Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Este în plină desfășurare în aceste zile Exercițiul multinațional Sea Shield 24, organizat de Forțele Navale Române. Peste 2.200 de militari din 13 state aliate și partenere iau parte la antrenamente în Marea Neagră, în zona costieră, pe fluviu și în Delta Dunării. Secvențele de instruire au în vedere combaterea activităților ilegale, controlul maritim și fluvial, căutare și salvare pe mare, acordarea asistenței unei nave aflate în dificultate și asigurarea securității la nivelul infrastructurii critice. Exercițiul are și un caracter interinstituțional, prin participarea altor structuri ale Sistemului Național de Apărare. Sea Shield 24 este cel mai important exercițiu din acest an al Forțelor Navale Române, ne-a declarat viceamiralul Mihai Panait, șeful statului major al acestei categorii de forțe.
Viceamiralul Mihai Panait: Sea Shield 2024 se află la cea de-a noua ediție. Scenariul exercițiului este axat pe pregătirea în toate domeniile de luptă, ceea ce înseamnă că avem proceduri operaționale de verificat, de testat, de dezvoltat în mediul antisubmarin, în mediul luptei la suprafață și antiaeriene, la Marea Neagră și în zona de responsabilitate fluvială, de asemenea.
Mihai Panait: Este o situație deosebit de complexă în regiunea extinsă a Mării Negre, dar contribuim în continuare la menținerea păcii în zona noastră de responsabilitate
La „Subiectul săptămânii” veți afla care sunt concluziile trase la finalul exercițiului „Sea Shield 2023”, din interviul realizat de Cristian Dumitrașcu cu șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, chiar pe nava de comandament „Mureșul”, fosta navă prezidențială, intrată în serviciu în anii ’80.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule viceamiral, am onoarea și bine ați venit la radio!
Mihai Panait:Am onoarea să vă salut. Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Într-un spațiu neconvențional pentru noi, la radio, dar foarte drag dumneavoastră – suntem pe nava „Mureșul”, aici, în Mahmudia, la finalul marelui exercițiu „Sea Shield”.
N-aș vrea să ne referim doar la această ultima etapă, ci la întregul exercițiu și la partea de concept și la importanța acestuia pentru securitatea României, până la urmă.
Mihai Panait:„Sea Shield 2023” este exercițiul major desfășurat de către Forțele Navale Române în acest an de instrucție, este cel mai important exercițiu pe care l-am pregătit pe parcursul a 6 luni de planificare pe principiul național, dar și principiul NATO, de planificare, pregătire, execuție, cu o permanentă evaluare a tuturor acțiunilor desfășurate pentru eficiență și pentru asigurarea nivelului așteptat de interoperabilitate, în primul rând, și de îndeplinire a misiunilor în siguranță.
„Sea Shield 2023” reprezintă o provocare, în același timp, pentru faptul că pentru prima dată am dezvoltat pe scenariul operațional secvența de instruire și de dezvoltare a acțiunilor militare în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române pe Dunăre, în zona lagunară în Delta Dunării.
Pentru prima dată spuneam că dezvoltăm acest scenariu în această zonă de responsabilitate a Forțelor Navale și am încercat să integrăm nu numai la nivel întrunit, și la nivel interinstituțional, o serie de secvențe și pe fluviu și pe Marea Neagră, dar și pe uscat sau în aer.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Acest scenariu ne gândim că este adevărat, este în strânsă legătură cu situația tensionată de aici, de la gurile Dunării.
Mihai Panait:Este o situație deosebit de complexă în regiunea Mării Negre, în regiunea extinsă a Mării Negre, în zona de proximitate și de responsabilitate a României, a Forțelor Navale Române şi în această idee, cred că acest exercițiu, încadrat în efortul național, dar și al Alianței, de menținere a stabilității regionale, de menținere a unui echilibru în această zonă deosebit de importantă și de sensibilă, contribuind astfel la menținerea păcii în zona noastră de responsabilitate.
Anul trecut, acest exercițiu nu s-a desfășurat datorită faptului că a izbucnit războiul între Rusia și Ucraina și nu s-a dorit să se escaladeze situația, era și multă emoție din partea tuturor actorilor importanți în acea perioadă, şi pentru noi este foarte important să ne menținem nivelul de pregătire al echipajelor, navelor de la mare, de la fluviu, al echipelor și al echipajelor de la bordul navelor Forțelor Navale Române, aeronavelor Forțelor Navale Române, dar și a mijloacelor din cadrul Forțelor Terestre sau echipamentelor și aeronavelor din partea Forțelor Aeriene.
La nivel interinstituțional, de asemenea, am încercat să îmbunătățim procedurile de acțiune, procedurile de operare, să punem în aplicare ultimele concepte la nivelul NATO și al Uniunii Europene pentru dezvoltarea acestei interoperabilități interinstituționale și aș veni cu câteva exemple: exercițiul de evacuare non-combatanți desfășurat la Marea Neagră, dar și în zona fluvială.
Au fost două secvențe deosebit de bine realizate și care și-au atins în totalitate obiectivele. Un alt serial deosebit de important, desfășurat în premieră la platformele petroliere, în zona de infrastructură critică pe care România o are în zona de responsabilitate, în zona economică exclusivă, a reprezentat un alt domeniu deosebit de important, dar nu numai aceste elemente sunt importante.
Procedurile operaționale, scenariile dezvoltate în Marea Neagră, în raioanele de desfășurare a acțiunilor militare în domeniul antisubmarin, în domeniul luptei contra minelor, în domeniul apărării antiaeriene sunt de asemenea secvențe și misiuni îndeplinite cu succes de către Forțele Navale Române.
Am reușit și la fluviu să executăm misiuni de trageri, misiuni de trageri cu muniție reală, misiuni de trageri de recepție cu muniții nou introduse în dotarea Forțelor Navale Române, am reușit să ne evaluăm forțele pentru NATO Response Force, forța de reacție NATO rapidă 2024 la mare și, de asemenea, să evaluăm forțele din cadrul pachetului pus la dispoziția NATO și a Uniunii Europene din cadrul Forțelor Navale Române. În același timp, am evaluat forțele cu capacitate de luptă completă și la fluviu, și la mare, pentru cadrul național.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Voiam să ajung aici într-un fel, pentru că sunteți un om, un militar cu multă experiență în operațional de când erați comandant de fregată, ați văzut multe, ați văzut cum funcționează și aș vrea să vă rog să faceți o comparație între acel mediu operațional de acum, câți ani sunt 10 ani, 15 ani, și ce s-a întâmplat acum, dacă merge bine, ce s-a întâmplat și dacă exercițiul acesta este la cel mai înalt nivel de până acum din câte au fost, având în vedere că au fost implicate și structuri UE, NATO, ș.a.m.d.
Mihai Panait:Pot aprecia faptul că am ridicat standardul, în special în această zonă interinstituțională și întrunită.
Am dezvoltat mult mai mult exercițiu pe zona de responsabilitate fluvială, implicând flotila fluvială cu unitățile și subunitățile din subordine, inclusiv cu regimentul de infanterie marină. Pentru prima dată în acest tip de exercițiu, este marele plus pe care l-am adus în această ediție a „Sea Shield 2023”.
În același timp, însă, din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a fost pentru Forțele Navale Române de dezvoltare a suportului logistic.
Pentru prima dată am impus și am încercat să dezvoltăm standarde și proceduri de suport logistic integrat într-un domeniu și într-o zonă deosebit de complexă, așa cum este zona lagunară și zona Deltei Dunării.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La sfârșit, o întrebare care excede exercițiul „Sea Shield”: cum le răspundem în continuare unor oameni care poate că sunt influențați de propagandă, care spun că Forțele Navale sunt cele mai prost dotate din cele trei categorii de forțe și dacă această interoperabilitate, dacă această situație în care noi suntem împreună cu aliații, nu este doar o primire de ajutor, din câte se vede, este și o contribuție din partea noastră, că suntem și furnizori de securitate.
Mihai Panait: Contribuim la securitatea regională, securitate euroatlantică, este adevărat. Avem programe în atenție, avem programe în dezvoltare, facem pași importanți chiar dacă de multe ori, din necunoaștere, acești pași nu sunt văzuți la adevărata dimensiune. Forțele Navale Române se modernizează, modernizează capabilitățile pe care le au acum în dotare.
Forțele Navale Române au muncit foarte mult în ultimii ani și au fundamentat, au dezvoltat și vor pune în practică programele noi de înzestrare cu nave, cu aeronave, cu tehnică, cu echipamente pe toate domeniile, inclusiv investiția în educație sau investiția în tinerii ofițeri și maiștri militari, investiția în Forțele Navale Române, de fapt, se va vedea cu prisosință în următorii ani pentru Forțele Navale Române, pentru Armata României și pentru România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait. Domnule amiral, vă mulțumesc și vă mai aștept la radio.
Mihai Panait: Şi eu vă mulțumesc. Salutări tuturor ascultătorilor dumneavoastră de la bordul navei de comandament „Mureșul”.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Adrian Gîtman (realizator rubricā): O mină marină descoperită pe plaja localității Sfântul Gheorghe din județul Tulcea a fost neutralizată de militarii Forțelor Navale Române.
Mina a fost găsită de polițiștii de frontieră de la Garda de Coastă pe timpul unei misiuni de supraveghere a țărmului din Delta Dunării.
Intervenția pentru distrugerea minei a fost executată de către echipa EOD a Divizionului 175 în nave scafandri Constanța, împreună cu echipa din serviciul de luptă permanentă de la Regimentul 307 infanterie marină Babadag.
Este a cincea mină marină descoperită și distrusă în apropierea țărmului românesc al Mării Negre de la începutul războiului din Ucraina.
Începând cu acest an, festivalul inițiat în 2011 de Ivan Patzaichin pentru a sărbători Tulcea îi ia numele: Festivalul Ivan Patzaichin și se desfășoară între 5 și 10 septembrie în Tulcea și Delta Dunării.
Cu acest prilej, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 va prezenta viitorul Ansamblu arhitectural “Ivan Patzaichin” ce va fi amplasat în 2023,pe Faleza Ivan Patzaichin, în capătul spre Sulina.
Memorialul este un efort colaborativ, realizat de cinci artiști care îl cunoșteau și apreciau pe marele dispărut – Mircea Cantor, Virgil Scripcariu, Teodor Graur, Dan Vezentan, Gyarfas Olah – și va fi amplasat într-un spațiu administrat de Consiliul Județean Tulcea și Primăria Municipiului Tulcea. Macheta monumentului va fi disponibilă, pe toată durata festivalului, la Muzeul de Artă Tulcea.
Festivalul Ivan Patzaichin va continua să fie un eveniment anual și își păstrează rolul de a promova Tulcea, Delta Dunării și turismul responsabil, de a activa pentru protejarea naturii, a patrimoniului hidrografic și a biodiversității, pentru educarea copiilor și a adulților cu privire la valoarea capitalului natural și cultural, pentru demonstrarea beneficiilor mișcării în aer liber și ale sporturilor pe apă, pentru încurajarea comunităților să își valorifice atuurile și multiculturalitatea.
Însă, mai mult decât atât, evenimentul va onora memoria lui Ivan Patzaichin, trecut în neființă pe 5 septembrie 2021.
Festivalul începe la Tulcea în seara de luni, 5 septembrie 2022, cu un concert acustic susținut de Urma și un spectacol cu drone și lumini pe Faleză. Continuă cu Caravana Apele Unite – o călătorie pe apă în caiace și canotci, de 3 zile către locul natal al lui Ivan, Mila 23, unde vor fi prezentate planurile Muzeului Ivan Patzaichin și expoziția foto “Oamenii Deltei”, de Dragoș Lumpan.
Festivalul revine în Tulcea pe 9 și 10 septembrie, la Scena de la Gară și la Lacul Ciuperca, pentru competiții de vâslit în canotcă, ateliere educaționale și recreaționale pentru copii, concerte live (SUBCARPAȚI, TUMBE, RUSALKA și ZAGĂN în prima seară, ALTERNOSFERA, DIMITRI’S BATS și BLANĂ BOMBĂ în cea de-a doua seară), o conferință despre dezvoltarea durabilă a Tulcei și Deltei și o expoziție despre navigația pe Dunăre la Casa Avramide.
Începând cu anul 2018, festivalul face parte din Apele Unite ale României – un proiect de consolidare într-o rețea națională a organizațiilor interesate de apă. Începând cu 2021, proiectul își propune să creeze un cadru favorabil pentru democratizarea accesului la apă, să educe tinerii, să încurajeze locuitorii să participe la protejarea apelor, să consolideze o rețea de entități preocupate de prezervarea patrimoniului hidrografic și să stabilească o legătură afectivă între locuitori și ape. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Festivalul Ivan Patzaichin este organizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 împreună cu Primăria Municipiului Tulcea, Consiliul Județean Tulcea și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.
Programul festivalului:
Luni, 5 septembrie – Tulcea – 19:30 – 21:30
Deschiderea oficială a Festivalului Ivan Patzaichin – Rowmania 2022
Concert in memoriam Ivan Patzaichin – Urma (acustic) (Faleza Ivan Patzaichin – zona Hotel Delta)
Cuvânt de deschidere
Spectacol cu drone și lumini
Marți, 6 septembrie – Tulcea, Delta Dunării
09:00 – Sosirea participanților la punctul de plecare al Caravanei (Faleza Ivan Patzaichin – zona Hotel Delta);
09:30 – Moment de presă (Faleza Ivan Patzaichin – zona Hotel Delta);
10:00 – Expoziția proiectului Ansamblului “Ivan Patzaichin” (realizat de Mircea Cantor, Virgil Scripcariu, Teodor Graur, Dan Vezentan, Olah Gyarfas) ce va fi amplasat în 2023 pe Faleza Ivan Patzaichin (Muzeul de Artă) – Expoziția va fi deschisă între 5 – 10 septembrie, zilnic 09:00-17:00;
10:00 START Caravana Apele Unite ale României: Tulcea – Mila 23 – Ziua 1 (Faleza Ivan Patzaichin – zona Hotel Delta)
Parada caiacelor și canotcilor pe Dunăre – Ziua 1 – Traseu: pe Dunăre (Tulcea) – Canal Mila 36 – Șontea (25 km)
Miercuri, 7 septembrie – Delta Dunării
09:00 Ziua 2 – Caravana Apele Unite ale României: Tulcea – Mila 23 – Traseu: Șontea – Lacul Băclănești – Șontea – Lacul Fortuna (18 km);
Joi, 8 septembrie – Delta Dunării
09:00 Ziua 3 – Caravana Apele Unite ale României: Tulcea – Mila 23 – Traseu: Lac Fortuna – Lacul Văcaru – Lacul Ligheanca – Mila 23 (14 km);
17:00 Prezentarea planurilor Muzeului Ivan Patzaichin și vernisajul Expoziției foto “Oamenii Deltei”, de Dragoș Lumpan;
Vineri, 9 septembrie – Tulcea
13:00 – 16:00 Călăuzele Deltei – program educațional pentru copiii din Tulcea și Delta Dunării (lac Ciuperca) – Concurs de vâslit și îndemânare | Parada canotcilor construite de copii | Ateliere educative și recreaționale | Cum să construiești o canotcă – atelier de construcție de machete de bărci cu Viorel Gheorghe – Atelierul Mobil;
16:00 – 16:30 Festivitate de premiere Călăuzele Deltei acompaniată de trupa rock BLANĂ BOMBĂ (Scenă – Gara Tulcea);
17:00 – 18:00 Vernisajul expoziției Provocări și răspunsuri pe Dunăre – Ungaria și navigația pe Dunăre în perioada interbelică (Casa Avramide) – Expoziția este curatoriată de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București și va fi deschisă între 9 – 18 septembrie, zilnic 09:00-17:00;
18:30 – 20:00 Seara lui Ivan – imagini de arhivă și rememorarea momentului München 72 (Scenă – Gara Tulcea);
20:30 – 23:00 Concert multi-sound (Scenă – Gara Tulcea) SUBCARPAȚI | TUMBE | RUSALKA – în deschidere: ZAGĂN Folk Band;
Sâmbătă, 10 septembrie – Tulcea
11:00 – 14:00 Soluții de dezvoltare durabilă în Tulcea și Delta Dunării (Sala Mare – Consiliul Județean Tulcea) – Conferință pe tema valorificării culturale și economice a apei, cu exemplificări de inițiative și proiecte din zonă;
14:00 – 18:00 Ateliere de educație alternativă pentru copii (Gara Tulcea / lac Ciuperca);
14:00 – 18:30 Descoperă ROWmania – Concurs de vâslit în canotci de 10+1 (lac Ciuperca);
16:00 – 17:00 Festivitate de premiere (Scenă – Gara Tulcea) – Delta Tulcea Triathlon;
19:00 – 19:30 Festivitate de premiere (Scenă – Gara Tulcea) – Descoperă ROWmania – Concurs de vâslit în canotci de 10+1;
19:30 – 22:30 Concerte Rock`n`Row (Scenă – Gara Tulcea) – ALTERNOSFERA | DIMITRI’S BATS – în deschidere: BLANĂ BOMBĂ.
Producătorul britanic de televiziune Charlie Ottley a lansat, luni după-amiază, la Tulcea, documentarul „Wild Danube”, realizat în ultimul an în Delta Dunării, filmul urmând să fie prezentat anul viitor şi pe BBC.
Filmul surprinde Delta în cele patru anotimpuri şi prezintă rezervaţia atât cu biodiversitatea ei, cât şi cu problemele cu care se confruntă comunităţile.
El a pledat pentru ca pescarii să fie mai bine plătiţi, iar turismul să fie făcut responsabil.
Producătorul de televiziune britanic şi-a exprimat speranţa de a continua colaborarea pentru a promova Delta Dunării ca Amazonul Europei, lucru confirmat şi de conducerea Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD).
Documentarul „Wild Danube” urmează să fie prezentat anul viitor pe BBC, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:49
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a fost partener în organizarea Conferinței „European-American Security Dialog”, desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute. Evenimentul aflat la a doua ediție în țara noastră a avut ca temă consolidarea dialogului transatlantic strategic pentru creșterea securității în regiunea Mării Negre. Participanții la conferință au asistat în raionul Mahmudia din zona Deltei Dunării la un exercițiu naval cu trupe în teren, executat de structuri ale Flotilei Fluviale, Regimentului 307 Infanterie Marină, Centrului 39 Scafandri și Grupului 256 Elicoptere.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:06
Olivia Bucioaca (reporter): Bună seara, domnule colonel Marius Gheorghescu, și bine ați venit la Jurnal militar Scutul Dobrogei!
Colonel Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină „Heracleea”: Bună seara dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!
Olivia Bucioaca (reporter): Domnule colonel, Regimentului 307 Infanterie Marină a participat la exercițiul bilateral româno-ucrainean de pe Dunăre, RIVERINE 21, ediția a IV-a și a II-a organizată de România. Directorul exercițiului a precizat faptul că cel mai important aspect a fost participarea infanteriei marine alături de marinari. Ce înseamnă pentru infanteriștii marini acest lucru, această primă participare la exercițiu?
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, participarea infanteriei marine la exercițiul bilateral RIVERINE 21, împreună cu forțele similare ale Ucrainei, reprezintă, în primul rând, o recunoaștere a nivelului de instrucție al pușcașilor marini români, de altfel rezultat și în urma multitudinii de exerciții multinaționale la care am participat în trecut. În al doilea rând, infanteria marină este o capabilitate în plină dezvoltare, iar desfășurarea unui exercițiu în comun cu partenerul ucrainean în zona Deltei Dunării reprezintă încă o oportunitate prin care putem împărtăși cunoașterea, antrenamentul și experiența în domeniul acțiunilor tactice fluviale ca desant amfibiu, având în vedere vecinătatea comună cu Dunărea și, mai ales, cu gurile de vărsare la Marea Neagră. O zonă de maxim interes în această perioadă. În cadrul exercițiului, regimentul a angajat un pluton de infanterie marină, executând activități specifice de instruire alături de plutonul de infanterie marină ucrainean, nave de luptă fluviale românești și ucrainene, exercițiul desfășurându-se pe durata a patru zile în raionul din Delta Dunării, Plauru, Pardina și Ceatalchioi. Simultan, vă pot spune că am fost angajat și într-un alt exercițiu, la exercițiul Danube Protector, cu majoritatea forțelor regimentului, din raionul Mahmudia, tot în Delta Dunării, exercițiu în care am desfășurat o serie de activități specifice acțiunilor tactice fluviale pentru securizarea și apărarea forțelor fluviale împotriva forțelor aeroportate ale unui potențial inamic.
Olivia Bucioaca (reporter): Ce ați făcut concret acolo și cu ce scop ați participat la acest exercițiu de antrenament în teren? Știu că a fost o adevărată desfășurare de forțe, așa cum, de altfel, spuneați.
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr! O mare parte din forțele Flotilei Fluviale au fost angajate. Au fost și nave fluviale de luptă, nave fluviale logistice, elicoptere. A fost un scenariu deosebit de complex și de dinamic, bazat pe o acțiune fluvială ofensivă cu desant amfibiu, cu nave, cu artilerie navală fluvială, cu evenimente de salvare a răniților prin evacuare aeriană. A fost un scenariu relevant pentru o acțiune tipică a forței fluviale în Delta Dunării.
Olivia Bucioaca (reporter): Nici bine nu v-ați întors de la, iată, aceste exerciții, desfășurate pe Dunăre și infanterișii marini au continuat instrucția. Este vorba despre cel de-al treilea marș, sugestiv intitulat marșul Ploii, de altfel cel mai lung marș din acest an, în condiții meteorologice nu tocmai bune, cu tabără de tip bivuac și, cu siguranță, cu multe obstacole.
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, marșul survine după o perioadă de efort intens. Marșul Ploilor așa cum l-am denumit s-a desfășurat săptămâna trecută, pe durata a două zile consecutive, cu staționare în tabără de tip bivuac pe timpul nopții, pe mai multe itinerare, fiecare cu distanță de aproximativ 60 de kilometri. Marșul a acoperit itinerare din cadrul zonei de responsabilitate a infanteriei marine, în județele Tulcea și Constanța, în afara infrastructurii rutiere bineînțeles, în afara șoselelor, că altfel nu se numește marș. De asemeni, ce aș putea să vă precizez este că marșul tactic reprezintă o parte esențială a instrucției pușcașilor marini, dar și un test de anduranță. În cele din urmă, dincolo de înzestrarea cu automobile tactice, cu transportoare blindate, pușcașii marini, trebuie să fie apți, în primul rând să lupte pe propriile picioare și să își care echipamentul individual, în condiții de austeritate logistică, cum îi spunem noi în zona aceasta a Dobrogei.
Olivia Bucioaca (reporter): Echipament care nu este deloc ușor.
Colonel Marius Gheorghescu: Da, echipamentul pușcașului marin, câteodată atinge și, dacă ar fi să facem un inventar complet, jumătate din greutatea lui, și atunci pe o distanță mare devine chiar o dificultate, dar pentru aceasta suntem în marș, ca să ne instruim.
Olivia Bucioaca (reporter): Sigur! Am amintit și ați amintit de această tabără de tip bivuac. Ce înseamnă mai exact?
Colonel Marius Gheorghescu: Ca să vă spun în câteva cuvinte, este o tabără sub cerul liber. Pușcașii marini au în echipament individual, cort individual, sac de dormit, neopren. Noaptea amenajează tabăra, o securizează și-și pregătesc echipamentul pentru seară. Este un echipament auster, fără sursă de căldură, fără facilități de cazare deosebite, e sub cerul liber, în natură.
Olivia Bucioaca (reporter): Iată a fost și un marș de supraviețuire.
Colonel Marius Gheorghescu: Nu exclud și cealaltă serie de beneficii a marșului. Supraviețuirea în câmpul tactic, cunoașterea și cercetarea în detaliu a zonei de responsabilitate, exersarea deprinderilor de deplasare folosind harta, busola sau alte procedee expeditive și, bineînțeles, reacția la situații neprevăzute.
Olivia Bucioaca (reporter): Cum s-au descurcat pușcașii marini, luând în considerare că alături de cei cu experiență, s-au aflat și infanteriști marini care au ajuns în unitatea dumneavoastră la începutul acestui an. A fost acest marș un test de anduranță, așa cum spuneați?
Colonel Marius Gheorghescu: Da, într-adevăr am avut și răniți după acest marș, militari cărora echipamentul le-a mai jucat sau lipsa lor de experiență le-a mai jucat feste, dar în general pușcașii marini s-au descurcat foarte bine.
Olivia Bucioaca (reporter): Ce urmează pentru infanteria marină?
Colonel Marius Gheorghescu: În următoarea perioadă mai avem o serie de exerciții, nu de aceeași amploare ca până acuma, dar continuăm instrucția până către sfârșitul anului, la un ritm de desfășurare mediu. Avem tragerile de luptă de la Sfântu Gheorghe, tot din raionul Deltei, în care vom executa trageri cu artileria fluvială navală și cu aruncătorul de 82. Avem încă un exercițiu de nivel companie în luna noiembrie în poligonul Babadag și zona limitrofă și alte exerciții, dar de mai mică amploare.
Olivia Bucioaca (reporter): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații și sperăm să ne vedem curând!
Colonel Marius Gheorghescu: Sperăm și noi și să vă avem în mijlocul nostru în câmpul tactic!
Olivia Bucioaca (reporter): Mulțumesc tare mult!
Colonel Marius Gheorghescu: Și eu vă mulțumesc! La revedere și o seară bună!
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Societatea Ornitologică Română (SOR) dă startul proiectului „PETlican”, prin care își propune reducerea cantității de plastic din Delta Dunării prin promovarea unui comportament responsabil față de colectarea deșeurilor și cunoașterea biodiversității din zonă. Campania se va derula în perioada 16 – 27 august 2021 în Delta Dunării.
Ambasadorul proiectului este o pasăre emblematică pentru Delta Dunării, dar și ușor de recunoscut pentru publicul larg: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus). Este una dintre puținele specii de la noi care cuibărește într-un singur loc, în Delta Dunării, fapt care îl face vulnerabil. Pentru ca în viitor pelicanul să nu devină PETlican, proiectul își dorește să tragă acum un semnal de alarmă privind pericolele la care sunt expuse multe dintre specii din cauza neglijenței și nepăsării oamenilor.
Prin interacțiunea voluntarilor SOR cu turiștii și localnicii, campania urmărește educarea unui public iubitor de natură, care să aprecieze și să protejeze speciile din Delta Dunării și, pornind de aici, să fie atent și la problema deșeurilor. În același timp, dată fiind creșterea interesului pentru acest loc, „PETlican” va promova un turism responsabil în Delta Dunării.
Proiectul va presupune și prezența unor grupuri de voluntari SOR, pentru o perioadă de 10 zile, care vor explica turiștilor și locuitorilor din Sulina și Sfântu Gheorghe importanța colectării selective a deșeurilor și îi vor implica în activități de cunoaștere a biodiversității sub îndrumarea specialiștilor organizației. Totodată, proiectul va instrui grupuri țintă de localnici în protejarea biodiversității din Deltă.
„Poluarea cu plastic a apelor Dunării este în principal consecința unui comportament puțin responsabil al locuitorilor din întreaga țară în ceea ce privește deșeurile nebiodegradabile. În ultimii ani, Delta Dunării a devenit o destinație turistică din ce în ce mai atractivă pentru pentru români, vizitatorii provenind din toate părțile țării. Vrem să le arătăm turiștilor și localnicilor cum modul nostru de viață afectează natura și alte viețuitoare. Cum un PET aruncat în apă sau râu poate ajunge, adus de ape, în Delta Dunării și cum va influența negativ viața locuitorilor, fie ei oameni, fie specii de păsări sau alte animale”, a declarat coordonatoarea proiectului, Dora Domșa.
Efectele poluării cu plastic asupra biodiversității
Potrivit oamenilor de știință, producția în masă a materialelor plastice, care a început cu doar șase decenii în urmă, a crescut atât de rapid încât omenirea a produs până acum peste 8 miliarde de tone de deșeuri de plastic.
În plus, plasticului îi trebuie peste 400 de ani pentru a se degrada, iar o anumită parte a acestuia rămâne în natură în diferite forme. Aceste materiale plutesc și se transformă într-un conglomerat toxic pe care viețuitoarele acvatice îl pot înghiți sau folosi ca material de construcție pentru cuiburi, culcușuri sau ascunzători ce devin uneori capcane mortale. Păsările pot confunda ușor plasticul care plutește pe apă cu hrană, iar ingerarea acestuia le poate provoca răni sau chiar moartea.
Un studiu recent arată că păsările care trăiesc pe malurile râului înghit sute de fragmente mici de plastic pe zi. Conform cercetătorilor, aceasta este prima dovadă clară că micile particule poluante din plastic ajung în râuri, de aici în stomacul animalelor sălbatice, iar mai departe ajung să afecteze inclusiv omul.
Rezultatele utilizării plasticului de unică folosință pot fi observate cu ochiul liber pe malurile râurilor, lacurilor, dar și ale mărilor și oceanelor. Având în vedere consumul ridicat de plastic, cercetătorii estimează că 99% dintre păsările marine vor înghiți deșeuri de plastic până în 2050.
Proiectul își propune să tragă un semnal de alarmă asupra pericolelor la care sunt expuse multe dintre specii din cauza nepăsării oamenilor. Totodată, campania promovează un comportament responsabil față de colectarea deșeurilor, precum și o mai bună cunoaștere a biodiversității din Delta Dunării.
Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Ion Munteanu, a adoptat, luni, o decizie privind regulile pentru desfăşurarea activităţii de transport pasageri pe braţele Dunării şi canalele interioare ale rezervaţiei.
Decizia a fost luată în contextul în care constatările agenţilor ecologi făcute în timpul ultimelor controale arată că majoritatea ambarcaţiunilor care transportă turişti nu deţin actul de reglementare obligatoriu conform legislaţiei în vigoare pentru desfăşurarea activităţii.
„Administraţia RBDD, în calitate de administrator al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, patrimoniu UNESCO, în spiritul dezvoltării durabile şi al protejării bogăţiei naturale de excepţie a zonei, a emis, în data de 12.07.2021, Decizia nr. 209 privind regulile pentru desfăşurarea activităţii de transport pasageri pe braţele Dunării şi canalele interioare din RBDD. Decizia reprezintă cumulul actelor normative în vigoare, fără a implica modificări legislative, şi responsabilizarea agenţilor economici şi a turiştilor privind documentele necesare şi comportamentul adecvat şi obligatoriu pentru vizitarea deltei în condiţii de siguranţă, atât pentru oameni cât şi pentru natură”, se arată în comunicatul de presă al RBDD.
Pentru emiterea autorizaţiei/permisului pentru desfăşurarea activităţii de transport pasageri, solicitanţii trebuie să depună: o cerere tip, o copie după certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului, certificatul Constatator, dacă este cazul, copie după actul de identitate al solicitantului, copie după atestat de bord/permis de navigaţie, după caz, copie după certificatul de înregistrare al ambarcaţiunii cu specificaţia valabilă pentru transport pasageri, copie după actele de stare tehnică a ambarcaţiunii, copie a contractului de predare deşeuri, accept acostare (primărie) cu plan de situaţie, descrierea activităţii, contractul de servicii mentenanţă ambarcaţiune, copie după actul de proprietate al ambarcaţiunii (drept de folosinţă), copie după permisul conducătorului nominalizat, poze ale ambarcaţiunii cu numărul vizibil, taxa aferentă eliberării autorizaţiei / permisului de acces (după caz), dovada înregistrării angajatului în REVISAL/contract cu PFA, copie după fişa de instructaj semnată de angajat şi angajator, dar şi o declaraţie potrivit căreia ambarcaţiunea pentru care se va solicita autorizaţie/permis pentru transport pasageri nu va putea fi folosită şi pentru activitatea de pescuit.
Potrivit sursei, fişa de instructaj va cuprinde mai multe prevederi, printre care obligaţia conducătorului de a respecta vitezele maxime admise, interzicerea consumului de alcool pe perioada deplasării şi interzicerea apropierii de aglomerările de păsări.
Pescuitul în Delta Dunării s-a reluat, începând de astăzi, iar Administraţia rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a prelungit până la începutul lunii viitoare valabilitatea actelor în baza cărora pescarii comerciali îşi desfăşoară activitatea.
Ordinul de prohibiţie a pescuitului emis de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii pentru 2021 menţionează zonele de protecţie pentru resursele acvatice vii şi zonele de refacere biologică din România în care pescuitul continuă să fie interzis până la finalul anului, în unele cazuri, fie până la 15 iunie, în alte cazuri.
În acest an, în Delta Dunării, în afara perioadei de prohibiţie, pescuitul recreativ al ştiucii, şalăului, somnului şi crapului este permis numai în sistem „prinde şi eliberează”.
Prohibiţia generală a pescuitului în România a început în habitatele naturale. Pescuitul urmează să fie interzis şi în apele care constituie frontieră din data de 24 aprilie, se arată în Ordinul de prohibiţie emis de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii.
Actul normativ prevede şi excepţiile privind prohibiţia, iar printre ele se află pescuitul pe râul Prut, frontieră cu Republica Moldova, zonă în care pescuitul va fi interzis din data de 24 aprilie.
Indiferent de zonă, prohibiţia se va încheia pe 8 iunie, atunci când toţi pescarii îşi vor putea relua activitatea, conform ordinului celor două ministere.
Preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, Cătălin Ţibuleac, este de părere că singurii care sunt afectaţi sunt cei care nu cheltuiau în zonele în care-şi petreceau vacanţa. Acesta a precizat că ordinul de prohibiţie nu va afecta decât într-o foarte mică măsură fenomenul turismului în Deltă.
Prohibiţia generală a pescuitului se desfăşoară în funcţie de specie, dar şi de perioada de reproducere şi are drept scop protejarea resursei.
La şalău şi biban, pescuitul a fost interzis de luna trecută, iar la scrumbie, prohibiţia a început în această săptămână şi se va desfăşura pe sectoare de Dunăre.
Premiile TINERE TALENTE și RADIO ROMÂNIA la Festivalurile PORTO FRANCO de la Sulina și MAMAIA COPIILOR 2019!
Publicat de Bogdan Dragomir,
2 octombrie 2019, 15:30 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:31
La sfârșitul lunii Iulie și începutul lunii Septembrie, s-au desfășurat două evenimente muzicale, două festivaluri-concurs pentru copii și adolescenți, tradiționale și deosebit de importante:
La sfârșitul lunii Iulie, o lună „de vacanță”, dar și extrem de aglomerată de frumoase și interesante evenimente artistice, poate, în cel mai frumos loc din Delta Dunării, acolo unde „Dunărea sărută Marea Neagră”, la Sulina, are loc un tradițional (22 de ediții) festival muzical pentru copii și tineri, care, începând de anul trecut și-a schimbat denumirea în PORTO FRANCO, vechea denumire a orașului Sulina, dar și categoriile de vârstă ale participanților – 12-15 și 16-20 ani!
Compact B in recital la Porto Franco – Sulina 2019.1100 (foto by Bogdan Dragomir)
Și la acest eveniment, tot în mod tradițional, cu sprijinul colegilor de la Radio România Regional, am acordat și premiile TINERE TALENTEpentru calități artistice deosebite!
Juriul Festivalului Porto Franco 2019.1100 (foto arh. Paul Prisada/arh.pers.B.Dragomir)
Juriul festivalului: Adrian Ordean – Președintele Juriului, Valentina Rodniceanu, Paul Prisada, Dan Iliescu și Bogdan Dragomir!
DSC_0465.Adrian Ordean – Chitarist, compozitor si Presed. Juriului Sulina 2019.1100 (foto by Bogdan Dragomir)
Director festival: Paul Nour. Felicitări echipei de la Casa de Cultură din Sulina pentru întreaga organizare și desfășurare a evenimentului!
Melania Mihaescu, Bogdan Dragomir si Paul Nour – organizator Festivalul Sulina.1100 (foto arh. Bogdan Dragomir)
Organizator: Casa de Cultură Sulina
Coorganizatori: Consiliul Local Sulina, Primăria orașului Sulina
Parteneri: Asociația EUXINUS Sulina
Parteneri media: Radio România Regional, Radio Constanţa și Radio Vacanța.
Notă: Palmaresul complet al festivalului poate fi consultat pe pagina de internet a evenimentului!
20190728_191852.Diploma Tinere Talente – Delia Racu.1100 (foto by Bogdan Dragomir)
Premiul TINERE TALENTE, oferit de Radio România Regional, a fost acordat pentru calități artistice deosebite interpretei DELIA RACU (Prof. Irina Pashalov – M.Y. Music Art, Moinești)!
DSC_0189.Delia Racu – Premiul Tinere Talente Sulina 2019.1100 (foto by Bogdan Dragomir)
Felicitări și mult succes în continuare!
DSC_0186.Delia Racu – Premiul Tinere Talente Sulina 2019.1100 (foto by Bogdan Dragomir)
Felicitări organizatorilor și tuturor participanților pentru reușita acestui eveniment artistic deosebit! P.S.: Vom face un Update la acest articol, cu materialele info si audio muzicale, pe măsura primirii acestora de la premianți!
20190907_180828.Trupa ANDANTE – Trofeul Festiv. Mamaia Copiilor 2018 in recital la Gala 2019.1100 (foto by Bogdan Dragomir)
La începutul lunii Septembrie, în perioada 4-7 iunie 2019, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța, a avut loc cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Național de Creație și Interpretare MAMAIA COPIILOR!
Juriul evenimentului a fost alcătuit din:
La secțiunea CREAȚIE: Viorel Gavrilă – Dirijor și Compozitor, Adrian Romcescu – Interpret și compozitor, Nicolae Caragia – Compozitor, Cristina Chiș – Președinte Asociația Bim-Bam și Bogdan Dragomir– Muzician și jurnalist.
La secțiunea INTERPRETARE: Liviu Manolache – Actor, regizor și Dir. general al Festivalului, Adrian Romcescu– Interpret și compozitor, Nicolae Caragia – Compozitor, Cristina Chiș– Președinte Asociația Bim-Bam și Bogdan Dragomir– Muzician și jurnalist.
DSC_0909.Oana Mihaela Cercel (actrita si prezentatoarea festival.) si Liviu Manolache (actor, regizor si Director general al festiv. Mamaia Copiilor 2019).1100 (foto by Bogdan Dragomir)
Organizatori: ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MAMAIA COPIILOR”, având ca parteneri: Societatea Română de Radiodifuziune, Radio România Regional, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Casa de Cultură a Sindicatelor Constanța. Notă: Palmaresul complet poate fi consultat pe pagina de internet a evenimentului!
Diploma Premiul Radio Romania – Interpretare Mam. Cop. 2019 – Catinca Leu.1100 (foto by Bogdan Dragomir)
Premiul RADIO ROMÂNIA, la Secțiunea INTERPRETARE, oferit cu sprijinul rețelei Radio România Regional, a fost acordat pentru calități artistice deosebite interpretei CATINCA LEU (clasa Prof. Alexandrina Boranda, cu piesa „Noi, copiii!” – comp. Viorel Gavrilă, vers. Corina Despot)!
DSC_0489.Catinca Leu – Premiul Radio Romania – Interpretare M.Cop.2019 (foto by Bogdan Dragomir)
Catinca Leu – Premiul Radio Romania – Interpretare si Premiul I Grupa de varsta 12-14 la Mamaia Copiilor 2019.1100 (foto arh. pers. Catinca Leu)
Comp. Nicolae Caragia, Catinca Leu – Premiul Radio Romania – Interpretare Mamaia Copiilor 2019 si Bogdan Dragomir.1100 (foto arh. pers. Bogdan Dragomir)
Felicitări și mult succes în continuare!
Diploma Premiul Radio Romania – Creație Mam. Cop. 2019 – Compozitor Dragos Gheorghiu.1100 (foto by Bogdan Dragomir)
Premiul RADIO ROMÂNIA, la Secțiunea CREAȚIE, oferit cu sprijinul rețelei Radio România Regional, a fost acordat pentru calități artistice deosebite compozitorului DRAGOȘ GHEORGHIU, pentru piesa intitulată „Revino, copilărie!”, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, în interpretarea tânărului artist Theodor Gabriel Stroiu !
Bogdan Dragomir, Theodor Stroiu si Dragos Gheorghiu – Premiul Radio Romania – Creatie la Mamaia Copiilor 2019.1100 (foto arh. Bogdan Dragomir)
Felicitări și mult succes în continuare!
Felicitări organizatorilor și tuturor participanților pentru reușita acestui eveniment artistic deosebit! P.S.: Vom face un Update la acest articol, cu materialele info si audio muzicale, pe măsura primirii acestora de la premianți!
Foto Bogdan Dragomir (arhiva personala)
Bogdan Dragomir – Muzician și Jurnalist la Radio România Regional
(Sursa: Materiale din arhiva personală şi din arh. evenimentelor mai sus menționate. Mulţumim tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!).
Mulțumiri speciale Domnului FLORIN BRUȘTEN – Secretar general al Departamentului Studiouri Teritoriale (Rețeaua Radio România Regional) pentru colegialitatea și profesionalismul deosebit din perioada 2000 – 2019 și pentru sprijinul permanent acordat promovării tinerelor talente muzical-artistice din România!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Începând de luni, 1 iulie, poveştile verii se aud la Radio Vacanţa!
Cel mai îndrăgit program de radio estival din România va emite pe frecvenţele Radio Constanţa până pe 8 septembrie, între orele 10:00 – 19:00.
Sub sloganul „E vara ta, e Radio Vacanța!“, în fiecare zi, vor fi nouă ore de program energizant și jovial, transmise în direct de pe litoral.
La Radio Vacanţa, se vor auzi hiturile verii, dar și cele mai importante știri de la mare și din Delta Dunării. Programul introduce ascultătorii în atmosfera vacanței perfecte, oferindu-le reportaje, recomandări turistice, dar și informaţii utile.
Nu lipsesc interviurile cu personalități din diverse domenii de activitate şi nici relatările, în direct, de la evenimentele ce dau tonul distracţiei la mare!
Programele estivale pot fi accesate și online, pe site-ul radiovacanta.ro. De asemenea, cititorii vor putea afla tot ce se întâmplă pe litoralul românesc şi în Delta Dunării.
Cei care îşi doresc să asculte muzică relaxantă, cu accente exotice, au la dispoziţie Radio Vacanța Lounge, iar ascultătorii care vor să se bucure din nou de muzica anilor de început ai Radio Vacanța pot accesa Radio Vacanţa Nostalgic.
Programul online este disponibil 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an!
Rezervările au acoperit aproape toata capacitatea de cazare disponibilă în această perioadă. Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, spune că zona oferă turiştilor un alt tip de vacanţă:
„Când vorbim de Delta Dunării vorbim de un altfel de turism, de o vacanță ca o poveste. Cei care vor să se relaxaze la noi vor beneficia, alături de masa tradițională de Paște, de o reală experiență gastronomică locală cu știucă umplută, borș din toate tipurile de pește, sarmale și zacuscă cu carne de pește… avem meniuri pentru toate gusturile. Și în ceea ce privește cazarea oferta este diversificată, de la agropensiuni și pensiuni familiale până la hoteluri de trei, patru sau chiar cinci stele. Avem pachete de 3 nopți de cazare, tarifele sunt de persoană, de la un minim de 550 de lei, până la un maxim de 1.500 de lei, în funcție de zona de cazare, dacă este pe partea continentală sau în Delta Dunării, sau în funcție de categoria de cazare. Un pachet turistic include transferul de la mal până la locul de cazare, masa festivă de Paște, totul în regim de demipensiune și o excursie în Delta Dunării“, a spus Cătălin Țibuleac.
Specificul local și mai ales gastronomia deltaică sunt căutate de turiști, reiese dintr-un studiu realizat de specialistul în turism, Anca Pavel Nedea:
“Turiștii care aleg Delta Dunării vin pentru cadrul natural, pentru gastronomia și tradițiile locale. Deși prestatorii de servicii cred că mai mult de jumătate din gastronomia folosită este una locală, turistul spune că nu este așa, că nu mănâncă produse autentice, că pe acestea le găsește mai degrabă în gospodăriile neavizate. De aceea, unele măsuri care s-au luat pun bazele unui turism sănătos, pentru că s-a făcut pasul spre acreditarea acestor gospodării pentru ca acestea să fie recunoscute,”
La inițiativa lui Ivan Patzaichin au fost făcute demersuri în premieră la nivel european pentru autorizarea centrelor gastronomice locale care să ofere turiștilor preparate tradiționale.
Lansat în a doua sa ediție, la opt ani după prima ediție dedicată țării noastre, Ghidului Verde Michelin pentru România a fost îmbunătățit cu locații noi unde turiștii străini în căutare de liniște sau peisaje tulburătoare pot încerca senzații pe care nu le-au mai simțit vreodată. Salina Turda, castrul roman Porolissum din Zalău, Valea Maramureșului sau Parcul Național Retezat se află printre acestea.
Ghidul Michelin a realizat o introducere a frumuseților României, pornind din București, către Transilvania și Bucovina.
”România poate fi una din cele mai importante destinații turistice din Europa. Marea Neagră, Dunărea și munții maiestuoși trasează portretul acestei țări și principalele trasee turistice, presărate cu multe mânăstiri, bisericuțe de lemn și sate tradiționale”, a declarat un reprezentant al Ghidului Verde Michelin, citat de punctual.ro.
Trei stele înseamnă merită vizitat, două stele se traduce prin merită o oprire, iar o stea este echivalentul interesant. Un obiectiv poate fi selectat şi descris în ghid chiar dacă nu a primit nicio stea.
“Aventurați-vă în adâncul României, în castelele sale, hanurile și tradițiile ancestrale și explorați legendara Transilvanie, unde orașul baroc Sibiu nu are egal. România tradițională se regăsește, de asemenea, în fermecătoarea Bucovina, bogată în sate decorate cu motive populare și mânăstiri cu picturi care îți taie respirația. Într-un alt registru, Munții Carpați sunt în egală măsură grandioși. Aici veți găsi vârfuri înalte, cascade încântătoare, defilee adânci și păduri dese, toate acestea așteptând exploratorii. Vă veți îndrăgosti de Delta Dunării, unde pământul și apa se întâlnesc într-o sumedenie de canale, pe care le puteți explora în liniște, la fel ca și malurile Mării Negre. Într-un final, toate prejudecățile pe care le-ați putea avea vor fi spulberate de dragostea de viață și ospitalitatea românilor, mereu prietenoși”, este caracterizarea făcută de către Ghidul Verde Michelin. Lansat pentru prima dată în lume acum 80 de ani, ghidul, este menit să îi ajute turişti să îşi organizeze călătoria în timpul pe care îl au la dispoziţie, astfel încât să nu rateze cele mai importante obiective turistice. Paradoxal, Ghidul verde Michelin provine la producătorul de anvelope care poartă același nume.
„Cea de-a doua ediţie aduce un număr mare de locaţii noi, printre care: Maramureş oferă două obiective noi care au primit distincţia de 3 stele, Valea Marei şi Valea Maramureşului, Parcul Naţional Retezat a primit 2 stele, Castrul Porolisum a obţinut 2 stele, de la o stea în prima ediţie, Ulpia Traiana a primit 2 stele, Salina Turda şi Cascada Bigăr, ambele nou intrate în ghid, au primit fiecare câte 2 stele”, au arătat reprezentanţii Michelin.
A doua ediţie a Ghidului Verde Michelin România este împărţit în trei secţiuni sugestive. În prima parte, „Să descoperim România”, iubitorii de călătorie sunt purtaţi prin 7 regiuni importante ale ţării, ca mai apoi, în cea de a doua parte, „Să înţelegem România”, să afle atât tainele artei şi tradiţiilor populare, cât şi istoria ţării. Iar partea a treia, „Organizarea călătoriei”, oferă informaţii practice şi utile pentru planificarea în detaliu a excursiilor.
Printre recomandările făcute de reprezentanţii Michelin se regăsesc cele zece obiective turistice din România: Mănăstirile pictate din Bucovina, Transfăgărăşanul, Delta Dunării, Biserica Fortificată din Prejmer Sibiu, Mănăstirea Hurez, Văile Maramureşului, Sighişoara, Bucureşti şi Castelul Peleş.
Şalăul, una din speciile valoroase de peşte din Delta Dunării are din ce în ce mai puţini reproducători maturi.
Şi asta deoarece în Lacul Razim, spre exemplu, 8 din 10 peşti din această specie nu ajung la vârsta de 3 ani.
Pe lângă braconajul piscicol, un efect negativ asupra acestei specii îl au şi schimbările climatice, sunt de părere reprezentanţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.
„Avem două scenarii climatice în care avem situații de emisii de gaze cu efect de seră – 4,5 respectiv 8,5 – în aceste situații observăm că avem o creștere a temperaturii apei dulci cu impact asupra creșterii eficientului de mortalitate naturală la specia șalău”, a precizat unul din reprezentanții Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.
La propunerea ARBDD capturile de şalău, crap, ştiucă şi somn ar putea fi interzise pescarilor amatori.
Propunerea însă nu este pe placul Federaţiei Asociaţiilor de Pescari din Delta Dunării.
La Tulcea, autorităţile veterinare au obţinut avizul pentru a putea vâna mistreţi în Delta Dunării, cu scopul de a se face analize de pestă africană.
Vânătoarea pentru această specie este interzisă în Deltă, dar, cu aprobarea celor de la mediu, se vor captura până anul viitor, 60 de mistreţi.
Probele prelevate de la cei doi mistreţi, vânaţi recent în zonele Chilia şi Tatanir, au fost analizate în cadrul laboratorului de specialitate al Direcţiei Sanitar-Veterinare Tulcea. Directorul DSV Tulcea, Mitică Tuchilă:
„Autorizația de extracție prin vânătoare este dată pentru 60 de capete. Doi mistreți au fost împușcați. La pesta porcină africană, rezultatul este negativ. S-a făcut și examenul în vederea trichinelozei și nu s-a identificat laba de trichinella spiralis“.
Până la sfârşitul acestei luni se vor vâna în total cinci mistreţi, astfel încât de pe fiecare fond de vânătoare să fie extras câte un exemplar.
Operatorii turistici din Deltă se laudă că vând deja pachete pentru luna septembrie a anului viitor.
Într-o declaraţie pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Patronatului în Turism Delta Dunării, Dan Iluşcă, spune că perspectivele pentru 2018 se ridică la acelaşi nivel cu cele din acest an.
Chiar dacă nu a putut oferi cifre exacte privind creşterea fenomenului turistic în Delta Dunării, Iluşcă susţine că numai la pensiunea lui a avut o creştere cu 60% a cazărilor, faţă de anul trecut.
Numărul turiştilor înregistraţi oficial în Delta Dunării în 2016 a depăşit 70 de mii de persoane, potrivit Administraţiei Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării.
Pe parcursul acestei săptămâni, polițiștii Serviciului de Poliție Delta Dunării au constatat 21 de infracțiuni, au aplicat peste 200 de amenzi și au confiscat aproape 900 de kg. de pește proaspăt, peste 100 de plase de pescuit, precum și 3 ambarcațiuni și 3 motoare de ambarcațiuni folosite la braconat.
În perioada 8 – 14 decembrie a.c., polițiștii Serviciului de Poliție Delta Dunării a Poliției Române au efectuat verificări și controale pe apă și uscat, în Delta Dunării și pe Marea Neagră, pentru prevenirea și combaterea comerțului ilegal cu produse piscicole și a pescuitului ilegal.
În cadrul acțiunilor organizate, au fost verificate 328 de obiective, dintre care 80 de societăți comerciale, 29 de amenajări piscicole și 219 de piețe și târguri.
Astfel, polițiștii au constatat 21 de infracțiuni, pentru comiterea cărora sunt cercetate 27 de persoane.
Au fost aplicate 422 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 147.550 de lei, dintre care 16 prevăzute de O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
De asemenea, au fost confiscate 876 de kg. de pește proaspăt, 109 plase tip setci monofilament, 2 setci din fir textil, 8 alte unelte de pescuit, 3 ambarcațiuni, 3 motoare de ambarcațiuni și 3 rezervoare.
Exemplu:
La data de 9 decembrie a.c., polițiștii din Neamț au efectuat verificări la mai multe societăţi comerciale din municipiul Roman, pentru verificarea provenienţei peştelui şi produselor din peşte comercializate.
În urma verificărilor, la punctul de lucru al unei societăți , polițiștii au identificat și ridicat 200 kg. de peşte viu, din specia păstrăv, pentru care nu existau documente de provenienţă.
De asemenea, a fost identificată o cantitate de peşte care se afla spre vânzare cu denumirea de „scrumbie sărată”. Solicitându-se reprezentantului societăţii documentele de provenienţă pentru cantitatea de scrumbie comercializată, au fost prezentate mai multe facturi, pentru diferite cantităţi de peşte, specia hering – congelat.
Totodată, într-un recipient de inox au fost identificate alte 105 kg. de hering, decongelat, acoperit cu sare, ce urma a fi comercializat ca scrumbie sărată. Întreaga cantitate a fost confiscată, sigilată şi predată, de organele de specialitate, în vederea distrugerii autorizate.
În cauză a fost întocmit dosar penal cu privire la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, procesarea, fără drept, de produse obţinute din pescuit şi acvacultură şi deţinerea, comercializarea de peşte fără documente legale de provenienţă.
Cele 305 kg. de peşte au fost confiscate, dintre care 105 kg. de hering urmează a fi distrusă de o societate specializată în acest sens.
Ecologiştii cer respingerea unui proiect de lege, despre care spun că pune în pericol comunităţile şi speciile sălbatice din lungul Dunării şi din Deltă. Este vorba de inițiativa legislativă depusă în primăvara acestui an la Senat de parlamentarul PSD Șerban Nicolae prin care propune ca antreprenorii să poată construi pe anumite terenuri pensiuni, magazine sau cazinouri, aceștia urmând să fie scutiți de taxe şi impozite pentru că asigură locuri de muncă noi.
Luni, proiectul de lege a primit aviz favorabil în Senat, fiind apoi trimis în Camera Deputaților pentru votul final.
Senatul a adoptat propunerea legislativă a senatorului PSD cu 65 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă” şi 6 abţineri. Şerban Nicolae depusese încă din luna martie o inițiativă care prevede scutiri de taxe şi impozite pentru cei care îşi vor deschide magazine, pensiuni, afaceri cu energie regenerabilă, dar și cazinouri sau săli de jocuri de noroc pe anumite terenuri. Senatorul și-a motivat atunci demersul spunând că antreprenorii care deschid astfel de afaceri trebuie încurajați prin scutirea de la taxe pentru că asigură locuri de muncă noi și contribuie la dezvlotarea economică, informează RFI.ro.
Suspiciunile care planează asupra acestui proiect de lege sunt generate de tipul de terenuri pe care ar urma să fie construite în regim special cazinouri sau săli de jocuri de noroc. E vorba de insule, grinduri şi alte suprafeţe „cu potenţial de exploatare economică”, aici fiind inclusă și Delta Dunării, după cum arată un amendament al colegului de partid al lui Serban Nicolae, senatorul PSD Eugen Teodorovici.
Discuțiile aprinse generate de proiectul lui Șerban Nicolae s-au întețit și mai mult în contextul izbucnirii Dosarului Belina, în care DNA investighează legalitatea trecerii unei părţi din Insula Belina şi a Braţului Pavel din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman prin emiterea unei hotărâri de guvern. În acest caz, vicepremierul Sevil Shhaideh a fost pusă sub urmărire penală, iar ministrul Rovana Plumb a fost salvată de colegi parlamentarii care s-au opus prin vot asupra ridicării imunității pentru începerea urmăririi sale penale. După izbucnirea cazului, au apărut suspiciuni că propunerea legislativă a lui Șerban Nicolae adoptată luni de Guvern ar avea legătură directă cu Insula Belina şi Braţul Pavel, unde, conform propunerii senatorului PSD, ar urma să poată fi construite, cu scutire de la taxe, construcții diverse printre care și cazinouri sau săli de jocuri de noroc.
Senatorul PSD se apără și subliniază, în expunerea de motive, că propunerea sa vizează modificarea şi completarea sistemului de facilităţi fiscale, cu scopul explicit de a crea un cadru legal stimulativ pentru dezvoltarea unor activităţi economice pe anumite terenuri, cu specific aparte.
Potrivit social-democratului, locurile de muncă, creşterea veniturilor statului, valorificarea potenţialului economic şi dezvoltare durabilă ar putea fi rezultatul propunerii slae legislative.
După adoptarea sa de către Senat, propunerea legislativă va merge la Camera Deputaților care este for decizional.
Mai multe organizaţii de mediu trag un semnal de alarmă și solicită Camerei Deputaţilor să respingă textul prin care sunt încurajate şi scutite de taxe construcţiile în zone inundabile.
Ecologiştii avertizează că aplicarea unei asemenea legi va creşte riscul de producere a pagubelor economice şi chiar de pierderi de vieţi omeneşti, în cazul inundaţiilor.
Pescuitul recreativ în Delta Dunării ar putea avea alte reguli de anul viitor. O propunere în acest sens a fost înaintată autorităţilor naţionale, de către ARBDD.
Vorbim despre modelul „catch & release” – prinde şi eliberează, pentru a proteja cele mai valoroase patru specii de peşte: crap, somn, şalău şi ştiucă.
Această prevedere nu se va aplica însă şi pentru pescuitul familial, astfel că locuitorii din Deltă vor avea în continuare permise pentru a prinde 5 kg de peşte zilnic.
Pescarii locali spun că, dacă pentru pescuitul comercial zonele sunt clar delimitate, cei sportivi nu respectă aceste locuri şi, de multe ori, comit un adevărat masacru în goana după trofee.
„În momentul în care se eliberează permisul de pescuit pentru Rezervația Biosferei, care este gratuit, nimeni nu studiază pe site-ul rezervației regulamentul și ceea ce trebuie să respecte în Rezervația Biosferei pentru a-și desfășura activitatea de pescuit recreativ. Cea mai importantă prevedere este să respecte zonele care sunt libere pentru pescuit recreativ – pentru că nu toată rezervația este deschisă acestei activități”, a declarat Dan Verbina, preşedinele Federaţiei Pescarilor din Deltă.
Capturile de peşte din Delta Dunării s-au înjumătăţit faţă de acum 15 ani, în primul rând din cauza colmatării canalelor, afirmă pescarii din Jurilovca.
Într-o întâlnire avută săptămâna trecută cu reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării (ARBDD), pescarii au cerut redeschiderea unei guri de legătură între Marea Neagră şi complexul lagunar Razim-Sinoe.
Argumentul pescarilor a fost scăderea dramatică a resursei piscicole.
„Pescarii din Jurilovca solicită intervenirea de urgență a Rezervației Biosfera Delta Dunării în ceea ce înseamnă decolmatarea tuturor căilor de acces și a canalelor care fac legătura între lacul Razelm și Dunăre. În proporție de 70% discutăm de toate canalele colmatate, la un nivel la care s-a pus în pericol foarte mult resursa piscicolă în ultimii 15 ani. Nici nu se mai poate face transferul de apă din Dunăre către lacul Razelm și invers“, spune primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.
Cătălin Balaban, preşedintele Asociaţiei de Pescari din Jurilovca, spune că reglementarea vitezei pe canale este o altă problemă care nu şi-a găsit rezolvare.
„Printr-o hotărâre de guvern din 2015, în anumite zone se impune o anumită restricție de viteză. Dar în momentul în care s-a dat acea hotărâre de guvern, ARBDD se obliga să implementeze un program cu aparate de tip radar pentru verificare. De aceea a fost acum o lună acel scandal cu un draft de proiect de hotărâre prin care să modifice, în loc de viteză, să pună limită pe motoare, să nu se mai vină în Deltă cu moatoare de peste 100 cp, dar mai mult a fost ca o scuză a ARBDD că nu a fost în stare să implementeze acest program“, afirmă Cătălin Balaban.
Factorii de decizie din zona Deltei Dunării se întânesc marți la o dezbatere publică cu privire la problemele din zona Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Temele discuțiilor sunt legate de turism, pescuit şi celelalte activităţi economice din acest areal dar şi despre modul în care putem proteja în mod real Delta Dunării prin intermediul locuitorilor săi.
La dezbatere au fost invitaţi locuitori ai deltei, agenţi economici și oficialităţi.
Unul dintre organizatori, Daniel Ilușcă, președintele Asociaţiei Patronatului din Turism Delta Dunării a spus că această dezbatere este o ocazie pentru ca locuitorii deltei să fie consultați cu privire la deciziile care urmează să îi afecteze.
„Sperăm noi să avem o dezbatere cu celelalte organisme și mă refer la Autoritatea Sanitar-Veterinară, cu operatorii din turism din Delta Dunării care întâmpină alt tip de probleme, cu Rezervația Biosferei Delta Dunării. Mă bucur de proiectul acesta de lege (n.r. proiectul Legii Turismului aflat în dezbatere publică) privind înființarea OMD-urilor (n.r. OMD – Organizații de Management al Destinației) care nu ar mai putea permite oricui, oricând, în orice fel să intervină asupra unor reglementări prin care, efectiv, să poată bloca turismul în Delta Dunării. Una dintre ele a fost proiectul actualei Rezervații a Biosferei Delta Dunării pe care dorea să-l modifice, propunând niște soluții în care noi, mai ales cei din inima Deltei Dunării, efectiv ne-ar fi scos în afara pieței“, a declarat Daniel Ilușcă.
Românii și-au schimbat preferințele în materie de vacanțe
Publicat de adinaiftime,
25 septembrie 2017, 08:00
Românii au început să aleagă vacanțele la munte și în Delta Dunării, în detrimentrul celor pe litoral!
Asociația Națională a Agențiilor de Turism raportează o cerere în creștere pentru stațiunile balneare, cele montane și pentru Delta Dunării, dar și o scădere a vânzărilor de pachete turistice pe litoral, în sezonul estival 2017.
De asemenea, reprezentanții ANAT spun că valoarea sejururilor vândute pe baza tichetelor de vacanță a fost sub așteptări.
Analiza Asociației arată că investițiile în zonele balneare au dus la schimbarea percepției cu privire la aceste destinații.
Dacă în trecut acestea erau solicitate doar de persoanele cu afecțiuni, acum familiile cu copii s-au orientat, vara aceasta, către Băile Felix, Herculane sau Sovata.
În plus, vremea schimbătoare, ofertele în străinătate și tarifele mai mari cu aproape 10% decât în 2016 au influențat negativ vânzările agențiilor pentru destinațiile de pe litoral, se mai arată în comunicatul ANAT.
ARBDD: Sistem RADAR pentru bărcile care circulă cu viteză în DELTĂ
Publicat de adinaiftime,
23 septembrie 2017, 21:50
Guvernatorul ARBDD a retras propunerile privind noile reguli de circulaţie a navelor în Delta Dunării.
Acesta voia să impună limite în ceea ce priveşte puterea motorului ambarcaţiunilor, în zonele cu limite de viteze.
Propunerea a atras numeroase critici din partea agenţilor economici şi a pescarilor.
Acum, proiectul a fost retras de pe site-ul ARBDD, iar pe 3 octombrie, în cadrul unei dezbateri publice, acesta va fi discutat din nou.
Guvernatorul Mălin Muşatescu a declarat pentru Radio Constanţa că nu renunţă la proiectele menite să protejeze Delta.
El a precizat că săptămâna viitoare va avea întâlniri cu cei de la Autoritatea Navală şi de la Poliţia Rutieră pentru a aplica în Deltă, un sistem similar radarelor de pe şosele, pentru a putea monitoriza viteza ambarcaţiunilor.
„Alternativa nu este decât una singură: de a monitoriza bărcile așa cum sunt monitorizate mașinile pe șosele. Este puțin mai dificil. Săptămâna viitoare voi avea întâlniri cu cei de la Autoritatea Navală Română și cu cei de la Poliția Rutieră din Tulcea și voi discuta cu ei pentru a vedea exact cum putem să punem în acțiune un corp de control care să monitorizeze traficul de bărci, vitezele cu care bărcile circulă în Deltă. Vreau să le spun tuturor celor care iubesc Delta și care încă speră că Delta va putea fi văzută așa cum este ea și de generațiile viitoare, că vom face tot ce ne stă în putință pentru a o proteja”, a declarat pentru Radio Constanța guvernatorul Mălin Muşatescu.
Duel în Delta Dunării la „Serbarea Borşului Pescăresc”
Publicat de adinaiftime,
10 septembrie 2017, 11:10
În Delta Dunării este un adevărat duel în cadrul Serbării Borşului Pescăresc ce se desfășoară pe 9 şi 10 septembrie la Jurilovca şi Crişan.
Aici, bucătari pricepuţi se întrec în pregătirea celui mai bun borş de peşte.
La Jurilovca, organizatorii evenimentului se laudă cu un adevărat regal al tradiţiilor locale: parada costumelor tradiţionale, momente artistice reprezentative, ateliere interactive şi expoziţii de fotografie.
„Pentru eveniment noi am pregătit peste 1.300 de kilograme de pește – toate speciile de pește din Delta Dunării – și aici vorbim de caras, plătică, babușcă, crap, somn, fito, biban, știucă. De aceea și borșul de pește de Jurilovca putem să spunem că este cel mai bun pentru că se folosesc mai multe specii de pește”, a declarat Cătălin Balaban, preşedintele Asociaţiei de pescari Goloviţa.
Festivalul Borşului de Peşte de la Crişan îşi îmbie oaspeţii nu doar cu tradiţionalul borş, ci şi cu alte preparate culinare specifice.
„Primăriile locale desemnează cei mai buni bucătari care vin în cadrul festivalului nostru și pregătesc o bucătărie de sărbătoare pe care o oferă turiștilor noștri acolo. De asemenea, este important că reușește să adune pe întreg teritoriul Deltei echipe reprezentative ale tuturor etniilor și aproape tot ce înseamnă ansamblu folcloric existent în Delta Dunării, vine și se produce la noi în cadrul festivalului”, a precizat directorul evenimentului, Silviu Gheorghe.
Gastronomie acreditată în Delta Dunării şi un festival de pescuit dedicat exclusiv femeilor sunt câteva dintre ideile localnicilor din Chilia Veche şi Mila 23, care s-au întâlnit cu reprezentanţii Asociaţiei „Ivan Patzaichin-Mila 23”.
Printre proiectele care ar putea fi făcute la Chilia Veche cu sprijinul financiar al GAL „Oamenii Deltei”, se numără construirea unor trasee pentru biciclete, refacerea singurei mori din Deltă şi amenajarea unui centru gastronomic.
Şi localnicii din satul Mila 23 doresc un centru gastronomic şi un magazin cu produse locale şi suveniruri pentru turişti.
Proiectele pot beneficia de finanţare europeană, pentru că stimulează investiţiile de mici dimensiuni care valorifică resursele locale.
Fondurile pot fi accesate atât de autorităţi, cât şi de persoane fizice autorizate.
Imagini superbe surprinse în Delta Dunării, la limita cu Marea Neagră. Pe lângă peisajele sălbatice, de o frumusețe unică, utilizatorul de Facebook Laguna Razim-Sinoe a fotografiat o herghelie de cai sălbatici, la câțiva kilometri de plaja de la Gura Portiței.
Conform filmedocumentare.com, în Delta Dunării, mai precis în Pădurea Letea, trăiesc, în momentul de faţă, aproximativ 2.500 de cai sălbatici. Aceştia sunt ultimii din Europa şi reprezintă o adevărată comoară a României. Potrivit organizaţiilor de protecţia animalelor, aceşti cai sunt un element esenţial al ecosistemului natural al rezervaţiei şi, alaturi de zona în care trăiesc, sunt un tot unitar. O parte dintre caii sălbatici care trăiesc în Deltă erau folosiţi la scară largă înainte de 1990 pentru obţinerea unei producţii cât mai mari. După Revoluţie, însă, declinul economic al zonei a făcut ca mulţi dintre aceştiu cai, din cauza lipsei resurselor dinanciare pentru procurarea hranei şi a personalului necesar îngrijirii lor, au fost lăsaţi liberi, mai arată sursa amintită.
Bibliotecarul Avram Iancu, cunoscut pentru că a traversat înot Canalul Mânecii, a început miercuri, 14 iunie, ultimul antrenament oficial în cadrul pregătirilor pentru proiectul în care şi-a propus să străbată înot Dunărea, de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră.
Plecarea oficială este stabilită pentru 18 iunie, din faţa Primăriei Petroşani. Startul va fi dat două zile mai târziu, în Munţii Pădurea Neagră. Sosirea estimată va fi în Portul Sulina în 20 august, interval în care Avram Iancu va străbate zece ţări şi patru capitale europene.
El va înota, în medie, zece ore pe zi fără costum de neopren, ceea ce reprezintă o premieră mondială.
Prin demersul său doreşte să refacă drumul pescarului din romanul Pilotul de pe Dunăre, de Jules Verne, şi să atragă atenţia asupra importanţei lecturii şi a ecosistemului din Delta Dunării.
Timp de trei luni, până la data de 10 septembrie, peste 40 de trenuri vor asigura legături din toată țara către Delta Dunării şi staţiunile de la Marea Neagră.
De asemenea, majoritatea trenurilor care sosesc din țară vor avea legături frecvente cu trenuri care circulă între Constanța și stațiuni.
Pentru serviciile cuprinse în programul special estival sunt valabile toate facilitățile de călătorie acordate prin legi sau hotărâri de guvern în vigoare.
O călătorie București – Constanța, fără reduceri, este 59,6 lei la tren IR.
Dacă se achiziționează un bilet dus-întors călătorul beneficiază de 10%reducere, iar dacă biletul este achiziționat online se mai adaugă o reducere de 5%.
De asemenea, pentru cumpărarea biletelor cu cel puțin 21 de zile în avans reducerea este de 25% din tariful de transport.
Cu oferta Minigrup 2-5 reducerile acordate sunt de până la 30% dacă achiziționarea se face online.
Trenurile Litoral, care circulă cu viteză sporită fără opriri intermediare între București Nord – Constanța și retur, ajung la destinație în aproximativ două ore.
Durata călătoriei cu celelalte trenuri InterRegio, pe ruta București – Constanța, este în medie de circa 2 ore și 20 minute.
20 de trenuri vor pleca zilnic din București spre Constanța, 11 cu destinația Mangalia și cu opriri în toate stațiunile de la Malul Mării.
Pentru a facilita accesul turiștilor la Delta Dunării, un tren direct InterRegio va circula suplimentar pe ruta București Nord – Tulcea Oraș și retur.
De asemenea, în fiecare zi, 4 trenuri (2 dus/ 2 întors) vor continua să circule între Medgidia și Tulcea.
Bugetarii nu vor mai primi vouchere de vacanţă, de la 1 iulie.
O decizie de luni, 29 mai, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, arată că tichetele de vacanţă pot fi acordate doar dacă există alocări bugetare pentru ele, în bugetul de stat şi în cele locale. Iar în proiectul de buget aprobat la început de an nu sunt bani alocaţi.
Cristian Bărhălescu, fost secretar de stat în Ministerul Turismului şi actual preşedinte al Asociaţiei Litoral – Delta Dunării a declarat că acest fapt va însemna un minus pentru turism:
Înseamnă mai puțini bani cheltuiți de români în vacanțe și atunci când discutăm de aceste tichete de vacanță, discutăm de faptul că am avea un popor mai odihnit, ar fi vorba de cei care lucrează și care, de obicei, nu pleacă în vacanță din cauză că nu-și bugetează aceste vacanțe. Este clar că un angajat care nu pleacă în concediu, când se întoarce la serviciu, nu are aceeași capacitate. Din punct de vedere fiscal, o mare parte pleacă în vacanță, dar se duc în zona de turism la negru sau la gri, zonă care nu este fiscalizată. Cu aceste tichete de vacanță nu au cum să meargă numai pe zonă fiscalizată. (Cristian Bărhălescu, fost secretar de stat în Ministerul Turismului)