CSAT va dispune măsuri pentru întărirea Armatei în contextul războiului din Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 18:41

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Prima ședință din acest an a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele Klaus Iohannis, a avut loc miercuri, la Palatul Cotroceni.

Principala temă abordată s-a referit la situația de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru țara noastră. În urma analizei măsurilor interne luate deja pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, membrii CSAT au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv pregătirea legislației corespunzătoare noilor cerințe de apărare a țării.

Totodată, în cadrul ședinței a fost analizat și aprobat raport privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare și retenție a personalului militar.

În acest sens, s-a amintit de angajamentul politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5 procente din Produsul Intern Brut pentru apărare, din care 20% – pentru înzestrare.

Aeronave F-35 ar urma să intre în dotarea Forțelor Aeriene Române

Publicat de gabrielasaksa, 16 octombrie 2023, 11:41

Adrian Gâtman (realizator rubrică): România a început demersurile pentru achiziția a 48 de aeronave F-35. Costurile estimative se ridică la 6,5 miliarde de dolari și includ sprijinul logistic, pregătirea piloților și a personalului tehnic și simulatoarele de zbor. Programul aprobat de CSAT este susținut de alocarea a 2,5% din produsul intern brut pentru apărare. Achiziția se va face în două etape. Prima are în vedere 32 de aeronave pentru formarea a două escadrile, iar într-o a doua fază celelalte 16 pentru a treia escadrilă. Ministerul Apărării Naționale dorește ca semnarea contractului să aibă loc anul viitor, iar primele avioane să fie livrate României începând din 2030. F-35 este considerat cel mai modern și puternic avion de luptă din lume.

Sursa foto: lockheedmartin.com

Programul „Armata 2040”

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:30

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Modernizarea Armatei României a fost unul dintre punctele ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Programul „Armata 2040” are ca principale elemente bugetarea necesarului de personal al Armatei, reconfigurare a programelor de înzestrare, modernizare a industriei de apărare, precum și măsurile pentru o mai bună menținere a personalului militar calificat.

Toate acestea în contextul deciziei de alocare a 2.5% din Produsul Intern Brut pentru apărare începând cu anul 2023.

Membrii Consiliului au analizat și implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, creșterea numărului exercițiilor aliate pe teritoriul României și intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia privind securitatea Mării Negre.

Potrivit CSAT-ului, obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securității și a apărării naționale.

Klaus Iohannis: „Se impune realizarea independenței energetice a României”!

Publicat de Andra Radu, 1 martie 2022, 17:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă după ședința CSAT, în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.

„Astăzi am decis în CSAT o serie de măsuri după cum urmează:

În primul rând, am decis să intensificăm la nivel bilateral și aliat demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forțe aliate și prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.

În contextul general produs de efectele situației de securitate regională este necesară susținerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiați și posibil și cu alte dificultăți. În acest sens, în ședința CSAT, am decis o serie de măsuri de sprijin.

În ceea ce privește contribuția României la efortul comunității internaționale de sprijinire a Ucrainei, am decis astăzi înființarea pe teritoriul țării noastre a unei facilități logistice, un așa-numit hub, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina și către ucraineni.

Am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiații din Ucraina și a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul țării noastre.

Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acțiuni consolidate ale României pe cel puțin două dimensiuni.

Am definit astfel două obiective strategice:

În primul rând, creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de față, la 2,5%.

În al doilea rând, se impune realizarea independenței energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile.

Sigur, pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, vor fi necesare decizii politice și trebuie puse în aplicare planuri de acțiune concrete la nivelul instituțiilor competente.”, a declarat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina!”

Publicat de Andra Radu, 24 februarie 2022, 14:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Președintele României a susținut o declarație de presă după ședința CSAT.

„Din păcate, în această dimineață, Federația Rusă a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent și suveran.

Astăzi, la eforturile comunității internaționale pentru menținerea păcii și dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federația Rusă a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, și întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil.

România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești.

În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomația să prevaleze.

România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat și european și a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situației de la granițele Ucrainei.

Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea rațiunii să învingă. Singura soluție de a depăși cu bine această gravă criză este cea diplomatică.

Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!

România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni.

Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul României și aliații noștri internaționali, pentru ca securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.

Încă din 26 ianuarie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am analizat toate scenariile posibile și am luat măsurile necesare pentru a fi pregătiți indiferent de evoluția situației. Am discutat și acum, în cadrul ședinței de astăzi a CSAT despre ultimele evoluții și măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situații de criză majoră.

România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina. Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere. În acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic.

Forța noastră este în primul rând aceasta: suntem uniți, suntem fără teamă și rămânem neclintiți, împreună, în fața unui agresor care amenință, prin acțiunile sale, pacea întregii planete!”, a declarat Klaus Iohannis.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă și ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 15:24

Camelia Stroiu (realizator rubrică): CSAT s-a întrunit miercuri în vederea analizării situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO atât din punct de vedere militar, economic şi energetic, dar şi din perspectiva unei migraţii necontrolate.

În cadrul şedinţei au fost examinate demersurile recente ale Federaţiei Ruse şi au fost analizate acţiuni potenţiale precum atacurile cibernetice, folosirea dezinformării şi a propagandei sau utilizarea energiei ca mijloc de a atinge obiective politice.

Şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu, a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care urmăresc pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu, plan care a fost aprobat de membrii CSAT.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a declarat că România continuă să se angajeze în apărarea principiilor și valorilor spațiului euroatlantic din care face parte și că este gata să găzduiască o prezență aliată crescută.

Klaus Iohannis: Consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate.

NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Președintele României a mai subliniat rolul primordial al dialogului diplomatic pe care NATO continuă să-l propună Rusiei, dar a adăugat că trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Moscova refuză continuarea acestui dialog, asigurând totodată că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul ca vreun cetățean al țării să se teamă.

Tot miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Moscova, John Sullivan, a înmânat Ministerului rus de Externe răspunsul oficial al Statelor Unite și NATO privind lista de cerințe publicată de Rusia.

Printre pretențiile Rusiei în vederea reducerii tensiunilor din Europa se numără interdicția Ucrainei de a intra în NATO, precum și limitarea desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul de stat al Statelor Unite al Americii, Antony Blinken, a declarat imediat după transmiterea documentelor că aliații resping pretențiile Moscovei, dar că nu vor renunța la politica ușilor deschise.

Antony Blinken: Am explicat foarte clar că sunt principii fundamentale față de care ne-am obligat să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Șeful diplomației americane a mai adăugat că documentele transmise Moscovei conțin o serie de propuneri asupra subiectelor la care se poate ajunge la un acord cu Rusia, inclusiv depsre controlul armelor și despre desfășurarea de rachete în Europa, precum și tratatul privind controlul armelor nucleare.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că aliații sunt pregătiți să se angajeze într-o conversație reală cu Rusia, adăugând că progresul în susținerea și consolidarea principiilor fundamentale ale securității europene depinde de măsuri din partea Rusiei.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă, retorică gresivă și activități maligne îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor.

Rațiuni care stau la baza deciziei achiziționării avioanelor F-16 din Norvegia

Publicat de prosavioleta, 21 decembrie 2021, 18:50

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!
General Ștefan Dănilă: Bună dimineaţa şi bun găsit tuturor ascultătorilor dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Un subiect al săptămânii foarte fierbinte, un subiect care suscită interes şi foarte multe controverse, chiar în Parlament. Dumneavoastră sunteți unul dintre oamenii de la decizia din momentul în care a fost achiziționată prima flotă de F-16 și mi-ați mărturisit înainte că v-aţi fi dorit avioane de luptă multirol noi.
General Ștefan Dănilă: Da. Prima escadrilă de F-16 s-a contractat în perioada 2013-2014, de fapt atunci s-a aprobat o lege în Parlament pentru achiziția acestor avioane. Din păcate, mulţi mi-au atribuit mie această achiziție de avioane în uz, avioane din Portugalia. În acel moment, într-adevăr, a fost o soluție, dar a fost unica soluţie pentru noi pentru achizițiile de F-16. Atunci când s-a discutat legea în Parlament nu m-a întrebat nimeni ce părere am, iar decizia de fapt a fost luată de prim-ministrul de atunci, domnul Victor Ponta. E adevărat că în acel moment exista o hotărâre a CSAT care spunea că România ar trebui să achiziţioneze 32 de avioane noi, hotărâre aprobată la sfârșitul anului 2011. Din păcate, guvernele care au fost în 2011-2012 nu au reușit să identifice fondurile pentru achiziția aceasta. Era și perioada de criză. Imediat după ce s-a terminat criza, în 2012, nu a fost posibilă o achiziţie de avioane noi și, odată cu disponibilizarea unor fonduri prin cedarea unor frecvențe, am reușit să facem această achiziție de F-16 din Portugalia. A fost o soluție de moment. Acum controversele care apar privind achiziţia de F-16 din Norvegia sunt tardive, în condițiile în care noi deja avem o escadrilă de F-16 Block AB MLU, adică modernizate. Cea mai eficientă soluție este să continuăm cu următoarele escadrile, următoarele două escadrile care să fie din aceeași categorie, pentru a păstra lanțul logistic același, să nu avem două canale de logistică sau două procese de mentenanță, pentru că blocuri diferite înseamnă avioane diferite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este un amănunt foarte important, pentru că sunt o mulţime de păreri, după cum spuneam, și de controverse din punctul ăsta de vedere, în care oamenii spun că ar fi fost mai bine să luăm noi.
General Ștefan Dănilă: Şi eu spun că cele mai bune avioane pentru noi sau cea mai bună soluţie ar fi fost să avem avioane noi. Şi acum spun că o achiziție de avioane F-16 noi ar fi o soluție, încă o soluție viabilă pentru România, dar decizia ar fi trebuit luată cu ceva mai mulți ani urmă, în condițiile în care avioanele noi sosesc de la data contractării sau în următorul an de la data contractării încep să sosească câte cinci, maximum șase avioane pe an, am avea 30 de avioane în minimum șase ani de la momentul contractării, consider că este deja târziu. Adică aviația de vânătoare în România, aviaţia de luptă în România are nevoie neapărat în momentul ăsta, cât mai rapid, de încă o escadrilă operațională. Nu se mai poate face poliție aeriană cu MIG 21. Este mult forțată această menținere în activitate, menținere în operare a MIG-21. Pe de altă parte, avem piloți, avem personal tehnic pregătit la care ar trebui să renunțăm, dacă am opri MIG-ul 21 de la zbor și nu am avea altceva să punem în loc. Achiziţia unor avioane care deja sunt în operare este o soluție de trecere rapidă pe avioane de luptă, în condițiile în care situaţia de securitate în jurul României nu este tocmai roză şi nu putem să renunțăm acum la pregătirea personalului în aviația de luptă.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Să mai spulberăm un mit: se tot vehiculează prin spațiul public faptul că un avion care are 40 de ani, cum ar fi cele din Norvegia, ar fi o adevărată pacoste pentru România şi…
General Ștefan Dănilă: Pentru cei care folosesc aceste idei îi invit la Fetești sau îi rog pe cei de la Forţele Aeriene să-i invite la Fetești, să le prezinte avioanele care au într-adevăr 40 de ani, să le vadă cum sunt menținute – pentru că aceste avioane trec printr-un ciclu de lucrări periodice care fac să fie bine verificate, bine întreținute și să vadă cum se prezintă. Credeți-mă că aceste avioane sunt bine întreținute. Deci din acest punct de vedere putem să spunem că piloții se urcă în avioane, nu cu teamă, cum spuneau unii răuvoitori, ci se urcă în avioanele respective cu încredere.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Din ce știu, domnule general, ați fost și pilot de vânătoare, dar și pilot de transport, spre finalul carierei…
General Ștefan Dănilă: Am fost pilot pe MIG 21, MIG 21 Lancer, am făcut parte din prima grupă de trecere pe MIG-21 Lancer și pot să vă spun că de atunci, de când făceam trecerea, se spunea că este o etapă de trecere către altceva, deja de la sfârșitul anilor ’90 trebuia să ne gândim ce avioane de luptă vom lua. Suntem mult întârziați în privința achiziției de avioane de luptă și din cauza asta e necesar să luăm acum, cât mai repede, avioane pentru a ne menține o capacitate suficientă de apărare aeriană, urmând ca în următorii zece ani să se ia o decizie privind viitorul aviației, pentru că trebuie achiziționate. România are nevoie de cel puțin două escadrile de aviație de luptă pentru a face poliția aeriană, adică serviciu de luptă de pace.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ar putea să fie și răspunsul pentru cei care vin cu argumentul total nefondat care spune că am fi putut să luăm două avioane noi și nu zece vechi?
General Ștefan Dănilă: Şi ce să facem cu ele? Cu două avioane nu ai…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Oricât de noi ar fi…
General Ștefan Dănilă: Nu este eficient.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact.
General Ștefan Dănilă: Mă uitam la achiziția bulgarilor: opt avioane nu înseamnă o achiziție eficientă, pentru că o escadrilă are, dacă vreți, în componența ei și în felul în care este gândită logistica acestei escadrile, un minim de 12 avioane înseamnă o logistică cu o planificare și cu echipamente care să fie utilizate eficient. Dacă avem mai puțin de 12, deja trebuie să intre într-un pachet mai mare și, probabil, vor fi afiliaţi la un pachet de avioane mai mare, în așa fel încât să se asigure logistica lor și mentenanța. Nu este eficientă. Deci de la 16 avioane în sus putem să gândim un sistem de mentenanță mai apropiat, adică să nu apelăm la alte state pentru a face mentenanța de nivel complex, de nivel Depot, cum se va face la F-16, cum s-a făcut la MIG-ul 21 sau cum se va face la F-16, la Aerostar.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.
General Ștefan Dănilă: Cu mare plăcere. Şi eu mi-aș dori avioane noi, dar nefiind soluția materială pentru achiziția acestor avioane, atunci piloţii militari, aviația militară va ști să le folosească cu eficienţă pe cele care vor fi achiziționate din Norvegia.

Întâlnire CSAT – 27 aprilie 2021

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 14:28

Alexandru Dina (realizator rubrică): În Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din 27 aprilie a fost aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliție, iar această redislocare va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni, începând cu 1 mai 2021.

Ministrul Apărării, Nicolae Ionel Ciucă, a declarat, în urma ședinței CSAT, că trecem printr-o perioadă dificilă și impredictibilă generată de pandemie și că starea de securitate din regiunea Mării Negre este una degradată, iar postura de securitate a Alianței în zonă este testată zilnic.

Nicolae Ionel Ciucă, Ministrul Apărării Naţionale: Pe agenda discuțiilor la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, convocat de către președintele României, s-au aflat situația de la granița Ucrainei cu Rusia și retragerea trupelor aliate din Afganistan.

Fără îndoială, regiunea Mării Negre are importanță strategică nu doar pentru securitatea României, ci și pentru cea europeană și euroatlantică. Asistăm astăzi la o conștientizare mai mare a faptului că este nevoie de coerență și coeziune în întreaga noastră societate.

De asemenea, este nevoie de coerență și coeziune în tot ceea ce înseamnă ansamblul de vecinătate din regiunea Mării Negre.

Ne vom concentra în continuare asupra creșterii prezenței aliate și maturizarea operațională deplină a proiectelor de descurajare și apărare colectivă, dezvoltate în regiunea Mării Negre, în cadrul prezenței înaintate PfP.

Marcăm în acest an și 10 ani de parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Evoc, în acest context, importanța unei relații transatlantice puternice.

Declarație Klaus Iohannis despre “tensiunile din Marea Neagră”

Publicat de Gabriel Stan, 27 aprilie 2021, 14:22

Andreea Popescu (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că urmează să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta pe tema situației tensionate din Ucraina.

Klaus Iohannis: Situația este îngrijorătoare. Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniță de est a Ucrainei.

Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri. Deci, să nu își imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă.

Am avut mai multe discuții cu ministrul apărării și cu alți conducători de servicii specializate. Cunoaștem foarte bine situația din teren și tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult, suntem extrem de îngrijorați, însă situația este una care trebuie extrem de atent evaluată, nu doar militar și securitar, ci și diplomatic și acest lucru îl facem.

Voi convoca ședința CSAT-ului dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră și acumulării de trupe pe granița de est a Ucrainei.

CSAT a aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles

Publicat de Mihaela Costache, 22 martie 2017, 11:00

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles, a anunțat marți președintele Klaus Iohannis.

„Am aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles care se va desfășura în această primăvară, probabil la sfârșitul lunii mai. (…) Așteptările României sunt, în principal, legate de reconfirmarea importanței și solidității relației trans-atlantice, o relație bazată pe unitatea și solidaritatea între aliați. Totodată, ne așteptăm ca, în cadrul Summitului, să fie evidențiate și promovate contribuțiile României la NATO, precum și la asigurarea securității europene și euro-atlantice, cu păstrarea în atenția aliaților a importanței strategice a Mării Negre”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni, după ședința CSAT.

El a arătat că reuniunea de la Bruxelles va asigura cadrul pentru prezentarea viziunii noii administrații a Statelor Unite ale Americii cu privire la rolul Alianței, o evaluare de etapă a procesului de implementare a deciziilor adoptate la Varșovia și lansarea unor noi direcții de acțiune în pregătirea Summitului din 2018.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)