Centru de vaccinare cu noua variantă de ser împotriva COVID-19, în județul Harghita!
Publicat de Andra Radu,
22 decembrie 2022, 14:50 / actualizat: 22 decembrie 2022, 17:32
În județul Harghita există un singur centru de vaccinare cu noua variantă de ser împotriva COVID-19, din cauza interesului scăzut pentru vaccinare.
Centrul este situat în incinta Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc, iar vaccinarea se face strict pe bază de programare și doar atunci când există suficienți doritori astfel încât să fie alocat și personal medical în acest sens.
Primele 24 de persoane au fost vaccinate marți, săptămâna aceasta, iar mâine va avea loc o nouă rundă de vaccinări cu personal medical.
Noi programări se vor face, cel mai probabil, pentru anul viitor, a precizat coordonatorul centrului, medicul epidemiolog Sergiu Sîrgeorzan.
Rapelul cu noua variantă a vaccinului COVID-19 se poate administra tuturor persoanelor care au o schemă completă de vaccinare, adică trei doze cu Pfizer sau o doză cu Johnson.
Primele doze din noua variantă de vaccin împotriva Covid au ajuns săptămâna trecută în județul Harghita.
O parte au fost alocate centrului de vaccinare, iar mai puțin de 200 de doze au fost distribuie medicilor de familie care, până acum, nu au raportat nici o administrare, potrivit datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică Harghita.
Un nou raport al ONU arată că sănătatea femeilor și a copiilor a avut de suferit în întreaga lume, întrucât consecințele conflictelor, ale pandemiei de COVID-19 și ale crizei climatice converg cu efectele devastatoare asupra viitorului copiilor, tinerilor și femeilor.
Datele prezentate în raport indică un regres critic al tuturor măsurilor majore luate pentru bunăstarea copiilor și al multor indicatori esențiali ai Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).
De la ultimul Raport de progres Every Woman Every Child(Fiecare femeie, fiecare copil), publicat în 2020, insecuritatea alimentară, foametea, căsătoriile în rândul copiilor, riscurile privind actele de violență comise de partener, precum și depresia și anxietatea adolescenților s-au accentuat.
Aproximativ 25 de milioane de copii au rămas nevaccinați sau nu au fost vaccinați conform schemelor complete de imunizare, cu 6 milioane mai mult decât în 2019, ceea ce sporește riscul de a contracta boli mortale sau invalidante.
Milioane de copii au fost privați de participarea școlară în timpul pandemiei, mulți pentru o perioadă de timp care a depășit un an, pe când aproximativ 80% dintre copiii din 104 state și teritorii s-au confruntat cu pierderi în învățare din cauza închiderii școlilor. De la începutul pandemiei, 10,5 milioane de copii și-au pierdut un părinte sau un îngrijitor din cauza COVID-19.
„Promisiunile pe care nu le-am respectat au la bază eșecul nostru în a rezolva inegalitățile profunde care au condus la crize mondiale, de la pandemia de COVID-19 până la conflicte și urgențe climatice. Raportul descrie consecințele acestor crize asupra femeilor, copiilor și adolescenților, de la rata mortalității materne la pierderile din învățământ și până la malnutriție severă”, a spus Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.
Raportul prezintă dovezi multiple care arată că șansele copiilor și adolescenților de a duce o viață sănătoasă depind în mod esențial de locul nașterii lor, expunerea la conflict și contextul economic al familiilor lor. De exemplu:
Un copil născut într-o țară cu venituri mici are, în medie, o speranță de viață la naștere de aproximativ 63 de ani, spre deosebire de 80 de ani într-un stat cu venituri ridicate. Acest decalaj devastator de 17 ani s-a modificat insuficient în ultimii ani. În 2020, 5 milioane de copii au murit înainte de a împlini 5 ani, în mare parte din cauze care pot fi prevenite sau tratate. În același timp, majoritatea deceselor materne, ale copiilor și ale adolescenților și a nașterilor de copii morți sunt concentrate în doar două regiuni: Africa sub-sahariană și Asia de Sud.
Peste 45 de milioane de copii s-au confruntat cu malnutriție acută în 2020, o afecțiune care le amenință viața și care îi face pe copii vulnerabili în fața întârzierilor de dezvoltare și a bolilor. Aproape trei sferturi dintre acești copii trăiesc în state cu venituri medii inferioare. În 2020 un număr copleșitor de 149 de milioane de copii sufereau de retard de creștere. Africa este singura regiune în care numărul copiilor cu retard de creștere a sporit în ultimii 20 de ani de la 54,4 milioane în 2000 la 61,4 milioane în 2020.
Primele șase țări cu cele mai mari cifre de persoane strămutate intern, Afghanistan, Republica Democrată Congo, Etiopia, Sudan, Republica Arabă Siriană și Yemen se numără și printre primele 10 state afectate de insecuritate alimentară.
O femeie din Africa sub-sahariană are o probabilitate de 130 de ori mai mare să moară din cauze care țin de sarcină sau de naștere decât o femeie din Europa sau America de Nord. Serviciile de îngrijire pre și post natală și de asistență calificată la naștere sunt departe de a fi accesibile tuturor femeilor din statele cu venituri mici și medii, expunându-le riscului decesului și dizabilităților.
Milioane de copii și familiile lor se confruntă cu o stare precară a sănătății fizice și mintale în urma dezastrelor umanitare recente din Afghanistan, Etiopia, Pakistan, Somalia, Ucraina și Yemen. În 2021, un număr record de 89,3 milioane de persoane din întreaga lume au fost alungate din propriile case de război, violență, persecuție și abuzuri asupra drepturilor omului.
Raportul face apel către comunitatea globală pentru a corecta această traiectorie devastatoare și pentru a respecta promisiunile făcute femeilor, copiilor și adolescenților în enunțul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Același raport recomandă în mod special statelor să continue investițiile în servicii de sănătate, pentru a aborda toate crizele și precaritatea alimentară și pentru a împuternici femeile și tinerii din întreaga lume.
Pacienții depistați pozitiv cu COVID-19, care au simptome ușoare sau medii și nu au nevoie de oxigenoterapie, beneficiază de investigații medicale și de tratament în regim ambulatoriu, la cele 5 centre de evaluare din județul Brașov:
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov;
Spitalul Municipal Săcele;
Asociația Centrul Rezidențial pentru Vârstnici Maria;
Spitalul Municipal Doctor Aurel Tulbure Fărăraș;
Spitalul Orășenesc Rupea..
„Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Brașov are încheiate contracte cu cele 5 unități sanitare în vederea asigurării accesului mai rapid al pacienților la analize specifice și tratament pentru COVID-19, pentru toate cazurile care nu necesită internarea în spital și care pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor medicilor de familie și a medicilor care lucrează în cadrul centrelor de evaluare”, a precizat directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Ancuța Daisa.
Vaccinarea împotriva virusului Sars-Cov-2 se poate face, începând cu 1 iulie, doar în cabinetele medicilor de familie.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.955 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (COVID- 19), cu 861 mai multe faţă de ziua anterioară. 954 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.
Distinct de cazurile noi confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 146 persoane au fost reconfirmate pozitiv.
În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 3.392 cu 417 mai multe faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 204 persoane, cu 18 mai multe faţă de ziua anterioară. Din cei 204 pacienţi internaţi la ATI, 172 sunt nevaccinaţi.
Din totalul pacienţilor internaţi, 565 sunt minori, 562 fiind internaţi în secţii, cu 82 mai mulţi faţă de ziua anterioară şi 3 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.
Până astăzi, 65.862 persoane diagnosticate cu SARS-CoV-2 au decedat. În intervalul 24.07.2022 (10:00) – 25.07.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 5 decese ( 2 bărbaţi şi 3 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referinţă.
Dintre cele 5 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 de ani, 1 la categoria de vârstă 60-69 de ani şi 3 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii care au decedat prezentau comorbidităţi şi erau nevaccinaţi.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 1.999 teste RT-PCR ( 1.269 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 730 la cerere) şi 12.487 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.282.870 teste RT-PCR şi 10.616.830 teste rapide antigenice.
Publicat de prosavioleta,
13 iulie 2022, 07:44 / actualizat: 13 iulie 2022, 9:51
Cristian Dumitrașcu: Domnule doctor, bună ziua și bine ați venit la ”Jurnal militar”.
Bogdan Cârciumaru: Bună ziua, vă mulțumesc că m-ați solicitat.
Cristian Dumitrașcu: Se pare că subiectul săptămânii este chiar o posibilă revenire a unui val semnificativ al pandemiei.
Bogdan Cârciumaru: Din ceea ce constatăm la nivel spitalicesc rezultă că a început să crească numărul de îmbolnăviri în mod semnificativ și acest lucru este probabil datorat faptului că au început concediile, vacanțele și, deci, aglomerațiile umane. După cum s-a văzut și la televiziune, și cum s-a arătat și în mass-media, aeroporturile sunt pline și traficul internațional de călători acționează în sensul creșterii interacțiunii între oameni.
Cristian Dumitrașcu: Și, în, același timp, renunțarea la măsurile de distanțare, la mască în avion, au și asta importanța lor.
Bogdan Cârciumaru: Sigur că da, fără discuție, mai ales că avem de-a face și cu o problemă legată de traficul acesta internațional de călători, care este disrupt în multe aeroporturi din lume din cauzele pe care le cunoaștem. Și atunci sigur că au loc aglomerații nedorite. Aș dori să remarc, acest virus, după cum se vede, nu are o sezonalitate evidentă, ci mai degrabă ține de apariția aglomerațiilor mari umane. Prin urmare, aici e diferența față de virusul gripal. Virusul SARS-CoV-2 mutagen produce subvariante care cresc numărul de îmbolnăviri odată ce crește interacțiunea apropiată interumană, așa cum ați remarcat foarte bine, mai ales fără purtarea de echipamente de protecție necesare, măștile fiind cele mai importante.
Cristian Dumitrașcu: Recomandarea dumneavoastră, așadar, este întoarcerea la un minimum de măsuri care să ne distanțeze, care să ne apere de acest virus, în așa fel. Acesta al câtelea val este, domnule doctor?
Bogdan Cârciumaru: La noi se pare că este al șaselea val, și aici sigur că ar fi bine să rămână la nivel de recomandare, deoarece viziunea actuală este în Europa, cel puțin, și în zona vestică a continentului de a învăța să trăim cu acest virus. Prin urmare, purtarea măștii, care devine o recomandare, nu o obligativitate, igiena personală, aș aminti aici spălarea mâinilor este foarte importantă, distanțarea socială, aerisirea încăperilor, un lucru foarte, foarte important și, bineînțeles, evitarea spațiilor închise și aglomerate.
Cristian Dumitrașcu: Iar o ultimă estimare, astăzi, la „Jurnal militar”, când credeți că va fi vârful și când credeți că vom fi scăpat din nou de acest pericol?
Bogdan Cârciumaru: Vârful care corespunde cu perioada concediilor ar putea fi în august-septembrie, după aceea, datorită scăderii interacțiunilor și terminării concediilor, s-ar putea să avem o revenire a numărului mic de infectări. Oricum, acest virus va rămâne prezent și va circula în populație.
Cristian Dumitrașcu: Invitat la subiectul săptămânii a fost colonelul doctor Bogdan Cârciumaru, medic primar în secția boli infecțioase din Spitalul Clinic de Urgență Militar Central „Carol Davila” din București. Domnule doctor, vă mulțumesc.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
În contextul pandemiei generate de COVID-19, Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” a obținut un important ajutor printr-un proiect a cărui valoare s-a ridicat la 16.511.881,43 lei.
Proiectul „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 la nivelul Institutului Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu, Cod My SMIS 138819” a fost finanțat integral din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 – Axa prioritară 9. Noua investiție a ajutat ca peste 30.000 de pacienți să beneficieze anual de cele mai performante echipamente.
Perioada de implementare al proiectului a fost de 29 luni, respectiv între data 01 Martie 2020 și data 31 Iulie 2022. Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea infrastructurii sanitare, prin investiții în dotări, care contribuie la dezvoltarea operaționalității la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate publică și îmbunătățind accesul la serviciile medicale de calitate.
Prin proiect s-a urmărit adaptarea tehnică și funcțională a infrastructurii Institutului Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” Cluj la situații epidemiologice de risc crescut, așa cum s-a dovedit a fi criza sanitară provocată de virusul SARS-COV-2, susținând substanțial creșterea siguranței pacienților și a personalului medical.
Institutul Inimii a achiziționat echipamente performante cum ar fi: un angiograf, un aparat portabil RX, aparat POC de testare și diagnostic COVID, aparate EKG, defibrilatoare, echipamente de imagistică medicală, sisteme pentru aspirație toracică, monitoare portabile pentru monitorizarea funcțiilor vitale, un sterilizator cu accesorii precum și mașina aferentă de spălat și dezinfectat instrumentar chirurgical, paturi ATI complexe și o targă telescopică hidraulică, stație de includere în parafină.
De asemenea, s-a achiziționat aparatură medicală compatibilă investigațiilor pediatrice de specialitate, respectiv: aparat de ventilație mecanică adult-pediatrică, NCPAP copii precum și multe alte echipamente medicale necesare desfășurării actului medical la standarde de înaltă performanță.
Secția modulară pentru terapie intensivă de la Brașov, construită în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență, va continua să funcționeze până la sfârșitul acestui an.
Potrivit unui proiect de hotărâre care va fi supus aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov de mâine, linia de gardă care deservește această secție are deja aprobarea Ministerului Sănătății.
Secția modulară ATI COVID, construită în vara anului 2020, are o capacitate de 28 de locuri la terapie intensivă. Schema de personal pentru linia de gardă prevede 20 de cadre medicale de specialitate.
Cel puțin două treimi dintre gospodăriile cu copii au înregistrat o scădere a veniturilor de la declanșarea pandemiei de COVID-19 în urmă cu doi ani, potrivit unui nou raport publicat astăzi de UNICEF și Banca Mondială.
Raportul Impact of COVID-19 on the welfare of households with children [Impactul COVID-19 asupra bunăstării gospodăriilor cu copii]– care prezintă rezultatele obținute pe baza datelor din 35 de țări – relevă faptul că gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, peste trei sferturi dintre acestea confruntându-se cu o diminuare a veniturilor, în comparație cu 68% dintre gospodăriile cu unu sau doi copii.
Raportul menționează și faptul că, din cauza pierderii veniturilor, adulții din una din patru gospodării cu copii nu au avut ce mânca o zi întreagă sau chiar mai mult. Adulții din aproape jumătate dintre gospodăriile cu copii au declarat că renunță la o masă din lipsă de bani. Potrivit raportului, aproximativ un sfert dintre adulții din gospodăriile cu sau fără copii au afirmat că nu mai lucrează de când a început pandemia.
„Progresele modeste înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește reducerea sărăciei infantile riscă să fie anulate în toate părțile lumii. Familiile au înregistrat pierderi uluitoare. Anul trecut inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar peste două treimi dintre gospodăriile cu copii au obținut venituri mai mici. Familiile nu au suficienți bani pentru alimente sau servicii medicale esențiale. Nu își permit o casă. Este o situație cumplită, iar gospodăriile cele mai sărace se afundă și mai mult în sărăcie”, a afirmat Sanjay Wijesekera, directorul Grupului de Programe din cadrul UNICEF.
Conform raportului, copiii sunt privați de lucruri esențiale. Copiii din 40% dintre gospodării nu au fost implicați în nicio activitate educațională pe perioada închiderii școlilor. Având în vedere că datele sunt compilate la nivel de gospodărie, este posibil ca rata reală a participării să fie chiar mai mică la nivel individual, mai ales în cazul copiilor care provin din gospodării cu trei sau mai mulți copii.
„Întreruperea educației și a serviciilor medicale adresate copiilor, alături de cheltuielile medicale enorme pe care trebuie să le acopere din propriul buzunar peste un miliard de persoane, ar putea frâna dezvoltarea capitalului uman și atingerea nivelului de educație, sănătate și bunăstare de care au nevoie oamenii pentru a deveni membri productivi ai societății”, a declarat Carolina Sánchez-Páramo, director global pe probleme de sărăcie și echitate în cadrul Băncii Mondiale. „Aceasta ar putea duce la creșterea inegalității în cazul generațiilor viitoare, scăzând șansele ca acești copii să ducă un trai mai bun decât părinții sau bunicii lor”.
Deși gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, acestea au beneficiat cel mai mult de ajutorul statului, 25% dintre ele accesând acest tip de sprijin, în comparație cu 10% dintre gospodăriile fără copii. Raportul notează faptul că acest lucru a contribuit la reducerea impactului negativ al crizei asupra gospodăriilor care au beneficiat de sprijin.
Raportul menționează că, înainte de COVID-19, unu din șase copii din lumea întreagă– adică 356 de milioane – s-au confruntat cu sărăcie extremă, membrii gospodăriei lor trebuind să supraviețuiască cu mai puțin de 1,90 de dolari pe zi. Peste 40% dintre copii trăiau în sărăcie moderată. Iar aproape un miliard de copii trăiau în sărăcie multidimensională în țările aflate în curs de dezvoltare, această cifră crescând cu 10% în urma pandemiei.
UNICEF și Banca Mondială fac apel la extinderea rapidă a sistemelor de protecție socială adresate copiilor și familiilor acestora. Acordarea de sprijin, inclusiv prin transferuri financiare și universalizarea alocației pentru copii, reprezintă o investiție importantă ce poate ajuta familiile să facă față dificultăților economice și să se pregătească pentru șocurile viitoare.
De la debutul pandemiei, peste 200 de țări sau teritorii au introdus mii de măsuri de protecție socială, iar Banca Mondială a acordat statelor aproximativ 12,5 miliarde de dolari pentru implementarea acestor măsuri, ajutând aproape un miliard de persoane la nivel mondial.
Uniunea Europeană va începe să aplice de la 1 februarie, noua regulă care limitează la 270 de zile (nouă luni) valabilitatea certificatului verde pentru călătoriile intra-europene după vaccinarea anti-COVID-19 cu schema completă alcătuită din două doze (sau o doză în cazul vaccinului Johnson & Johnson).
Măsura este obligatorie pentru toate statele membre ale UE, dar se aplică numai pentru călătoriile intra-comunitare, deciziile privind folosirea acestui certificat în alte scopuri pe plan intern (accesul în restaurante, la concerte sau la alte evenimente şi în alte spaţii) revenind fiecărui stat membru. Totuşi, Comisia Europeană le-a solicitat „să se alinieze cu perioada de valabilitate stabilită la nivel european”.
Limitarea valabilităţii certificatului verde fără doza de consolidare a fost decisă pe baza orientărilor Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC), care a recomandat administrarea dozei „booster” odată cu trecerea a şase luni de la încheierea schemei complete de vaccinare, întrucât eficacitatea vaccinului scade în acest timp.
Începând de marţi intră în vigoare şi noile norme europene privind înscrierea dozelor „booster” pe certificatele de vaccinare. Astfel, acestea vor apărea cu înscrisul „3/3” în cazul vaccinurilor Pfizer, Moderna şi AstraZeneca şi cu „2/1” în cazul vaccinului Johnson & Johnson.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat că România trebuie să se adapteze regulilor din UE cu privire la certificatul digital COVID-19.
Totuși, până la o nouă reglementare legislativă, certificatul digital este valabil pentru intrarea în ţara noastră şi pentru cei care au depăşit 9 luni de la vaccinarea cu schema completă şi nu au doza booster.
Începând de astăzi, copiii cu vârstele între cinci şi 11 ani pot fi vaccinaţi împotriva COVID-19 la centrul din Cantina Municipiului Sibiu.
„Primăria Sibiu a operaţionalizat un flux nou de vaccinare la centrul de la Cantina Municipiului Sibiu (Calea Guşteriţei, nr. 22), dedicat copiilor cu vârsta între 5 şi 11 ani. Pentru aceasta, a fost asigurat personalul necesar, s-au făcut amenajările pentru respectarea circuitelor separate, indicate în normative, şi s-au achiziţionat echipamente medicale adaptate specificului pediatric.
Vaccinarea copiilor în acest centru va începe de miercuri, 26 ianuarie. Procesul de vaccinare se va desfăşura zilnic, de luni până duminică, între orele 08:15 – 19:45. Părinţii se pot prezenta cu copiii direct în centru sau pot face o programare pe platforma naţională de programări: vaccinare-covid.gov.ro, din contul lor, pentru centrele marcate cu P_PED”, se arată în comunicat.
De asemenea, este în continuare activ şi un flux dedicat persoanelor cu vârsta de peste 12 ani, deschis conform aceluiaşi program.
Daniel Petrescu: “Vom continua să ne îndeplinim angajamentele în teatrele de operații, prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și activi în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale”
Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.
A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul Săptămânii realizat cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!
Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării:La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.
Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.
Daniel Petrescu:Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.
În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.
În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.
Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.
Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.
De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.
Daniel Petrescu:Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.
Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.
De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.
Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.
De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.
Daniel Petrescu:Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.
Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.
Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.
Daniel Petrescu:Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.
Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.
Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Daniel Petrescu:Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!
Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.
A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul săptămânii pe care l-am realizat cu șeful Statului Major al Apărării, cu generalul Daniel Petrescu.
Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!
Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării:La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.
Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.
Daniel Petrescu:Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.
În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.
În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.
Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.
Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.
De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.
Daniel Petrescu:Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.
Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.
De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.
Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.
De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.
Daniel Petrescu:Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.
Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.
Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.
Daniel Petrescu:Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.
Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.
Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Daniel Petrescu:Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, miercuri, o hotărâre privind prelungirea stării de alertă, dar şi o serie de măsuri care să fie aplicate pe durata acesteia, printre care obligativitatea purtării măştilor de protecţie de tip medical sau FFP2.
Vor fi exceptate de la această măsură următoarele categorii de persoane:
copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
persoanele care sunt singure în birou;
prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise, cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public;
persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante
Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:
Art.1 – Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul național, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 08.01.2022.
Art.2 – Măsurile de prevenire și control a infecțiilor generate de virusul SARS-CoV-2, propuse a fi adoptate începând cu data de 08.01.2022, în contextul epidemiologic actual, sunt prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.
Art.3 – Măsurile propuse în prezenta hotărâre produc efecte doar în situația aprobării lor prin acte normative ale Guvernului sau, după caz, ale conducătorilor ministerelor sau organelor administrației publice centrale.
Art.4 – Se propune ca, pentru preîntâmpinarea afectării activității autorităților/operatorilor economici deținători de infrastructuri critice, prin acte
administrative ale conducătorilor acestora, să fie dispuse măsuri suplimentare
pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2 care să vizeze testarea
săptămânală a tuturor angajaților, desfășurarea activității în schimburi sau ture
cu evitarea contactului între acestea sau utilizarea unor măști cu un grad mai
ridicat de protecție (FFP2) în zonele aglomerate.
Art.5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului
Național de Management al Situațiilor de Urgență.
PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Anexa la HCNSU nr. 1 din 05.01.2022 MĂSURI DE PREVENIRE ȘI CONTROL A INFECȚIILOR PROPUSE A SE APLICA PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ
1. Se propune menținerea coordonării operaționale a serviciilor publice de ambulanță și a serviciilor voluntare pentru situații de urgență de către inspectoratele județene/București-Ilfov pentru situații de urgență, iar coordonarea poliției locale de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/inspectoratele județene de poliție.
2. Se propune menținerea asigurării continuității activității centrelor rezidențiale
de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii
și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, precum
și obligativitatea stabilirii programului de lucru al angajaților cu avizul direcțiilor de
sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.
3. Se propune menținerea obligației furnizorilor de servicii sociale de tip rezidențial de a-și organiza programul în funcție de contextul epidemiologic existent la nivel local și cu respectarea normelor în vigoare privind legislația în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată și desfășurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autoritățile competente.
4. Se propune menținerea obligației desfășurării, în regim permanent, a activității tuturor centrelor operative pentru situații de urgență cu activitate temporară, precum și a Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și a centrelor județene/al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției.
5. Se propune menținerea obligativității purtării a măștii de protecție doar tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere gura și nasul, în toate spațiile publice închise și deschise, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
6. Se exceptează de la măsura prevăzută la pct. 5, următoarele categorii de
persoane:
a) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
b) persoanele care sunt singure în birou;
c) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3
metri între persoane;
d) reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării
distanței de 3 metri între persoane;
e) vorbitorii aflați în spații închise sau deschise cu condiția respectării distanței
de minimum 3 metri între aceștia și oricare din celelalte persoane din public;
f) persoanele care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă
solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activități sportive.
7. Se propune menținerea posibilității izolării și carantinării persoanelor care
sosesc din țări cu risc epidemiologic ridicat în condițiile stabilite prin Hotărâre a
Comitetului Național pentru Situații de Urgență /ordin al ministrului sănătății.
8. Se propune menținerea testării săptămânale, prin grija direcțiilor de sănătate
publică, a personalului de îngrijire şi asistență, a personalului de specialitate şi
auxiliar care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale de îngrijire şi asistență
a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii şi adulți, cu şi fără
dizabilități, precum şi pentru alte categorii vulnerabile.
9. Se propune menținerea restricțiilor privind organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte, spectacole, cursuri de instruire, workshopuri, conferințe sau alte tipuri de întruniri, organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive și altele asemenea), precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații deschise sau închise și desfășurarea acestora în condițiile punctelor 10-25.
10.Se propune menținerea posibilității desfășurării activităților de pregătire fizică
în cadrul structurilor și bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente
și competiții sportive organizate pe teritoriul României numai în condițiile stabilite
prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ministrului sănătății.
11.Se propune ca organizarea și desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul României, în spații închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafață a arenei, asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între persoane și purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei
complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RTPCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
12.Se propune ca organizarea și desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul României, în spații închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafață a arenei, asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între persoane și purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a
180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
13. Se propune ca activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizuală, a instituțiilor de
spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și
evenimentele culturale în spații închise sau deschise, să se desfășoare numai în
condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății.
14. Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea activității în
cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în spații închise
sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea publicului
până la 50% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție,
în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică
sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a
180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
15.Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în spații închise sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
16.Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, în intervalul orar 5:00-22:00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri între persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
17. Se propune ca, în condiţiile pct. 13, organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 500 de persoane, în intervalul orar 5,00- 22,00, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
18. Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 150 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
19. Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea persoanelor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 100 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
20. Se propune ca activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, să se desfăşoare în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
21. Se propune ca, în condiţiile pct. 20, pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase să fie permisă numai cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.
22. Se propune menţinerea interdicţiei desfăşurării activităţilor recreative şi sportive în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.
23. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii şi siguranţei publice, în aer liber, sub supravegherea unui medic epidemiolog.
24. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice din domeniul diplomatic, inclusiv la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, astfel încât să fie asigurată o distanţă de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă şi să fie respectate regulile de protecţie sanitară.
25. Se propune menţinerea măsurii referitoare la organizarea de mitinguri şi demonstraţii cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane şi cu purtarea măştii de protecţie. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
26. Se propune menţinerea permisiunii de desfăşurare a activităţilor de prevenire şi combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane.
27. Se propune menţinerea interzicerii intrării pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Malawi, Mozambic, Namibia, Africa de Sud, Zimbabwe, Angola şi Zambia.
28. Se propune menţinerea competenţei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă de a adopta măsuri de suspendare a zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre şi dinspre ţările cu risc epidemiologic ridicat, care au fost stabilite prin hotărâre a Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă la propunerea Institutul Naţional de Sănătate Publică.
29. Se propune exceptarea de la măsurile adoptate în temeiul prevederile pct.28 a următoarelor categorii de zboruri:
a) efectuate cu aeronave de stat;
b) de transport marfă şi/sau corespondenţă;
c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;
d) pentru căutare-salvare sau de intervenţie în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorităţi publice din România;
e) având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliţi în România;
f) aterizări tehnice necomerciale;
g) de poziţionare a aeronavelor, fără încărcătură comercială tip ferry;
h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;
i) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetăţeni străini, din România către alte state, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie;
j) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România pentru repatrierea cetăţenilor români, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Afacerilor Externe;
k) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuţi în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes”) în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătăţii şi a asigurării disponibilităţii mărfurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897, din 23.03.2020, din România către alte state şi din alte state către România, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie.
30. Se propune menţinerea interdicţiei efectuării transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum şi suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile şi/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfăşoară aceste activităţi.
31. Se propune menţinerea închiderii temporare, totale sau parţiale, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:
31.1 la frontiera româno-ungară: Carei, judeţul Satu Mare.
31.2 la frontiera româno-bulgară:
a) Lipniţa, judeţul Constanţa;
b) Dobromir, judeţul Constanţa.
32. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 50% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
33. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 30% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
34. Se propune ca măsurile prevăzute la pct. 32 şi 33 să se aplice şi operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile publice închise care au un acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
35. Se propune ca în situaţia în care activitatea operatorilor economici prevăzuţi la pct. 32, 33 şi 34 este restricţionată sau închisă, să fie permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.
36. Se propune ca prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice să fie permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului Sănătăţii, al ministrului Economiei, Antreprenorialului şi Turismului şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Se propune consumarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
37. Se propune ca activitatea cu publicul în centrele şi parcurile comerciale, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizare a schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
Se propune ca măsura să nu se aplice persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire în/din centrele şi parcurile comerciale.
38. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici, dispuşi în interiorul sau în afara parcurilor şi centrelor comerciale, care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore. Se propune ca măsura să nu se aplice unităţilor farmaceutice dispuse în afara centrelor şi parcurilor comerciale, precum şi benzinăriilor.
39. Se propune ca accesul în cadrul spaţiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafaţa mai mică sau egală cu 200 mp să fie permis tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinări, testării sau trecerii prin boală, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană şi cu afişarea la intrare a numărului maxim de persoane care pot fi simultan în incintă.
40. Se propune ca activitatea de cazare în structurile de primire turistice să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
41. Se propune menţinerea interzicerii activităţii în baruri, cluburi şi discoteci.
42. Se propune ca operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, inclusiv în interiorul centrelor şi parcurilor comerciale, să îşi organizeze şi să desfăşoare activitatea în intervalul orar 5:00-22:00.
43. Se propune ca, prin excepţie de la prevederile pct. 42, în intervalul orar 22:00-05:00 operatorii economici să poată activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.
44. Se propune ca, prin excepţie de la prevederile pct. 42, în intervalul orar 22:00-05:00 unităţile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum şi operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane şi de mărfuri să îşi poată desfăşura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.
45. Se propune ca transportul aerian să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
46. Se propune ca transportul feroviar să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
47. Se propune ca transportul rutier să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
48. Se propune ca transportul naval să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
49. Se propune ca transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane să se desfăşoare în continuare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
50. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
51. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
52. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
53. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
54. Se propune ca activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a ştrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau a sălilor de sport/fitness să se desfăşoare în condiţiile ordinului comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii.
55. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc să fie permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
56. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc să fie permisă până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
57. Se propune ca activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
58. Se propune ca activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
59. Se propune ca desfăşurarea activităţii operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise sau deschise să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi doar în intervalul orar 5:00-22:00.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
60. Se propune menţinerea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.
61. Se propune menţinerea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcţiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, antreprenorialului şi turismului şi al ministrului sănătăţii.
62. Se propune menţinerea obligaţiei pentru instituţiile şi autorităţile publice, operatorii economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
63. Se propune menţinerea obligaţiei ca activitatea la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităţilor sanitare non-COVID, să se desfăşoare numai în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.
64. Se propune menţinerea obligaţiei ca activitatea în creşe, să se desfăşoare numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului familiei şi al ministrului sănătăţii.
65. Se propune ca activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi tip after-school să se desfăşoare cu respectarea măsurilor de prevenire şi limitarea a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.
66. Se propune permiterea în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ a activităţilor didactice şi a altor activităţi specifice precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
67. Se propune ca activitatea pieţelor agroalimentare, inclusiv a pieţelor volante, să se desfăşoare în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale.
68. Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
69. Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
70. Se propune menţinerea obligaţiei de organizare a programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru cel puţin 50% din angajaţi, iar acolo unde specificul activităţii nu permite telemuncă sau muncă la domiciliu programul de lucru să fie organizat şi să se desfăşoare cu program decalat cu începere de la orele 07.30 a.m., respectiv 10.00 a.m. sau în schimburi.
71. Se propune ca organizarea activităţii la locul de muncă, să fie realizată cu respectarea prevederilor legale emise de autorităţile competente în ceea ce priveşte prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2, pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, ţinând cont şi de gradul de vaccinare al angajaţilor de la acel loc de muncă, atestat prin certificat de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 prezentat de salariaţii pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare precum şi de numărul de angajaţi aflaţi în intervalul de 180 de zile de la data testului pozitiv, pentru salariaţii care au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-COV-2, care deţin şi prezintă angajatorului adeverinţă eliberată de medicul de familie.
72. Se propune ca accesul persoanelor, cu excepţia angajaţilor, participanţilor în cadrul procedurilor judiciare, disciplinare, contravenţionale, administrativ jurisdicţionale şi a celor administrative din motive de ordine şi siguranţă publică, persoanelor care necesită servicii medicale şi prestaţii sociale, precum şi persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, în incintele instituţiilor publice centrale şi locale, regiilor autonome şi operatorilor economici cu capital public să fie permis doar celor care fac dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
73. Se propune ca prin excepţie de la prevederile pct. 72 să fie permis accesul avocaţilor pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
74. Se propune ca măsurile prevăzute la pct. 72 să fie aplicate şi pentru operatorii economici care funcţionează în clădiri cu birouri private în care îşi desfăşoară activitatea cel puţin 50 de persoane simultan.
75. Se propune ca instituţiile publice şi operatorii economici să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea accesului la serviciile publice oferite, în situaţii urgente (de exemplu: eliberare certificat de deces, certificat de naştere şi altele asemenea) şi persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, prin organizarea activităţii în mediul on-line, în spaţii deschise, la ghişee dispuse direct în exteriorul clădirilor sau în orice alte condiţii care să asigure respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV2.
76. Se propune ca accesul persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 să fie permis în lăcaşurile de cult, unde se desfăşoară activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele şi rugăciunile colective, şi în unităţile de alimentaţie publică în care se comercializează produse alimentare şi băuturi alcoolice sau nealcoolice aflate în afara centrelor comerciale, târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de protecţie sanitară.
77. Prin incidenţa cumulată la 14 zile se înţelege incidenţa cumulată a cazurilor calculată pe un interval de 14 zile, cuprins între a 17-a zi şi a 3-a zi, anterioare datei în care aceasta se realizează, prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în localitatea de referinţă, comunicată comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale judeţene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora 16:00.
Cifra comunicată de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, prin structurile teritoriale judeţene, este utilizată ca referinţă pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate şi se transmite şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
78. Se propune ca realizarea constatării încadrării în limitele de incidenţă cumulată a cazurilor la 14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre să se realizeze în maxim 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pe baza analizelor prezentate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.
79. Se propune ca direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti să calculeze zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competenţă, incidenţa cumulată a cazurilor la 14 zile, astfel cum este calculată potrivit dispoziţiilor pct. 77 şi să prezinte comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.
80. Se propune ca zilnic, pe baza rezultatelor testelor persoanelor nou confirmate, gestionate în aplicaţia „corona-forms”, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să prezinte automat, la ora 10:00, pe platforma „alerte.ms.ro” rezultatul calculului ratei de incidenţă conform formulei de la pct. 77.
81. Se propune ca atestarea vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 să se realizeze prin intermediul certificatelor digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau în cazul persoanelor fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau documente compatibile cu aceste certificate, dovada să fie făcută prin intermediul unui document, pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, testarea sau vindecarea de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.
82. Se propune menţinerea obligaţiei pentru organizatorii/operatorii economici care desfăşoară activităţi potrivit prezentei de a scana codul QR de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19 folosind secţiunea „Verificare reguli interne” din aplicaţia mobilă ‘Check DCC’ pentru verificarea autenticităţii, valabilităţii şi integrităţii certificatului, fără a se reţine niciun fel de date sau informaţii din certificatul verificat sau documentele pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, testarea sau vindecarea de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.
83. Se propune exceptarea persoanelor, de la măsurile prevăzute în prezenta hotărâre, care au vârsta mai mică sau egală cu 12 ani şi sunt însoţite de o persoană cu vârsta mai mare de 18 ani şi care face dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
Şapte centre de evaluare pentru bolnavii de COVID-19 au fost înfiinţate în judeţul Alba!
Publicat de Andra Radu,
4 ianuarie 2022, 17:00 / actualizat: 4 ianuarie 2022, 18:13
Şapte centre de evaluare pentru bolnavii de COVID-19 au fost înfiinţate în judeţul Alba în contextul creşterii numărului de cazuri şi al debutului valului 5 al pandemiei, respectiv în Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud şi Cugir, a informat Direcţia de Sănătate Publică.
Astfel de centre funcţionează pe lângă Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, Spitalele Municipale Aiud (aici, din 17 ianuarie), Blaj şi Sebeş, Spitalele Orăşeneşti Abrud şi Cugir şi Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud.
În condiţiile în care medicul specialist din centrul de evaluare unde se prezintă pacientul, urmare a evaluării consideră că se impune internarea, pacientul va fi transferat într-o secţie destinată tratării pacienţilor COVID-19.
Totodată, dacă medicul consideră că este necesară administrarea anticorpilor monoclonali, pacienţilor le va fi administrat acest tratament, cu condiţia rămânerii sub supraveghere medicală în centrul de evaluare pentru minimum 6 ore, conform metodologiei, după care aceştia pot să îşi continue tratamentul medicamentos la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie.
DSP Alba precizează că, în cazul în care va fi necesar, numărul paturilor poate fi suplimentat.
Numărul de cazuri active de COVID-19 a început să crească în judeţul Suceava, ajungând la 229 în ultimele 24 de ore, comparativ cu 213 la raportarea precedentă.
Potrivit Prefecturii Suceava, în judeţ au fost internate în ultimele 24 de ore patru persoane suspecte de infecţie cu SARS-CoV-2, alte două au fost externate, iar două au decedat.
Din totalul celor 480 pacienţi internaţi în Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava, 42 sunt diagnosticaţi cu COVID-19, alţi 14 se află în zona tampon şi 424 pacienţi sunt cu alte afecţiuni non-COVID.
Dintre pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 din SJU Suceava, unul prezintă forme uşoare ale bolii, 18 au forme medii, 19 prezintă forme severe, iar patru cu forme grave sunt internaţi în secţia ATI, unul fiind intubat.
SJU Suceava dispune, la această dată, de 432 paturi libere, dintre care 93 pentru pacienţi cu patologie COVID-19 şi 314 în sectorul non-COVID.
La unitatea ATI sunt disponibile şase paturi pentru pacienţi cu COVID-19, sunt 30 de ventilatoare libere, dintre care nouă pentru pacienţi cu COVID-19 şi 21 pentru pacienţi non- COVID.
Totalul persoanelor internate şi diagnosticate cu COVID-19 la nivelul judeţului Suceava este de 70, iar numărul persoanelor suspecte de COVID-19 este de 20.
La nivelul judeţului sunt disponibile în spitale 178 locuri libere pentru patologia COVID şi 42 locuri pentru zona tampon.
Primăria Arad va relua tradiţia organizării petrecerii publice de Revelion, în Piaţa Revoluţiei, după un an de pauză impusă de pandemia de COVID-19.
Din cauza timpului scurt rămas de la ridicarea unor restricţii vor fi contractaţi mai mult artişti locali pentru concerte.
Petrecerea publică, care în fiecare an atrăgea mii de persoane, va avea loc tot în Piaţa Revoluţiei, în faţa Palatului Administrativ.
Anul trecut, autorităţile locale au organizat primul Revelion online, folosind o platformă prin care a transmis spectacole, în timp ce evenimentele obişnuite din stradă, precum concerte şi jocuri de artificii, au fost anulate din cauza măsurilor de restricţie impuse de pandemie.
A fost pentru prima dată când trecerea dintre ani a fost sărbătorită în mediul online, pe platforma special concepută, denumită „Scena Online Arad”.
COVID-19 afectează copiii la o scară fără precedent, provocând cea mai mare criză resimțită de copii pe care a cunoscut-o UNICEF în toată activitatea sa de 75 de ani, afirmă agenția ONU dedicată copiilor într-un raport publicat astăzi.
Raportul Preventing a lost decade: Urgent action to reverse the devastating impact of COVID-19 on children and young people [Prevenirea unui deceniu pierdut: acțiuni urgente pentru contracararea impactului devastator al COVID-19 asupra copiilor și a tinerilor] prezintă diferitele moduri în care COVID-19 periclitează decenii întregi de progrese realizate în vederea eliminării provocărilor majore cu care se confruntă copiii, precum sărăcia, sănătatea, accesul la educație, nutriția, protecția copilului și bunăstarea mintală.
Documentul avertizează că, la aproape doi ani de la debutul pandemiei, impactul COVID-19 devine tot mai amplu, ceea ce adâncește sărăcia, intensifică inegalitățile și amenință drepturile copilului la un nivel fără precedent.
„De-a lungul întregii noastre activități, UNICEF a contribuit la crearea unui mediu mai sănătos și mai sigur pentru copiii din întreaga lume, obținând rezultate extraordinare pentru milioane de copii”, a declarat Directorul Executiv al UNICEF Henrietta Fore.
„Aceste realizări sunt acum în pericol. Pandemia de COVID-19 este cea mai mare amenințare la adresa progreselor realizate pentru copii în toți cei 75 de ani de activitate. În timp ce numărul copiilor flămânzi, neșcolarizați, abuzați, săraci sau obligați să se căsătorească este în creștere, numărul copiilor care au acces la servicii medicale, vaccinuri, hrană suficientă și servicii esențiale este în scădere. Într-un an în care ar trebui să privim înainte, facem pași înapoi”.
Raportul estimează că alte 100 de milioane de copii trăiesc acum în sărăcie multidimensională din cauza pandemiei, o creștere de 10 procente față de anul 2019.
Aceasta înseamnă aproximativ 1,8 copii pe secundă de la mijlocul lui martie 2020. Mai mult, raportul atenționează că avem o cale lungă de parcurs pentru a recupera terenul pierdut – chiar și cel mai optimist scenariu prevede că va fi nevoie de șapte sau opt ani pentru a ne redresa și a reveni la rata sărăciei infantile de dinaintea COVID-19.
Raportul prezintă și alte dovezi ale regresului, afirmând că numărul copiilor care trăiesc acum în gospodării ce se confruntă cu sărăcie monetară a crescut cu aproximativ 60 de milioane față de situația de dinaintea pandemiei.
În plus, în 2020, peste 23 de milioane de copii au ratat vaccinuri esențiale – o creștere de aproape patru milioane față de 2019 și cel mai mare număr înregistrat în ultimii 11 ani.
Chiar și înaintea pandemiei, la nivel mondial, în jur de un miliard de copii sufereau din cauza a cel puțin unei forme de lipsuri severe, neavând acces la educație, sănătate, locuințe, nutriție, salubritate sau apă.
Numărul lor este în creștere acum, când redresarea inegală accentuează diferențele tot mai profunde dintre copiii înstăriți și cei săraci, cei mai afectați fiind copiii cei mai marginalizați și mai vulnerabili. Raportul notează următoarele:
În punctul maxim al pandemiei, peste 1,5 miliarde de elevi se aflau în afara sistemului de învățământ din cauza închiderii școlilor la nivel național. În plan mondial, aproape 80% dintre cursuri nu s-au putut desfășura cu prezență fizică din cauza închiderii școlilor în primul an de criză.
Tulburările de sănătate mintală afectează peste 13% dintre adolescenții în vârstă de 10–19 ani din întreaga lume. Până în octombrie 2020, pandemia perturbase sau întrerupsese funcționarea serviciilor critice de sănătate mintală în 93% dintre țările lumii.
Până la finalul deceniului, este posibil să aibă loc alte 10 milioane de căsătorii timpurii ca urmare a pandemiei de COVID-19.
Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane de copii în ultimii patru ani. Alte 9 milioane de copii riscă să devină victime ale exploatării prin muncă până la finele anului 2022 din cauza creșterii nivelului de sărăcie provocate de pandemie.
În punctul maxim al pandemiei, 1,8 miliarde de copii trăiau în 104 țări în care au fost serios perturbate serviciile de prevenire a violenței și de intervenție în caz de violență.
50 de milioane de copii suferă de emaciere, cea mai gravă formă demalnutriție, iar numărul lor s-ar putea să crească cu 9 milioane până în 2022 din cauza impactului pandemiei asupra alimentației copiilor, a serviciilor de nutriție și a practicilor de hrănire.
Pe lângă pandemie, raportul atrage atenția asupra altor amenințări ce pun serios în pericol drepturile copilului. La nivel global, 426 de milioane de copii – aproape unu din cinci – trăiesc în zone în care se întețesc conflictele, având un impact tot mai mare asupra civililor și afectând copiii într-un mod disproporționat.
Femeile și fetele sunt expuse celui mai mare risc de violență sexuală din cauza conflictelor. Nevoile umanitare sunt provocate de conflicte în proporție de 80%. De asemenea, aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre copiii lumii – trăiesc în țări ce prezintă un „risc extrem de ridicat” în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice.
În vederea asigurării unui răspuns, a redresării și a reimaginării viitorului fiecărui copil, UNICEF continuă să facă apel la:
realizarea de investiții în protecția socială, capitalul uman și o redresare incluzivă și durabilă;
stoparea pandemiei și neutralizarea regresului alarmant în domeniul sănătății și nutriției copilului,inclusiv prin folosirea rolului vital al UNICEF în distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19;
realizarea unei reconstrucții mai solide, asigurând fiecărui copil o educație de calitate, protecție și sănătate mintală;
dezvoltarea capacității de reziliență pentru o mai bună prevenire, intervenție și protecție a copiilor în situații de criză, inclusiv prin abordări noi ce vizează eliminarea foametei, protejarea copiilor împotriva schimbărilor climatice și reconfigurarea cheltuielilor în caz de dezastru.
„Într-o perioadă caracterizată prin pandemie globală, intensificarea conflictelor și agravarea schimbărilor climatice, este cu atât mai important să dăm întâietate copiilor”, a declarat Fore.
„Ne aflăm la o răscruce de drumuri. În efortul de a ne trasa parcursul comun pentru următorii 75 de ani alături de guverne, donatori și alte organizații, trebuie să punem copiii pe primul loc pe lista investițiilor și pe ultimul loc pe lista restricțiilor financiare. Viitorul nostru depinde de prioritățile pe care le stabilim în prezent”.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule comandant, bună ziua și bun venit la „Jurnal Militar”, bun venit la Radio!
Răducu Moise: Bună ziua, vă salut pe dumneavoastră și ascultătorii dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aş fi putut să mă adresez și cu formula militară „Am onoarea să vă salut!”, pentru că ați fost pilot militar, pilot de avion supersonic pe MIG-21 și, cumva, aș vrea să pornim de aici discuția, după care să mergem către zborul pe care l-ați efectuat dinspre Africa de Sud înapoi, cu românii de acolo. Ați îmbrăcat mai întâi costumul de pilot militar. Când se întâmpla asta?
Răducu Moise: Cariera mea a început în armată, cu Liceul militar, în 1991, apoi Academia Forțelor Aeriene, prima promoţie de la Brașov, pe care am terminat-o în 1999, după care am fost detaşat ca pilot militar de MiG 21 la unitatea militară de la Fetești, de la Borcea.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi cât ați zburat pe MiG?
Răducu Moise: Şapte ani, între 2000 și 2007. Eu consider că a fost o perioadă extraordinară, perioada imediat următoare în care România a intrat în NATO, iar programul pe care piloții l-au avut la momentul respectiv, programul de pregătire, de training a fost destul de mare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Venind către acest zbor în ajutorul românilor care au fost surprinși de această carantină rapidă, în urma acestui nou tip de virus mutant, presupun că a fost o pregătire rapidă și cu privire la protecția dumneavoastră epidemiologică?
Răducu Moise: Da. Într-adevăr, timpul de pregătire a fost foarte scurt, practic, o zi și o noapte am avut la dispoziție să pregătim această misiune, că a fost o misiune, nu putem spune că a fost un zbor normal. Eforturi au fost făcute din partea tuturor celor implicați, adică toate departamentele, nu numai piloţi sau însoţitori de bord, conducerea companiei, departamentul comercial. Legat de protecție, având în vedere pandemia, pot spune că eram pregătiți din punctul ăsta de vedere, pentru că în ultimii doi ani de zile am încercat să ne protejăm echipajele și nu numai echipajele de zbor, ci şi colegii de la departamentul tehnic, de la departamentul security. Nu a fost o surpriză pentru noi, avem deja experienţă și în ultimul timp, Tarom chiar a făcut eforturi majore să ajute cât se poate la acest gen de misiuni, când a fost solicitat. S-au mai făcut misiuni de transport aerian chiar și a trupelor noastre militare din Mali sau din alte destinaţii. Acum a apărut această cursă din Africa de Sud, care, după părerea mea, a fost destul de dificilă, luând în considerare numai faptul că a fost foarte lungă. Tarom nu operează curse de peste 11, 12 ore în mod normal. Avem avioane mediu curier și e destul de dificil să executăm o cursă așa de lungă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Trebuie să fie un sentiment foarte special. Sigur, dumneavoastră sunteți obișnuiți cu asta, să mergi, practic, în aceeași zi din emisfera sudică în emisfera nordică sau, în fine, din nordică în sudică și înapoi. Este o meserie foarte, foarte frumoasă, sigur că da, a oamenilor care știu carte, care au instrucție și care sunt și curajoși. Această meserie ați deprins-o, după cum spuneam, în armată și voiam să vă întreb dacă la ora asta duceți dorul stilului cu totul diferit de a pilota un avion de vânătoare sau sunteți mai confortabil și mai mulțumit pe un avion de transport pe linia cea mai importantă a României, pe Tarom?
Răducu Moise: Sincer, sper ca colegii pe care îi am acum în aviaţia civilă să nu se supere pe mine, dar, da, simt dorul zborului cu un avion supersonic, cu un avion militar.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru cei care ascultă la radio și nu au neapărat cunoștințe nici militare și nici aviatice, pentru că diferențele mari sunt?
Răducu Moise: Pentru că eu cred că mie mi se potrivea mai bine, da să știți că provocări sunt și de o parte și de cealaltă și frumusețea profesiei o pot vedea și acolo și aici. Gândiţi-vă numai la un singur aspect, și în viaţia militară şi la aviaţia civilă, dacă jos plouă, ai ocazia să vezi soarele în fiecare zi când zbori, iar asta pentru mine este un lucru foarte frumos și foarte important. De fiecare dată când mă urc în avion eu simt că mă rup de absolut orice este jos. Frumuseţea zborului cu un avion militar este că avionul ăsta este numai al tău, dar ai o zonă de antrenament sau de desfășurare a misiunii care îţi este destinată doar ție sau unui grup de avioane, mai multe avioane care desfășoară aceeași misiune. La aviația civilă și acolo, bineînțeles, să nu fiu înţeles greşit, regulile sunt și de o parte și de cealaltă. La aviaţia civilă, într-adevăr, trebuie să urmezi strict niște reguli și e foarte bine că este așa, mai ales că și la Tarom prioritățile sunt în ordine: siguranță, securitate, punctualitate şi confort al pasagerilor.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ultima întrebare: dacă nu ați simțit presiunea responsabilității având în vedere că adineauri aţi spus că la aviația militară erați dumneavoastră singur în avion, așa cum este un pilot de vânătoare, și, iată, ați trecut în altă ligă într-un fel, în care aveți în responsabilitatea dumneavoastră sute de oameni la un zbor. A fost o presiune pe care a trebuit să o depășiți?
Răducu Moise: A fost o presiune, este o presiune și acum. Nu pot să spun că nu simt o presiune, chiar şi în momentul de față şi totuşi am o experienţă de peste 10.000 de ore de zbor, dar este o presiune constantă. Presiune era și acolo, responsabilitățile erau aproape la fel și în partea militară și aici în partea civilă. Acolo, să zic, eram singur în avion, dar colaboram cu colegii cu care zburam în formație, cu care desfășuram misiuni, doar că nu erau lângă mine, erau în alte avioane, dar colanorarea era aceeaşi. La aviația civilă în schimb, trebuie să ținem cont și de faptul că pasagerul are nevoie de siguranță, are nevoie de confort și noi trebuie să le oferim lucrurile acestea. Zburaţi cu Tarom!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul pilot la Tarom Răducu Moise. Domnule comandant, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Răducu Moise: Şi eu vă mulțumesc! Vă urez o zi bună!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un nou maraton de vaccinare a fost organizat de Ministerul Apărării în sprijinul Campaniei naționale de combatere a pandemiei de COVID-19. Centrele de vaccinare din șase spitale militare – Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Constanța și Timișoara – au fost deschise începând cu ora 8:00 a zilei de miercuri, 1 decembrie până joi, ora 16:00. Procesul de vaccinare pentru persoanele planificate prin intermediul platformei electronice s-a desfășurat în regim normal, conform programărilor existente. Timp de o lună, programul de funcționare al centrelor de vaccinare ale Armatei va fi între 8:00 și 16:00 în zilele lucrătoare, iar în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale vor fi vaccinate doar persoanele înscrise în Platforma Națională de Programare pentru Vaccinarea împotriva COVID-19.
Cu mic cu mare, românii au ieșit la parada din acest an, de 1 Decembrie, fiind contorizate câteva mii de persoane care au asistat la acest eveniment măreț. Asta și din cauza pauzei din anul 2020, precedate de pandemia de Covid-19, cea care a stopat desfășurarea.
De ziua Națională a României, la 103 ani, bucureștenii au asistat la parada organizată la Arcul de Triumf.
Aproximativ 1.500 de militari și specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, la care s-au alăturat militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice au fost la parada din acest an.
La final, oamenii au avut ocazia să se fotografieze cu militarii prezenți la expoziția de tehnică militară și au oferit câteva opinii în legătura cu parada organizată în acest an.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Publicat de Gabriel Stan,
23 noiembrie 2021, 12:20
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au continuat și în această săptămână misiunile de transport medical în contextul pandemiei de COVID-19. Două persoane recuperate în urma bolii au fost repatriate din Danemarca și, respectiv, Germania cu o aeronavă militară C-27 Spartan, configurată pentru misiuni medicale.
Pe timpul zborului, pacienții au fost monitorizaţi de specialiștii din cadrul SMURD și ai Bazei 90 Transport Aerian. Parte a implicării armatei în sprijinul gestionării situației sanitare actuale este și misiunea subofițerilor sanitari ai Spitalului Militar de Urgență Focșani, care au sprijinit timp de o lună actul medical în Spitalul Modular de la Lețcani, județul Iași, destinat îngrijirii formelor medii și grave ale pacienților cu COVID-19.
Continuă misiunile umanitare ale Forțelor Aeriene Române
Publicat de Gabriel Stan,
17 noiembrie 2021, 12:53
Anca Făgăraș (realizator rubrică): Misiunile umanitare ale Forțelor Aeriene Române, în contextul pandemiei de COVID-19, continuă. Şase pacienți infectați cu virusul SARS-CoV-2, aflaţi în stare gravă, au fost transportați zilele trecute cu o aeronavă C-27J Spartan, configurată pentru misiuni medicale, în Cehia și în Italia pentru tratamente de specialitate. Aeronavele militare sunt pregătite să desfășoare în continuare astfel de misiuni.
Sorin Cîmpeanu a anunţat, luni, că testele COVID-19 pe bază de salivă, non-invazive, pentru elevi trebuie să ajungă în şcoli în zilele următoare, până la începutul săptămânii viitoare.
„S-au semnat vineri contractele subsecvente, după ce la începutul săptămânii trecute s-au semnat acordurile cadru pentru cele trei loturi. Contractele subsecvente sunt semnate, cei care au câştigat licitaţia au la dispoziţie între una şi cinci zile pentru a depune scrisorile de garanţie bancară. Nu ai controlul dacă o să depună într-o zi sau în cinci zile.
Dacă depun, de exemplu, mâine, poimâine contractul începe să se execute. Termenul de livrare pentru lotul 1 este între una şi cinci zile. Deci, le putem avea miercuri, le putem avea joi, le putem avea vineri, le putem avea săptămâna viitoare, luni”, a declarat Sorin Cîmpeanu la un post de televiziune.
El a adăugat că se aşteaptă, totuşi, ca testele să sosească până la finalul săptămânii în curs.
„Aşteptarea mea este, aşa cum am primit informaţia, la finalul acestei săptămâni. Dar, se poate foarte bine să fie şi luni, marţi, la începutul săptămânii viitoare”, a menţionat ministrul interimar al Educaţiei.
Sorin Cîmpeanu a precizat că toţi elevii urmează să fie testaţi, indiferent dacă sunt sau nu sunt vaccinaţi anti-COVID-19.
Românii care intenționează să călătorească pe teritoriul Bulgariei au nevoie de un test PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore, chiar dacă sunt vaccinați sau au trecut prin boală, potrivit MAE.
Cei care nu au un certificat verde care atestă vaccinarea sau vindecarea de COVID pot prezenta doar testul PCR, însă vor fi nevoiți să stea în carantină 10 zile.
„Cetățenilor români care sosesc din state aflate în zona roșie (inclusiv din România) li se permite intrarea pe teritoriul Bulgariei, în baza prezentării documentelor de călătorie, cu îndeplinirea următoarelor condiții CUMULATIVE:
A) încadrarea într-una dintre categoriile de persoane prevăzute limitativ în ordin (spre exemplu, cetățenii statelor membre ale UE, ale SEE, ai Elveției și ai Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și membrii familiilor acestora, care sosesc dintr-un stat membru al UE, al Spațiului Economic European, din Elveția sau din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;
B) prezentarea unui certificat digital UE privind vaccinarea împotriva COVID sau a unui certificat digital UE privind vindecarea de COVID sau a unui document similar;
ȘI / ÎN ACELAȘI TIMP
C) prezentarea unui certificat digital UE privind testarea pentru COVID sau a unui document similar, cu aceleași date ca și certificatul digital UE privind testarea, care atestă un rezultat negativ al unui test PCR, efectuat cu maxim 72 de ore înainte de sosirea în Bulgaria.
Persoanelor care NU prezintă un certificat digital UE privind vaccinarea sau un certificat digital UE privind vindecarea sau un document similar le poate fi permisă intrarea pe teritoriul Bulgariei, în baza unui certificat digital UE privind testarea sau a unui document similar, care atestă un rezultat negativ al unui test PCR efectuat cu maxim 72 de ore înainte de sosirea în Bulgaria. În acest caz, persoana în cauză va fi pusă în carantină pentru 10 zile la domiciliu sau în alt loc de cazare în care a indicat că va locui.
În cazul minorilor cu vârste între 12 și 18 ani, intrarea în Bulgaria este permisă pe baza prezentării unui certificat digital UE privind testarea pentru COVID sau a unui document similar, cu aceleași date ca și certificatul digital UE privind testarea, care atestă un rezultat negativ al unui test PCR efectuat cu maxim 72 de ore înainte de sosirea în Bulgaria.
În cazul în care persoana în cauză nu prezintă un astfel de document, va fi pusă în carantină pentru 10 zile la domiciliu sau în alt loc de cazare în care a indicat că va locui.”, se arată pe site-ul MAE.
Consiliul Judeţean Prahova anunţă că implementează un proiect cu fonduri europene de dotare a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) cu echipamente medicale şi de protecţie medicală, în vederea prevenirii extinderii infectării cu SARS-CoV-2 şi tratarea pacienţilor contaminaţi.
Implementarea proiectului începe din luna noiembrie.
„Obiectivul general al proiectului este creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare prin investiţii necesare pentru consolidarea capacităţii de reacţie la criza de sănătate publică cauzată de pandemia SARS-CoV-2, în Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, prin achiziţia de aparatură, dispozitive medicale şi alte dotări”, precizează CJ Prahova.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti va fi dotat cu aparatură de imagistică şi alte aparate şi echipamente specifice în tratarea pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19. Printre secţiile care vor beneficia de dotări sunt Boli Infecţioase, ATI, Unitatea de Primiri Urgenţe.
Spitalul Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe a suplimentat numărul de paturi pentru pacienţii COVID-19 pe fondul înmulţirii cazurilor de infecţii cu noul coronavirus. Au putut fi alocate încă 32 de paturi pentru pacienţii COVID-19 şi 15 paturi pentru pacienţii suspecţi.
Astfel, la ora actuală, Spitalul Judeţean dispune de 80 de paturi pentru bolnavii COVID la clădirea de boli infecţioase, 8 paturi la Chirurgie şi 12 paturi la ATI.
„Săptămâna aceasta şi săptămâna trecută a trebuit să luăm nişte măsuri de reorganizare în ceea ce priveşte asistenţa medicală a pacienţilor COVID (…) Înainte de valul 4 am făcut o strategie de a creşte la 10 numărul de paturi ATI COVID, la 8 la Chirurgie COVID, respectiv la 50 de paturi la secţia de Infecţioase COVID, iar săptămâna trecută am luat decizia de a creşte numărul de paturi COVID la 80 la secţiile de Pneumologie, respectiv de Infecţioase, asta însemnând că a trebuit să reorganizăm activitatea de suspecţi, în sensul că a trebuit să înfiinţăm în altă locaţie o noua secţie cu 15 paturi pentru cazurile suspecte.
Am regrupat activităţile noastre în ceea ce priveşte Ortopedia, secţiile chirurgicale (…) şi, tot aşa, la secţia de Terapie Intensivă, din cauza numărului mare de pacienţi care au nevoie de Terapie Intensivă a trebuit să creştem capacitatea la 12 paturi. În acest sens a fost, practic, desfiinţată o sală de operaţie şi a fost refuncţionalizată sala de operaţie respectivă în salon de Terapie Intensivă.
Am reuşit, astfel, să păstrăm şi numărul de paturi totale de ATI, adică să nu organizăm activitatea de COVID în detrimentul pacienţilor non-COVID. Deci, per total, avem, tot aşa, cele 20 de paturi de Terapie Intensivă, din care 12 paturi pentru COVID (…) Aşadar, sunt 30 de paturi în plus la Infecţioase şi 2 în plus la Terapie Intensivă, respectiv cele 15 paturi de cazuri suspecte”, a declarat Andras Nagy Robert.
Echipa de robotică a Liceului Teoretic „Traian Lalescu” din Hunedoara a câștigat, pentru a doua oară, Campionatul Mondial de Robotică „First Global Challenge” cu un proiect ştiinţific care a reunit mai multe soluţii menite să rezolve o parte din problemele legate de pandemia de COVID-19.
Competiţia s-a desfăşurat online, cu participarea a 177 de ţări, în perioada 28 iunie-28 septembrie, iar rezultatele s-au publicat pe 30 octombrie.
Pe lângă proiectul ştiinţific, elevii au desfăşurat şi alte activităţi, cum ar cele de social-media, construirea a patru sisteme de roboţi şi a unui minisatelit care a trebuit realizat şi lansat cu ajutorul unui balon cu heliu.
Sterilizatorul este foarte simplu şi ieftin încât oamenii şi-l pot face singuri din carton şi un fir subţire de cupru folosit în bobinaj. Modul de construire se poate regăsi pe un site creat de elevi la adresa www.health4everyone.org, unde sunt prezentate toate componentele proiectului.
În cadrul proiectului, echipa liceului din Hunedoara a propus şi un robot autonom care să sterilizeze saloanele de spital cu ajutorul radiaţiei ultraviolete. Aparatul ajunge la un preţ de aproximativ o mie de dolari, faţă de 96.000 de euro, cât costă unul care efectuează aceleaşi operaţiuni.
O a patra componentă a pachetului este o aplicaţie de calculator care ia legătura cu pacienţii aflaţi în izolare la domiciliu, le adresează întrebări verbal, ascultă răspunsurile şi extrage informaţia necesară, după care prezintă un raport sintetic medicului. În acest fel, medicul este scutit să vorbească cu zeci de persoane, în fiecare zi, ca să afle starea lor de sănătate.
Ministerul Apărării Naționale oferă sprijin spitalelor în lupta împotriva Covid-19
Publicat de Gabriel Stan,
20 octombrie 2021, 12:27
Cornelia Gabriela-Mihăilă (realizator rubrică): În urma creşterii ratei de infectare cu virusul SARs-CoV-2, Ministerul Apărării Naţionale a crescut capacitatea de acţiune a spitalelor militare pentru combaterea COVID-19 şi a diversificat fluxurile de vaccinare a populaţiei.
Astfel, începând de vineri, 15 octombrie, Spitalul Clinic de Urgenţă Militar „Dr. Ştefan Odobleja” din Craiova a devenit spital de suport COVID, prin punerea la dispoziţie a unui număr de zece paturi pentru cazurile uşoare şi medii, şi două paturi ATI.
În plus, Spitalul modular de la Leţcani, deservit de o echipă de 35 de persoane detaşate de la MApN, şi personal medical al Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi, care tratează deja bolnavi COVID, îşi extinde gradual secţia de terapie intensivă până la un număr de 48 de paturi.
În această luptă contra cronometru cu pandemia au intrat şi Forţele Aeriene Române, care au desfăşurat cu aeronave militare mai multe misiuni, prin care au fost transportaţi din Bucureşti către alte spitale din Timişoara, Oradea şi alte oraşe din ţară mai mulţi pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, aflaţi în stare gravă.
O altă aeronavă militară de transport a adus din Milano, Italia, aproximativ 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.
Ajutorul oferit României de către Italia, prin punerea la dispoziţie a acestor doze aflate în stocurile regiunii Lombardia, vine ca urmare a solicitării statului român. Anticorpii monoclonai sunt proteine produse în laborator, care blochează capacitatea virusului de a se fixa de celulele umane.
Ministerul Apărării Naţionale susține lupta împotriva pandemiei de Covid-19 oferind suport spitalelor militare!
Publicat de Gabriel Stan,
18 octombrie 2021, 19:03
Îl ascultăm pe colonelul medic Alexandru Keresztes, comandantul Spitalului Militar de la Brașov, spitalul unde este director medical colonelul Dan Derioiu, cel pe care l-am ascultat adineauri.
Ciprian Panga, de la „Jurnal militar Brașov”, a realizat interviul cu Alexandru Keresztes, îl ascultăm.
Colonel Alexandru Keresztes:Suntem într-o situație neplăcută datorită numărului mare de pacienți care se prezintă. De când am deschis sectorul de COVID din Spitalul Militar, inițial, cu cinci paturi de terapie intensivă și cinci paturi pentru forme moderat severe, am fost nevoiți să creștem capacitatea, astfel încât am crescut de la 10 la 14 paturi.
Avem în vedere o variantă de creștere și a acestui număr, dar va fi necesară o suplimentare a capacității de stocare a oxigenului sau o creștere a ritmului de aprovizionare din partea firmei care ne furnizează oxigenul lichid.
Încercăm să analizăm în permanență, ne-am luat toate măsurile de siguranță, am achiziționat o serie întreagă de senzori de fum, de incendiu pe senzor, pentru măsurarea concentrației de oxigen în încăperile unde pacienții beneficiază de un debit crescut de oxigen și, sigur, toate se plasează în această nevoie crescută de a ne lua toate măsurile pentru siguranța și securitatea actului medical, atât pentru pacienți, cât și pentru colegii noștri care lucrează în sectorul COVID.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Trecem la Constanța, să îl ascultăm pe colonelul medic Aurel Trană, comandantul Spitalului Militar de Urgență Dr. Alexandru Gafencu. Colega noastră de la „Jurnal miliar Constanța”, Olivia Bucioacă, l-a intervievat și, de asemenea, îl va difuza luni seara, de la 21:00, la Radio Constanța, în varianta integrală.
Vă propun acum un fragment mai scurt din interviul cu Aurel Trană. Ne spune domnia sa că au redeschis sistemul modular medical de izolare și tratament, prescurtat SMIT, chiar cu două zile mai devreme decât ceea ce se stabilise deja, pentru că a fost nevoie să preia pacienții evacuați în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecțioase. Ascultăm.
Colonel Aurel Trană:Într-adevăr, am deschis în regim de urgență pe data de 1, când s-a întâmplat această tragedie de la Spitalul de Boli Infecțioase, am pregătit cu absolut tot ce era necesar; astfel cred că am fost de mare ajutor.
Într-adevăr, spitalul a fost, inițial, conceput ca un spital care să asigure suport pentru pacienți COVID forme ușoare, maxim medii, dar realitatea este, de fapt, realitatea din România, e, de fapt, alta.
Nu prea mai sunt în spitale cazuri ușoare, cazurile internate sunt cazuri medii, care pot deveni severe, vorbesc acum de SMIT. Am pus la punct, intern, o procedură prin care să putem să manageriem cât se poate de bine cazurile grave până le găsim un loc într-o Secție de Terapie Intensivă la alt spital. Aș putea spune că ne descurcăm.
Capacitatea totală este de 100 de locuri. Momentan, nu ne mai putem plânge de lipsă de personal, pentru că au fost detașați de la Spitalul de Boli Infecțioase colegi cu experiență, colegi de la care mai și învățăm multe, pentru că sunt cei mai experimentați în privința tratamentului acestei boli. Sunt detașați, pe o perioadă limitată, la noi, patru medici, 15 asistente și patru infirmiere.
Încurajez lumea să facă ce trebuie pentru sănătatea lor și pentru sănătatea familiilor lor.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Dan Derioiu: “Avem misiunea aceasta grea, dar nu imposibilă și depunem toate eforturile pentru a reuși în această etapă de luptă împotriva pandemiei.”
Publicat de Gabriel Stan,
18 octombrie 2021, 17:56
La „Subiectul săptămânii” a fost invitat colonelul medic Dan Derioiu, director medical la Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” din Brașov.
Dan Derioiu este coordonatorul echipei medicale detașate de Ministerul Apărării Naționale la spitalul modular de la Lețcani, județul Iași.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel doctor, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!
Dan Derioiu: Bună dimineața!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aveți o nouă misiune, o nouă provocare în acest al doilea an de pandemie: vă aflați la spitalul modular de la Lețcani, care a operaționalizat primele 24 de paturi ATI sub coordonarea dumneavoastră.
Dan Derioiu: Cu siguranță este aportul nostru, ca echipă militară, la efortul comun al autorităților locale și al managementului spitalului de boli infecțioase condus de domnul manager Roșu de a operaționaliza această secţie modulară externă a Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” Iași.
Suntem în ajutorul dânșilor și contribuim atât cu personal de specialitate medical, cât și cu partea administrativă și aducem aportul de experiență și coordonare pentru organizarea acestor paturi și a fluxurilor astfel încât să funcționeze cât mai repede, în sprijinul bolnavilor care sunt în așteptarea unui loc de internare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): „Experiență și coordonare” aţi spus; aici voiam să ajung și să vă întreb, să fie una dintre întrebări: a contat mult ceea ce s-a întâmplat anul trecut și toate lucrurile pe care le-ați rezolvat în condiții grele și în termene-limită?
Dan Derioiu: Cu siguranță a contat experiența, plecând de la experiența din teatrele de operații, urmată de exercițiile de medicină operațională la care am participat ca ofițer medic al Armatei.
Suntem în prezent ajutaţi și de experiența căpătată anul trecut, la începutul pandemiei, la Spitalul Județean Suceava, unde situația epidemiologică, da, sigur, a fost o situație scăpată de sub control.
Am încercat împreună, cu efortul conjugat al autorităților locale și al personalului Spitalului Județean Suceava, să repunem în funcțiune acest spital astfel încât să poată îngriji pacienții, care erau foarte mulți la acea dată, infectați cu COVID, dar și pentru pacienţii non-COVID, care aveau o patologie la fel de acută.
Suntem din nou acum în prima linie pentru a răspunde provocărilor comunității locale din Iași, care de asemenea este greu încercată în acest val 4 al pandemiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ministerul Apărării intervine prin medicina militară, prin oamenii pregătiți, precum ați spus, în condiții grele și în teatre de operații, și începând de marți, din 12 octombrie, Ministerul Apărării a pus la dispoziția Serviciului de Ambulanță București cinci ambulanțe de tip B cu șofer; de asemenea la Craiova – iată, acolo spitalul a devenit suport COVID. Toate aceste lucruri sunt semnale care dumneavoastră, ca om din interior, ca om de meserie, ce vă spun: reușim sau nu reușim?
Dan Derioiu: Avem misiunea aceasta grea, dar nu este imposibilă, și ne depunem toate eforturile pentru a reuși în această etapă de luptă împotriva pandemiei.
Participăm cu resurse din partea MApN – şi țin pe această cale să mulțumesc conducerii ministerului, care a sprijinit cu necesarul de a pune în funcțiune aceste prime paturi de terapie intensivă atât de utile pacienților aflaţi în așteptarea unui pat, aflaţi în aşteptarea îngrijirilor de specialitate.
Sunt convins că împreună, uniți, atât militari, cât și civili, vom reuși să ajungem într-un punct în care vom controla această epidemie.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Uniți, împreună – sigur, cu cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara. La sfârșitul interviului aș vrea să vă întreb ce ar fi putut să împiedice această situație-limită.
Dan Derioiu: Cu siguranță, sfatul specialiștilor este unanim în favoarea vaccinării. Este una dintre măsurile principale de a preveni această îmbolnăvire sau de a preveni formele grave de boală. Încă nu este târziu; îndemn populația să se vaccineze, îndemn populația să aplice măsurile de prevenție și să ia cumva aminte la sfatul specialiștilor, şi sunt convins că această măsură ar putea limita evoluția pandemică ulterioară.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel medic, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Dan Derioiu: Vă mulţumesc! O zi bună! La revedere!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...