește de la sine despre cât de mult ne-am implicat și cât de important este acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Este cu siguranță o confirmare a acestei politici a ușilor deschise. Ați mai avut o întâlnire foarte interesantă cu adjunctul șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite la București, în care ați discutat despre asistența de securitate atât de importantă în zilele astea, în care, iată, împlinesc doi ani și o lună de când Ucraina a fost invadată, la început.
Angel Tîlvăr: Da, este o discuție pe ca am avut-o și care se înscrie și pe linia colaborării excelente pe care o avem cu partenerul nostru strategic. Este o discuție care mi-a dat posibilitatea și să formulez anumite solicitări în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare. Și eu și echipa care m-a însoțit cred că am reușit să formulăm așa cum se cuvine ceea ce dorim. În același timp, am accentuat și cât de importantă este contribuția României la păstrarea securității flancului estic al Alianței. Dacă adăugăm la asta și extindea bazei de la Mihail Kogălniceanu, dacă adăugăm și o prezență militară americană semnificativă pe teritoriul României, cred că obținem formula unei povești de succes, pentru că acest parteneriat și colaborarea noastră cu Statele Unite și-au dovedit utilitatea.
Cristian Dumitrașcu: Ați discutat, de asemenea și despre asistență de securitate pentru Republica Moldova și în general pentru granița de est a NATO, zona Mării Negre?
Angel Tîlvăr: Am vorbit despre cât de important este bazinul Mării Negre și regiunea Mării Negre, regiune din care, evident, și Moldova face parte, Moldova, care din punct de vedere militar este o țară neutră, dar care, ținând seama de relația specială pe care o are cu România, a beneficiat din partea României de sprijin atât la nivel economic, dar și colaborarea mea cu omologul meu, cu dl Nosatîi, este una foarte bună și din punct de vedere neletal, am sprijinit și noi pe prietenii noștri de peste Prut. Deci, în acest context, în contextul Mării Negre, dar și în contextul faptului că Moldova este o țară care, împreună cu Ucraina, se află în proces de negociere cu Uniunea Europeană, în timp ce Georgia a dobândit anul trecut statutul de țară candidată, Moldova este o țară care, nu mai este nevoie să discut cu dumneavoastră acum cât de importantă este pentru România, este o țară care nu dă vești foarte bune Rusiei în ceea ce privește parcursul european pe care și-l dorește, parcursul european care mi-ar plăcea să cred că este ireversibil, dar este o țară care suportă elemente de…
Cristian Dumitrașcu: De război hibrid…
Angel Tîlvăr: De război hibrid, motiv pentru care cred că are nevoie de sprijinul nostru şi din acest punct de vedere.
Cristian Dumitrașcu: Şi această așa-zisă cerere a Transnistriei să înscrie…
Angel Tîlvăr: Putem să o citim în această cheie, evident, nu era nimic imprevizibil, evident. Discuţiile și formulările sunt, dacă vreți, repetitive. Ele au apărut de-a lungul vremii, în mod regulat. Dar îmi place să cred că autoritățile de la Chișinău pot să gestioneze situații de genul acesta.
Cristian Dumitrașcu: Venind către Armata României, în ultimii doi ani, sigur, s-au schimbat multe lucruri și măsurile pe care le-ați luat împreună cu membrii Guvernului și cu, până la urmă, toată clasa politică, „retenţia personalului” este o sintagmă pe care o auzim din ce în ce mai des, pentru că sunt foarte multe cadre militare care au plecat din sistem și se punctează, poate voit, doar aceste plecări și nu se spune că sunt eforturi de a echilibra această situație.
Angel Tîlvăr: Evident, nu este prima dată când o spun, dar n-am să ezit să repet ori de câte ori va fi cazul. Pe lângă dorința noastră de a avea echipamente de cea mai bună calitate din punct de vedere militar, principala noastră preocupare se îndreaptă și asupra elementului care este cel mai important într-o armată și anume, personalul militar. Motiv pentru care și eu și colegii mei, dar și membrii Guvernului înțeleg nevoia de a face acele demersuri care să ducă la o decizie de a rămâne în continuare în Armata României pentru cei care doresc să plece și nu în ultimul rând, de a-i încuraja pe alții să își dorească să îmbrățișeze o astfel de carieră. Pe lângă măsurile de retenție, sunt și măsuri care, așa cum spuneam, încurajează tinerii și pe toți cei care doresc să servească sub drapelul României, să o facă, măsuri care se concretizează fie în creșterea numărului locurilor în instituțiile de învățământ de specialitate, fie în a acorda anumite facilități care să-i determine pe oameni să ia decizia de a intra în Armata României. Știți că au fost multe discuții vizavi și de un serviciu voluntar în termen. Există mai multe inițiative și mai multe discuții referitoare și la creșterea soldei de grad, la creșterea cuantumului sumei alocate echipamentelor militare, a normei de echipare, lucruri legate de creșterea diurnei în cazul unor anumite exerciții sau de încurajare a celor care doresc să ocupe locuri în zone în care există un anumit deficit, să o facă. Deci, avem pe agendă cele două tipuri de acțiuni și anume, o acțiune îndreptată spre cei care doresc să plece din armată și o altă acțiune pentru cei care doresc sau ar putea să intre în rândurile noastre, pentru că eu cred că e o meserie absolut respectabilă, o meserie care de-a lungul vremii s-a bucurat de respectul pe care o merită în rândul cetățenilor României și cred că este datoria noastră să avem o armată care să satisfacă nevoile noastre, ținând seama – și aici subliniez – ținând seama faptul că Armata României a trecut prin două etape de reformă, în care de la peste 300.000 de militari, suntem acum în situația de a avea în jur de 70.000, la care putem adăuga personalul civil.
Cristian Dumitrașcu: Există acest proiect legat de modificarea soldelor de grad. Astăzi, când vorbim care este situația, oamenii și-au pus mari speranțe în această inițiativă, în sfârșit palpabilă, pentru că până acum au fost mai mult…
Angel Tîlvăr: Nu, cred că de-a lungul vremii, și anul trecut s-au luat măsuri care care au venit în întâmpinarea dorințelor. Oamenii… Suntem în situația în care se parcurge, conform legii, un anumit circuit de avizare. În continuare avem discuții de îmbunătățire a oricărui text care sprijină demersul nostru. Deci cred că suntem pe un drum bun.
Cristian Dumitrașcu: Și o ultimă întrebare, domnule ministru Tîlvăr. S-a rostogolit în spațiul public revenirea, în contextul pericolului unui război ipotetic, revenirea stagiului militar obligatoriu. Cât poate fi adevăr în ceea ce au spus și foști, chiar și un fost președinte al României, de curând?
Angel Tîlvăr: Așa cum am mai spus, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Am spus că există alternative prin care, în mod voluntar, oamenii pot să contribuie la apărarea țării. Deci, repet, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Știu discuțiile, nu sunt de acum o săptămână, nu sunt de acum două săptămâni, sunt de când am venit în acest minister. Una din discuțiile care s-au purtat în spațiul public a făcut trimitere la acest lucru, pe undeva justificat și de existența contextului de securitate în care ne aflăm. Dar, repet, nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stadiului militar obligatoriu.
Cristian Dumitrașcu: Având în vedere ultimele lucruri care s-au întâmplat, ultimele construcții în ceea ce privește NATO, aș vrea ca la final – și acum vă întreb de obicei și pentru interviul de la radio, dar și în cele de la „Pro Patria” – oamenii de acasă dacă se pot simți în siguranță, având în vedere că sunt comentarii foarte multe care spun: nu aţâţați pericolul de la est prin prezența puternică a Alianței aici, la graniță. De fapt, adevărul este că noi trebuie să mergem mai departe cu întărirea forțelor din care facem parte.
Angel Tîlvăr: Întrebarea dumneavoastră a conținut în parte și răspunsul la ea și anume, lucrurile nu se petrec la întâmplare. Componenta militară face evaluările pe care orice armată din lume le face. Suntem beneficiarii unor garanții de securitate care decurg din apartenența noastră la cea mai puternică alianță politico-militară din istoria omenirii. Pe lângă faptul că beneficiem de garanții de securitate și de sprijin la rândul nostru – și vreau să spun și acest lucru în cadrul emisiunii noastre: la rândul nostru, și noi donăm stabilitate și securitate, fie că vorbim de Bosnia-Herțegovina, fie că vorbim de regiunea Kosovo. Participăm cu militari și în alte zone din lume, dacă vreți, Polonia, Bulgaria, Republica Centrafricană. Deci România este un partener de nădejde în cadrul Alianței, un partener care este recunoscut ca fiind un partener valoros, iar deciziile politice care au dus la apartenența noastră la această structură politico-militară, la această alianță, au fost decizii care s-au bucurat de suportul cetățenilor și îmi face plăcere să vă spun că și momentul în care îmi luați acest interviu, suportul cetățenilor României pentru NATO și pentru Uniunea Europeană este un suport de o robustețe care nu ridică niciun semn de întrebare. Voci sunt și vor mai fi vizavi de ceea ce facem, de ceea ce se întâmplă, dar cred că este un drept câștigat să putem să ne exprimăm în spațiul public așa cum credem noi, în funcție de conștiința noastră, lucru care pe mine mă determină să merg în continuare pe linia pe care am stabilit-o împreună cu colegii mei, dar, nu în ultimul rând, să țin seama de toate semnalele care apar din spațiul public, pentru că este normal să se întâmple așa, dar, repet, viața în România se poate desfășura normal. Armata României este o armată bine pregătită, care își face datoria, iar serviciul militar obligatoriu nu este la ora actuală pe agenda Ministerului Apărării Naționale.
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Angel Tîlvăr, vă mulțumesc mult pentru prezență în această dimineață! Vă mai așteptăm și cu altă ocazie.
Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult! O zi bună!

Exercițiul „Trojan Footprint ’24”

Publicat de Gabriel Stan, 18 martie 2024, 12:33

Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Forțele pentru Operații Speciale din 13 state aliate și partenere au desfășurat timp de două săptămâni exercițiul „Trojan Footprint ’24”.

Antrenamentele au avut loc în Bulgaria, Georgia, Germania, Grecia, Macedonia de Nord și România.

Adrian Gâtman: „Trojan Footprint 24” este cel mai important exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale desfășurat pe continentul european.

Circa 2.000 de militari s-au instruit între 4 și 15 martie în cadrul acestui exercițiu condus de Comandamentul Forțelor Speciale Americane din Europa.

Scopul exercițiului a fost să arate capacitatea națiunilor aliate și partenere de a răspunde oricărei amenințări. Seria de exerciții „Trojan Footprint 24” a debutat în anul 2002, iar din 2016 se desfășoară la fiecare 2 ani, anul acesta aflându-se sub umbrela Steadfast Defender, cel mai mare exercițiu NATO din ultimele trei decenii.

Ioan Mircea Pașcu: Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 12:14

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, bine ați revenit la această, iată, a doua ediție în programul nostru de promovare a acestor 20 de ani de la intrarea în NATO.
Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Acum 20 de ani, România câștiga una dintre cele mai mari bătălii din istorie și am să-i spun „Bătălia pentru NATO”. Așa se numește și cartea dvs., o carte de memorii în care ați surprins cele mai importante momente ale acelei bătălii, precum i-ați spus.
Ioan Mircea Pașcu: Am ales titlul ăsta pentru că realmente a fost o bătălie să intrăm în NATO, a fost o competiție. Noi a trebuit să îi convingem pe occidentali că suntem demni să fim primiți în NATO, pot conta pe noi atunci când e nevoie și nu așa de, cum spun unii, că practic am fost luați cu forța, ca să spunem așa, cum susțin rușii. De fapt, rușii sunt nervoși, reproșează Statelor Unite că au acceptat să ne ia în NATO, să dea curs solicitării noastre. Or, noi am intrat în condițiile în care a fost o decizie națională sprijinită de toate partidele politice, sprijinită de popor, de populație în măsură foarte mare și, ca atare, a trebui să parcurgem toți acești pași. Cheia acestui succes, ca să spunem așa, a fost reforma organismului militar. Apăruseră câteva studii înainte care susțineau exact lucrul acesta. De pildă, Chef Smyth’s de la Universitatea Națională de Apărare din Statele Unite a fost cel care a scris că testul României va fi reforma militară. Deci, asta a fost chestiunea și atunci când am venit ministru, am urgentat rapid această reformă militară. Vă aduceți aminte că era un map tixit cu obiective, pentru că am crezut că, dacă ne asumăm mai multe obiective, asta o să facă o impresie mai bună. Bulgarii au avut numai o şesime din obiectivele noastre, și au îndeplinit mai multe din ele și procentajul lor de îndeplinire era mai bun ca al nostru. Când am ajuns la NATO, atunci, imediat în primele zile după ce am preluat funcția, întrebarea a fost: bă, voi sunteți serioși, mai vreți să intraţi în NATO? Deci de aici am plecat și cu o echipă foarte bună, cu generalul Mihail Popescu și cu ceilalți, cu Mircea Mureșan, cu alții care au fost în echipă atunci, am reușit să demarăm acest proces, să facem operaționalizarea, care a însemnat pe de o parte, diminuarea numărului de unități militare, ceea ce a însemnat că armamentul lor a intrat pe stoc și în același timp, operaționalizarea celor care au rămas, adică capacitatea de luptă dovedită. Ne-a ajutat foarte mult și participarea în Afganistan, ulterior și în Irak, pentru că în felul acesta cea mai mare parte a Armatei Române a căpătat experiență de luptă efectivă pe câmpul de luptă și în felul acesta am căpătat o armată pe care toată lumea a lăudat-o ca fiind foarte bună, așa că vă spun încă o dată în ansamblu, esența a fost succesul reformei militare.
Cristian Dumitrașcu: Este important că spuneți și dvs. treaba asta, că armata a avut un rol important, pentru că cu cât se îndepărtează această dată de la aderare și iată, se vor împlini 20 de ani de atunci…
Ioan Mircea Paşcu: Mulți viteji se arată.
Cristian Dumitrașcu: Exact. Sunt mai mulți invitați care afirmă asta, au spus-o înainte, că armata este una importantă, putând fi bănuiți de parti priuri. Pare că vrem să ne lăudăm, însă dvs. ați fost ministrul apărării atunci, a fost în stafful… e o informație de la sursă și a fost cu sacrificii această reuşită.
Ioan Mircea Paşcu: Sigur că da.
Cristian Dumitrașcu: Militari care au plecat în disponibilizare. Și foarte, foarte multe alte eforturi.
Ioan Mircea Paşcu: Exista această formulă că să se dea salarii compensatorii. A fost ordonanța aceea 7,  s-au dat salarii compensatorii, însă acestea erau plătite într-o lungă perioadă de timp. Omul nu simțea nimic și atuncea una dintre măsuri în guvern a fost să urgentăm acest lucru și banii să fie dați cât mai repede, astfel încât oamenii să simtă lucrul ăsta, dacă voiam realmente ca ei să aleagă această opțiune. N-a fost nimeni dat afară, ca să spunem așa, a fost opțiunea lor. Au fost și cazuri în care unii au luat acești bani și după aceea s-au întors în justiție împotriva noastră, susținând că au fost forțați să facă acest lucru. Și a trebuit să lămurim și aceste lucruri, dar în ansamblu, așa s-a făcut.
Cristian Dumitrașcu: Care au fost acei colegi, acei oameni la conducere atunci care au avut această viziune pe care alții n-au avut-o? Era o perioadă în care Rusia, după cum spunea și un invitat aici, la interviul săptămânii, era în genunchi, între ghilimele, sigur, a fost o metaforă. Nimeni nu se aștepta atunci că Rusia și-ar putea reveni în sensul acesta rău, în care noi știm în istorie ce s-a întâmplat cu invaziile şi toate lucrurile pe care noi le-am avut negative de acolo, de la est. Dvs ați declarat într-un interviu că v-ați așteptat și că eraţi convins că Rusia va reveni la aceste practici.
Ioan Mircea Paşcu: Asta a fost rațiunea pentru care am și optat pentru intrarea în NATO. Noi am perceput această trecere de la fosta URSS la Rusia și republicile componente ca o fereastră de oportunitate. Știam că ea se va închide și din punctul ăsta de vedere trebuia să o valorificăm cât timp era deschisă, respectiv până când Rusia nu-și va fi revenit. Și iată că până la urmă această judecată s-a dovedit corectă, pentru că Rusia și a revenit și a început să resolicite tot ceea ce a pierdut. Și vreau să vă spun că în 1995 am participat cu dl general Cioflină, care era șeful Statului Major General, la o vizită în Statele Unite ale Americii, prilejuită de participarea la un exercițiu PFP, mare, care se ținea în Statele Unite. Și acolo am ajuns mai întâi la Washington și am fost, pentru că era o delegație totuși de nivel, preluați de Departamentul Apărării, am fost cazați într-un compound care ținea de marina militară. Era amiralul Borda încă, înainte să se sinucidă – amiralul Borda era comandantul marinei militare – generalul Shalikashvili era șeful Comitetului mixt al șefilor de Stat Major și vreau să vă spun că într-o seară au oferit ei o plimbare pe Potomac cu iahtul Departamentului Apărării – aveau și orchestră, era totul la ștaif așa și am avut o discuție personală cu Shalikashvili şi Shalikashvili mi-a confirmat atuncea ce simțeam noi instinctiv și a spus: domnule, nu o să fie deschisă mult timp fereastra asta de oportunitate. Sfatul meu este să faceți tot ce e posibil să o valorificați și să intrați în NATO. A spus el. Și deci, din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile se leagă. A fost clar. De altfel, să știți că Rusia este o țară, ca și Statele Unite ale Americii, sunt țări despre care profesorul Postolache, îmi aduc aminte, spunea: domnule, sunt țări care sunt destinate să câștige. Sunt prea mari ca să piardă – ‘too big to fail’ și aceste lucruri, ‘ups and downs’, la un moment dat se corectează. Şi să ne aducem aminte că Rusia Sovietică a pierdut jumătate din teritoriul european, la pacea de la Brest-Litovsk, numai ca să obțină pace acolo, să se poată ocupa de treburile interne, de revoluție ș.a.m.d. Bineînțeles că la al doilea război mondial a cucerit tot și mai mult decât atâta. Deci, bazați pe aceste experiențe, ne-am așteptat că va veni un moment în care Rusia va redeveni puternică și va solicita ce a pierdut, ceea ce s-a și întâmplat. Și, ca atare, am zis, domnule, să fim pe partea sigură a străzii când lucrul ăsta se întâmplă și asta a fost chestiunea care ne-a împins de la spate. Nici nu erau alte opțiuni. România avea nevoie de o garanție de securitate și singura garanție cea mai puternică existentă la momentul acela a fost tratatul NATO.
Cristian Dumitrașcu: Avem 20 de ani fără aproximativ o lună de când suntem pe partea sigură.
Ioan Mircea Paşcu: Da, 29 martie.
Cristian Dumitrașcu: De când suntem pe partea sigură a străzii. Venind către studenții dvs. și către această activitate didactică, felul în care ați reacționat dvs. în momentul în care Putin înaintea războiului din Ucraina a început să ceară să revină la zona de influență dinainte de 1997, putem lesne bănui care a fost reacția dvs. Ați avut discuții cu studenții dvs.? Aveți o idee despre cât de grav li s-a părut lor, ca oameni care sunt tineri și care n-au trăit vremurile trecute?
Ioan Mircea Paşcu: Vedeți dvs., această chestiune ține de o anumită educație anterioară pe care studenții au avut-o. Am făcut un mic test ieri la curs și am întrebat câți dintre ei au făcut istorie serios; și cineva mi-a spus, o fată zice ‘eu am avut și la bacalaureat istorie’ și lucrul ăsta e bun, pentru că te poți baza. Cursul meu privește politica de securitate a României și primul curs a fost până la primul război mondial și referirile istorice sunt fundamentale în acest … Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici. Și depinde de această conștientizare, înțelegeţi? Unii conștientizează mai mult, alții mai puțin. Din punctul ăsta de vedere nu există același nivel. Toată chestiunea este să reușești să-i conștientizezi tu, adică să-i trezești la realitate, să le trezești interesul și în același timp să le răspunzi la întrebările pe care inevitabil le au. Și îi încurajezi să pună întrebări inclusiv în timpul cursului, adică întrerupeți, întrebați. Şi ieri mi-a plăcut că la cursul al doilea pe care îl fac online, este un curs în limba engleză, un masterat în limba engleză privind NATO, în care am niște studenți din Turcia, din Nigeria, din Kenya, am fost întrerupt frecvent cu tot felul de întrebări și am răspuns la acele întrebări. Însă, vedeți, întrebările lor sunt inevitabil legate, cantonate în prezent, în momentul actual, nu au o persectivă, nu poţi să judeci, să spunem aşa, printr-o acumulare, și de aici să vadă ce tendințe există, în ce direcție ne îndreptăm. Asta este o chestiune care se formează cu timpul, ține și de calitățile individuale ale studenților. În ansamblu, nu mă pot plânge. Am cursuri și cu oameni de la dvs. din minister și pot să spun că există un mare interes. Dar oamenii aceștia sunt mai copți, ca să spun așa, comparativ cu studenții, care abia acum mai intră pe băncile facultății.
Cristian Dumitrașcu: V-am întrebat pentru că este și o întrebare personală. M-am tot gândit la miracolul pe care l-am trăit la puțini ani după ’89, în care noi ieșisem din blocul comunist, am fi avut foarte, foarte ușor șansa de a nu intra NATO și de a păstra o neutralitate mincinoasă, așa cum se tot spune acum: „hai să fim neutri, hai să…”. Unde a fost declicul ăsta în care noi am pornit-o către direcția vest?
Ioan Mircea Pașcu: Nu exista altă soluție. Vedeți, am avut o situație specială pe undeva, întrucât România a fost singurul interlocutor valabil al Uniunii Sovietice în cadrul Tratatului de la Varșovia, nimeni n-avea curajul să ridice problemele cu Uniunea Sovietică, cum avea România. Și noi aveam problemele noastre, dar erau mulți dintre ceilalți aliați care veneau la noi și ne rugau, zice: „Domnule, când vorbiți cu rușii, întrebați-i și de chestia asta, că asta ne interesează pe noi” – și noi făceam asemenea servicii. Și, deci, noi, în momentul în care s-a prăbușit Tratatul de la Varșovia și am participat la ultima ședință a Tratatului de la Varșovia, nu pentru că am știut că e ultima și de aia m-am dus, ci pentru că așa a fost viața, am avut ocazia să spun la NATO că eram singurul ministru al apărării dintre cei NATO care am participat la ultima ședință a Tratatului de la Vașovia, adică și la celălalt pact.
Cristian Dumitrașcu: Și nu era puțin lucru.
Ioan Mircea Pașcu: Nu era puțin lucru. Puteai să faci diferența de… Mă rog, nu știam eu prea multe că am participat numai la două întâlniri, ultimele două, au mai fost și unele militare, la alea n-am avut ce să caut, dar noi am simțit atunci și am susținut toți, că a fost și o discuție în CSAT în care am sprijinit punctul de vedere să milităm pentru desființarea Tratatului de la Varșovia. Dar, în felul ăsta, noi am rămas suspendați, pentru că am fost și cei mai clonțoși din Tratatul de la Varșovia, am rămas fără acoperirea Tratatului de la Varșovia, în bătaia vântului. Aveam nevoie ca de aer de o garanție de securitate. Și atunci, singura garanție de securitate a fost aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană, pentru că amândouă sunt tot o garanție de securitate, două fețe ale aceleiași monede. Dar vreau să vă spun următorul lucru: surpriza mea a fost să constat că toți acești aliați vajnici ai Uniunii Sovietice, care nu ieșeau din cuvântul Uniunii Sovietice, ne puneau anumite obstacole și spuneau „Bă, nu credeți în români, că ăștia sunt trădători. Ați văzut? Nici Pactul de la Varșovia nu l-au onorat, luptau împotriva pactului și încercau să facă și să dreagă. Pe când noi, noi am fost loiali Tratatului de la Varșovia, vom fi loiali Tratatului NATO”.
Cristian Dumitrașcu: Cu alte cuvinte, nu au venit cu noi când ne-am dus peste cehi la Praga.
Ioan Mircea Paşcu: Apropo de asta există o chestiune, o să v-o povestesc… dar când mi-au spus lucrul ăsta și cei de la NATO, au văzut că știam care e sursa unei asemenea întrebări. Am răspuns: zic, domnule, nu vă supărați, tratatul de la Varșovia era un tratat în care trebuia să te lupți, să-ți aperi interesele naționale și să ți le impui. NATO ţi le apără, pentru că e organizat democratic, ai regula consensului. Deci nu va fi nevoie ca România să fie la fel de vocală în NATO, cum a fost în tratatul de la Varşovia, sau nu e NATO așa? Și atunci cu chestia asta s-a terminat. Dar apropo de cealaltă chestiune cu Cehoslovacia, vreau să vă spun că la ultima reuniune a Tratatului de la Varșovia, când s-a dat cuvântul la delegații… toată lumea, au început cehii, a fost o dispută acolo, că polonezii au vrut… Wałęsa a vrut să se facă Varşovia -Varşovia și a câștigat Václav Havel, până la urmă, că era vorba de noi valori ș.a.m.d. Și până la urmă, delegația poloneză a venit în ultimul moment, ne-a lăsat în suspans- participă sau nu participă. Până la urmă a participat și-mi aduc aminte că am stat, s-a anunțat că vine delegația poloneză și m-am dus și eu în capul scărilor, Palatul Cernin, care al Ministerului de Externe ceh. Acesta a fost locul unde s-a desfășurat această reuniune. Și m-am dus în capul scărilor și am văzut o delegație de mustăcioși, polonezi, așa, foarte marțiali, au venit așa și când au urcat la nivelul meu, toți ne ajungeau până aici, mă rog, au intrat în sală, s-au dus acolo, a fost Wałęsa cu ceilalți, așa, s-au așezat. Petre Roman s-a dus să-l  salute pe Wałęsa și au stat de vorbă nu știu ce, înainte să înceapă ședința și a început toată lumea să spună: ”cât am așteptat acest moment, cât am sperat în inima noastră ca să vină momentul ăsta, să scăpăm o dată de jugul ăsta al Tratatului de la Varșovia”. Băi, ai naibii, ia uite, și atunci am introdus și noi o frază în discursul domnului președinte Iliescu și eu am spus așa: dacă în 1968 am declinat invitația de a veni la Praga, acum am acceptat-o cu plăcere și am introdus și noi o chestiune așa în treaba asta și vreau să vă spun că șeful delegației sovietice era Ghenadi Ianaev, care peste o lună de zile era unul dintre puciști și acest Ghenadi Ianaev a spus: fraților, zice, eu sunt în momentul de față total debusolat, pentru că până la această ședință eu nu știam decât de cererile voastre să vă dăm ajutor, să vă sprijinim, să vă nu știu ce… Și acuma aflu că de fapt abia așteptaţi să scăpați de noi ș.a.m.d. Deci omul… Dar vreau să vă spun următorul lucru: după părerea mea, Uniunea Sovietică a tratat România mai bine decât tratează Rusia, România.
Cristian Dumitrașcu: Asta e o afirmație foarte importantă.
Ioan Mircea Paşcu: Da, din experiență proprie pot să spun că așa stau lucrurile. Tot ce am auzit eu personal de la ruși în momentul de față au fost miștourile și glumițele domnului președinte Putin la adresa României.
Cristian Dumitrașcu: Şi o retorică foarte agresivă.
Ioan Mircea Paşcu: Şi amenințări, ameninţările domnului Medvedev, Zaharova și toți ăștia care sunt trâmbiţele războiului în Ucraina.

Cristian Dumitrașcu: Nici în Războiul Rece nu se folosea atât de des cuvântul război, război nuclear.
Ioan Mircea Paşcu: Nu. Dl. Medvedev, singura chestiune așa, eu stau și mă întreb: Medvedev a fost cel pentru care Statele Unite, pe vremea lui Obama, cu dl. Biden vicepreședinte, a oferit resetarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, cu Rusia. Resetarea! Adică: domnule, ștergem și punem totul de la zero, deși Georgia avusese loc. Dar s-a sperat că, cu chestia asta, îi vor da suficientă autoritate lui Medvedev să vrea în continuare să rămână el și să nu vină Putin înapoi. A venit Putin, s-a terminat, domnul Medvedev a dispărut urgent și iată-l astăzi ce-a ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Dacă nu cumva a fost de la început asta.
Ioan Mircea Paşcu: Probabil că da. Și atunci problema este pentru cine ați oferit acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Exact! Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost cu noi și în această a doua ediție. Vă mai așteptăm!
Ioan Mircea Paşcu: Mulțumesc! Voi reveni dacă mă chemați.
Cristian Dumitrașcu: Mulțumim!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 4 septembrie 2023, 13:05

Teodora Mazăre (realizator rubrică): Primele vești le primim de la detașamentul românesc participant la exercițiul multinațional „Agile Spirit 2”, desfășurat în Georgia pe parcursul a două săptămâni.

Cei 55 de militari aparținând Brigăzii 9 Mecanizate Mărășești au avut ocazia de a se antrena alături de alți 3.500 de militari din 25 de țări, obiectivul exercițiului fiind axat pe creșterea pregătirii și a interoperabilității între țările aliate și partenerii regionali, în vederea asigurării stabilității și a unui mediu sigur în zona Mării Negre.

Cu un rezumat al celor două săptămâni de antrenament în Georgia vine locotenent-colonelul Irinel Ristea, comandantul detaşamentului românesc: Militarii români au făcut parte, alături de partenerii moldoveni și partenerii georgieni, dintr-o companie multinațională care a constituit piesa centrală a acestui exercițiu. Toate obiectivele exercițiului “Agile Spirit” au fost îndeplinite, iar militarii români și-au perfecționat deprinderile de acţiune în câmp tactic și de interoperabilitate cu partenerii străini.

Teodora Mazăre (realizator rubrică): Din Georgia ajungem în Republica Centrafricană, unde Uniunea Europeană desfășoară de şapte ani de zile misiunea de instruire menită să contribuie la reforma sectorului apărării din această țară.

Delegația română se află la cea de-a 15-a rotație, iar pe perioada unui mandat, militarii români oferă consiliere strategică autorităților și de asemenea participă la instruirea forțelor armate.

Cu detalii vine căpitan-comandorul Ionuț Clapon, aflat pe ultima 100 de metri a mandatului său în Republica Centrafricană: Relațiile dintre militarii care fac parte din misiune sunt în primul rând de sprijin reciproc, în al doilea rând de colaborare, bineînțeles, având ca finalitate executarea sarcinilor primite și de asemenea de a duce la bun sfârșit obiectivele propuse atât de către misiune în sine, cât și de fișele postului în toate domeniile de exercitare ale misiunii.

Teodora Mazăre (realizator rubrică): Ultima corespondență de astăzi o primim din Polonia, unde militarii detașamentului de apărare antiaeriană ”Iron Cheetahs” au participat zilele trecute la cel mai mare eveniment aviatic internațional, organizat în acest an de către Comandamentul Forțelor Armate Poloneze, în colaborare cu Autoritatea Aeronautică Poloneză.

Asigurarea pazei și a protecției personalului și tehnicii din momentul plecării și până la întoarcerea în bază, cât și prioritizarea coloanelor oficiale prin fluidizarea traficului rutier în zonele greu accesibile, au fost principalele provocări ale colegilor din specialitatea poliție militară.

Cu detalii vine căpitanul Alin Șerban, ofițerul de legătură al celui de-al 13-a la contingent românesc dislocat în Polonia: Această săptămână a început cu defluirea tehnicii și a personalului participant la show-ul aviatic International AIR SHOW Radom 2023. Acest lucru a construit un bun prilej pentru a valida procedurile standard de operare și de a reactualiza și îmbunătăți cunoștințele de specialitate în domeniu.

Forțele Navale au încheiat exerciţiul multinaţional „Eurasian Partnership MCM DIVE”

Publicat de Gabriel Stan, 3 iulie 2023, 12:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale au încheiat exerciţiul multinaţional „Eurasian Partnership MCM DIVE”, în care au fost implicați 300 de militari români și alți 50 din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia.

Pe timpul antrenamentelor, participanții și-au exersat procedurile de acțiune împotriva dispozitivelor explozive improvizate și contra minelor.

În cea de-a doua săptămână a exercițiului a avut loc și o secvență dinamică de identificare și distrugere a unei mine aflate în derivă, cu ambarcațiuni rapide, elicoptere și scafandri de luptă EOD.

A fost testată cu această ocazie și o procedură nouă, preluată de la partenerii turci, prin care minele sunt distruse de la distanță folosind mijloace radio comandate, după cum am aflat de la comandantul Centrului 39 Scafandri, comandorul Fănel Rădulescu: Nu este o procedură inventată de noi, partenerul turc o folosește de ceva timp, vrem să o implementăm și noi la nivelul Forțelor Navale ale României, la nivelul centrului de scafandri și a unităților EOD din subordine.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În această săptămână, Forțele Navale Române au desfășurat și exercițiul „Shield Protector 23” pentru certificarea grupului de luptă maritim și executarea secvențelor de tragere cu armamentul de la bordul navelor.

Marian Tănase, comandor, locțiitorul Comandantului Flotilei 56 Fregate: Suntem la acest exercițiu pentru a evalua noul stat major al grupului de luptă din a doua jumătate a anului, precum și navele și echipajele navelor care fac parte din acest grup de luptă. În cadrul acestui exercițiu s-au executat seriale specifice.

Centrul de greutate al activității a fost executarea tragerilor reale cu armamentul de la bord, toate calibrele, toate navele.

Interviul săptămânii: Vizita Secretarului General Adjunct al NATO în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 23:15

Mircea Geoană a efectuat o vizită în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, unde a fost informat cu privire la rolul acesteia în cadrul Forțelor Aeriene Române, despre modul de operare și misiunile pe care le pot îndeplini dronele MQ-9 Reaper și elicopterele IAR-330 Puma SOCAT.

Mircea Geoană: Câmpia Turzii și în general ceea ce aliatul român, aliatul american și britanic fac aici este de o excepțională importanță pentru Alianța noastră. Avem nevoie de un flanc estic cât mai robust, avem nevoie de colaborare în cadrul NATO, și bilaterală, pentru a asigura apărarea și descurajarea în zona Mării Negre. Și ceea ce se întâmplă aici este, cred eu, embrionul unei armate române și unei forțe aeriene române de primă calitate. Sunt bucuros că NATO va continua să investească pentru modernizarea acestei baze importante. Salut faptul că aliații românii trec la o nouă generație de avioane de luptă, care sunt foarte importante, și cred că și colaborarea cu aliatul american și britanic aici vor face forțele noastre și mai interoperabile, mai performante și mai capabile să-și facă datoria. Le-am mulțumit militarilor români și aici, la Câmpia Turzii, și o fac cu orice ocazie, și o fac și acum, prin intermediul dumneavoastră. Armata Română este cea mai de încredere instituție în societatea românească. Și avem cu toții obligația să investim în păstrarea și întărirea acestei credibilități, investiții financiare, investiții logistice, dar mai ales investiții în materie de recunoaștere a rolului vital pe care armata îl joacă în societatea românească și în acest context foarte, foarte complicat. De aceea, felicitările mele au venit in inimă. Ele vin și de la mine, ca român, dar vin și din partea secretarului general, vin din partea întregii Alianțe. România este un aliat foarte respectat, foarte influent și pe care îl știm că ne putem baza.

Cornel Mituț (realizator rubrică): În contextul viitorului summit de la Vilnius, atât despre România, cât și flancul de est, în defensivă a NATO, trebuie să luăm în calcul și vecinii noștri, în special Republica Moldova, ca să nu mergem poate și către parteneriatul care se dezvoltă cu Ucraina, în ceea ce privește sprijinul tuturor membrilor NATO în conflictul de acolo. Ce se anunță în agenda summit-ului?
Mircea Geoană: Va fi un summit foarte important. Liderii noștri vor aproba noua generație de planuri de apărare pentru NATO, cea mai importantă transformare în cultura de apărare și descurajare din ultimele decenii. Vom decide continuarea sprijinului pentru Ucraina. Vom avea ca invitați și Republica Moldova, Georgia și Bosnia, pentru că și acești parteneri ai noștri se află sub o imensă presiune de război hibrid din partea Rusiei. De aceea suntem hotărâți să continuăm să sprijinim Ucraina, iar drumul european al Ucrainei și al Republicii Moldova și relațiile tot mai apropiate cu NATO sunt lucruri de care credem că și prietenii noștri din Republica Moldova au nevoie. Am constatat la nivelul opiniei publice din Republica Moldova, a leadership-ului politic, o oarecare trezire strategică la o nouă realitate. Pentru decenii probabil că au crezut că a fi neutri și a nu deranja vecinul mare de la răsărit reprezintă o soluție. Iată că nu, Rusia este agresivă, și că noi avem obligația să încurajăm drumul european al Republicii Moldova, un lucru pe care NATO îl susține din toată inima.

Eurasian Partnership MCM DIVE

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:36

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Forțele Navale Române desfășoară, până pe 30 iunie, exercițiul multinațional „Eurasian Partnership MCM DIVE”, la care iau parte și militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia. Antrenamentele sunt conduse de Centrul 39 Scafandri și au loc în largul țărmului românesc de la Marea Neagră și în portul militar Constanța. La exercițiu participă nave militare, scafandri de luptă EOD și de mare adâncime și aeronave ale Forțelor Aeriene. Potrivit comandantului Centrului 39 Scafandri, comandorul Fănel Rădulescu, exercițiul contribuie la creșterea nivelului de instruire pentru acțiunile împotriva dispozitivelor explozive improvizate și contra minelor, precum și la consolidarea interoperabilității între forțele participante.

Comandor Fănel Rădulescu: Încercăm să aducem în realitate toate exercițiile, într-un mediu complex, foarte solicitant și real. Ne concentrăm pe un mod practic de intervenție, luând în calcul toate posibile sau potențialele amenințări care pot veni în zona aceasta de responsabilitate a scafandrilor sau în zona de responsabilitate a forțelor și structurilor care sunt destinate luptei împotriva minelor.

Exercițiul Junction Strike 2023

Publicat de Gabriel Stan, 13 mai 2023, 13:04

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele pentru Operații Speciale Române desfășoară, până pe 18 mai, cel mai amplu exercițiu de instruire din acest an. Junction Strike 2023 are loc în poligoane și terenuri de instrucție din toată țara.

La exercițiu iau parte peste 500 de militari români și alți circa 100 din țări aliate, precum: Bulgaria, Polonia, Portugalia, Spania și Statele Unite ale Americii. Sunt prezenți, în calitate de observatori și militari din Georgia, Iordania și Republica Moldova.

Antrenamentele urmăresc armonizarea procedurilor de lucru în mediul multinațional, ne-a declarat ofițerul de relații publice al Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, maiorul Alexandru Ivanof: Un scenariu semi-fictiv. Anul ăsta a încercat să-l adaptăm un pic și la condițiile de securitate care, după cum foarte bine știți, sunt în continuă schimbare, mai ales în această zonă a Europei.

Scopul principal al acestei activități importante de instruire este certificare a trei ținte de capabilități, care vor fi puse la dispoziția NATO, și anume un grup maritim de forță pentru operații speciale din Mangalia, un grup terestru de forțe pentru operații speciale localizat în Târgu Mureș și un detașament de operații speciale aeriene, o aripă rotativă aparținând Statului Major al Forțelor Aeriene.

Ziua Internațională a Mării Negre

Publicat de Andra Radu, 31 octombrie 2022, 15:30 / actualizat: 31 octombrie 2022, 17:41

În fiecare an, la 31 octombrie este marcată Ziua internaţională a Mării Negre, la această dată fiind semnat, în 1996, Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, de către cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.

Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră este un document care conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul marenostrum.ro.

A fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, şi promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.

Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani.

Planul Strategic de Acţiune a fost actualizat şi aprobat în 2009, la Sofia, Bulgaria, şi a fost conceput ca un instrument de lucru esenţial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre.

Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea şi monitorizarea politicilor şi strategiilor de mediu pentru reducerea şi eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversităţii ecologice a ecosistemului Marea Neagră, se menţionează în comunicatul de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundaţia Universitară a Mării Negre, o organizaţie regională, non-guvernamentală şi non-profit.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în 2002, când s-a semnat, la Sofia, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

În România a fost înfiinţat, în 1999, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine.

Vizita ministrului apărării naționale la Tbilisi

Publicat de Gabriel Stan, 24 octombrie 2022, 13:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării, Vasile Dîncu a făcut o vizită oficială la Tbilisi, la invitația omorului său georgian Juansher Burchuladze.

Cei doi miniștri au discutat despre situaţia de securitate din regiunea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina și despre stadiul relațiilor de cooperare bilaterală în domeniul militar, în context regional și al organismelor internaționale din care fac parte cele două țări.

Cu această ocazie, a fost semnat acordul de colaborare între Ministerele Apărării român și georgian și a fost agreat planul bilateral de cooperare între cele souă armate, instrument care vine în sprijinul implementării activităților comune în domeniul apărării.

De interes pentru ambele părți rămân în continuare instruirea în comun, învățământul militar și domeniul comunicațiilor și informaticii.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 12 septembrie 2022, 17:01 / actualizat: 30 ianuarie 2023, 17:02

Teodora Mazere (realizator rubrică): 35 de militari din cadrul Brigăzii 9 Mecanizată „Mărăşeşti” au participat timp de două săptămâni, alături de 2400 de militari din 20 de țări, la exercițiul Noble Partner 2022 din Georgia.

Această acțiune internațională a vizat creșterea nivelului de pregătire și interoperabilitate între Georgia, Statele Unite ale Americii, partenerii regionali și țările aliate, în vedere asigurării stabilității și a unui mediu sigur în regiunea Mării Negre. Despre scenariul fictiv al exercițiului vorbește căpitanul Andrei Cristea, ofițer în cadrul detașamentului românesc.

Andrei Cristea: În cadrul scenariului există o parte de întârziere a inamicului, care se ocupă de luptele de tip mediu urban, acțiunile CIMIC, acţiunile PSYOPS, în legătură cu propaganda și combaterea acesteia, coordonarea IDP-urilor, adică refugiaților, dintr-o zonă în alta, pentru ca partea militară să se poată executa fără pierderi de vieți omenești ale civililor.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Rămânem pe continentul european şi mergem spre zona centrală, mai precis, în Germania, acolo unde cei 4400 de militari participanți la exercițiul Saber Junction 22 au intrat în cea de-a doua săptămână de antrenament.

Găzduit de Centrul de instruire al Armatei Americane de la Hohenfels, exercițiul internațional urmărește creșterea nivelului de pregătire a fiecărei structuri participante, dar și cooperarea tehnică și acțională, în context aliat, România fiind reprezentată de către un detașament de militari bistrițeni. Locotenent-colonelul Ionuț Ilisei, comandantul Batonului 812 Infanterie din Bistrița:

Ionuț Iliesei: Militarii români au finalizat pregătirile și au început etapa de execuție, alături de militarii Alianței. În perioada următoare, vor trece prin situații tactice cu grad variat de dificultate, create de organizatori, care au drept scop verificarea nivelului de pregătire, a modului în care se iau și se implementează deciziile afluxului informațional, precum și alte aspecte tactice.

Teodora Mazere (realizator rubrică): La o depărtare de 1200 de kilometri în nord-est față de Hohenfels, militarii celui de-al 11-lea contingent românesc, dislocat în Polonia, au primit vizita ministrului apărării naționale, Vasile Dîncu.

Punctul central din programul vizitei l-a constituit comemorarea eroilor români și a cuprins ceremonia militară și religioasă organizată în cimitirul prizonierilor de război din localitatea Łambinowice, acolo unde sunt înhumați peste 2600 de militari decedați în Primul Război Mondial. Ministrul Vasile Dîncu, la ceremonia din Polonia.

Vasile Dîncu: Un popor puternic privește întotdeauna cu hotărâre spre viitor, dar suntem pierduți dacă nu învățăm lecțiile trecutului.

Sunt deosebit de impresionat de modul în care poporul polonez, autoritățile, cinstesc eroii din toate timpurile. Pe teritoriul Republicii Polone sunt 20 de locuri înhumare în care dorm somnul de veci 7.200 de militari români morți în Primul Război, în prizonierat.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe continentul european ajungem pe un pământ măcinat de conflicte, mai precis, în Irak.

Personalul care acționează în cadrul misiunii NATO Mission Iraq a participat zilele trecute la un seminar pe linia informațiilor militare.

Cu detalii despre situația de securitate din Bagdad, coloneul Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă în cadrul NATO Mission Iraq.

Vasile Bătinaș: Seminarul a constitui un bun prilej de a prezenta sistemul de informații din cadrul NATO, precum și etapele ciclului informațional și de a înțelege mai bine cum se desfășoară acest proces în cadrul categoriilor de forțe ale armatei irakiene.

După confruntările violente care au zguduit Irakul și în special Bagdadul săptămâna trecută, situația de securitate s-a ameliorat, astfel că misiunea NATO în Irak își continuă activitățile curente.

Exercițiul multinațional „Noble Partner 22”

Publicat de Gabriel Stan, 5 septembrie 2022, 14:54

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Peste 2.400 de militari din 20 de țări NATO și partenere iau parte, până pe 9 septembrie, la exercițiul multinațional „Noble Partner 22”, care se desfășoară în Georgia.

România participă cu personal de stat major și cu un pluton de poliție militară din Brigada 9 Mecanizată. Exercițiul își propune creșterea pregătirii partenerilor regionali și aliați pentru crearea unui mediu sigur în regiunea Mării Negre.

„Noble Partenr” dă posibilitatea comandamentelor structurilor participante să-și evalueze procedurile de operare, iar subunităților să se antreneze într-un mediu multinațional.

Potrivit organizatorilor, acest gen de antrenamente în comun arată angajamentul statelor membre NATO și al partenerilor pentru asigurarea securității în regiune.

Participarea secretarului de stat Simona Cojocaru la dialogul pe teme de securitate, organizat la inițiativa Turciei

Publicat de Gabriel Stan, 29 august 2022, 14:33

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a discutat în videoconferință cu miniștri adjuncți ai apărării din Turcia, Bulgaria, Georgia, Polonia și Ucraina despre situația de securitate în regiunea Mării Negre.

Oficialul român a evidențiat acțiunile de sprijin acordate Ucrainei, în special pentru gestionarea numărului fără precedent de refugiați.

Simona Cojocaru a afirmat că țara noastră susține măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare în zona Mării Negre, în toate formatele și la toate nivelurile, atât în cadrul NATO și Uniunii Europene, cât și în plan bilateral sau regional.

Exercițiu multinațional la Marea Neagră și în Portul Militar Constanța

Publicat de Gabriel Stan, 8 august 2022, 14:17

Sonia Raicu (realizator rubrică): 240 de militari români și aproximativ 60 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Franța, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia au participat la exercițiul multinațional din largul țărmului României de la Marea Neagră și în Portul Militar Constanța.

Exercițiul s-a desfășurat între 1 și 5 august și a fost condus de Centrul 39 Scafandri.

Rolul acestuia este dezvoltarea relațiilor dintre Forțele Navale Române și gărzile de coastă implicate în activitățile de instruire conduse de Centrul de Scafandri din Constanța.

Întrevederea ministrului apărării naționale cu o delegație ambasadorială

Publicat de Gabriel Stan, 11 aprilie 2022, 13:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.

Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.

Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă și ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 15:24

Camelia Stroiu (realizator rubrică): CSAT s-a întrunit miercuri în vederea analizării situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO atât din punct de vedere militar, economic şi energetic, dar şi din perspectiva unei migraţii necontrolate.

În cadrul şedinţei au fost examinate demersurile recente ale Federaţiei Ruse şi au fost analizate acţiuni potenţiale precum atacurile cibernetice, folosirea dezinformării şi a propagandei sau utilizarea energiei ca mijloc de a atinge obiective politice.

Şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu, a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care urmăresc pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu, plan care a fost aprobat de membrii CSAT.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a declarat că România continuă să se angajeze în apărarea principiilor și valorilor spațiului euroatlantic din care face parte și că este gata să găzduiască o prezență aliată crescută.

Klaus Iohannis: Consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate.

NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Președintele României a mai subliniat rolul primordial al dialogului diplomatic pe care NATO continuă să-l propună Rusiei, dar a adăugat că trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Moscova refuză continuarea acestui dialog, asigurând totodată că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul ca vreun cetățean al țării să se teamă.

Tot miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Moscova, John Sullivan, a înmânat Ministerului rus de Externe răspunsul oficial al Statelor Unite și NATO privind lista de cerințe publicată de Rusia.

Printre pretențiile Rusiei în vederea reducerii tensiunilor din Europa se numără interdicția Ucrainei de a intra în NATO, precum și limitarea desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul de stat al Statelor Unite al Americii, Antony Blinken, a declarat imediat după transmiterea documentelor că aliații resping pretențiile Moscovei, dar că nu vor renunța la politica ușilor deschise.

Antony Blinken: Am explicat foarte clar că sunt principii fundamentale față de care ne-am obligat să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Șeful diplomației americane a mai adăugat că documentele transmise Moscovei conțin o serie de propuneri asupra subiectelor la care se poate ajunge la un acord cu Rusia, inclusiv depsre controlul armelor și despre desfășurarea de rachete în Europa, precum și tratatul privind controlul armelor nucleare.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că aliații sunt pregătiți să se angajeze într-o conversație reală cu Rusia, adăugând că progresul în susținerea și consolidarea principiilor fundamentale ale securității europene depinde de măsuri din partea Rusiei.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă, retorică gresivă și activități maligne îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor.

Mircea Geoană: “Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, de tipul de direcție strategică. Este în codul genetic al NATO”

Publicat de Gabriel Stan, 24 ianuarie 2022, 18:16

„Subiectul săptămânii” este un interviu realizat de colegii de la ziarul armatei, de la Observatorul Militar, un videointerviu realizat de la distanță cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Îl puteți viziona integral pe pagina de Facebook Observatorul Militar.

Marius Bâtcă a dezbătut împreună cu adjunctul Alianței Nord-Atlantice posibilele evoluției geostrategice ale situației tensionate de la granița de est a NATO.

Mircea Geoană: Este un moment complicat. Este probabil şi dacă ne uităm puțin retrospectiv cel mai complicat moment de securitate din Europa din ultimii 30 de ani și este evident faptul că sursa acestor tensiuni este Federația Rusă.

Şi nu acum, cu mulți ani în urmă, ne reamintim 2014, ocuparea ilegală a Crimeii, războiul din Donbas, înainte mai devreme incursiunea militară din Georgia, presiunea constantă pe Republica Moldova și pe țările din spațiul răsăritean, prezența tot mai pronunțată și mai activă și uneori agresivă în Mediterană, în nordul Africii, o postură militară și înzestrare militară, care, evident, creează preocupări.

Ca să vă dau o cifră comparativă pentru a sparge puțin și miturile pe care Federația Rusă încearcă să le propage la adresa NATO sau la adresa Statelor Unite este că prezența militară americană în Europa este astăzi 10% din ceea ce era în timpul Războiului Rece.

Deci unul din zece americani au rămas, nouă din zece au plecat. Într-o perioadă complicată dialogul este foarte necesar, de aceea noi suntem doritori în continuare să angajăm Rusia pe calea dialogului, pe calea diplomației, pe o soluționare politică a problemelor.

E adevărat că, uneori inclusiv în propunerile recente, Federația Rusă nu știm dacă mod deliberat sau în mod maximalist avansează propuneri care o parte dintre ele sunt inacceptabile pentru noi, și pentru noi cei din flancul estic, dar și pentru noi ca europeni și ca aliați în lumea transatlantică.

Dar sunt și alte zone din propunerile Federației Ruse, pe care și noi dorim să le comentăm și să intrăm într-un dialog, mai mult decât o singură întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, în care eventual am putea găsi o înțelegere și am putea să găsim formule care de ambele părți să permită detensionarea situației. Dar prima precondiție, orice pozitiv pe agendă este dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.

Este anormal să pui presiune atât de explicită, de ostentativă pe o țară suverană din Europa și evident că descurajare și apărare pe de o parte și dialog pe altă parte este poziția constantă și politica constantă a NATO în raporturile noastre cu Federația Rusă.

Marius Bâtcă (realizator): Ştiu că dvs, sunteți un om al dialogului, al diplomației. De multe ori ați pus accent pe faptul că NATO în special este o organizație foarte deschisă la dialog cu Rusia, numai că trebuie să fie sinceritate de ambele părți, însă, după aceste trei runde de discuții, observ din partea oficialilor de la Moscova o reticență în a continua dialogul, chiar s-a spus: nu mai avem ce să mai discutăm.

Nu ni s-au îndeplinit condițiile, noi considerăm că nu are rost. În același timp, se susține că se așteaptă un răspuns în scris. Care este pasul următor? Ce urmează să facă NATO? Ce ar putea să facă SUA în aceste condiții, având în vedere că se pun numai ultimatumuri și totul este așa: vrem noi! Batem cu pumnul în masă!

Mircea Geoană: Secretarul general Jens Stoltenberg, care este și președintele Consiliului NATO-Rusia, deci este președintele celor 30 de aliați și Federația Rusă, în jurul aceleiași mese –  de fapt, la întâlnirea noastră de acum câteva zile, ca și la o altă organizație internațională, Federația Rusă era între România și Slovacia, era așezată alfabetic în jurul aceluiași mese, ca un semnal de dorințe de dialog – și ca președinte al Consiliului NATO-Rusia, secretarul general a închis, a tras concluziile acestui prim Consiliu NATO-Rusia, spunând că vor urma din partea noastră, din partea NATO, către Federația Rusă și către toți aliații, evident, o serie de propuneri în scris.

Același lucru l-a menționat și administrația americană. Sunt în pregătire răspunsuri scrise la propunerile Federației Ruse.

Deci noi, când spunem un lucru,  ne ținem de cuvânt. De aceea, în următoarele zile, vom relua acest dialog într-o formă scrisă. Rămâne de văzut dacă Federația Rusă, care încă nu a spus de o manieră decisivă dacă dorește să continue dialogul cu NATO și cu Statele Unite sau nu dorește să continue dialogul cu noi și cu Statele Unite.

Pe dimensiunea OSCE, Federația Rusă a fost puțin mai explicită, spunând că principalele două căi, modalități de negociere sunt cele bilaterale cu Statele Unite și multilaterale cu NATO. Chiar am terminat în urmă cu câteva ore un Consiliu NATO-Rusia, în care am discutat exact aceste lucruri cu toți aliații și vom transmite în următoarele zile propuneri scrise.

Atunci vom vedea. Dacă Federația Rusă este în mod real interesată de un dialog constructiv cu NATO, dacă într-adevăr dorește să găsim împreună soluții care să fie acceptabile ambelor părți, nu cu ultimatumuri, nu cu… nici măcar cu diplomație prin intermediul presei. E bine să fie transparență, sunt primul care încurajez transparența, dar sunt și lucruri mai delicate, mai gingașe care trebuie discutate nu atât de mult prin interiorul marilor publicații occidentale, cât în interiorul acestor discuții.

Eu unul îmi păstrez un optimism prudent cu privire la șansa de a avea măcar o a doua reuniune a Consilului NATO-Rusia. Până la urmă ar fi nefiresc ca Federația Rusă să ceară un răspuns din partea noastră, noi să îl trimitem și după aceea să nu putem să revenim la masa dialogului.

Unde se va merge mai departe? Sperăm că se va merge către detensionarea situației, către dezescaladarea presiunilor imense asupra Ucrainei și vedeți că sunt de natură militară, sunt și de natură hibridă și să putem să revenim la o situație…

Marius Bâtcă (realizator): Cibernetică…

Mircea Geoană: … la o situație de dialog și o situație detensionată la nivel european.

Marius Bâtcă (realizator): În cazul în care totuși eforturile NATO, ale occidentului, ale SUA nu vor avea rezultat, Rusia nu va trimite un feedback pozitiv, ne putem aștepta totuși la o escaladare, la un conflict nedorit?

Mircea Geoană: Sperăm să nu se ajungă la această situație și ca în cele din urmă, într-un fel evaluarea cost-beneficiu pentru Federația Rusă să indice pentru conducerea acestei țări importante, că costurile pentru o acțiune militară repetată – nu e prima dată, dacă era o ipoteză de lucru, puteam să spunem ”haideți să fim un pic mai puțin vigilenți” – nu! – în 2014 am văzut ce s-a întâmplat la adresa unui stat suveran și independent din Europa, cu anexarea ilegală a Crimeei.

De aceea, eu nu vreau să repet ceea ce au spus și liderul alianței noastre, Jens Stoltenberg, și principalii noștri aliați din NATO: SUA, Canada, Marea Britanie, ce a spus și Uniunea Europeană la unison.

Deci vreau să vă spun că frontul este atât de unit din partea noastră, a aliaților din Europa și din America de Nord, încât costurile ar fi extrem de severe la adresa Federației Ruse. Sperăm să transmitem acest mesaj de unitate și de fermitate pe de o parte – a spus-o și aliatul american, a spus-o secretarul general, v-o spun și eu în calitatea mea oficială de la NATO: în cazul în care se întâmplă o destabilizare sau o incursiune militară la adresa Ucrainei, și postura  NATO pe flancul estic va crește în mod corespunzător.

Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, indiferent de tipul de direcție strategică din care ar veni riscul sau de domeniul strategic din care ar putea proveni un risc la adresa oricărui aliat, să luăm măsuri, să ne protejăm aliații.

Acest lucru este în codul genetic al NATO și în timp ce noi vorbim și încurajăm și angajăm un dialog, sperăm constructiv, cu Federația Rusă, în același timp ne facem și planificare prudentă, inclusiv de natură militară, pentru că Ucraina într-devăr nu este un aliat și nu i se aplică articolul 5, dar articolul 5, acest fundamental angajament solemn și sacru între aliații din NATO, care face să fie și unicitatea acestei alianțe a noastre, este mai activ și mai vigilent decât oricând.

Deci, încă o dată un mesaj de încurajare a dialogului, un mesaj de descurajare a violenței și a conflictului și, în același timp, un mesaj extrem de clar de fermitate, de unitate și de faptul că NATO veghează, suntem vigilenţi și că securitatea țărilor NATO, începând cu România, continuând cu flancul estic și oriunde în altă geografie sunt protejate de cea mai importantă, masivă şi credibilă alianță NATO.

Ştefan Ciochinaru: Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia

Publicat de Gabriel Stan, 18 ianuarie 2022, 14:28

Subiectul săptămânii, care poate fi considerat chiar subiectul central al întregului an 2022, chiar dacă suntem doar la jumătatea lunii ianuarie. După cum știm, ochii întregii comunități internaționale sunt ațintiți pe criza de la granița

Federației Ruse cu Ucraina, iar acum ne găsim într-o situație de echilibru precar după negocieri fără precedent între Rusia și NATO și după întâlnirile miniștrilor apărării de la Brest și ale șefilor apărării de la Comitetul Militar al NATO.

Joi, la emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect multiplu cu fostul ministru al apărării și fost vicepreşedinte al Parlamentului European profesorul Ioan Mircea Pașcu și cu analistul de politică externă Ștefan Ciochinaru.

În câteva secunde vă invit să ascultăm un fragment din dezbaterea de joi seara de aici, de la Radio România Actualități.

Domnule profesor Ioan Mircea Pașcu, amenințările lui Vladimir Putin disimulează oare o poziție tot mai slabă, Ucraina reprezentând pentru el o bătălie decisivă în acest moment?

Ioan Mircea Paşcu: Este o bătălie decisivă, pentru că încă de atunci când s-a constituit URSS-ul şi Ucraina a optat să devină o republică în cadrul Uniunii Sovietice, Rusia a făcut un pas uriaș în implicarea ei de putere în Europa. Ucraina, practic, face Rusia o putere europeană în adevăratul înțeles al cuvântului.

Ucraina a fost jucată, ca să spunem aşa. Să nu uităm că după Primul Război Mondial ea a fost cedată, practic, prin Pacea de la Brest-Litovsk, a fost cedată Germaniei. Să nu uităm că Germania a intrat în Al Doilea Război Mondial în primul rând în Ucraina şi a încercat, într-un fel sau altul, să o disocieze de restul Uniunii.

Ucraina independentă imediat a fost contestată şi aţi văzut tot ce s-a întâmplat ulterior acolo. Deci, ea rămâne în continuare contestată şi Rusia, bineînţeles, face tot ce e posibil din punctul ei de vedere să o păstreze în sfera ei de influenţă.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Paşcu, o uniune, o voce comună am remarcat a Occidentului în fața Rusiei, atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE, mai ales în această săptămână, au făcut front comun. Cât de importantă este această unitate exprimată în fața Federației Ruse?

Ioan Mircea Paşcu: Eu cred că este foarte importantă, pentru că în felul acesta acest front comun împiedică Rusia să încerce să dividă și să obțină, să spunem așa, anumite lucruri prin această diviziune.

Frontul acesta comun arată, dacă vrem, că Uniunea Europeană, în subsidiar, dar NATO în primul rând nu acceptă ca politica sa și măsurile pe care le ia să îi fie dictate din afară, după cum nici nu acceptă ca Rusia să fie țara care hotărăște opțiunile de politică externă ale unor ţări care, din păcate, sunt prea aproape de ea. Vedeți că Rusia, în momentul de față, nu e atât de mult supărată pe noi că am intrat în NATO, cât pe NATO că ne-a acceptat. Asta e o filosofie de mare putere.

Adică domnule, de ce i-aţi acceptat? Au cerut, au cerut, treaba lor, dar dumneavoastră de ce i-aţi acceptat? Și supărarea lor pe Occident şi ceea ce încearcă să obţină în momentul de faţă este aici, dar, într-adevăr, ea doreşte să îşi creeze sau să îşi declare teritoriile din jurul ei, fosta Uniune Sovietică, şi poate cine ştie, chiar dincolo de graniţele acestea pe direcţii strategice importante pentru ea, sferă de influenţă şi lucrul ăsta vrea să fie recunoscut oficial de NATO. Iar noi, în momentul de faţă, ceea ce au cerut ei a fost să ne aducă din nou la momentul în care a fost prima extindere şi a doua extindere în care noi am intrat în NATO politic, fără să intrăm, ca să spunem aşa, şi militar.

NATO nici nu a avut planuri de apărare a noastră în perioada respectivă. Noi am crezut, la momentul respectiv, că apartenenţa noastră politica la NATO este suficientă să descurajeze nişte măsuri agresive din partea Rusiei. Ne-am înşelat – o dată cu Georgia şi a doua oară cu Crimeea şi cu Ucraina.

De aceea, NATO a luat nişte măsuri de întărire, de reasigurare şi ulterior de descurajare și apărare a flancului estic. Dacă Rusia nu ar fi făcut aceste lucruri, nici NATO nu ar fi răspuns aşa.

În schimb, Rusia uită ce a făcut ea, sau trece în mod intenţionat cu vederea această chestiune, şi spune că NATO, din proprie iniţiativă, a decis să se apropie, să devină agresivă, să devină ameninţătoare la adresa Rusiei. De ce? Pentru că, dacă vine şi spune lucrul ăsta, ea îşi justifică ceea ce a făcut ea din proprie iniţiativă.

Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, este foarte posibil ca un atac împotriva Ucrainei să agraveze, mai degrabă, situaţia de securitate a Rusiei, cât şi poziţia lui Vladimir Putin pe plan intern, iar dacă un eventual război s-ar prelungi, pierderile umane ale Rusiei ar începe să se acumuleze.

În acelaşi timp, un conflict ar afecta economia şi ar mări izolarea ţării. Cum putem anticipa un posibil scenariu, bineînţeles ipotetic, în acest sens?

Ştefan Ciochinaru: Problema adevărată în încercarea de a răspunde întrebării dumneavoastră constă în obscuritatea de la Kremlin: cine conduce, de fapt, astăzi jocul de la Moscova? Dacă sunt maeştri de şah, atunci avem de-a face cu o maskirovka de diplomaţie hibridă, care forţează limitele pentru a obţine totuşi ceva. În această variantă, se va negocia până în ultima clipă, dar va fi pace.

Dar dacă conduce un mare han Putin, tot mai izolat, injectat cu scenarii mesianic dughiniste chiar crede că America e acum vulnerabilă şi că e momentul să o pună cu umerii la pământ? Ei, atunci am putea avea război, s-ar confirma scenariul pe care îl propuneţi dumneavoastră. Problema este ca sunt socoteli foarte greşite, pentru că nu sunt făcute de maeștri de şah, sunt făcute, nu ştiu, emoţional.

Occidentul este ezitant, încearcă să evite războiul, face concesii, discută, înghite prea multe, pentru că vrea pace, are nevoie de linişte, ca afacerile să meargă mai departe, dar, dacă nu are încotro, va face şi război, aşa cum istoria a demonstrat deja; şi, chiar dacă se mobilizează greu democraţiile, atunci când o fac sunt de neoprit şi, atenţie, de neînvins. Vă aduceţi aminte că şi grecii au învins definitiv uriaşul Imperiu Persan.

Deci, întrebarea e dacă Vladimir Vladimirovici Putin e sau nu sinucigaş, pentru că sfârşitul oricărui război cu Occidentul, în ipoteza pe care o propuneţi, oricât de dureros, oricât de catastrofal, Federaţia Rusa nu va mai exista aşa cum o cunoaştem astăzi, şi asta e o certitudine. Pentru că Rusia lui Putin are o economie precară, e în criză, are o populaţie în declin, un deficit uriaş de democraţie şi coeziune internă.

Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia.

Marius Bâtcă: Crimeea reprezintă un fel de „portavion” rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 13:28

Sonia Raicu, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități, l-a avut ca invitat pe jurnalistul Marius Bâtcă de la „Observatorul militar”. El a publicat în ediția de miercuri, 17 noiembrie 2021, a săptămânalului Armatei o analiză complexă având ca temă acest subiect fierbinte. Ascultăm.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Marius, bine ai venit!

Marius Bâtcă: Bună ziua, Sonia! Bună ziua, radioascultătorilor!

Sonia Raicu (realizator rubrică): Vorbim despre situația tensionată de la granița Poloniei cu Belarus, o situație care îngrijorează foarte mulți specialiști militari, pentru că în spatele acelor grupuri foarte mari de migranți îndreptate către granița Poloniei se pare că sunt alte intenții ale Rusiei îndreptate către Ucraina.

Chiar ai publicat săptămâna aceasta, în ultimul număr al „Observatorului militar”, un articol legat de această amenințare.

Marius Bâtcă: Ai pomenit foarte bine că există niște interese mari în spate din partea Federației Ruse. Provocările de la granița dintre Belarus și Polonia sunt strict legate de niște acumulări de forțe substanțiale; vorbim de trupe și tehnică de luptă, pe care Federația Rusă le strânge în ultima perioadă la granița Ucrainei.

Astfel au apărut temeri bine întemeiate în cancelariile europene şi la Washington în privinţa intenţiei Federaţiei Ruse. Dacă ne luăm după ce spune secretarul de stat Anthony Blinken, toată această mişcare de migranţi şi provocările care s-au petrecut recent la graniţa belaruso-polonă au de fapt rolul de a masca ceea ce intenţionează să facă Rusia.

Ştim foarte bine că Rusia a anexat ilegal Crimeea, a intervenit în estul Ucrainei – în momentul de faţă se desfăşoară un război civil pe partea de est a Ucrainei, iar combatanţii pro-ruşi sunt sprijiniţi din plin de Federaţia Rusă.

Faptul că peste 90.000, aproape 100.000 de militari ruşi sunt undeva la 200 de kilometri de graniţa Ucrainei, iar trenuri cu tehnică de luptă se îndreaptă către graniţa Ucrainei reprezintă o mare ameninţare pentru stabilitatea regională şi pentru securitatea din regiunea Mării Negre.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Inclusiv şeful apărării din Marea Britanie, generalul Sir Nicholas Patrick Carter, a afirmat că există un risc de izbucnire occidentală a unui conflict între Occident şi Rusia, dat fiind aceste ameninţări constante şi presiuni constante asupra graniţei Ucrainei.

Marius Bâtcă: Da, şi nu este vorba numai de presiunea pe care Federaţia Rusă o face asupra graniţelor ucrainene, ci este vorba, în general, despre acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse în Bazinul Mării Negre, Georgia este supusă unor presiuni continue, începând cu 2008, de când am avut acea invazie a statului georgian de către Federaţia Rusă, la scurt timp după summitul NATO de la Bucureşti.

Nu trebuie să uităm că avem un conflict îngheţat foarte aproape de noi, în regiunea transnistreană – avem o bucată a teritoriului Republicii Moldova care se află sub ocupaţia militară a Federaţiei Ruse, care este un cap de pod prin care Federaţia Rusă încearcă să influenţeze politica de la Chişinău. Toate aceste acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse agravează foarte mult tensiunile din Marea Neagră. Există tot timpul riscul izbucnirii unui conflict armat şi riscul este extrem de mare.

Am avut parte de provocări extrem de periculoase ale aviaţiei ruseşti – să ne aducem aminte că au fost câteva incidente cu avioane de luptă care au trecut razant pe deasupra navelor americane sau britanice în Marea Neagră.

Reprezintă această Crimee un fel de ‘portavion’ rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO.

Aşa că trebuie să fim foarte atenţi să urmărim exact toate mişcările de trupe pe care Federaţia Rusă le face în zonă, pentru că ce ne-a învăţat pe noi ultimul deceniu: Federaţia Rusă este extrem de imprevizibilă, sub conducerea lui Vladimir Putin poate recurge la nişte surprize extrem de neplăcute.

Aceste mii de oameni sau veniţi din zonele respective au ajuns în Belarus fiind aduşi, unii forţaţi şi unii minţiţi. Totul s-a făcut organizat, cu avioane, ceea ce nu s-a mai întâmplat, este o premieră. Au fost aduşi direct din Belarus direct cu avionul, din zonele din care proveneau sau zone de concentrare.

Li s-a promis cel mai probabil că vor fi aduşi în Germania, doar că, dacă ne uităm la cum erau îmbrăcaţi, foarte mulţi erau cu haine călduroase, unele scumpe, pregătire militară – ştiau cum să-şi facă adăposturi din cetină, chiar am văzut nişte adăposturi foarte interesante, pe care le-am mai văzut doar în manualele pentru cercetaşi.

Pericolul este din mai multe puncte de vedere. O dată, se pune presiune asupra graniţei poloneze, care este şi graniţă UE şi graniţă NATO. În al doilea rând, există pericolul generalizării fenomenului, pentru că dacă se va vedea că are succes ne vom trezi cu milioane, la un moment dat, de migranţi, care să forţeze.

Alt pericol care mai există: apărând această agitaţie, aceste provocări la graniţă, toată atenţia Occidentului va fi concentrată pe acea zonă, Polonia şi ţările baltice. Rusia speră că Occidentul nu va mai fi atent la mişcările de trupe de la graniţa cu Ucraina./avladucu/atataru/ Aşa că trebuie să vedem ce se întâmplă, să urmărim, să sperăm că lucrurile nu vor escalada. Să sperăm că Federația Rusă va încerca, până la urmă, să intre în dialog cu NATO, să termine cu provocările.

E greu de spus cum va evolua. Avem de-a face cu această acumulare mare de tehnică de luptă și de trupe; ar indica faptul că urmează o ofensivă. În schimb, au venit foarte multe semnale din partea Occidentului. I s-a transmis Moscovei că ar trece de o linie roșie foarte gravă dacă intră în Ucraina.

Există solidaritate la nivelul NATO. Trebuie să nu uităm că Ucraina este partener NATO, beneficiază de un sprijin destul de mare din partea NATO și SUA, în special, pe partea de apărare, chiar și Turcia contribuie foarte mult la apărarea Ucrainei, prin furnizare de tehnică de luptă modernă.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost jurnalistul militar Marius Bâtcă, de la săptămânalul „Observatorul militar”. Marius, îți mulțumim și te mai așteptăm.

Marius Bâtcă: Și eu îți mulțumesc, numai bine și să ne revedem în situații mult mai liniștite.

Alexandru Grumaz: “Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite sunt la cel mai jos nivel de când au fost stabilite, în pragul de a închide ambasadele din cele două state…”

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 12:12

Cristian Dumitrașcu (realizator): Subiectul săptămânii a fost fără îndoială vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin. La telefon se află în direct cu noi analiştii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor.

Aş începe cu dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Declarația șefului Pentagonului a fost un răspuns chiar la întrebarea pe care dumneavoastră i-ați adresat-o în cadrul conferinței de ieri.

Radu Tudor (analist militar): E adevarat, e un privilegiu să poți adresa o întrebare șefului Pentagonului, care nu vine atât de des la București; şi reconfirmarea angajamentului american pentru apărarea teritoriului și populației României în interiorul Alianței Nord-Atlantice, odată cu protejarea teritoriilor și populațiilor tuturor statelor membre NATO, este cel mai bun mesaj pe care îl puteam primi. Să nu uităm că se vorbește în mod nejustificat de o dezangajare a Statelor Unite în Europa de Est…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!

Radu Tudor (analist militar): Nimic mai fals! În România se află cea mai importantă investiție militară americană de la terminarea Războiului Rece. Elementele scutului…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Baza de la Deveselu, sigur.

Radu Tudor (analist militar): Da, elementele scutului antirachetă, care este în momentul de față sub comanda NATO a însemnat o investiţie de un mliard de dolari în România, nici mai mult, nici mai puțin.

Se derulează alte proiecte sub egida EDA – European Defense Initiative, un proiect de 7 miliarde de dolari aprobat de Congresul american, în România se investesc 300 de milioane de dolari în bazele de la Câmpia Turzii şi Kogălniceanu.

Şi cred că această vizită esențială demonstrează că angajamentul Statelor Unite este deplin în NATO, este subliniată din nou esenţa Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite și avem nevoie de asigurări ferme în contextul în care noi suntem aici pe flancul de est, simțim cel mai puternic vântul rece care vine de fiecare dată de la Moscova și cred că România este într-un moment fast al istoriei sale militare și de securitate, cred că lucrul acesta ar trebui marcat, prin atâtea nevoi, frustrări și supărări pe care le avem în alte domenii, dar măcar din această perspectivă e pace, e securitate în România, şi nu e puțin lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Susţineţi că este un mment fast și este opinia dumneavoastră de jurnalist și analist militar.

Am să trec la domnul Alexandru Grumaz, ca fiind cunoscător al organizației militare în general, dar și a celei americane în special, ați fost, ca militar de carieră, unul din interior, ca să spun așa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declarațiile oficiale are un caracter normal credeți, dar şi a celei americane în special. Aţi fost, ca militar de carieră, un om din interior, ca să spun aşa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declaraţiile oficiale? Are un caracter normal, credeţi, al unei vizite care face parte dintr-un turneu premergător reuniunii de la Bruxelles ori este și altceva la mijloc?

Alexandru Grumaz (analist militar):  Nu, am să vă spun exact ceea ce a declarat Austin. El şi-a caracterizat opririle planificate în Georgia, Ucraina și în România ca un efort de a liniști și de a recunoaște munca pe care fiecare națiune a dedicat-o misiunilor NATO, în special în Afganistan.

Georgia şi Ucraina, ştim foarte bine, nu sunt membre NATO, dar au participat la misiunea afgană. Călătoria i-a fost, de asemenea, un răspuns, cum a spus şi Radu Tudor, un răspuns inconfundabil la intensificarea agresiunii ruse în regiune.

De fapt vreau să spun că vedem o realinierea acțiunilor americane în flancul estic. Nuland merge la Moscova, a avut două zile întâlniri la Moscova cu reprezentanți din cercul interior al puterii, ai lui Putin, dar și cu reprezentanți de la Departamentul de Stat.

De fapt, vizita lui Nuland acolo, ca şi vizita lui Austin, sunt două elemente extrem de importante. Vizita lui Nuland este urmare a discuţiei de la Geneva dintre Vladimir Putin și președintele Biden. Deci au discutat despre armamente, au discutat despre diplomație.

Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite, atenție, sunt la cel mai jos nivel de când aceste relații au fost stabilite, sunt în pragul de a închide ambasadele din cele două state pentru că nu mai primesc vize diplomații care sunt în statele respective de la Departamentul de Stat și de la Ministerul de Externe.

Şi mai e un lucru, la Varşovia a avut loc Warsaw Security Forum, o chestie extraordinar de importantă cu participarea generalului David Petraeus şi a tuturor miniștrilor din flancul estic.

Acolo s-a discutat despre creșterea numărului de militari americani în flancul estic. Dar Petraeus a spus un lucru foarte interesant, şi cu permisiunea dvs cu asta închei, am să citez: „Există un spectru aici, privind retragerea SUA din Afganistan, care va bântui relaţia SUA – Uniunea Europeană şi celelate relaţii ale noastre din întreaga lume”.

Deci o viziune asupra faptului că momentul Afganistanului are implicații în ceea ce se întâmplă astăzi. De fapt, unul din punctele de la Bruxelles ale discuţiei miniştrilor Apărării este Afganistanul şi modul în care ne putem apăra de o reacție a teroriștilor care îşi vor baza structurile de comandă în Afganistan.

A XI-a ediție a exercițiului „Eurasian Partnership MCM Dive”

Publicat de Gabriel Stan, 10 august 2021, 11:59

Edi Nicola (realizator rubrică): În perioada 2-9 august se desfășoară cea de-a XI-a ediție a exercițiului „Eurasian Partnership MCM Dive”, în organizarea Forțelor Navale Române. La exercițiu iau parte peste 250 de militari români și aproximativ 100 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Ucraina.

Exercițiul multinațional este condus de Centrul 39 Scafandrii și se desfășoară în raioanele maritime ale României din Marea Neagră.

Forțele Navale Române participă cu un puitor de mine și plase, o navă maritimă hidrografică, o vedetă maritimă pentru scafandri, cinci ambarcațiunii rapide, un vehicul subacvatic autonom, două detașamente EOD specializate în dezamorsarea minelor marine, precum și un detașament format din scafandri de mare adâncime.

Adrian Onțică, comandantul exercițiului: Iată-ne pe mare, la mare adâncime, cu alimentare de la suprafață, lucrând cu scule hidraulice sub apă, cu explozivi reali, cu aparate cu circuit semiînchis.

Am crescut complexitatea, încă mai avem ce învăța unii de alții, participanții sunt diferiți de la an la an.

Este cel mai important exercițiu din Marea Neagră pe partea asta de executare a activităților de scufundare și este bine să ne întâlnim, să ne cunoaștem, să creștem interoperabilitatea.

Exercițiul “SEA BREEZE ‘21”

Publicat de prosavioleta, 6 iulie 2021, 14:45

Andreea Popescu (realizator rubrică): Bun găsit! Forţele Navale Române participă între 28 iunie şi 10 iulie la Exerciţiul Multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de Forţele Navale ale SUA şi cele ale Ucrainei în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioane de instrucţie terestre din zona Odessa. Ţara noastră este reprezentată de fregata „Regina Maria”, având un elicopter IAR-330 PUMA Naval ambarcat la bord, corveta „Contraamiral Horia Macelariu” şi peste 300 de marinari militari.

Contraamiral Mihai Panait, Șeful Statului Major al Forţelor Navale: Marea Neagră este o regiune importantă pentru păstrarea echilibrului. Este important să menţinem libertatea de navigaţie în apele internaţionale, în conformitate cu procedurile operaţionale şi cu legislaţia internaţională în vigoare. „Sea Breeze 21” este determinant pentru dezvoltarea unui cadru de interoperabilitate la nivelul alianţei euroatlantice şi este important şi pentru membrii NATO, dar şi pentru membrii PFP – partenerii noştri din Marea Neagră, Ucraina şi Georgia – să fie prezenţi, să participe în aceste exerciţii, să planifice, să conducă şi să încerce să îşi ridice nivelul de interoperabilitate de la procedurile pe domeniul naval, pe domeniul maritim până la procedurile Joint sau inter-agenţii.

România nu s-a calificat în finala Eurovision 2021!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2021, 08:33

Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.

În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.

Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.

Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.

31 octombrie – Ziua Internațională a Mării Negre!

Publicat de Andra Radu, 31 octombrie 2019, 15:11

Ziua Internațională a Mării Negre este sărbătorită în fiecare an în ziua de 31 octombrie. În anul 1996, la această dată, cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre,.o.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, situată între Europa de Sud-Est și Asia Mică. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România în vest, Ucraina în nord,  în nord-est, Georgia în est și Turcia în sud. Marea Neagră prezintă o întinsă platformă continentală, cu o dezvoltare mare în partea de nord şi nord-vest.

În apele teritoriale ale României se efectuează exploatări de petrol cu ajutorul mai multor platforme de foraj marin.

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și, prin aceasta, cu Oceanul Planetar și reprezintă una dintre cele mai importante zone turistice ale României.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

În România a fost înfiinţat în anul 1999, sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine.

Cerbul de Aur 2019: 12 artiști din 10 țări concurează pentru Marele Trofeu!

Publicat de Andra Radu, 12 iulie 2019, 11:56

Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur.

• Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
• Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov vor acompania finaliștii concursului

Cerbul de Aur, cel mai mare festival internaţional de interpretare organizat în România, şi-a aflat concurenţii ediţiei 2019! 12 artişti din zece ţări intră în competiţia pentru premiile puse în joc, în valoare totală de 55 de mii de euro.

Juriul selecției – Crina Mardare, Cătălin Cățoiu, realizatorii de emisiuni radio Felix Crainicu (Radio România), Oliver Simionescu – DJ Olix (Kiss FM), Andreea Remeţan (Virgin Radio), Liana Stanciu, jurnalist TVR, şi Gabriel Scîrlet, regizor muzical TVR – a ales cei 12 finalişti ai concursului internaţional de interpretare.

Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur:

1. TAMARA (GEORGIA)
2. RALFS EILANDS (LETONIA)
3. VERONICA LIBERATI (ITALIA)
4. FLORIN RADUTA (ROMÂNIA)
5. ANNA ODOBESCU (REPUBLICA MOLDOVA)
6. ALFIE ARCURI (AUSTRALIA)
7. RENATE (ROMÂNIA)
8. CYNTHIA VERAZIE (CIPRU)
9. ELIZA G (ITALIA)
10. SYUZANNA MELQONYAN (ARMENIA)
11. MONIKA MARIJA (LITUANIA)
12. SARA DE BLUE (AUSTRIA)

Pentru concurenţi, urmează prima provocare: alegerea piesei din repertoriul românesc pe care o vor interpreta pe scena de la Braşov, din lista pusă la dispoziţie de organizatori.

Hituri românești, în concursul internațional de interpretare

Continuând o tradiție de peste jumătate de secol, concurenţii vor interpreta, alături de o piesă din repertoriul propriu, şi o melodie românească. Anul acesta, cei 12 finaliști ai concursului vor alege dintr-o selecție de piese care au făcut istorie în muzica românească în ultima jumătate de veac, de la Angela Similea și Mirabela Dauer la Delia sau Smiley:

1. Domnişoară, nu pleca (Ionel Tudor) – Gabriel Cotabiţă
2. Lalele (Temistocle Popa)
3. Ţărăncuţă (Ion Vasilescu)
4. Casa mea (Ion Cristinoiu) – Angela Similea
5. Morăriţa (Vasile Vasilache) – Mirabela Dauer
6. Ploaia şi noi (Vasile Vasilache jr) – Doina Badea / Angela Gheorghiu
7. Un actor grăbit (Bogdan Cristinoiu) – Laura Stoica
8. Fată dragă, nu fi tristă (Şerban Georgescu) – Mădălina Manole
9. Bună seara, iubite (Adrian Enescu) – Loredana
10. Cât de frumoasă eşti (Andrei Tudor) – Mihai Trăistariu
11. Dragostea rămâne (Adrian Cristescu) – Andra
12. Pleacă (Cornel Ilie, Mihai Sarghea) – Vunk & Antonia
13. Vara nu dorm (Ştefan Mihalache, Răzvan Costache) – Connect R
14. Mă ucide ea (Mihail Sandu, Sergiu Socaciu) – Mihail
15. Oficial, îmi merge bine (Eduard Andreianu, Sergiu Istrati, Andrei Maria, Marius Moga) – Simplu
16. Perfect fara tine (Teodor Chirilă,Toma Eugen Caminschi) – Vama
17. Pe aripi de vânt (Alexandru Pelin, Ovidiu Baciu) – Delia
18. Acasă (Şerban Cazan, Maria Andrei, Dorian Micu, Rareş Mititean)- Smiley
19. De la capăt (Victor Alastani, Gabriel Constantin, Adrian Cristescu, Călin Goia, Silviu Păduraru) – Voltaj
20. Ploaia (Roxana Andronescu, Cătălin Tuţă Popescu) – Spin
21. Creioane colorate (Felicia Donose, ȘŞerban Cazan, Maria Andrei) – Feli
22. Noapte caldă (Robert Anghelescu) – Bere Gratis & Sore
23. Ce are ea (Sandor Biro) – Delia
24. Cât de departe (Dan Bittman, Romeo Dediu, Tino Furtună,Edi Petroşel,Mugurel Vrabete) – Holograf
25. Apa (Loredana Groza) – Loredana

Foto. arhiva/Alexandru-Dolea

Tinerii artiști vor fi acompaniați de Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov, sub bagheta dirijorilor Ionel Tudor și Andrei Tudor.

A 19-a ediţie a Festivalului va avea loc în perioada 22 – 25 august, în Braşov, și va aduce numeroși artiști pe scena din Piața Sfatului. Pe lângă recitalurile vedetelor invitate, 12 finaliști ai concursului internațional de interpretare vor cânta pentru premii de peste 55 de mii de euro.

Festivalul se va încheia cu un spectacol folcloric care va reuni muzica populară tradiţională românească şi prelucrări de actualitate ale acestui gen muzical.

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 7 – 13 mai

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 mai 2018, 13:44

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 7 – 13 mai:

Comerțul UE – China. O delegație a Comisiei Internaționale pentru Comerț va vizita China pentru a promova progresele înregistrate în negocierile privind investițiile și protecția indicațiilor geografice și va urmări anunțul recent al Beijingului de deschidere a accesului pe piața chineză. Membrii vor discuta, de asemenea, despre supracapacitatea de producție, dar și despre tarifele recente ale SUA în privinţa oțelului și aluminiului, cu reprezentanţi ai Ministerului Comerțului, Congresului Naţional Popular al Chinei și ai sindicatelor. (de duminică până miercuri)

Autorizarea pesticidelor. O delegație a Comisiei speciale pentru procedura de autorizare a pesticidelor va vizita Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară din Parma. Deputații europeni se vor întâlni cu directorul executiv EFSA, Bernhard Url, dar și cu personalul științific al autorității, pentru a discuta procedura de evaluare a riscurilor la nivelul Uniunii, procesul de evaluare reciprocă în ceea ce priveşte evaluarea pesticidelor, dar şi evoluţiile în curs, inclusiv interzicerea neonicotinoidelor. (luni şi marţi)

Uganda / refugiaţi. Membrii Comisiei pentru Dezvoltare vor monitoriza răspunsul Ugandei în legătură cu sosirea refugiaţilor din sudul Sudanului şi implementarea ajutorului UE şi a programelor de dezvoltare. Uganda găzduieşte 1,4 milioane de refugiaţi, ceea ce o face a treia ţară gazdă pentru refugiaţi din lume şi are nevoie de sprijin internaţional sporit. Deputații europeni vor vizita proiecte finanțate de UE, se vor întâlni cu refugiați, comunități gazdă, ONG-uri și donatori, împreună cu parlamentari, oficiali de stat și prim-ministrul Ruhakana Rugunda. (de luni până vineri)

Georgia / menținerea păcii. O delegație a Subcomisiei pentru securitate și apărare va merge în Georgia pentru a face o evaluare a cooperării dintre UE și Georgia și a situației de securitate din tara și din regiune. Delegația va vizita misiunea de monitorizare a UE și linia de frontieră administrativă din Abhazia pentru a evalua eforturile misiunii de menținere a păcii și contribuția sa la stabilizarea și normalizarea situației din zonele afectate de războiul de cinci zile dintre Rusia și Georgia din anul 2008. (marți și miercuri)

Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va afla în Spania marți și miercuri. Marți, acesta se va întâlni cu prim-ministrul spaniol, Mariano Rajoy și va participa la un dialog cu cetățeni din industria culturală spaniolă, ca parte a Anului European al Patrimoniului Cultural. Miercuri, Președintele va primi premiul European Carlos V pentru contribuția sa la procesul de integrare europeană și apărarea valorilor europene. Vineri, președintele Tajani va susține un discurs la conferința privind starea uniunii, organizată de Institutul European Universitar din Florența.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2017, 12:37

Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.

Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.

Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.

La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.

Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.

Festivalul Internaţional Turco – Tătar

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 august 2016, 18:52

           Anul acesta se va deafăşura la Constanţa ediţia a XXII-a Festivalul Internaţional al Portului, D