Povești din Plaiul Alunișului

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iulie 2023, 14:39

Poposim pe plaiul Alunișului – un loc de poveste cu o însemnătate aparte din punct de vedere spiritual, istoric, geografic și cultural.

Această zonă, Aluniș-Colți, cu sate tradiționale de munte, chihlimbar și fosile, poteci sălbatice prin pădure, așezări rupestre și experiențe rurale autentice, este situată în nordul Munților Buzău fiind declarată Geoparc UNESCO.

Un important punct de reper al locului este Centrul de Artă Aluniș care face parte dintr-un proiect de promovare a culturii tradiționale și a turismului responsabil – cu dragoste și respect pentru natură, cu asumarea datoriei de a promova și a duce mai departe meșteșugurile locului, tradițiile și obiceiurile, dar și cu dorința de a susține economia locală prin promovarea și valorificarea produselor și serviciilor oferite de locuitorii acestui ținut.

Cei din Asociația Centrul de Artă Aluniș, care este organizație non profit, lucrează la firul ierbii dezvoltând proiecte care să rezolve problemele cu care se confruntă comunitatea locală, precum lipsa locurilor de muncă, a accesului la educație culturală, ateliere de formare profesională, ateliere de educație nonformală pentru tineri și lipsa de susținere în continuarea tradițiilor și meșteșugurilor.

Aici ne întâmpină Iulia Iordan care a inaugurat Centrul de Artă, chiar lângă Ansamblul Rupestru din Aluniş, în anul pandemiei. Au urmat alte proiecte – o şcoală de olărit, unică în România, o casă de oaspeţi şi Aluniş Retreat.

Între 2020, când s-a deschis Centrul de Artă Aluniș și până în prezent, au avut loc zecci de evenimente de artă și cultură cu acces gratuit pentru comunitatea locală – expoziții de artă contemporană, cursuri și workshop-uri de dans, pictură, fluier, instrumente arhaice; concerte de muzică live: cobză, muzică arhaică românească, muzică folk (toate cu intrarea liberă); peste o sută de ateliere gratuite de olărit, terapie prin artă, pian, chitară pentru copii din zonă și cei aflați în situații vulnerabile, primul cinema în aer liber de pe Valea Buzăului, programe și campanii de protecția mediului, precum și multe proiecte care susțin copii din familiile defavorizate, aflate în această zonă.

Credem în proiecte dezvoltate pe sistemul „undița nu peștele” care împuternicesc comunitatea locală și asigură autosustenabilitatea demersurilor noastre, declară Iulia Iordan – coordonatoarea Centrului de Artă Aluniș și inițiatoarea proiectelor strategice de aici.

Pentru mai multe informații despre proiectele derulate la Centrul de Artă Aluniș, accesați site-ul https://www.alunisart.ro/

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: Iulia Iordan / Camelia Teodosiu

Inteligența artificială și impactul ei asupra omenirii

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 12:26

Inteligența artificială de azi poate să comunice cu utilizatorii, să răspundă la întrebări, să traducă, să vorbească în mai multe limbi şi să genereze texte, ştiri, să preia link-uri, să dea note de subsol, reportaje, articole, lucrări academice şi imagini.

Vom discuta și despre ChatGPT, care a fost antrenat cu ajutorul unui volum substanțial de date și care continuă să învețe prin intermediul cunoștințelor umane pe care utilizatorii săi le furnizează.

Acest lucru îl face capabil să ofere răspunsuri inteligente pentru o mare varietate de subiecte.

Aceste date includ o gamă largă de texte din diverse surse, inclusiv site-uri web, cărți, articole sau chiar enciclopedii.

Veți afla în interviul următor chiar de la specialistul în securitatea cibernetică, Mircea Scheau, ce este inteligența artificială, cum o putem folosi, ce lucruri pozitive sau negative are aceasta în viețile noastre, cât și despre viitorul acesteia în societatea actuală.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Star Trek, Star Wars filmele acestea SF la un moment dat prevesteau că o să avem tehnologie mobilă. Da, să duci o tabletă în mână, să te plimbi cu ea, să vorbești cu celălalt la distanță, să ai intercomunicații da, mult mai lejere, să te vezi, să te auzi, cu mult mai ușoară.

Au apărut primele telefoane prin tablete, am ajuns în secolul acesta 21, în 2023, atunci când discutăm despre inteligența artificială, o inteligență care sperie, dar pe de altă parte ne intrigă. Am ajuns să cutăm cu un robot care ne poate oferi sfaturi, dar ne poate oferi și răspunsuri.

Înainte așa am avut: Google, Wikipedia, Bing în anumite țări. Acum, acest ChatGPT care ne explică cum se creează o pagină de internet sau pur și simplu care este istoria Franței. Până să intrăm în controverse, ce părere aveți despre acea inteligență artificială și cum ați vedea-o dumneavoastră?

Mircea Scheau: Pentru a încerca, explic cât mai clar la ce doresc să fac. Voi aduce în atenție un proiect la care tot lucrez împreună cu un grup de entuziaşti, un grup de specialiști, de fapt, de la Universitatea Babeș-Bolyai și nu numai și anume, un proiect numit FinCrime, Financial Crime, de evaluare în timp real prin realităţi economico-financiare la nivel european, cu comparații între țări și la nivel național cu comparație între județe.

Acest ChatGPT citește din surse publice informații, trebuie să menționăm că sunt necesare capacități de stocare și de prelucrare a informaţiei enorme, asta în situația în care nu cumva între timp au apărut altfel de tehnologii, așa încât consumul de energie să nu mai fie unul prohibitiv şi să permită procesarea informațiilor în timp real sau cu un delay, pentru că timp real este totuși o loțiune relativ abstractă în multe cazuri, existând o latenţă de o secundă, de o jumătate de secundă, de câteva fracțiuni de secundă între achiziția datelor, prelucrarea datelor și livrarea rezultatelor.

Tot ceea ce pot să spun este că una este să beneficiem de informații prelucrate de ChatGPT și puse la dispoziția publicului la informații asimilate din surse publice și alta este ca această inteligență artificială să depășească nivelul de just fun și să livreze rezultate celor care le solicită pe domenii de activitate nişate, poate aș putea să spun.

Ce vreau să subliniez este că o tehnologie poate să fie folosită în sens pozitiv sau în sens negativ.

Întotdeauna va exista această tendință de a o folosi în ambele sensuri. Ne dorim să fie folosită în sens pozitiv, o creăm pentru a fi folosită în sens pozitiv, o susținem, o dezvoltăm și, sigur, la un moment dat, cineva o ia, o prelucrează și se gândește el că este personal sau de grup, mai de interes, să fie folosită în sensul negativ.

Este greu de anticipat. Putem să descoperim care sunt avantajele. Ne gândim la o parte dintre avantaj atunci când o construim. Până la urmă de asta o construim, nu, pentru anumite avantaje, dar vulnerabilitățile nu le descoperi imediat.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Elon Musk, Steve Wozniak și Yuval Harari au venit și au spus: haideți să stopăm un pic, să-i mai dăm o pauză de șase luni, să vedem cât putem să dezvoltăm, până unde. Pe de altă parte, Bill Gates a venit și a spus că nu este nevoie de acea pauză, pentru că dezvoltarea trebuie să vină din mers.

Și Joe Biden a venit pe această, să zicem, nișă a lui Bill Gates și a spus: ok, continuăm cu dezvoltarea ei, pentru că ar fi necesară dintr-un punct sau altul de vedere, dar, pe de altă parte, văd că Italia și autoritățile italiene au vrut și decid să blocheze oarecum acest bot ChatGPT, pentru că nu îl văd, în momentul de față, să respecte legislația privind datele personale și nu au sisteme de verificare a vârstei, în primul rând, a utilizatorilor, dar eu mă gândesc care sunt pericolele din jurul acestei inteligențe artificiale și cum le abordăm pe viitor?

Mircea Scheau: Sunt probleme de reglementare, sunt probleme de etică. ChatGPT poate să aibă acces la informație, atenție, pe care noi le facem publice. Cum? Prin intermediul rețelelor sociale.

Păi de ce ne mai mirăm atunci? Dacă noi am făcut publice, de ce ne mirăm că o inteligență artificială, alta decât cea umană, a accesat acele resurse, acele informații pe care, repet, noi am ales să le facem publice?

Cred că problema este de altă natură. În situația în care există instituții, organizații, state care își exprimă îngrijorarea referitoare la accesul la informațiile ce pot să devină publice, asta înseamnă că ar trebui cumva ca reglementarea să fie bidirecțional și pentru inteligență artificială, dar și pentru cei care ar fi trebuit să o pună în practică pentru ca acele informații să nu devină publice.

Nu știu dacă m-am făcut corect înțeles, dar există proceduri, fluxuri, da, norme de punere în aplicare a procedurilor în care se specifică foarte clar măsurile ce trebuie adoptate și implementate pentru a nu se oferi acces la un tip de informație clasificată sau nu.

Nu putem să ignorăm aspectul pozitiv. Sunt persoane care doresc acces la informație rapid și probabil și concatenat, concentrat pentru o singură pagină. Păi, am putea să facem, fără să greșim prea mult, o comparație între ChatGPT și Wikipedia, da.

Una este să căutăm fiecare dintre noi pe Wikipedia ca au o sursă deschisă, în care nu știm cine a scris, dacă în momentul în care a scris a fost bine intenționat, dacă informația este corectă, dacă este reală, pentru că este Wikipedia. 

Fiecare dintre noi putem să intrăm și să modificăm informația existentă acolo și să o alterăm. Mergem în zona de atenție, profilare și manipulare. Deci una este să intrăm pe Wikipedia și să căutăm, eu știu, informație, niște date de care avem nevoie într-o anumită formă și alta este să punem inteligența artificială să caute în locul nostru.

Cred că suntem abia la începutul unei paradigme la nivelul utilizatorului de rând. ‘Totul pare foarte frumos, nimic nu mă poate afecta, nu sunt vulnerabil, nu are ce să-mi facă, nu are de ce să-mi facă rău.

Și iată cum o posibilă replicare a unei informații, de fapt, vine din ajutorul cercetătorului care are acces la informații publicate până atunci, oferindu-i posibilitatea să adauge elementul de noutate la care s-a gândit sau pe care dorește să-l parcurgă, ca direcție de cercetare.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Noi, jurnaliștii, avem o vorbă: verifici din trei surse o știre, ca să fii sigur că este veridică. În schimb, prin acest, nu neapărat doar ChatGPT-ul, dar cu toate această inteligență artificială, am văzut lucruri incredibile.

Se pot crea pagini financiare, putem crea materiale video credibile, ca și cum ar părea, pe baza acestui război care este lângă no, în Ucraina, cu Rusia, niște imagini prin care putem să spunem că, nu știu, s-a terminat, s-a încheiat sau, nu știu, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat nu știu ce. Cine ar fi tras la răspundere pentru astfel de daune cauzate de către inteligența artificială?

Mircea Scheau: Înainte de a-ţi răspunde la ceea ce m-ai întrebat, aș dori să-ți adresez și eu o întrebare: unde sunt alocate resursele care permit funcționarea acestei inteligențe artificiale?

Gabriel Stan (realizator rubrică): Într-un server comun sau într-un server, nu știu, al unei entități.

Mircea Scheau: Poate că sunt salvate în cloud, într-un grup de servere. Poate că respectivii proprietari de cloud sunt semnatari sau nu ai Acordului de la Budapesta, poate că se subordonează sau, eu știu, sunt guvernați de un sistem de reglementare în domeniu.

 O tehnologie poate să fie folosită în sens pozitiv și în sens negativ. Fake news există din cele mai vechi timpuri, din perioada precursoare perioadei antice există fake news. Dacă e să ne gândim la fake news, haideți să ne uităm în propria ogradă, în propria casă, în propria familie, în relația noastră cu prietenii și să ne întrebăm: oare de câte ori i-am mințit noi pe ei, prezentându-le denaturat un „adevăr”, cu ghilimelele de rigoare, un adevăr infestat cu 95% informație veridică și exact 5% informație falsă, care să provoace o reacție a prietenului nostru în favoarea noastră și eventual, în defavoarea unei alte persoane.

Oare de câte ori am făcut acest lucru? De puține ori, de multe ori? Se numește fake news, se numește profilare, se numește oare manipulare? Păi, dacă noi, oamenii, facem acest lucru, de ce ne mirăm că o inteligență artificială creată cu ajutorul creierului uman învață să facă acest lucru?

Poate că inteligența artificială nu lasă să facă acest lucru. Însă oamenii, gândind în modul în care gândesc, utilizează acea inteligență artificială, cuvântul „inteligentă” – care învață – learning, utilizează acea inteligență în sens negativ.

Până la urmă, cred că problema este la noi și nu la inteligența artificială, este la modalitatea în care noi, oamenii, alegem să exploatăm resursele acelei inteligențe artificiale și reglementarea sigur că trebuie aplicată inteligenței artificiale, mai ales utilizatorilor, celor care o exploatează, celor care se bucură de roadele necuvenite ale informațiilor asimilate și ale informațiilor false pe care le pot arunca în spațiul cibernetic sau în spațiul real. Pentru că, până la urmă, observăm că spațiul cibernetic și spațiul real încep să se suprapună pe o suprafață din ce în ce mai mare.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Domnule Mircea Scheau, mulțumesc tare mult pentru intervenţia în emisiunea noastră. Ați fost, spun eu, de mare ajutor și ne-ați oferit informații utile în condițiile în care, așa, într-o oarecare măsură, totul e o nebuloasă.

Nu știm pentru ce, când și de ce va fi utilă această tehnologie. Să sperăm că dacă vom mai avea ocazia și vom mai discuta pe viitor, vom vorbi de bine despre ea și, de ce nu, laudativ.

Mircea Scheau: Ne dorim să vorbim de bine, pentru că dacă vom vorbi de bine, asta înseamnă că lucrurile au mers, merg și să sperăm că vor merge într-o direcție bună.

Şi eu vă mulțumesc pentru invitație și le mulțumesc mai ales celor care ne ascultă în acest moment, celor care poate sunt departe de casă, celor cărora le putem veni în ajutor măcar cu un gând bun, cu o vorbă bună și, de ce nu, o faptă bună. Și dacă, exact cum aţi spus, vom avea prilejul, vom încerca să răspundem și la alte întrebări.

Fonoteca Melomanului – OLIMPIA PANCIU 70! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 30 martie 2023, 09:02 / actualizat: 21 iunie 2023, 13:25

Bun găsit tuturor, vă invit în cadrul ediției speciale a rubricii aniversare FONOTECA MELOMANULUI, să îi dorim sănătate, multe bucurii și toate gândurile bune unei alte mari artiste, o voce de referință a muzicii pop românești din perioada anilor 1970-1985 – OLIMPIA PANCIU (n. 30.03.1953)!

„Un party de ziua mea” (Mircea Romcescu/ Olimpia Panciu) de pe albumul NUMAI ÎMPREUNĂ (C&P 2003 SRR-Edit. Radio) interpretată de Olimpia Panciu.

„Olimpia Panciu a absolvit Școala Populară de Artă din București (1969). În 1970 se clasează pe locul 2 la spectacolul concurs „Se caută o vedetă” și atrage atenția unor importanți realizatori de televiziune. Melodia „Păpușa” de Mihai Constantinescu, devenită mare șlagăr, intră în programele de „heavy rotation” ale Radioului național, alături de alte piese pe care compozitorii de succes ai vremii i le oferă. Trio-ul Marius, Olimpia și Mihai (lansat în 1982), promovat în serialele de televiziune de mare popularitate – Cenușăreasa, 3 prieteni, Frumoasa din pădurea adormită, Poppey marinarul, îi atestă vedetariatul. Simpatica și atrăgătoarea solistă figurează în distribuțiile a sute de spectacole. Între 1972-1983 participă la festivaluri internaționale (Grecia, Polonia-Sopot, Cehoslovacia, Iugoslavia-Ljubliana), Ungaria, R.D.Germania-Dresda). Face turnee în Cehoslovacia, Germania, Rusia (1982-1983). Mircea Romcescu îi scrie serialul de piese transpus pe discul Olimpia – 1982. Se stabilește în Danemarca (1985), împreună cu viitorul soț – Mircea Romcescu. Desfășoară o activitate susținută ca textieră. Prin vocea cu timbru particular, muzicalitate, prezența scenică, Olimpia și-a asigurat întâietate printre vedetele pop-ului românesc.” – Daniela Caraman Fotea (extras din prezentarea din booklet-ul CD-ului Mircea Romcescu & Olimpia Panciu – NUMAI ÎMPREUNĂ – C&P 2003 SRR-Editura Radio)

„Ne-am cunoscut întâmplător” (Mircea Romcescu/ Olimpia Panciu) de pe albumul NUMAI ÎMPREUNĂ (C&P 2003 SRR-Edit. Radio) interpretată de Olimpia Panciu.

Bogdan Dragomir – Realizatorul emisiunii – vă mulţumește pentru atenţie şi până la următoarea ediţie vă dorește toate cele bune!

Sursa: Materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio Romania Regional şi bogdandragomir.ro . Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei rubrici a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene, la Radio România Regional!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir

Muzician și jurnalist la

Muzica Unei Generații Perene – Portrete muzicale – GEORGE NATSIS 65! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 6 martie 2023, 11:05 / actualizat: 21 iunie 2023, 13:26

Astăzi avem o aniversare specială, îi dorim La mulţi ani, cu sănătate, multe bucurii şi fericire muzicianului GEORGE NATSIS – pianist, orchestrator, dirijor şi compozitor…la împlinirea frumoasei vârste de 65 de ani!

* * * * *

Aici puteţí asculta varianta AUDIO a emisiunii! (Realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu – Radio România Regional).

* * * * *

Născut în 6 martie 1958, George Natsis – pianist, compozitor, orchestrator și dirijor prodigios – a  absolvit  Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, secția pian, în 1981. Ca pianist și orchestrator, a întreprins turnee în țară și în străinătate (Kuweit, Germania, Slovenia, Canada, Austria) și a colaborat cu nume mari ale muzicii pop românești. Din 1993, este pianist al Big-Bandului Radiodifuziunii Române.

A semnat orchestrații, aranjamente și direcția muzicală pentru emisiuni de televiziune. A fost aranjorul multor albume ale unor artiști consacrați, precum Ștefan Hrușcă, Ovidiu Lipan „Ţăndărică” și Gheorghe Zamfir.

george-natsis_foto-3 (ceascadecultura.ro)

Creaţia muzicală a lui George Natsis a fost răsplătită, începând cu anul 1985, cu numeroase premii obţinute în festivaluri dedicate muzicii pop și jazz. Printre ele se numără distincția „Melodia anului” la Radio România (piesa „Viața de artist”, 1991), Premiul U.C.M.R. („Aș vrea să știu” interpretată de Monica Anghel, 1997), Premiul pentru „Cel mai bun album etno-pop” („Noaptea Sânzienelor” – album de autor, 1997), Premiul pentru „Cea mai bună piesă” și „Cea mai bună orchestrație” la Festivalul „Discovery” – Varna (Bulgaria), cu melodia „Clopote albe” (2000),

Premiul special al Societății Române de Radiodifuziune la Festivalul „The Golden Star” – București cu piesa „Endless World” (Micul meu Univers, 2003), Premiul U.C.M.R. pentru Muzică Ușoară („E Prima iubire”; „Azi sau mâine”, 2005), Premiul 1 pentru Creație la Festivalul Cântecelor de Iarnă – Radio România (2008), Premiul U.C.M.R. pentru Muzică de Jazz („Play 4 Me”; „Dorian Blues”, 2008), Premiul 1 pentru Creație la Festivalul „Fulg de nea”- Brașov (2010).

Nu în ultimul rând, George Natsis este cunoscut ca dirijor, debutând la Teatrul „Constantin Tănase” (1979-1981), pentru a se afla apoi la pupitrul unor concerte precum cele de jazz cu Big-Bandul Radio. A dirijat, de asemenea, concertul etno-rock simfonic „Visul Toboșarului”- Ovidiu Lipan „Ţăndărică” & Camerata Valahia, concertul aniversar Aura Urziceanu & Radio Big-Band (1987), concertul cameral Opus Avantra Strings Ensemble (2010), concertul rock simfonic Steve Vai & Evolution Tempo Orchestra (București și Rimini, Italia, 2010), dar și turneul european cu Steve Vai si Evolution Tempo Orchestra (iunie 2013).

Sursa: radioromaniacultural.ro, agerpres.ro, informaţii şi materiale muzicale din arhiva personală.

În cadrul emisiunii au interpretat:

„Ca o minune e un copil” (George Natsis/Mirela Fugaru)  interpretată de copilul Alexandra Ruge (C&P George Natsis) – Arhiva personală;

„Mai stai” (George Natsis/Mirela Fugaru) din colecţia comp. George Natsis, interpretată de Alina Eremia (C&P George Natsis – Arhiva personală);

„Eu şi chitara mea” (George Natsis/Mirela Fugaru) din colecţia comp. George Natsis interpretată de copilul Noni Razvan Ene (C&P George Natsis – Arhiva personală);

„Micul meu Univers” (George Natsis) de pe albumul „Antologia Muzicii Uşoare Româneşti – CD2” (UCMR) interpretată de Carmen Trandafir (C&P 2003 Editura Muzicală UCMR);

„Azi sau mâine” (George Natsis/Dana Dorian) din colecţia comp. George Natsis interpretată de Andreea Ioncea (C&P George Natsis – Arhiva personală);

„Vei fi a mea” (George Natsis) din colecţia comp. George Natsis interpretată de Aurelian Temişan (C&P George Natsis – Arhiva personală).

Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 

Muzician și Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Expoziția „Dacia. Ultima frontieră a romanității”

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 februarie 2023, 17:39

Vă invităm la Muzeul Național de Istorie a României pentru a afla poveștile expoziției „Dacia. Ultima frontieră a romanității”. Aici ne întâmpină doamna dr. arheolog Mihaela Simion care ne va spune cum este structurată această expoziție unicat, va descrie cu pasiune câteva din piesele de rezistență care dau o valoare inestimabilă acestui proiect, iar poveștile curg atât de frumos, de la un capitol la altul, încât șirul depănat este ascultat cu uimire și bucurie.

Din comunicatul de presă primit de la Muzeul Național de Istorie a României aflăm:
Proiectul expozițional „Dacia. Ultima frontieră a romanității” a fost conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei – Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj Napoca, Complexul Muzeal Național Moldova – Iași, Complexul Muzeal Național Neamț – Piatra Neamț, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud – Bistrița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” – Târgoviște, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – București,  Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” – Tulcea, Muzeul Brăilei „Regele Carol I” – Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” – Galați, Muzeul Județean Argeș – Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” – Târgu Jiu, Muzeul Județean Ialomița – Slobozia, Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș, Muzeul Județean Olt – Slatina, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Teleorman – Alexandria, Muzeul Județean Vâlcea „Aurelian Sacerdoțeanu” – Râmnicu Vâlcea, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Național al Bucovinei – Suceava, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța, Muzeul Olteniei – Craiova, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Romanațiului – Caracal, Muzeul Țării Crișurilor – Oradea, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” – Făgăraș, Muzeul „Vasile Pârvan” – Bârlad, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” – Tecuci, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Roman, și Muzeul de Istorie „Petre Voivozeanu” – Roșiori de Vede.

Aceasta este realizată cu sprijinul Fundației „Prietenii Muzeului de Istorie a României” recent înființată, căreia îi suntem recunoscători, a cărei existență și activitate este anunțată publicului cu această ocazie specială (pmir.org).

Foto: MNIR

Foto: MNIR

Foto: MNIR

Foto: MNIR

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Expoziția are la bază conceptul expozițional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat, în anul 2021, la prestigiosul Muzeu Național de Arheologie din Madrid. Aceasta nu este o simplă expoziție despre geto-daci și lumea lor, sau doar despre o istorie timpurie a acestui colț de lume, ci și despre zorii culturii și civilizației europene, despre unicitate, dar și despre contopirea civilizațiilor, despre aspectul local, despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi. Nu în ultimul rând, este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane precum și a celor ale primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituții muzeale din România și Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie a României.

Expoziția este structurată cronologic pe șase teme generice:

– Etapa finală a primei epoci a fierului și conexiunile localnicilor cu lumea sciticăꓽsunt prezentate piese de ceramică, arme și podoabe, specifice culturilor hallstattiene târzii;

– Terra Dacorumꓽeste dedicată civilizațiilor antice care s-au dezvoltat pe teritoriul României în cea de-a doua epocă a fierului – La Tène. Rolul central îi revine civilizației dezvoltate de geto-daci, în spațiul definit de țărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic și fluviul Dunărea;

– Pax Romanaꓽ își propune să ofere vizitatorului o imagine sintetică a modului de viață roman în spațiul provinciilor Dacia și Moesia Inferior, cu sublinierea aspectelor particulare, specifice zonei;

– La porțile Imperiuluiꓽeste dedicată comunităților din spațiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realități generate de prezența imperiului și de conviețuirea dacilor liberi cu triburile germanice și sarmatice așezate aici în primele trei secole ale erei creștine;

– Construind Terra Christianaꓽperioada secolelor IV – VII p. Chr. este caracterizată de trei jaloane istorice determinante pentru acest spațiu: retragerea armatei și a administrației din Provincia Dacia, pătrunderea creștinismului și marile migrații;

– „Barbarii” și Imperiul – Transformarea lumii romane – cotidian și conflictꓽ răsfoind scrierile Antichităţii Târzii despre Dacia se conturează percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populații în migrație. În același timp, în cursul secolelor IV-VII, spațiul de la nordul Dunării de Jos a fost și o zonă a continuității civilizației romane provinciale și de sinteză culturală a moștenirii acesteia cu culturile diferitelor populații migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică.

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate următoarele piese: coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripții menționând regii daci Tiamarkos, Burebista și Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria (din epoca migrațiilor).

Din colecțiile muzeelor partenere enumerăm: tezaure datând din epoca migrațiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus și Turda (din patrimoniul Muzeului Național al Transilvaniei și Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme și obiecte de bronz grecești de la Olănești, precum și piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, vase din ceramică, arme, unelte și podoabe din metale comune care ilustrează evoluția civilizațiilor care s-au succedat în spațiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. și sfârșitul sec. VII d. Hr.

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Camelia Teodosiu

Vă invităm, așadar, într-o călătorie de peste 1400 de ani, în timp, în spațiu, în universul în care au evoluat strămoșii geto-dacilor spre ceea ce izvoarele antice vor numi geți și daci, civilizația dezvoltată de aceștia până la cucerirea și transformarea unei părți a Daciei în provincie romană, integrarea acestui spațiu în lumea romană, supraviețuirea civilizației romane provinciale după părăsirea Daciei de către armata și administratia romană și convietuirea localnicilor cu populațiile migratoare. Firul călăuzitor al expoziției este acela al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii actualei civilizației europene, într-un spațiu perceput de contemporanii frământatului mileniu întunecat al migrațiilor, ca “Ultima frontieră a romanității”, locul unde temelia lingvistică pusă de limba latină și numele romanilor au supraviețuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor, până azi.

Expoziția va fi deschisă până în luna martie a anului 2023 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică.

Fotografii : Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Camelia Teodosiu

Gala premiilor Radio România Cultural revine pe scena Teatrului Odeon!

Publicat de Andra Radu, 21 martie 2022, 14:51

După doi ani de absență cauzată de pandemia de COVID-19, Radio România Cultural readuce singura gală care premiază toate domeniile culturii din România pe scena Teatrului Odeon din București.

La evenimentul care va avea loc pe data de 18 aprilie, de la ora 19:00, vor fi acordate trei premii speciale și un premiu de excelență care vor recunoaște reușite și evenimente extraordinare din perioada pandemiei.

Premiul de excelență al Galei Premiilor Radio România Cultural va fi înmânat doctorului Cătălin Denciu și echipei secției de Terapie Intensivă a Spitalului Județean Piatra-Neamț, oameni care și-au pus viața în pericol pentru salvarea pacienților în timpul tragicului incendiu din 2020. Doctorul Cătălin Denciu a suferit atunci arsuri grave, oferind un exemplu eroic de sacrificiu și devotament.

Premiul special pentru educație îi va reveni platformei de pregătire la matematică MateX.xyz. Platforma a fost creată de 8 olimpici cu scopul de a-i pregăti online pentru Evaluarea Națională pe elevii săraci de clasa a VIII-a.

Premiul special pentru știință va fi acordat fondatorului Graphs.ro, Dragoș Vana. Platforma sa a prezentat, în fiecare zi, date privind evoluția pandemiei de coronavirus din România și informații despre campania de vaccinare anti-COVID. Început ca un proiect personal, cu resurse personale, în aprilie 2020, Graphs.ro a devenit o sursă de referință și un instrument indispensabil de urmărire a evoluției pandemiei din România.

Sursa foto: Radio România Cultural/facebook

Premiul special pentru literatură va fi decernat Librăriei „La Două bufnițe” din Timișoara, un proiect cultural de anvergură, pentru modul curajos în care a înfruntat pandemia, devenind un exemplu de supraviețuire culturală în dificilele zile ale lockdown-ului.

„Începând din martie 2020, întreaga lume culturală a fost supusă unor încercări inimaginabile. Cultura fost cu siguranță unul dintre domeniile cele mai afectate, cele mai lipsite de ajutor.

Cu toate acestea, au fost oameni, instituții, care au reacționat imediat și au făcut eforturi deosebite să rămână în atenția publicului și să facă lucruri de calitate pentru a aduce o rază de lumină și speranță în viețile tuturor.

Radio România Cultural premiază doar câteva dintre aceste reușite dar suntem conștienți că numărul lor este mult mai mare și prin aceste premii le mulțumim tuturor.” – Radu Croitoru, manager Radio România Cultural.

Cea de-a XXI-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural va avea loc pe scena Teatrului Odeon, luni, 18 aprilie 2022, de la ora 19:00, și va fi transmisă în direct de Radio România Cultural și înregistrată și retransmisă de TVR.

Accesul la eveniment se va face pe bază de invitații care pot fi solicitate la numărul de telefon 021.303.15.15, de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00, sau la adresa de email: cultural@rornet.ro.

Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii.

Festivalul „Namaste India” se va desfăşura la Bucureşti şi Cluj-Napoca!

Publicat de Andra Radu, 28 februarie 2022, 17:59

Cea de-a XII-a ediţie a Festivalului „Namaste India”, având ca temă centrală reprezentarea femeii în arta, cultura şi societatea indiană, se va desfăşura la Bucureşti şi Cluj-Napoca în perioada 2 – 20 martie.

Potrivit unui comunicat transmis de organizatori, prin filme, cărţi, expoziţii de artă textilă şi fotografie, prezentări şi conferinţe, publicul român va fi invitat să pătrundă în universul femeii indiene, păstrătoare a portului tradiţional, simbol al graţiei, forţei interioare şi devotamentului, dar şi luptătoare pentru dreptul la egalitate de şanse şi participantă valoroasă la familie şi societate.

Publicul din Bucureşti va putea vizita, în perioada 7 – 20 martie, la Biblioteca Naţională a României, expoziţia de fotografie „Atlasul frumuseţii în India”, de Mihaela Noroc, atmosfera creată servind, totodată, timp de două săptămâni, ca spaţiu de desfăşurare pentru prezentări ce vor aborda subiecte precum „Mitul, tradiţia, simbolurile şi semnificaţiile sari-ului” şi „Oglindirea femeii în opera lui Rabindranath Tagore”.

La Cluj-Napoca, festivalul va debuta printr-o serie de patru evenimente găzduite pe 12 şi 13 martie de Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Pe 12 martie, de la ora 15:00, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă va lansa volumul „Fiice ale Indiei”, evenimentul fiind urmat, de la ora 16:00, de vernisajul expoziţiei „Introducere în arta textilă Indiană”, prezentate de Rajkumari, brandul creat de Anamaria Lazăr din dorinţa de a integra arta indiană în vestimentaţia urbană contemporană a femeii europene.

Pe 13 martie, publicul va putea asista la două prezentări având ca temă „Impactul teatrului şi al artelor spectacolului indiene în Europa” şi „Revigorarea şi detoxifierea din perspectiva Yoga şi Ayurveda”.

În ambele oraşe, programul festivalului va include cinci proiecţii de film cu tematică feminină, programate în perioada 2 – 7 martie la Cinema Elvire Popesco şi în perioada 15 – 19 martie la Cinema Arta din Cluj-Napoca.

Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul www.namasteindia.ro.

Expo 2020 Dubai: Soluțiile pentru un viitor global durabil, regăsite în cultura tradițională din România!

Publicat de Andra Radu, 15 decembrie 2021, 18:00 / actualizat: 15 decembrie 2021, 19:09

Pe 14 decembrie, într-un moment onorific, delegația Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, coordonată de László Borbély, a deschis porțile Expo Dubai 2020 – o premieră pentru România la această ediție. (Înregistrarea momentului este disponibilă aici: https://www.instagram.com/tv/CXdd3MsDAmC/?utm_medium=copy_link.

În contextul Expo Dubai 2020, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a prezentat contribuțiile lui Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen la ceea ce numim în prezent dezvoltare durabilă. Inspirați de cultura tradițională românească, prin studiile și ideile pe care le-au lansat în urmă cu un secol, cei trei români vizionari au propus concepte prin care se poate fundamenta ideea de construire a unei lumi durabile.

„Este o onoare să mă aflu astăzi aici în Pavilionul României la Dubai care, nu accidental, poartă titlul New Nature. Trebuie să ne regândim <<natura>> de a fi, de a trăi, de a interacționa cu mediul natural. Evenimentele la care am participat cu plăcere ieri și astăzi sunt o recunoaștere a faptului că avem viziune în România, avem o structură inter-instituțională, avem eficiență a administrațiilor publice și servicii publice inovative pentru implementarea Agendei 2030.

Avem multe resurse, însă e nevoie și de o schimbare de paradigmă, de o relație nouă cu natura. Așa cum spunea Brâncuși – lucrurile nu sunt dificil de realizat, ce este dificil e să ne punem în starea de a le face. În activitatea Departamentului avem două direcții cheie: să convingem administrațiile publice să devină parteneri în demersul nostru și să convingem întreaga societate de schimbarea de mentalitate atât de necesară în relație cu natura.” a declarat László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (Guvernul României).

Conferința „Sustainable Romania. Local Knowledge from the Past for a Global Lasting Future” a fost deschisă de către László Borbély și de Daniela Gîtman, secretar de stat pentru afaceri interinstituționale al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în calitate de gazdă a Pavilionului României la Dubai, în prezența invitaților reprezentanți ai delegațiilor și Pavilioanelor vecine și a participanților online.

Înregistrarea evenimentului poate fi vizionată aici: https://fb.watch/9UbkOSBuIa/.

În acord cu New Nature, tema generală prezentată de România la Dubai în 2020 în districtul Sustenabilității al expoziției mondiale, conferința a propus ideea că soluțiile pentru o dezvoltare durabilă și coerentă la nivel global pot fi găsite în exemple locale care, conectate la resursele și tehnologia din prezent, pot deveni metodologii viabile de colaborare dintre om și natură.

Experții invitați să prezinte teoriile lui Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu – Roegen au plasat conceptele gândite de cei trei în dialog direct cu dezvoltarea durabilă din prezent:

Doina Lemny, muzeograf onorific la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Pompidou, Paris, custodele atelierului sculptorului Constantin Brâncuși, a prezentat o perspectivă nouă asupra relației lui Brâncuși cu materialul natural, despre care sculptorul considera că este cel care dictează direcțiile artistice, meșteșugarul sau artistul fiind cel care se adaptează după ceea ce îi spune materialul.

Luis Ovidiu Popa, directorul general Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a scos în evidență importanța studiilor lui Antipa asupra pescăriilor din Delta Dunării ca model de bună practică în administrarea rațională a ecosistemelor naturale și, totodată, valoarea spațiilor muzeale ca centre de educație non-formală pornind de la „diorama” inventată de marele biolog român.

Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, expert în economie circulară și dezvoltare durabilă, a explicat relevanța teoriei bioeconomice și a programului bioeconomic minimal propus de Nicolae Georgescu – Roegen ca soluție pentru dezechilibrele dintre societate – economie și resurse din prezent. Evenimentul a fost curatoriat și moderat de Teodor Frolu.

Filmul documentar dedicat contribuțiilor celor trei români de geniu la definirea ideii de lume durabilă, prezentat publicului internațional în contextul conferinței, poate fi vizionat aici: https://www.youtube.com/watch?v=KP6OCZzR0i8.

Un rezumat video al activităților Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu societatea civilă, care se înscrie conceptelor prezentate în conferință poate fi vizionat aici: https://youtu.be/zD40mgO9db8.

Conferința „Sustainable Romania. Local Knowledge from the Past for a Global Lasting Future” a fost organizată în contextul prezenței României la Expo Dubai 2020 de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23.

Resurse suplimentare de documentare a temelor conferinței: https://traditiicreative.ro/precursori/

Prezentările speakerilor: Prezentări Brâncuși, Antipa, Roegen – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă – dezvoltaredurabila.gov.ro

Magda Stavinschi despre relația dintre astronomie și cultură

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 iulie 2021, 15:03

Poposim la Observatorul Astronomic din Parcul Carol unde ne întâmpină dr. Magda Stavinschi, cercetător onorific la Institutul Astronomic al Academiei Române cu o prelegere integrată în seria conferințelor proiectului „Conexiuni“ prin care Academia Română își propune să ofere repere științifice și culturale autentice pentru națiunea română și să pună în valoare beneficiile pe termen lung ale vieții intelectuale.

Conferința doamnei Magda Stavinschi surprinde relația dintre astronomie și cultură, pornind de la întrebările filozofice vechi de când lumea – Cine a creat Cerul și Pământul? Care este locul nostru în Univers? Suntem oare singurele ființe raționale care populează această lume cosmică?

Articol integral și podcast pe romaniadenota10.ro

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea compozitorului şi chitaristului ADRIAN ORDEAN – La Mulți Ani 65!

Publicat de Bogdan Dragomir, 10 martie 2020, 11:00 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:13

Astăzi, la Radio România Regional – MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îi dorim cu mare drag LA MULŢI ANI, cu sănătate şi cu toate gândurile bune artistului şi prietenului  ADRIAN ORDEAN!

Adrian Ordean la Radio Romania

Adrian Ordean (n. 10 martie  1955,  Sibiu)  este un chitarist și compozitor român. Este unul dintre compozitorii de marcă ai muzicii ușoare românești și unul dintre cei mai prolifici compozitori  români. Ordean este cel ce a inventat trupa  A.S.I.A. și a făcut din Compact  un brand pe scena pop-rock-ului. De asemenea, Adrian Ordean a cântat în lunga sa carieră în formațiile Riff, Roșu și Negru, Vocal Jazz Quartet Stereo, Schimbul III și Grup 74.

„Pseudofabula” (Adrian Ordean/Traian Furnea) de pe albumul „The Best of CLUB A” (C şi P – Electrecord EDC 311) interpretată de Roşu şi Negru.

La finele anului 1981, Adrian Ordean este recrutat în formația Roșu și Negru condusă de Liviu Tudan. Aici va cânta de-a lungul timpului, până-n anul 1988, alături de muzicieni de marcă precum chitariștii Dan Bădulescu, Florin Ochescu și Gabriel Nacu, basiștii Liviu Tudan, Mircea Marcovici, Dan Creimerman și Marty Popescu, bateriștii Liviu Hrișcu, Dorel Vintilă-Zaharia și Titi Herescu, claviaturiștii Cornel Cristei și Valentin Stoian. În 1988, va părăsi formația pentru a deveni membru al trupei Compact.

AO1_medium (radioromaniacultural.ro)

În perioada 1988 – 1996, Adrian Ordean face parte din grupul Compact, alături de Teo Peter, Emil Laghia, Aurel Vasilescu, Vlady Cnejevici și Leo Iorga.

Între 1996 – 2000, cântă la Schimbul 3, împreună cu Leo Iorga, George Pătrănoiu, Cătălin Dalvarea, Mario Țiclea, Andy Savastre. În 1997 apare primul album care se numește „Schimbul 3”, produs de casa de discuri Tempo Music, a lui Ioan Gyuri Pascu. Sub egida Roton, apare in 1998 „Schimbul 3 unplugged”.

„Inima mea (Adrian Ordean/Dinu Olăraşu)” de pe albumul „Cântaţi cu noi – Muzică Uşoară Românească” – CD4 (UCMR-ADA 2006) interpretată de Grupul vocal A.S.I.A.

Formația de muzică ușoară A.S.I.A a apărut în martie 1999 atunci când Adrian Ordean a avut ideea de a concepe un proiect muzical ce implica o formație de fete. Ordean a fost compozitorul tuturor pieselor formației dance care a făcut carieră în perioada de după 2000.

„Vreau să zbor” (A. Ordean/A. Ordean) de pe albumul „Vreau să zbor” (C si P – Magdalena Tara 2012) interpretat de Magdalena Tara.

În mai 2012, Adrian Ordean a înființat formația „Ordean”, împreună cu Codruț Croitoru (voce, ex The Crown), Andrei Bărbulescu (tobe, ex Timpuri Noi, Taxi), Adrian Borțun (chitară bass, ex Timpuri Noi, Taxi), Marius Vintilă (keyboards) și Alexandru Albiter (chitară, ex- Grup ’74).

Adrian Ordean 1 RRA

Din toamna anului 2012, Adrian Ordean a cântat cu trupa „Leo Iorga & Ordean”, alături de Leo Iorga, Cristi Iorga, Dan Ștețco „Polymoog”, Alex Ardelean, Marian „Lacke” Mihăilescu. În decembrie 2012 a avut loc „botezul” trupei, care de atunci se numește PACT by Leo Iorga & Adi Ordean. 

„Cheamă un înger” de pe albumul „PACT by Leo Iorga & Adi Ordean – Demo CD” interpretat de PACT by Leo Iorga & Adi Ordean.

În februarie 2013, Dan Ștețco „Polymoog” s-a retras din trupă, însă formația a continuat să susțină numeroase concerte în țară pe parcursul anului 2013.

„Pentru dragostea ta” (m./t. Adrian Ordean, interpr. Dida Drăgan) de pe albumul „Adrian Ordean – Compoziţii”.

În 2014, Cătalin „Bibanu” Dalvarea (ex-Neutron, Schimbul 3, Spitalul de Urgență) l-a înlocuit la tobe pe Cristi Iorga, care a plecat din țară. În aprilie 2014, trupa PACT a lansat albumul „Numărul Unu”. Ulterior, acesta a fost înlocuit de Răzvan Gorcinscki (ex-Antract).

La începutul anului 2017, Adrian Ordean decide să se întoarcă la un proiect muzical anterior foarte drag sufletului său şi …iată ce declară în data de 6 februarie pe pagina de facebook: „Februarie 2017…M-am hotărât să iau în seamă îndemnul mai multor prieteni, de a pune în practică o idee mai veche: ”un compozitor care își cântă cântecele”…”un compozitor și cântecele sale”…așa că urmând acest concept m-am hotărât să repun pe picioare o trupă a mea, născută în 1996 și botezată de Florian Pitiș…”Schimbul 3”.

”Derivat din Compactul de Bucuresti, adună 3 dintre cei mai buni chitaristi români. Album de referintă in 1996. Music By Adrian Ordean, Mixed By Adrian Ordean… Lyrics By – Adrian Ordean, Ioan Gyuri Pascu, Mircea Rusu. Recorded at Migas Real Compact studio (1996, autumn)”
Asta scrie ”john silver” pe o pagină de internet despre trupa ”Schimbul 3”, cu primul album care s-a numit tot “Schimbul 3”, produs de casa de discuri Tempo Music, a lui Gyuri Pascu. Venim acum în 2017 cu o formulă proaspătă, cu piese noi dar nu le uităm nici pe cele vechi. Am alăturat numelui ”Schimbul 3” un indice de identificare mai rapidă a formației, așa că acum trupa o găsim sub denumirea de ”Schimbul 3” by Adrian Ordean. Vom folosi în repertoriul nostru numai piese compuse de mine de-a lungul timpului.”

„Am avut noroc. Am fost mai norocos decât alţii doar şi pentru simplul motiv că mi-am văzut ţara de la un capăt la altul. Am văzut şi o treime din globul pământesc. Lumea trebuie să vadă artistul pe scenă. Cel mai important factor din tot mecanismul care angrenează viaţa unui artist este spectatorul!”, concluziona Adrian Ordean după o lungă experienţă artistică petrecută pe scenele de concert din România şi din străinătate.

Semnătura muzicală a lui Adrian Ordean – compozitor, chitarist, textier, orchestrator – se regăseşte de-a lungul a peste trei decenii în componenţa unor trupe de referinţă ale pop-rockului românesc: Roşu şi Negru, Compact, Schimbul 3 şi PACT by Leo Iorga & Adi Ordean. 

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Ordean, https://www.facebook.com/adiordean/?pnref=story

http://www.radioromaniacultural.ro/povestiri_din_studioul_artelor_invitat_special_muzicianul_adrian_ordean-12688

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Consolidarea unei tradiții: Al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2019, 11:10

Academia Română anunță desfășurarea la București, în săptămâna 2-6 septembrie 2019, a celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, cu tema generală Dinamici politice, sociale și religioase în Sud-Estul Europei. Congresul are ca invitați peste 400 de specialiști din peste 30 de țări și este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE).

Deschiderea congresului va avea loc în Aula Magna a Facultății de Drept, luni, 2 septembrie 2019, ora 11, unde vor lua cuvântul prof. Alexandre Kostov, președintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și președinte al Comitetului de organizare.

Lucrările congresului sunt împărțite în 35 de secțiuni, ce se vor desfășura de-a lungul a cinci zile, în sesiuni paralele, acoperind o arie temporală care se întinde din Antichitate până în epoca contemporană, cu o diversitate tematică din care nu lipsește niciuna dintre disciplinele umaniste: istorie, arheologie, lingvistică, filologie, istoria artei și a dreptului, etnografie, folclor etc.

Fiecare zi prevede conferințe inaugurale susținute de reputați specialiști din Europa și din Statele Unite ale Americii, între care: prof. François de Polignac, École Pratique des Hautes Études, Paris, prof. Bernard Heyberger și prof. Paolo Odorico, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, prof. Victor Friedman, Universitatea din Chicago și președinte al Comitetului American al AIESEE, prof. Peter Mackridge, Universitatea din Oxford, prof. Oliver Jens Schmitt, vicepreședinte al Academiei Austriece de Științe, prof. emerit Michael E. Stone, Universitatea din Ierusalim, prof. Paschalis Kitromilides, Universitatea din Atena, prof. emerit Paul Magdalino, Universitatea din St. Andrews, prof. Elena Boeck, Universitatea DePaul din Chicago.

Cea mai mare parte a sesiunilor se va desășura la Facultatea de Drept a Universității din București, căreia i se vor alătura, pentru câteva sesiuni speciale, Biblioteca Sfântului Sinod și Arhivele Naționale.

Pe perioada desfășurării congresului, vor fi organizate mai multe expoziții, mese rotunde și lansări de carte:

• luni, 2 septembrie, ora 15: prezentarea colecției Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes, Facultatea de Drept, sala Online
• luni, 2 septembrie, ora 19: vernisajul expoziției Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650‑1800, la Biblioteca Națională
• miercuri, 4 septembrie, ora 11: lansarea culegerii de studii a acad. Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istoria culturii europene (Editura Academiei, 2019), la Facultatea de Drept, sala Online. Prezentare de acad. Răzvan Theodorescu, vicepereședinte al Academiei Române
• miercuri, 4 septembrie, ora 13: vernisajul expoziției Romania and South‑Eastern Europe. Historical witnesses from the collections of the National History Museum of Romania, organizată la Muzeul Național de Istorie
• miercuri, 4 septembrie, ora 18: masa rotundă dedicată lucrării Constantin Basarab Brâncoveanu. Portrait of a ruler and retrospective of an era (1654-1688), 2 vol. (DAR Publishing, 2018-2019), în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei. Vor lua cuvântul profesorii Paschalis Kitromilides, Andrei Pippidi și Paolo Odorico, dr. George Lazăr, dr. Cristian Anița și dr. Claudiu Turcitu, autorul lucrării.

Tematica integrală a congresului cuprinde: Dinamici religioase între Pontul Euxin și Marea Egee în Antichitate, Retorica religioasă a puterii în Bizanț și în Sud-Estul european, Sud-Estul european și Mediterana orientală, Cucerirea otomană a Balcanilor: schimbare structurală și continuitate, Rețele în Sud-Estul european: politică, comerț, cultură (sec. XIV-XVII), Ortodoxia, de la Imperiu la Biserică. Expresii sociale și forme culturale ale credinței, Apocrifele biblice în Sud-Estul european: variație și transmitere din Antichitate în epoca modernă, Tiparul în și pentru Sud-Estul Europei, Negustorii în Balcani: solidarități familiale și geografice, rețele și tehnici comerciale, Monumentele bizantine în perioada postbizantină, Cultura scrisă a periferiilor din Evul Mediu în epoca modernă, Literatura fanariotă, Formarea națiunilor sud-est europene, Migrația, condiție umană și politică în Sud-Estul european, Noi perspective asupra lingvisticii balcanice, Ieșirea din Marele Război: societățile sud-est europene din 1918 în 1923, Balcanii în perioada noului imperialism și dincolo de ea, Moștenirea imperiilor în Balcani: România și Bulgaria în secolul XX, Marea Neagră și strâmtorile: o permanență istorică sud-est europeană, Devoțiune și donații pioase la Locurile Sfinte din Imperiul Otoman, Traducerile din literatura patristică în Sud-Estul european, Imperiul Otoman, Balcanii și Mediterana orientală în lumina călătorilor occidentali,  Imaginea creștinătății răsăritene și a islamului în descrierile de călătorie occidentale din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Între țar, kaiser și sultan: noi abordări ale epocii Revoluției la Dunărea de Jos și în regiunea Mării Negre, Pe fluvii și pe mare: conflict hidropolitic și cooperare maritimă în Sud-Estul european, De la Ani în România: istorie, tradiție, iconografie, Georgia și Sud-Estul european: moștenire bizantină și parcurs cultural comun, Minoritățile religioase în Sud-Estul european, Evreii în Iugoslavia în sec. XX, Frontiera în Balcani: deschidere și închidere a teritoriilor, Doctrine, mișcări și regimuri totalitare în Sud-Estul european în sec. XX, Viața cotidiană în România comunistă, Uniunea Europeană și statele sud-est europene, Conservarea moștenirii culturale și artistice în Sud-Estul european, Perspective asupra digitalizării documentelor în arhivele sud-est europene.

Programul poate fi consultat pe site-ul oficial al Academiei Române.

Închiderea festivă a congresului va avea loc vineri, 6 septembrie 2019, ora 18, în Aula Magna a Facultății de Drept.

În perioada 7-9 septembrie vor fi organizate pentru participanții la congres două excursii la mănăstirile din Oltenia și Bucovina, prețioase tezaure documentare pentru evoluția istorică și culturală a acestui spațiu sud-est european.

Organizarea la București, pentru a treia oară în ultimii 50 de ani, a Congresului Internațional de Studii Sud-Est Europene, are o relevanță specială pentru istoria și cultura noastră, întrucât inițiativa înființării unui institut de cercetări care să studieze viața și cultura popoarelor din sud-estul Europei a aparținut istoricului român Nicolae Iorga. Institutul de Studii Sud-Est Europene fondat de Nicolae Iorga, împreună cu Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, în urmă cu peste 100 de ani, în 1914, a fost primul de acest fel din lume și a reușit, în scurt timp, să impună pe plan internațional o disciplină științifică autonomă.

Continuarea acestei tradiții durabile prin organizarea acestui congres de studii sud-est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialiști din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internațional a locului privilegiat pe care l-a avut și îl are în continuare România în promovarea cunoașterii reciproce și a colaborării academice în spațiul sud-est european.

Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România se sărbătoreşte în cea de-a doua duminică din luna mai.

Publicat de Dan Boanţă, 6 mai 2019, 14:00

Adoptată de Camera Deputaţilor, ca for decizional, la 22 aprilie 2015, propunerea legislativă privind instituirea acestei sărbători, prevede ca această zi să prilejuiască organizarea de evenimente cultural-artistice, sociale şi educative, prin care ”să se evidenţieze valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone”. 

La organizarea manifestărilor culturale pot participa şi fundaţiile, asociaţiile sau organizaţiile neguvernamentale, al căror obiect de activitate îl reprezintă promovarea culturii tradiţionale, iar muzeele de etnografie şi Centrele pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale pot urmări desfăşurarea acţiunilor în vederea respectării specificului etnografic al fiecărei zone în parte.

Prin urmare, duminică, 12 mai 2019, te invităm să sărbătorești cu noi Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România. Fie că aveți sau nu un costum tradițional întreg, o ie nouă sau veche sau orice alt obiect vestimentar tradițional românesc, sunteți bineveniți.

A lua parte la un astfel de eveniment este un mod simplu și frumos de a da respectul ce se cuvine înaintașilor noștri. Aceste costume populare poartă în ele metaforele istoriei și tradițiilor poporului nostru.

În consecință, iată evenimentele dedicate acestei zile pe care am reuști să le identificăm pănă în acest moment:

București – Parada portului popular

Comunitatea Domnițe cu altițe organizează la București Parada portului popular, eveniment aflat la a treia ediție, și care va debuta la ora 12.00 în Piațeta Regelui (Str. Arhitect Ion Mincu – Parcul Kiseleff).

Cluj Napoca – Meșteșugul și arta acului

În perioada 10-12 mai, ASCOR Cluj și grupul Șezătoare Cluj, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, organizezază evenimentul “Meșteșugul și arta acului”. Cu acest prilej, vor avea loc o serie de ateliere gratuite unde vei deprinde modalități și tehnici de a coase o cămașă tradițională sau de a țese un brâu.

De asemenea, vor avea loc și o serie de prelegeri cu privire la particularități și caracteristicile portului tradițional românesc. Detalii cu privire la toate acțiunile din cadrul “Meșteșugul și arta acului” găsiți pe pagina de Facebook a evenimentului.

Târgu Mureș

Comunitatea identitară, îi așteaptă pe toți iubitorii costumelor populare la Sfânta Liturghie de la Catedrala Mare. Apoi se va porni în alai și cu voie bună într-o plimbare prin oraș, marcată însă de câteva opriri simbolice.

Mioveni – Parada portului popular românesc 

La Mioveni are loc Parada portului popular românesc – România de la Argeș 2019. Îndemânul adresat de organizatori particpanţilor este să „scoatem straiele din ladă și arătăm lumii întregi că  noi păstrăm tradiția în România de la Argeș.” Întâlnirea are loc la 16:30 în parcarea magazinului Lidl Mioveni (intrarea dinspre Pitești).

Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România

Celor care doresc să sărbătorească Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, înnoindu-se, le recomandăm câteva grupuri și comunitați de Facebook intersante.

• Descoperă frumusețea ie românești – La Blouse Roumaine, Ia românească
• Cumpăra costume tradiționale noi și vechi – Cămașa romănească, Ia românească, Ia tradițională, Ie tradițională, Ie veche românească tradițională, Ii cusute manual
• Învăța să brodezi o ie românească: Arta acului la români, Brodează românește, Dobrogea coase ie, Oltenia coase ie, Oricine poate coase ie, Romanian Label

Primăvara începe cu tine, Radio Romania Brașov FM! 

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 martie 2019, 10:35

Din 1 martie, pe frecvența 93,3 FM.

Radio Romania Brașov FM – Mereu la înălţime

Cel mai nou post din familia Radio România emite din 1 martie, la Braşov, pe frecvenţa 93,3 FM.

Radio România Braşov FM se adresează ascultătorilor dornici de informaţie echidistantă şi concisă, muzică bună, divertisment de calitate, cultură şi sport.

Sub sloganul Mereu la înălţime, studioul din inima ţării vine ca o completare firească şi necesară a reţelei studiourilor teritoriale Radio România. Ştiri, muzică, reportaje, interviuri, informaţii din trafic, sfaturi pentru sănătate, competiţii sportive, folclor, teatru radiofonic, se vor asculta pe 93,3 FM, în emisiuni precum Bună dimineaţa Transilvania, Pulsul Zilei, Sens Unic sau Pasaj Urban.

Buletinele de ştiri şi radiojurnalele Radio România Braşov FM vor prezenta actualitatea locală – deciziile autorităţilor braşovene, stadiul proiectelor implementate, informaţiile din trafic, vremea de la munte, evenimentele cultural-artistice şi competiţiile sportive, din 1 martie, pe 93,3 FM.

Program de creditare fără dobândă pentru tineri

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 iunie 2018, 08:05

Guvernul are în analiză, spre aprobare, programul care le va oferi tinerilor fără un loc de muncă sau aflați la studii acces la împrumuturi fără dobândă, garantate de stat. Potrivit proiectului intitulat „Investește în tine!”, persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani vor putea împrumuta de la bancă maximum 40.000 de lei pentru activități din sfera educației, sportului și culturii sau pentru tratamente medicale. Suma împrumutată poate crește cu încă 20.000 de lei dacă tânărul respectiv se angajează în perioada derulării programului. De asemenea, persoanele cu vârste între 26 și 55 de ani vor putea împrumuta tot cu dobândă zero maximum 35.000 de lei, la care se poate adăuga, de asemenea, cei 20.000 de lei dacă respectivul își găsește de lucru între timp. Potrivit vicepremierului Viorele Ștefan, pentru ca dobânda să fie zero din perspectiva beneficiarilor, statul va plăti băncilor comisioanele și dobânzile aferente împrumuturilor contractate.

Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei „Crizantema de Aur”, ediţia a 51-a organizează prima preselecţie la Constanţa (30.04.2018)! Mult succes!

Publicat de Bogdan Dragomir, 26 aprilie 2018, 12:58 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:26

Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei „Crizantema de Aur”, ediţia a 51-a, desfășurată sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, organizează PRESELECŢII REGIONALE PENTRU CONCURSUL DE INTERPRETARE

– la Constanţa, preselecţie regională, în data de 30 aprilie 2018, la ora 11.00, la Teatrul de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa, Strada Mircea cel Bătrân nr. 97.
– la Craiova, preselecţie regională, în data de 19 mai 2018, la ora 11.00 la Opera Română Craiova, adresa Str. Mihai Viteazul, nr. 7, Craiova, Dolj.
– la Cluj, preselecţie regională, în data de 23 mai 2018, la ora 11.00 la sala Radio România Cluj, adresa Str. Donath nr. 160, Cluj Napoca.
– la Iaşi, preselecţie regională, în data de 25 mai 2018, la ora 12.00 la Ateneul din Iaşi, adresa Strada Ion Creangă nr. 14, Iaşi.
– la Bucureşti, preselecţie regională, în data de 31 mai 2018, la ora 11.00 la Radio România, studioul T3 adresa Strada G-ral Berthelot, nr. 60-64, Bucureşti.
– la Târgovişte, preselecţie regională, în data de 2 iunie 2018, la ora 11.00 la Casa Romanţei, Bd. Regele Carol I, nr. 3, Târgovişte, jud. Dâmboviţa
– la Chişinău, preselecţie regională, realizată în colaborare cu Uniunea Muzicienilor din Moldova, la sediul Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din Chişinău (persoană de contact: director Svetlana Bivol).

Condiţiile de participare la PRESELECŢIILE REGIONALE pentru Concursul de Interpretare a Romanţei Româneşti sunt prevăzute în REGULAMENTUL OFICIAL al Festivalului Naţional “Crizantema de Aur” postat pe site-ul www.crizantemaaur.ro

Festivalul este organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România și cu Uniunea
Muzicienilor din Moldova și în parteneriat cu Radio România și cu Televiziunea Română – posturile regionale Iași, Cluj, Craiova, Timișoara și Târgu-Mureș.
Ediţia din acest an are drept temă „Romanţa ne uneşte” şi este dedicată celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918 şi Anului European al Patrimoniului Cultural.

Mult succes tuturor participanţilor şi organizatorilor!

Festivalul MAMAIA COPIILOR 2018 – ultimele preselecţii (Bucureşti şi Constanţa)

Publicat de Bogdan Dragomir, 26 aprilie 2018, 12:29 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:27

La sfârşitul acestei săptămâni, la Bucureşti – Palatul Naţional al Copiilor, vineri 27.04 şi sâmbătă 28.04 şi la Constanţa – Casa de Cultură a Sindicatelor – duminică 29.04.2018, începând cu ora 11, vor avea loc ultimele preselecţii ale secţiunii de interpretare din cadrul Festivalului Naţional de Creaţie şi Interpretare MAMAIA COPIILOR, ediţia 2018!

Detaliile despre înscrieri şi faza finală a festivalului din perioada 10 – 14 iulie 2018 puteţi afla de pe pagina de internet www.mamaiacopiilor.ro !

Co-organizatori şi parteneri media: RADIO ROMÂNIA şi Radio România Regional! Organizator: Asociaţia Culturală MAMAIA COPIILOR!

Mult succes tuturor participanţilor şi organizatorilor!

afis2018 Mamaia Copiilor (mamaiacopiilor.ro/arh.pers.B. Dragomir)

Preselecţii pentru Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare MAMAIA COPIILOR 2018!

Publicat de Bogdan Dragomir, 2 aprilie 2018, 12:36 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:33

Asociaţia Culturală ”Mamaia Copiilor” anunță organizarea preselecţiilor pentru ediţia a XVIII-a a Festivalului Naţional de Creaţie şi Interpretare “Mamaia Copiilor” 2018.

La Secţiunea de Interpretare solişti individuali se pot prezenta copii cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, la cele cinci grupe de concurs: 4 – 6 ani; 7 – 9 ani; 10 – 12 ani; 13 – 15 ani; 16 – 17 ani.

Etapa zonală de preselecție pentru Secţiunea de Interpretare se va desfăşura în opt oraşe din ţară: Târgu Mureş (12 aprilie 2018), Cluj Napoca (13 aprilie 2018), Timişoara (14 aprilie 2018), Craiova (15 aprilie 2018), Bârlad (20 aprilie 2018), Iaşi (21 aprilie 2018), Bucureşti (27 şi 28 aprilie 2018) și Constanţa (29 aprilie 2018).

Cei ce doresc să participe la etapa zonală de preselecţie, se pot înscrie şi on-line şi se pot prezenta la oricare centru zonal, indiferent de localitatea în care domiciliază.

Selecția pentru Sectiunea interpretare SHOW se va face pe baza DVD-urilor transmise de concurenti. DVD-ul trebuie să conţină momentul artistic de muzică uşoară-pop românească propus de concurent pentru finala mare.

Pentru Secţiunea de Creaţie se prezintă melodii în primă audiţie cu o durată maximă de 3 minute / 3 min. 30′, în conformitate cu regulamentul, realizate de creatori profesionişti sau amatori.

Toate detaliile legate de înscriere și desfăşurarea etapelor le găsiți pe site-ul www.mamaiacopiilor.ro

Festivalul ”Mamaia Copiilor” se va desfăşura în perioada 7 – 14 iulie 2018. Transmisia în direct de către TVR2 a concursului va avea loc în intervalul 10 – 14 iulie 2018.

Informaţii suplimentare puteți obține zilnic între orele 9:00 – 16:00, la Secretariatul Festivalului, telefon 0723.270.960.

Festivalul este organizat de Asociaţia Culturală ”Mamamia Copiilor” împreună cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Constanţa, Radio România Regional, Casa de Cultură a Sindicatelor – Constanţa.

afis2018 Mamaia Copiilor/arh.pers.B.Dragomir 

Fonoteca Melomanului nr.6 – Aniversaţi: Mircea Vintilă, Cristi Enache şi Dan Bittman! O emisiune realizată de Bogdan Dragomir.

Publicat de Bogdan Dragomir, 26 martie 2018, 10:29 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:35

Bună ziua tuturor ascultătorilor emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene! Sunt Bogdan Dragomir şi vom parcurge împreună, pe calea undelor, o nouă ediţie a rubricii „Fonoteca melomanului”, o rubrică  alcătuită din muzică 100% românească, artiştii invitaţi sunt 3 interpreţi celebri în peisajul scenic muzical din România,  aniversaţi în luna Martie – La mulţi ani, Mircea Vintilă, Cristi Enache şi Dan Bittman!

* * * * *

(AUDIO) Aici puteţi asculta varianta audio a rubricii Fonoteca Melomanului din cadrul emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene! (Realizator – Bogdan Dragomir, Regizor de emisie – Florin Bordeiaşu)

* * * * *

mircea-vintila.640 (andreipartos.ro)

Am ales din fonoteca muzicală Radio România Regional, dar şi din repertoriul artistic al  primului invitat aniversat – cantautorul Mircea Vintilă, două piese celebre şi fredonate cu mare plăcere de melomanii dar şi de toţi fanii artistului, căruia îi dorim multă sănătate, bucurii şi fericire! Pentru început să ascultăm piesele Bade Ioane (muz. Mircea Vintilă, vers. Tudor Arghezi), de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” editat de Radio România & Roton în anul 1995 şi Proverbe (muz. Mircea Vintilă, vers. Adrian Romcescu) înregistrare din Fonoteca Radio România. Interpretează cu dar şi har, Mircea Vintilă!

(AUDIO) „Bade Ioane” (muz. Mircea Vintilă, vers. Tudor Arghezi) de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 1995 Roton & Radio România), interpretată de Mircea Vintilă.

PremiileMuzicaleRadioRomania2015.Mircea Vintila.640 -Foto.AlexandruDolea

(AUDIO) „Proverbe” (muz. Mircea Vintilă, text Adrian Romcescu), înregistrare din Fonoteca Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.

Aici Radio România Regional, emisiunea Muzica Unei Generaţii Perene, astăzi la rubrica Fonoteca Melomanului promovăm muzica românească de calitate cu interpretări şi creaţii celebre!

În continuare, aniversăm muzical un alt artist de seamă al scenei pop-rock româneşti, solist şi membru al Formaţiei Direcţia 5, căruia îi dorim cu drag sănătate, multe bucurii şi împliniri! Din repertoriul solistului Cristi Enache, dar şi al formaţiei Direcţia 5, vom difuza două melodii intitulate „Dac-ai şti”, de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio”, editat de Radio România & Roton în anul 1995 şi „Îţi mulţumesc!”, de pe albumul „CLASIC (de lux)”, editat în anul 2011 de casa de discuri CAT MUSIC, ambele piese sunt compuse de Marian Ionescu pe textul lui Florin Dumitrescu. Solistul interpret aniversat astăzi este Cristi Enache!

(AUDIO) „Dac-ai şti” (muz. Marian Ionescu, text Florin Dumitrescu) de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 1995 Roton & Radio România), interpretată de Direcţia 5 – solist Cristi Enache.

(AUDIO) „Îţi mulţumesc!” (muz. Marian Ionescu, text Florin Dumitrescu) de pe albumul „CLASIC (de lux)” (C&P 2011 CAT MUSIC), interpretată de formaţia Direcţia 5 – solist Cristi Enache.

Ascultaţi rubrica Fonoteca Melomanului din cadrul emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi aproape de finalul acestei ediţii, vă invit să rămânem în acelaşi registru al muzicii pop-rock româneşti şi să ascultăm din repertoriul unui alt îndrăgit solist aniversat, membru al unei alte formaţii de succes, piesele „Ţi-am dat un inel”, de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” , editat în anul 1995 de Roton & Radio România) şi „Ochii tăi 2002”, de pe albumul “HOLOGRAF – Best Of Radio Compilation” editat în anul 2003 de Holograf  Production şi Media Pro Music.

Dan Bittman & Holograf la Premiile Radio Romania 2016.640 (foto Alexandru Ciumpy Dolea)

Ambele piese, muzică şi text aparţin Casei de prod. Holograf Production. La mulţi ani, cu sănătate, bucurii şi gânduri bune – Dan Bittman!

(AUDIO) „Ţi-am dat un inel” (muz. şi text Holograf) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2008 Roton), interpretată de Dan Bittman şi HOLOGRAF.

(AUDIO) „Ochii tăi 2002” (muz. şi text Holograf), de pe albumul “HOLOGRAF – Best Of Radio Compilation” (C – Holograf Production & P 2003 Media Pro Music), interpretată de Dan Bittman şi HOLOGRAF.

Fonoteca Melomanului de astăzi a ajuns la final, realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir împreună cu Florin Bordeiaşu – regizor de emisie, vă mulţumim pentru atenţie şi vă aşteptăm la o nouă reîntâlnire muzicală! Până atunci, vom încheia cu o piesă “dedicaţie” pentru cei trei artişti speciali, vedete aniversate ale acestei ediţii, vă dorim tuturor sănătate şi gânduri bune! Piesa se intitulează chiar aşa – La mulţi ani! (muz. Marian Ionescu, text Florin Dumitrescu), de pe albumul “Aniversare” al formaţiei Direcţia 5, editat în anul 2008 de casa de prod. CAT MUSIC! Interpretează formaţia Direcţia 5 – solist Cristi Enache!

(AUDIO) „La mulţi ani!” (muz. Marian Ionescu, text Florin Dumitrescu) de pe albumul „ANIVERSARE” (C&P 2008 CAT MUSIC) , interpretată de formaţia DIRECŢIA 5 – solist Cristi Enache

Surse: Agenţia de Presă RADOR, Pixabay.com, cristienache.facebook.com., romania-actualitati.ro, andreipartos.ro, arhiva personala Bogdan Dragomir. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Muzica Unei Generaţii Perene – Portrete Muzicale – GEORGE NATSIS 60, La Mulţi Ani! O emisiune Radio România Regional realizată de Bogdan Dragomir!

Publicat de Bogdan Dragomir, 6 martie 2018, 12:37 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:37

Astăzi avem o aniversare specială, îi dorim La mulţi ani, cu sănătate, multe bucurii şi fericire muzicianului GEORGE NATSIS – pianist, orchestrator, dirijor şi compozitor…la împlinirea frumoasei vârste de 60 de ani!

george-natsis_foto-3 (ceascadecultura.ro)

* * * * *

Aici puteţí asculta varianta AUDIO a emisiunii! (Realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu. O emisiune 2018 – Radio România Regional).

* * * * *

Născut în 6 martie 1958, George Natsis – pianist, compozitor, orchestrator și dirijor prodigios – a  absolvit  Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, secția pian, în 1981. Ca pianist și orchestrator, a întreprins turnee în țară și în străinătate (Kuweit, Germania, Slovenia, Canada, Austria) și a colaborat cu nume mari ale muzicii pop românești. Din 1993, este pianist al Big-Bandului Radiodifuziunii Române.

„Ca o minune e un copil” (George Natsis/Mirela Fugaru)  interpretată de copilul Alexandra Ruge (C&P George Natsis) – Arhiva personală.

A semnat orchestrații, aranjamente și direcția muzicală pentru emisiuni de televiziune. A fost aranjorul multor albume ale unor artiști consacrați, precum Ștefan Hrușcă, Ovidiu Lipan „Ţăndărică” și Gheorghe Zamfir.

„Mai stai” (George Natsis/Mirela Fugaru) din colecţia comp. George Natsis, interpretată de Alina Eremia (C&P George Natsis – Arhiva personală).

Creaţia muzicală a lui George Natsis a fost răsplătită, începând cu anul 1985, cu numeroase premii obţinute în festivaluri dedicate muzicii pop și jazz. Printre ele se numără distincția „Melodia anului” la Radio România (piesa „Viața de artist”, 1991), Premiul U.C.M.R. („Aș vrea să știu” interpretată de Monica Anghel, 1997), Premiul pentru „Cel mai bun album etno-pop” („Noaptea Sânzienelor” – album de autor, 1997), Premiul pentru „Cea mai bună piesă” și „Cea mai bună orchestrație” la Festivalul „Discovery” – Varna (Bulgaria), cu melodia „Clopote albe” (2000),

„Eu şi chitara mea” (George Natsis/Mirela Fugaru) din colecţia comp. George Natsis interpretată de copilul Noni Razvan Ene (C&P George Natsis – Arhiva personală).

Premiul special al Societății Române de Radiodifuziune la Festivalul „The Golden Star” – București cu piesa „Endless World” (Micul meu Univers, 2003),

„Micul meu Univers” (George Natsis) de pe albumul „Antologia Muzicii Uşoare Româneşti – CD2” (UCMR) interpretată de Carmen Trandafir (C&P 2003 Editura Muzicală UCMR).

Premiul U.C.M.R. pentru Muzică Ușoară („E Prima iubire”; „Azi sau mâine”, 2005), Premiul 1 pentru Creație la Festivalul Cântecelor de Iarnă – Radio România (2008), Premiul U.C.M.R. pentru Muzică de Jazz („Play 4 Me”; „Dorian Blues”, 2008), Premiul 1 pentru Creație la Festivalul „Fulg de nea”- Brașov (2010).

„Azi sau mâine” (George Natsis/Dana Dorian) din colecţia comp. George Natsis interpretată de Andreea Ioncea (C&P George Natsis – Arhiva personală).

Nu în ultimul rând, George Natsis este cunoscut ca dirijor, debutând la Teatrul „Constantin Tănase” (1979-1981), pentru a se afla apoi la pupitrul unor concerte precum cele de jazz cu Big-Bandul Radio. A dirijat, de asemenea, concertul etno-rock simfonic „Visul Toboșarului”- Ovidiu Lipan „Ţăndărică” & Camerata Valahia, concertul aniversar Aura Urziceanu & Radio Big-Band (1987), concertul cameral Opus Avantra Strings Ensemble (2010), concertul rock simfonic Steve Vai & Evolution Tempo Orchestra (București și Rimini, Italia, 2010), dar și turneul european cu Steve Vai si Evolution Tempo Orchestra (iunie 2013).

„Vei fi a mea” (George Natsis) din colecţia comp. George Natsis interpretată de Aurelian Temişan (C&P George Natsis – Arhiva personală).

Sursa: http://www.radioromaniacultural.ro, Youtube.com, informaţii şi materiale muzicale din arhiva personală.

Video compozitor:(Te-am iubit cu adevărat (G.Natsis-Mirela Fugaru, interpret. Lucia Dumitrescu).

Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Fonoteca Melomanului nr.4/2018 – Aniversaţi: Ioana Radu, Virgil Popescu şi Elena Cârstea! O emisiune Radio România Regional, realizator Bogdan Dragomir.

Publicat de Bogdan Dragomir, 26 februarie 2018, 11:45 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:39

Bun găsit tuturor! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să ascultaţi o nouă ediţie a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene, aici la Radio România Regional! Astăzi, în cadrul rubricii „Fonoteca melomanului”, vom asculta ca de obicei creaţii muzicale româneşti interpretate de artişti reprezentativi, cu stiluri diferite, dar extrem de îndrăgiţi de publicul meloman din România şi aniversaţi în luna februarie – Ioana Radu, Virgil Popescu şi Elena Cârstea!

* * * * *

Aici puteţí asculta varianta AUDIO a emisiunii! (Realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu. O emisiune 2018 – Radio România Regional).

* * * * *

Din fonoteca muzicală Radio România Regional, am ales pentru începutul acestei emisiuni două piese de referinţă ale folclorului românesc dar şi din repertoriul multîndrăgitei artistă a poporului IOANA RADU, o mare interpretă căreia îi aducem astăzi un respectuos omagiu muzical! Să ascultăm piesele I-auzi valea cum sună! şi Tudoriţo, nene! de pe albumul „IOANA RADU – vol.1”, editat în anul 1995 de Casa de discuri ELECTRECORD. Interpretează din folclorul românesc, Doamna IOANA RADU!

(AUDIO) – “I-auzi valea cum sună!” (folclor românesc) de pe albumul „IOANA RADU – vol.1” (C&P 1995 – ELECTRECORD) interpretată de IOANA RADU şi Orch. dirijate de Nicuşor Predescu şi Victor Predescu.

(AUDIO) – “Tudoriţo, nene!” (folclor românesc) de pe albumul „IOANA RADU – vol.1” (C&P 1995 – ELECTRECORD) interpretată de IOANA RADU şi Orch. dirijate de Nicuşor Predescu şi Victor Predescu.

Ascultaţi Radio România Regional, rubrica Fonoteca Melomanului! Promovăm şi astăzi muzica românească de calitate creată şi interpretată de artişti speciali prin stil şi abordare! În continuare, îi dorim sănătate, multe bucurii şi tradiţionalul La mulţi ani!, unui alt celebru muzician – Virgil Popescu – compozitor, orchestrator, instrumentist dar şi pedagog pentru tânăra generaţie! Vom difuza din repertoriul său componistic, două melodii intitulate „Primăvara”(din arh.pers. Virgil Popescu) pe vers. poetului Dumitru Popescu Chiselet şi „Inimi hoinare”(de pe albumul “Oana Sârbu – Un altfel de portret), pe vers. poetului George Popovici! Interpretează Oana Sârbu, Silvia Dumitrescu, Luminiţa Anghel, Laura Stoica, Zoia Alecu şi Crina Mardare!

(AUDIO) „Primăvara” (muz. Virgil Popescu, vers. Dumitru Popescu Chiselet) din arh. pers. Virgil Popescu( C&P Virgil Popescu) , interpretată de Oana Sârbu, Silvia Dumitrescu, Luminiţa Anghel, Laura Stoica, Zoia Alecu şi Crina Mardare.

virgil mare (romania-actualitati.ro).640

(AUDIO) „Inimi hoinare” (muz. Virgil Popescu, vers. George Popovici) de pe albumul „Oana Sârbu – Un altfel de portret!” (C&P 2011 Radio România) interpretată de Oana Sârbu.

Aici Radio România Regional, sunt Bogdan Dragomir şi ascultaţi rubrica Fonoteca Melomanului din cadrul emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene! La finalul acestei ediţii, vă invit să ascultăm din repertoriul artistei ELENA CÂRSTEA – piesele “Baby, baby!” (muz. şi text Elena Cârstea, orch. Andrei Kerestely) şi „Nu sunt perfectă!” (muz. şi text Elena Cârstea, orch. Ionel Tudor), ambele melodii de pe albumul „Nu sunt perfectă” (C&P 1998 Intercont Music) – o altă îndrăgită solistă aniversată astăzi, căreia îi dorim La mulţi ani, cu sănătate, multe bucurii şi fericire!

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir şi Florin Bordeiaşu – regizor de emisie, vă mulţumim pentru atenţie şi audiţie şi vă aşteptăm la o nouă reîntâlnire muzicală! Până atunci, să ne bucurăm de glasul cald şi interpretarea specială a ELENEI CÂRSTEA!

(AUDIO) „Baby, baby!” (muz. Andrei Kerestely, text Elena Cârstea) de pe albumul „Nu sunt perfecta!” (C&P 1998 Intercont Music), interpretată de Elena Cârstea.

(AUDIO) „Nu sunt perfectă!” (muz. Ionel Tudor, text Elena Cârstea) de pe albumul „Nu sunt perfecta!” (C&P 1998 Intercont Music), interpretată de Elena Cârstea.

Surse: Agenţia de Presă RADOR, Youtube.com, romania-actualitati.ro, Pixabay.com, arhiva personală Bogdan Dragomir. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Fonoteca Melomanului nr.3/2018 – Aniversaţi: Nicoleta Matei (NICO), Mircea Romcescu şi Gil Dobrică! O emisiune Radio România Regional, realizator Bogdan Dragomir.

Publicat de Bogdan Dragomir, 14 februarie 2018, 11:43 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:40

Vă salut cu drag! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit, aici la Muzica Unei Generaţii Perene, să ascultaţi o nouă ediţie a rubricii „Fonoteca melomanului” la Radio România Regional, o rubrică  alcătuită din muzică românească, piese reprezentative din toate genurile, creaţii şi interpretări celebre, artişti consacraţi dar şi tinere talente…

* * * * *

Aici puteţí asculta varianta AUDIO a emisiunii! (Realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu. O emisiune 2018 – Radio România Regional).

* * * * *

În această ediţie avem de aniversat, ca de obicei, 3 muzicieni reprezentativi, cu stiluri interpretative diferite, dar extrem de îndrăgiţi de publicul meloman din România – Nicoleta Matei – nume de scenă – Nico, Mircea Romcescu şi Gil Dobrică!

Pentru început, am ales din fonoteca muzicală Radio România Regional, două piese de referinţă din muzica pop românească dar şi din repertoriul îndrăgitei şi apreciatei interprete NICO (Nicoleta Matei), artistă căreia îi dorim cu mult drag La mulţi ani, cu multă sănătate, împliniri şi bucurii! Să ascultăm piesele (Să-mi dai) Motive (muz. Laurenţiu şi Nicoleta Matei, text Ovidiu Iordache)şi Spune da, spune nu feat. Andrei Tudor (muz. Andrei Tudor, text Andreea Andrei) de pe albumul „Motive”, editat în anul 2016 de CAT MUSIC. Interpretează, NICO!

(AUDIO) “(Să-mi dai) Motive (muz. Laurenţiu şi Nicoleta Matei, text Ovidiu Iordache) de pe albumul „Motive” (C&P 2016 – CAT MUSIC) interpretată de NICO.

Foto Nico – Premiile Muzicale Radio Romania Actualitati

(AUDIO) „Spune da, spune nu feat. Andrei Tudor (muz. Andrei Tudor, text Andreea Andrei) de pe albumul „Motive” (C&P 2016 – CAT MUSIC) interpretată de NICO.

Ascultaţi Radio România Regional, emisiunea Muzica Unei Generaţii Perene, astăzi la rubrica Fonoteca Melomanului promovăm muzica românească de calitate interpretată de artişti speciali prin stil şi abordare! În continuare, îi dorim sănătate, multe bucurii şi tradiţionalul La mulţi ani!, unui alt celebru muzician – Mircea Romcescu – compozitor, orchestrator, poliinstrumentist, producător şi conducător al unei formaţii de referinţă în muzica rock românească – ACADEMICA! Vom difuza din repertoriul său componistic, două melodii intitulate „Numai împreună” şi „Spune Stop!”(ambele piese, muz. Mircea Romcescu, vers.Olimpia Panciu), de pe albumul „NUMAI ÎMPREUNĂ” (TOGETHER FOREVER), editat de Societatea Română de Radiodifuziune la Editura “Casa Radio” în anul 2003!

Interpretează…”Numai împreună”…dar şi separat – Mircea Romcescu şi Olimpia Panciu!

(AUDIO) „Numai împreună” (muz. Mircea Romcescu, vers. Olimpia Panciu) de pe albumul „NUMAI ÎMPREUNĂ” (C&P 2003 Societatea Română de Radiodifuziune – Editura “Casa Radio”) interpretată de Mircea Romcescu şi Olimpia Panciu.

mircea-romcescu.640 (romania-actualitati.ro)

(AUDIO) „Spune stop!” (muz. Mircea Romcescu, vers. Olimpia Panciu) de pe albumul „NUMAI ÎMPREUNĂ” (C&P 2003 Societatea Română de Radiodifuziune – Editura “Casa Radio” ) interpretată de Mircea Romcescu.

Aici Radio România Regional, sunt Bogdan Dragomir şi ascultaţi rubrica Fonoteca Melomanului din cadrul emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene! La finalul acestei ediţii, vă invit să ascultăm din repertoriul artistului GIL DOBRICĂ, un îndrăgit solist aniversat in memoriam astăzi, piesele “Hai acasă!” (muz. John Denver, text Gil Dobrică) şi „Idilă sub clar de lună” (muz. Bill Monroe, text Gil Dobrică), aranj. orchestrale şi conducerea muzicală – Ion Barbu şi Cornel Meraru, ambele piese de pe albumul „Cântec pentru mama” (C&P 1998 Electrecord)!

Realizatorul emisiunii, Bogdan Dragomir împreună cu prietenul şi colegul meu Florin Bordeiaşu – regizor de emisie, vă mulţumim pentru atenţie şi audiţie şi vă aşteptăm la o nouă reîntâlnire muzicală! Până atunci, să ne aducem aminte cu drag de sufletul mare şi interpretarea plină de căldură a lui GIL DOBRICĂ!

(AUDIO) „Hai acasă!” (muz. John Denver, text Gil Dobrică) de pe albumul „Cântec pentru mama” (C&P 1998 Electrecord), interpretată de Gil Dobrică.

(AUDIO) „Idilă sub clar de lună” (muz. Bil Monroe, text Gil Dobrică) de pe albumul „Cântec pentru mama” (C&P 1998 Electrecord), interpretată de Gil Dobrică.

Surse: Agenţia de Presă RADOR, Youtube.com, Pixabay.com, romania-actualitati.ro, arhiva personală Bogdan Dragomir. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Progres profesional prin dezvoltarea competențelor-cheie și digitale

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 ianuarie 2018, 14:32

Noi inițiative privind îmbunătățirea competențelor-cheie și digitale ale cetățenilor europeni, în scopul promovării valorilor comune și al sensibilizării elevilor cu privire la modul de funcționare a Uniunii Europene, au fost adoptate de Comisia Europeană miercuri, 17 ianuarie. Propunerile au ca obiectiv reducerea inegalităților socio-economice, susținând în același timp competitivitatea, pentru a construi o Europă mai unită, puternică și democratică.
Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „Sistemele de educație și formare europene trebuie să ofere cetățenilor din toate mediile sociale competențele adecvate pentru a progresa și prospera din punct de vedere profesional și, de asemenea, trebuie să le ofere condiții pentru a deveni cetățeni implicați. Trebuie să îmbunătățim potențialul educației de a stimula coeziunea socială și sentimentul de apartenență. Pentru a realiza acest obiectiv, trebuie să ne bazăm pe valorile noastre comune și să ne asigurăm că educația oferă elevilor și studenților șansa de a profita de identitatea lor europeană în toată diversitatea sa și de a învăța mai mult despre Europa, despre alte țări europene și despre ei înșiși.”
Inițiativele propuse de Comisie sunt următoarele:
(i) o propunere de recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, ce prezintă actualizări importante în concordanță cu evoluțiile rapide din procesul de predare și învățare din ultimul timp;
(ii) un Plan de acțiune  în domeniul educației digitale care evidențiază modul în care UE poate ajuta cetățenii, instituțiile de învățământ și sistemele de educație să se adapteze mai bine la viața și munca într-o eră a schimbărilor digitale rapide;
(iii) o recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării, având ca obiectiv consolidarea coeziunii sociale și combaterea creșterii mișcărilor care instigă la dezbinare și a răspândirii știrilor false; în acest sens, Comisia urmează să ia măsuri pentru intensificarea schimburilor virtuale între școli, prin rețeaua de succes e-Twinning(link is external), și sporirea mobilității școlare, prin programul Erasmus+
Noile propuneri reprezintă, de asemenea, o contribuție la primul Summit european privind educația, găzduit de comisarul Navracsics în data de 25 ianuarie, la Bruxelles. Tema reuniunii la nivel înalt este „Întemeierea Spațiului european al educației: pentru o educație inovatoare, favorabilă incluziunii și bazată pe valori”.

Context
Șefii de stat și de guvern au discutat în mod informal tematica educației și formării la Summitul social de la Göteborg, din noiembrie 2017, în baza Comunicării Comisiei „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”